ROMANTISMROMANTISMULUL

APARITIA APARITIA ROMANTISMULUIROMANTISMULUI

Romantismul este un amplu curent artistic care se dezvolta in Franta , Anglia, Germania la inceputul secolului al XIX-lea, raspandindu-se ulterior in restul Europei.

Se defineste adesea prin opozitie cu clasicismul – curent artistic specific secolului al XVII-lea, caracterizat prin reguli stricte de creatie( stil inalt, personaje nobile, inspiratia din Antichitate, regula celor trei unitati in teatru)

Caracteristici ale Caracteristici ale romantismuluiromantismului

1.primatul eului1.primatul eului – accentuarea – accentuarea prezentei eului liric in prezentei eului liric in text,subiectivitate, particularizare a text,subiectivitate, particularizare a trairilortrairilor

2.primatul sentimentului2.primatul sentimentului – daca – daca multe dintre curentele si ideologiile multe dintre curentele si ideologiile anterioare accentuau rolul ratiunii, anterioare accentuau rolul ratiunii, romantismul acorda prioritate romantismul acorda prioritate exprimarii sensibilitatii, a sentimentuluiexprimarii sensibilitatii, a sentimentului

CalderonCalderon, , JuramintJuraminte e incalcateincalcate

Calderon,Calderon,

JulietaJulieta

3.libertatea creatiei3.libertatea creatiei . Clasicismul . Clasicismul impunea reguli stricte de creatie( surse impunea reguli stricte de creatie( surse de creatie, dimensiuni, stil tipuri de de creatie, dimensiuni, stil tipuri de personaje), romantismul isi propune o personaje), romantismul isi propune o arta eliberata de orice constrangeri, o arta eliberata de orice constrangeri, o arta care sa urmeze fantezia creatoare, arta care sa urmeze fantezia creatoare, inspiratia.inspiratia.

4.imbogatirea limbajului4.imbogatirea limbajului poetic la poetic la nivel lexical cu arhaisme, regionalisme, nivel lexical cu arhaisme, regionalisme, neologisme care ofer expresivitate operei neologisme care ofer expresivitate operei si la nivel stilistic cu anumite procedee : si la nivel stilistic cu anumite procedee : antiteza, metafore, simbolulantiteza, metafore, simbolul

5. literatura reflecta specificul national5. literatura reflecta specificul national. . Clasicismul Clasicismul tinde catre generalizare , doreste sa surprinda aspecte tinde catre generalizare , doreste sa surprinda aspecte general-valabile ale existentei. Romantismul doreste o general-valabile ale existentei. Romantismul doreste o particularizare a literaturii nationale, care sa reflecte particularizare a literaturii nationale, care sa reflecte specificul poporului. Astfel literaturaspecificul poporului. Astfel literatura romantica se inspira romantica se inspira din:din:

– naturanatura. Natura nu mei este un simplu . Natura nu mei este un simplu decor ci devine stare de spirit, decor ci devine stare de spirit, transmite trairi umane.transmite trairi umane.

– istoria.istoria. Tendinta romantica este de Tendinta romantica este de idealizare a trecutului, de glorificare a idealizare a trecutului, de glorificare a eroilor, a luptei pentru libertate. In eroilor, a luptei pentru libertate. In proza si teatru se cauta reconstituirea proza si teatru se cauta reconstituirea atmosferei epocii, prin descrieri.atmosferei epocii, prin descrieri.

– folclor.folclor. Romanticii descopera Romanticii descopera valentele artistice ale literaturii valentele artistice ale literaturii populare, preluand imagini, motive, populare, preluand imagini, motive, credinte, ritmuri specificecredinte, ritmuri specifice

Shelley, Filosofia dragosteiShelley, Filosofia dragostei

Muntii-astern pe cer Muntii-astern pe cer saruturi.saruturi.

Val cu val se-mbratiseaza.Val cu val se-mbratiseaza.

Orice floare fara fluturiOrice floare fara fluturi

Si pe noi ne-ndeparteaza.Si pe noi ne-ndeparteaza.

Soarele in brate strangeSoarele in brate strange

Globul. Luna-n mari se Globul. Luna-n mari se scalda.scalda.

Ce e viata mea? – se frangeCe e viata mea? – se frange

Fara sarutarea-ti calda.Fara sarutarea-ti calda.

Trec izvoarele in rauri,Trec izvoarele in rauri,Raurile curg spre mare,Raurile curg spre mare,Nevazute, limpezi brauriNevazute, limpezi brauriLega boarea de-alta boare.Lega boarea de-alta boare.

