Declara?ia de renun?are a împaratului Carol I al Austriei

10 noiembrie 1918 - România redeclara razboi Puterilor Centrale. 11 noiembrie, 1918 - Pe Frontul de vest se semneaza Armisti?iul cu Germania (Compiègne), Fran?a. aceea?i zi - Declara?ia de renun?are a împaratului Carol I al Austriei, prin care arata ca „nu dore?te sa fie o piedica pentru viitorul popoarelor sale iubite”. Ofi?erii, func?ionarii publici ?i cei asimila?i acestora sunt dezlega?i de juramântul de credin?a fa?a de împarat. 12 noiembrie, 1918 - Primele trupe din armata româna intra pe teritoriul Ungariei ?i ocupa trecatorea montana de la Tulghe?. 13 noiembrie, 1918 - Armisti?iul de pe Frontul Balcanic este semnat la Belgrad, Serbia, între generalul francez Franchet d'Esperey, ?eful armatei orientale a Antantei, ?i guvernul ungar. Ac?iuni militare de mica anvergura continua pentru câteva zile în sudul Ungariei. Armisti?iul stabile?te liniile de frontiera între Ungaria, Serbia ?i România, iar Banatul intra sub administrare sârbeasca, în pofida Conven?iei de la Bucure?ti din 1916. Cri?ana ?i Maramure?, incluzând ora?ele Satu Mare, Oradea, Beiu? ?i Arad, ca dealtfel ?i centrul Transilvaniei pâna la râul Mure?, sunt lasate sub administra?ie ungara. Ungaria este obligata de puterile Antantei sa permita trupelor armatei române sa patrunda în teritoriile transilvanene la est de linia de demarca?ie aflata de-a lungul Mure?ului. Ungariei îi este permis sa pastreze doar opt divizii de armata. Trupele dezarmate se întorc acasa. 13–15 noiembrie, 1918 - Negocierile sunt ?inute la Arad între guvernul ungar al lui Károlyi Mihály ?i Consiliul Na?ional Român Central din Transilvania, fara a ajunge la o în?elegere. Consiliul Na?ional Român Central se retrage de la negocieri ?i decide sa ?ina alegeri ?i convine pentru data de 18 noiembrie / 1 decembrie pentru Marea Adunare Na?ionala a Românilor din Transilvania ?i Ungaria, organizata de Marele Sfat al Na?iunii Române din Transilvania ?i Ungaria, încredin?ându-i ?i puterea. 13–20 noiembrie, 1918 - Trupele române?ti ocupa mai multe trecatori montane importante de la grani?a de nord-est cu Ungaria. Inten?ioneaza sa ocupe aproximativ 1/4 din teritoriul Transilvaniei pentru a-l trece sub administra?ie româneasca temporar, a?a cum a fost permis prin armisti?iul de la Belgrad din 13 noiembrie 1918. Ungaria î?i retrage din trupe pentru a se conforma armisti?iului. Au loc confruntari izolate cu poli?ia militara ungara. noiembrie 1918 - De-a lungul unui interval de 12 zile, se ?in alegeri pentru Marea Adunare Na?ionala a Românilor din Transilvania ?i Ungaria. Cei 1,228 de membri sunt ale?i câte 5 din fiecare district electoral stabilit în 1910 (600 de membri în total), respectiv 628 de reprezentan?i ai diferitelor organiza?ii sociale, profesionale ?i culturale (cler, uniunui profesorale, armata). Entuziasmul local cre?te, pe masura ce sunt înaintate cereri precum reforma agrara, votul universal ?i posibila unire cu România. 25 noiembrie, 1918 - Armata româna ocupa Târgu-Mure?. 28 noiembrie, 1918 - Cei 100 de membrii ale?i în Congresul General al Bucovinei emit o rezolu?ie de unire necondi?ionata cu Regatul României. Deputa?ii români (74), germani (7) ?i polonezi (6) au votat pentru, în timp ce cei 13 deputa?i ucrainieni s-au retras înaintea votului final.

Alegerea Alba Iuliei

Alba Iulia, fusese aleasa de catre Consiliul Na?ional Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adaposti între zidurile ei pe reprezentan?ii poporului românesc din Transilvania din doua motive istorice:la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul î?i facuse intrarea triumfala în Alba Iulia, cetatea fiind capitala domnitorului pe scurta perioada cât a durat Unirea celor trei principate (Muntenia, Moldova ?i Transilvania); in 1784, pe acela?i platou al Ceta?ii, Horia ?i Clo?ca erau tra?i pe roata în urma condamnarii lor.Pregatirea

Pregatirea politica a Adunarii a întâmpinat dificulta?i. ?edin?ele preparatoare din cele doua zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însufle?ite. Discutându-se textul Rezolu?iei Unirii, redactat de Vasile Goldi?, unii sus?ineau ca Unirea sa se faca pe baza proclamarii autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adaugasera ?i delega?ii sosi?i din Bucovina ?i Basarabia, sus?ineau unirea fara condi?ii. Sociali?tii, lucrând sub influen?a Budapestei, cereau republica ?i-?i exprimau temerea de starile politice din vechiul Regat al României. În cele din urma s-a stabilit o în?elegere, renun?ându-se la toate par?ile la punctele de vedere prea intransigente ?i adoptându-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat ca e necesara o epoca de tranzi?ie, deoarece „nu se poate ca într-o singura zi, sau într-o singura ora, sau într-un moment dat, sa punem la o parte o stare de lucruri veche ?i sa înfaptuim una noua”. Deci, nu e vorba de a pune condi?ii la Unire, ci a constata necesitatea unei epoci de tranzi?ie.AdunareaAdunarea Nationala de la Alba Iulia (1 decembrie 1918)

Adunarea de la Alba Iulia s-a ?inut într-o atmosfera de sarbatoare. Au venit 1228 de delega?i oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate române?ti, apoi episcopii, delega?ii consilierilor, ai societa?ilor culturale române?ti, ai ?colilor medii ?i institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseria?i, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organiza?iilor militare ?i ai tinerimii universitare. Toate paturile sociale, toate interesele ?i toate ramurile de activitate româneasca erau reprezentate.

