Românii și poeziile lor

Proiect realizat de:-Monenciu Adelina-Mocan Larisa-Revitea Paula-Sabău Răzvan

• Lucrarea lui Vasile Alecsandi “Românii şi poeziile lor” poate fi împărţită în trei mari capitole în care abordează, în primul rând trăsăturile poporul român “Mie mi-e drag românul şi ştiu a preţui bunătăţile cu care l-a dăruit natura. Mi-e drag să-l privesc şi să-l ascult, căci el e simplu şi frumos în înfăţişarea lui; căci e curat, înţelept, vesel şi poetic în graiul său.” şi bucuria sa de a face parte din acest neam după cum reiese şi din poezia:

“Sunt român! şi tot românEu în veci vreau să rămân!România să trăiascăŞi-n veci steaua să-i lucească!”• În al doilea rând autorul vorbeşte despre trei balade populare,

Mihu copilul, în care este vorba despre un haiduc foarte curajos, Păunaşul codrilor, această baladă fiind despre dragoste şi vitejie şi o ultimă baladă fiind Mioriţa.

• În al treilea rând autorul abordeză originile noastre ca popor, în primul rând face o scurtă descriere a pământului, teritoriului româniei despre care spune că este foare bogată, plină de râuri cu peşti şi lacuri, păduri şi dealuri, mai pe scurt autorul o numeşte “gura raiului”.De asemenea autorul amineşte poziţia stategică pe care Dacia o avea, aceasta fiind un teritoriu de trecere pentru popoarele asiatice şi barbare spre Europa, lucru pentru care Imperiul roman şi-a dorit ocuparea sa, astfel formându-se poporul român. Pe de altă parte tratează problema originii românilor, axându-se pe caracterul nostru latin, dorind să combată ipotezele conform cărora poporul român se trage din slavi şi nu din romani. Pentru a dovedi latinitatea găseşte argumente:

1) În obiceiul ospeţiei care s-a păstrat din vechime; în respectul tinerilor pentru bătrâni; în ceremoniile nunţilor şi ale înmormântărilor etc.

2) În credinţele superstiţioase ale ţăranilor.3) În poveştile poporale ce sunt pline de zeii păgânismului, purtând titlul de sfinţi,

precum: Sfânta Vinere (Venus), Sfânta Joe (Jove), Sfânta Miercure (Mercur) etc.4) În cântecele poporale care pomenesc de împăraţii Traian şi Aurelian.5) În tradiţiile istorice ale ţării.6) În nevinovata mândrie cu care poporul dă titlul de români tuturor eroilor, chiar

străini de-ar fi.7) În plecarea firească ce are către dulcele far niente ce caracterizează pe italieni

etc.

• De asemenea tot în acest scop Vasile Alecsandri screi şi următoarele rânduri reprezentând vorbele unui român:

• ” Eu sunt român. Împăratul Traian a venit în vechime cu multă putere de a învins pe daci, locuitorii ţării acestea. Toată averea mea este o casă, un câmp, o fântână, un car, o vacă, doi boi de jug şi un cal. Am o femeie bună, frumoasă şi lucrătoare. Ea nu lasă furca din mâini cât e ziua de lungă, nici nu pierde din ochi fiul ce ne-a dat Dumnezeu... etc."

Religia romanilor• Romanii adorau nenumărate divinități care influențau fiecare aspect al lumii

naturale și al relațiilor interumane. Întemeierea acestor culte a fost atribuită strămoșilor divini ai Romei, fondatorii și regii, dar și națiunilor cucerite și aliaților. Templele lor prezentau cele mai vizibile și sacre manifestări ale istoriei Romei si ale instituțiilor sale.

• Principalii zei erau: Aesculapius (zeul medicinei), Bacchus (zeul vinului), Ceres(zeița recoltei și a grâului), Diana (zeița vânătorii), Hercules, Ianus (zeul protector al Romei), Jupiter (zeul suprem), Iuno (zeița căniciei), Marte (zeul războiului), Mercur (zeul mesager), Minerva (zeița înțelepciunii), Neptun (zeul mării), Pluton (zeul lumii de dincolo), Proserpina (zeița prosperității și a primăverii), Quirinus (un zeu războinic), Saturn (zeul agriculturii), Uranus (zeul cerului), Venus (zeița dragostei, frumuseții și fertilității), Vesta (zeița căminului și a focului), Vulcan (zeul focului și al metalurgiei).