Nu-i nimic stingher in fire,Nu-i nimic stingher in fire,Toate tind sa se imbineToate tind sa se imbineIntr-o tainica iubire –Intr-o tainica iubire –De ce nu si eu cu tine?De ce nu si eu cu tine?

Turner, Turner, Ultimul drum al Ultimul drum al TemeraruluiTemerarului

Heinrich Heine, AmurgHeinrich Heine, Amurg

La palid, tarmul mariiLa palid, tarmul marii

Dus pe ganduri si singur sedeam,Dus pe ganduri si singur sedeam,

Se lasa mai jos si-aruncaSe lasa mai jos si-arunca

Peste valuri, fasii ca jeraticul – soarelePeste valuri, fasii ca jeraticul – soarele

Si albe, largi, impunseSi albe, largi, impunse

De talazuri, valurileDe talazuri, valurile

Spumegau si fosneau tot mai si mai Spumegau si fosneau tot mai si mai aproape –(...)aproape –(...)

Casper Casper David David FriedrichFriedrich

George Byron,George Byron, LOCH NA GARRLOCH NA GARR

Departe de mine gradini inflorite,Departe de mine gradini inflorite,

Bogatii luxosi sa va treaca pe-alei.Bogatii luxosi sa va treaca pe-alei.

Vreau munti cu omaturi, pe stanci troienite,Vreau munti cu omaturi, pe stanci troienite,

Ce tin libertatea si dragostea-n ei.Ce tin libertatea si dragostea-n ei.

Tu-nalti Caledonie culmi minunate,Tu-nalti Caledonie culmi minunate,

Cu care stihia se lupta-n zadar,Cu care stihia se lupta-n zadar,

Cu limpezi izvoare, curgand inspumate,Cu limpezi izvoare, curgand inspumate,

Suspin dupa tine carunt Loch na Garr.(...)Suspin dupa tine carunt Loch na Garr.(...)

C. D. Friedrich,C. D. Friedrich, Doi barbati contempland Doi barbati contempland

lunaluna

6.aspiratia spre absolut6.aspiratia spre absolut este o este o atitudine specifica romanticului, un atitudine specifica romanticului, un idealist cautand iubirea perfecta, idealist cautand iubirea perfecta, cunoasterea totala, libertatea deplina.cunoasterea totala, libertatea deplina.

7.critica realului7.critica realului este rezultatul este rezultatul antitezei ideal-real si conduce la doua antitezei ideal-real si conduce la doua mari atitudini:mari atitudini:– revolta revolta – eroul promoveaza valori, – eroul promoveaza valori,

indeamna la revolta care sa schimbe lumeaindeamna la revolta care sa schimbe lumea

– melancolia-melancolia- este atitudinea pasiva, este atitudinea pasiva, pesimista a celui care si-a pierdut speranta, pesimista a celui care si-a pierdut speranta, incredearea in forta de regenerare a lumii. incredearea in forta de regenerare a lumii. Rezultatul este izolarea, inadaptarea, Rezultatul este izolarea, inadaptarea, evadarea in vis, natura, imaginatie-artaevadarea in vis, natura, imaginatie-arta

Delacroix, Libertatea

conducand poporul

Friedrich,Friedrich, Manastirea Graveyard in

zapada

M. Eminescu, M. Eminescu, MelancolieMelancolie

Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,Prin care trece alba regina noptii moarta.Prin care trece alba regina noptii moarta.O, dormi, o , dormi in pace printre faclii o mieO, dormi, o , dormi in pace printre faclii o mieSi in mormant albastru si-n panze argintieSi in mormant albastru si-n panze argintieIn mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,In mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,Tu adorat si dulce al noptilor monarc!Tu adorat si dulce al noptilor monarc!(...) Si tintirimul singur cu strambe cruci (...) Si tintirimul singur cu strambe cruci

vegheazavegheazaO cucuvaie sura pe una se aseaza,O cucuvaie sura pe una se aseaza,Clopotnita trosneste, in stalpi izbeste toaca.(...)Clopotnita trosneste, in stalpi izbeste toaca.(...) Biserica-n ruina Biserica-n ruina Sta cuvioasa, trista, pustie si batrana,Sta cuvioasa, trista, pustie si batrana,Si prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantul –Si prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantul –Se pare ca vrajesti si ca-i auzi cuvantul.(...)Se pare ca vrajesti si ca-i auzi cuvantul.(...)

8.personajul romantic8.personajul romantic este o figura de este o figura de exceptie , cu sensul de neobisnuit, marcat exceptie , cu sensul de neobisnuit, marcat de excese,dar nu neaparat exemplar, figura de excese,dar nu neaparat exemplar, figura care evolueaza in situatii neobisnuite.care evolueaza in situatii neobisnuite.

Teme si motive Teme si motive romanticeromantice temeteme: timpul, viata, moartea, geniul, : timpul, viata, moartea, geniul,

iubirea, natura, istoria, creatia, iubirea, natura, istoria, creatia, societatea, aspiratia spre absolutsocietatea, aspiratia spre absolut

motivemotive– noaptea, apa, copacul ocrotitor, luna, ( alte elementa noaptea, apa, copacul ocrotitor, luna, ( alte elementa

naturale care capata redundanta in opera unui scriitor)naturale care capata redundanta in opera unui scriitor)– visul, reveria,somnul, singuratatea, melancolia, visul, reveria,somnul, singuratatea, melancolia,

amintirea, uitareaamintirea, uitarea– iubita moarta, femeia inger, femeia demon, iubita moarta, femeia inger, femeia demon,

iubirea interzisa/imposibilaiubirea interzisa/imposibila

inspiratia, muza, inspiratia, muza,

trecerea ireversibila a timpuluitrecerea ireversibila a timpului

– Prometeu, Moise, Satana(Lucifer), magulPrometeu, Moise, Satana(Lucifer), magul

Calderon, Calderon, Pe firul apeiPe firul apei

Alphonse de LamartineAlphonse de LamartineO. lac sfant! Abia anul in scurgerea-i inceataO. lac sfant! Abia anul in scurgerea-i inceataTrecu, si langa unda cea linistita-a taTrecu, si langa unda cea linistita-a taM-asez ca si-alta data pe –aceeasi piatra , iataM-asez ca si-alta data pe –aceeasi piatra , iata

Pe care si ea sta!Pe care si ea sta!

(...) Tii minte intr-o seara? Vasleam noi in tacere:(...) Tii minte intr-o seara? Vasleam noi in tacere:Nu se-auzea departe de netedu-ti cuprinsNu se-auzea departe de netedu-ti cuprinsDecat zgomot de vasle ce-ncet simteam cum piereDecat zgomot de vasle ce-ncet simteam cum piere

Cand luciul ti-a intinsCand luciul ti-a intins

Si-un glas cum nu fu –n lume vreodata, in clipitaSi-un glas cum nu fu –n lume vreodata, in clipitaAceea rasunat-a, iar tarmul a raspunsAceea rasunat-a, iar tarmul a raspunsInmarmurit de farmec si vraja cand rostit-aInmarmurit de farmec si vraja cand rostit-a

In soapta scumpu-i glasIn soapta scumpu-i glas

- O timpule, te-opreste! Si voi grabite ore,O timpule, te-opreste! Si voi grabite ore,Lasati al vostru zbor;Lasati al vostru zbor;Crutati pe-aceia care voiesc sa se adoreCrutati pe-aceia care voiesc sa se adore

Tot timpul vietii lor(...)Tot timpul vietii lor(...)

Géricault, Géricault, Pluta meduzeiPluta meduzei

Friedrich, Friedrich, Copacul cu corbiCopacul cu corbi

Edgar Allan PoeEdgar Allan Poe, , CorbulCorbulStand candva la miez de noapte, istovit, furat de soapteStand candva la miez de noapte, istovit, furat de soapteDin oracole cetoase, carti cu talc tulburator,Din oracole cetoase, carti cu talc tulburator,Piroteam, uitand de toate, cand deodata-aud cum batePiroteam, uitand de toate, cand deodata-aud cum bateCineva parea ca bate – bate-n usa mea usor.Cineva parea ca bate – bate-n usa mea usor.““E vreun trecator - gandit-am – si-a batut intamplator.E vreun trecator - gandit-am – si-a batut intamplator. Doar atat ,un trecator.”Doar atat ,un trecator.”

O, mai pot uita vreodata? Vant, decembrie cu zloata,O, mai pot uita vreodata? Vant, decembrie cu zloata,Jaru-agoniza, cu-n straniu dans de umbre pe covor,Jaru-agoniza, cu-n straniu dans de umbre pe covor,Beznele-mi dadeau tarcoale – si niciunde –n carti vreo caleBeznele-mi dadeau tarcoale – si niciunde –n carti vreo caleSa-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore–Sa-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore–Fata fara-asemuire – ingerii ii spun Lenore –Fata fara-asemuire – ingerii ii spun Lenore –

Nume-n lume trecator.Nume-n lume trecator.

(...) Geamul l-am deschis o clipa si c-un fosnet grav de-(...) Geamul l-am deschis o clipa si c-un fosnet grav de-aripa,aripa,

A intrat un Corb, stravechiul timpului stapanitor.A intrat un Corb, stravechiul timpului stapanitor.N-ancercat vreo plecaciune de salut sau sfiiciune,N-ancercat vreo plecaciune de salut sau sfiiciune,Ci faptura-i de taciune si-a oprit solemn, din zbor,Ci faptura-i de taciune si-a oprit solemn, din zbor,Chiar pe bustul albei Pallas – ca un Domn stapanitor,Chiar pe bustul albei Pallas – ca un Domn stapanitor,

Sus, pe bust, se-opri din zbor.Sus, pe bust, se-opri din zbor.

(...) Si-am simtit deodata-o boare, din catiu aromitoare,(...) Si-am simtit deodata-o boare, din catiu aromitoare,Nevazuti pluteau cu-n clinchet, pasi de inger pe covor;Nevazuti pluteau cu-n clinchet, pasi de inger pe covor;““Tie ,ca sa nu mai sangeri, iti trimite domnul ingeri”-Tie ,ca sa nu mai sangeri, iti trimite domnul ingeri”-Eu mi-am spus – “sa uiti de plangeri, si de dusa ta Lenore.Eu mi-am spus – “sa uiti de plangeri, si de dusa ta Lenore.Bea licoarea de uitare, uita gandul la Lenore!”Bea licoarea de uitare, uita gandul la Lenore!”

Spuse Corbul: “Nevermore.”(...)Spuse Corbul: “Nevermore.”(...)

DelacroixDelacroix, Ofelia, Ofelia

Edgar Alen PoeEdgar Alen Poe, , AdormitaAdormita(...) Iubirea-mi doarme! Somnul (...) Iubirea-mi doarme! Somnul

sau,sau,Pe cat de lung, fie de greu!Pe cat de lung, fie de greu!Lin umble viermii-n jurul sau!Lin umble viermii-n jurul sau!Departe, -ntr-o padure nvolta,Departe, -ntr-o padure nvolta,Desfaca-se o nalta bolta,Desfaca-se o nalta bolta,Bolta ce-nchise adeseoriBolta ce-nchise adeseoriAripa negrilor uscioriAripa negrilor uscioriBiruitori pe funerareBiruitori pe funerareSteme-ale neamului sau mare...Steme-ale neamului sau mare...O bolta-ascunsa, -ndepartata,O bolta-ascunsa, -ndepartata,Pe care-a arucat in poarta,Pe care-a arucat in poarta,Copil jucandu-se o piatra,Copil jucandu-se o piatra,Mormant sonor din care eaMormant sonor din care eaUn sunet nu va mai putea,Un sunet nu va mai putea,De-a pururea si-n veci sa scoata.De-a pururea si-n veci sa scoata.Infiorata fiica-a Sortii!Infiorata fiica-a Sortii!Ca-n fundul lui horcaiau mortii.Ca-n fundul lui horcaiau mortii.

Genuri si specii Genuri si specii literareliterare liricliric::

meditatia,elegia,poemul,romantameditatia,elegia,poemul,romantaepicepic:: povestirea fantastica, romanul povestirea fantastica, romanul

sentimental, confesiuneasentimental, confesiuneadramaticdramatic: drama romantica( specie : drama romantica( specie

noua caracterizata prin inspiratia din noua caracterizata prin inspiratia din istorie, conflict puternic social, istorie, conflict puternic social, personaje provenind din toate mediile personaje provenind din toate mediile sociale, eroul revoltat, “culoarea sociale, eroul revoltat, “culoarea locala”locala”

Reprezentanti Anglia: Byron, Shelly,

Wordsworth, Young, Coleridge Franta: Lamartine, Hugo, Musset,

Vigny, G. Sand, Chateaubriand Germania: Hölderlin, Hoffmann,

Heine, Novalis Rusia: Lermontov, Puskin America: E. A. Poe

Francois Rude, Napoleon visand

la nemurire

Realizat de Realizat de prof. Simona Achimescu,prof. Simona Achimescu, Liceul Teoretic Liceul Teoretic Adam MAdam Müüller ller

GuttenbrunnGuttenbrunn Arad Arad