Dar pe lânga delega?ii oficiali, ceea ce dadea Adunarii înfa?i?area unui mare plebiscit popular, era afluen?a poporului. Din toate unghiurile ?arilor române de peste Carpa?i, sosea poporul cu trenul, cu caru?ele, calari, pe jos, îmbraca?i în haine de sarbatoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ?inuturilor, în cântari ?i plini de bucurie. Peste o suta de mii de oameni s-au adunat în aceasta zi spre a fi de fa?a la actul cel mai mare? al istoriei românilor. Spectacol simbolic ?i instructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încruci?au cu coloanele armatei Mackensen care, umilite ?i descurajate, se scurgeau pe caile înfrângerii spre Germania.

Mul?imea imensa urca drumul spre Ceta?uie printre ?irurile de ?arani români înve?mânta?i în sumanele de patura alba ?i cu caciulile o?tenilor lui Mihai Viteazul. Pe por?ile ceta?uii, despuiate de pajurile nem?e?ti, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul ?i se aduna pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântatorii explica poporului mare?ia vremurilor pe care le traiesc.

În acest timp, în sala Cazinei militare, delega?ii ?in adunarea. Au participat ?i delega?ii

Bucovinei ?i Basarabiei, care au ?inut sa aduca salutul ?arilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statului român.

În mijlocul aprobarilor unanime ?i a unui entuziasm fara margini, ?tefan Cicio Pop arata împrejurarile care au adus ziua de astazi, Vasile Goldi? expune trecutul românilor de pretutindeni ?i argumenteaza necesitatea Unirii, iar Iuliu Maniu explica împrejurarile în care se înfaptuie?te aceasta. Socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române.Rezolu?iaEpiscopul Iuliu Hossu da citire Rezolu?iei de la Alba Iulia

Textul rezolutieiArticol principal: Declara?ia de la Alba Iulia.

Rezolu?ia Unirii e citita de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: „Adunarea na?ionala a tuturor românilor din Transilvania, Banat ?i ?ara Ungureasca, aduna?i prin reprezentan?ii lor îndrepta?i?i la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor români ?i a tuturor teritoriilor locuite de dân?ii cu România. Adunarea proclama îndeosebi dreptul inalienabil al na?iunii române la întreg Banatul, cuprins între Mure?, Tisa ?i Dunare.”

Restul rezolu?iei cuprinde programul de aplica?ie: autonomia provizorie a teritoriilor pâna la întrunirea Constituantei, deplina libertate na?ionala pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesionala, înfaptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vie?ii publice, reforma agrara radicala, legisla?ie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea na?ionala dore?te ca Congresul de pace sa asigure dreptatea ?i libertatea atât pentru na?iunile mari cât ?i pentru cele mici ?i sa elimine razboiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor interna?ionale. Ea saluta pe fra?ii lor din Bucovina, scapa?i din jugul monarhiei austro-ungare, pe na?iunile eliberate cehoslovaca, austro-germana, sârba, polona ?i ruteana, se închina cu smerenie înaintea acelor bravi români care ?i-au varsat sângele în acest razboi pentru libertatea ?i unitatea na?iunii române, ?i în sfâr?it exprima mul?umirea ?i admira?ia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva du?manului au scapat civiliza?ia din ghearele barbariei.

La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanima a rezolu?iei, Unirea Transilvaniei cu România era savâr?ita.Consecin?e ?i razboiul dintre Regatul României ?i Republica Sovietica UngaraDelega?ia Consiliului Dirigent al Transilvaniei venita la Bucure?ti pentru a înmâna Regelui Ferdinand I Actul Unirii; de la stânga la dreapta: Vasile Goldi?, Miron Cristea, Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voievod ?i Caius Brediceanu.

7 decembrie, 1918 - Armata Româna intra în Bra?ov, în sud-estul Transilvaniei. 7 decembrie, 1918 - Armata Româna depa?e?te linia de demarca?ie fixata prin Tratatul de pace de la Belgrad (râul Mure?) ?i înainteaza spre Turda, cu scopul de a ocupa Clujul, cel mai important ora? al Transilvaniei. Puterile Antantei îi ordona Ungariei sa-?i retraga trupele. decembrie, 1918 - Guvernul Ungariei decide recrutarea de solda?i, pentru a rezista trupelor române, dar timpul este prea scurt. Ora?e importante, precum Cluj, se predau fara a opune rezisten?a.

12 decembrie, 1918 - Trupele române intra în Sibiu (sudul Transilvaniei). 14 decembrie, 1918 - Consiliul Director din Transilvania, ales de etnicii români, trimite la Bucure?ti o delega?ie condusa de Miron Cristea, episcop de Caransebe?, pentru a negocia detaliile unirii. Delega?ia era formata din Vasile Goldi?, Miron Cristea, Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voievod ?i Caius Brediceanu. Regele Ferdinand I al României prime?te ?i accepta Declara?ia Unirii, proclamata la 1 decembrie de catre Adunarea Na?ionala a Românilor din Transilvania ?i Ungaria. 15 decembrie, 1918 - O Adunare na?ionala a Germanilor din Transilvania ?i Banat are loc la Media?, în centrul Transilvaniei, în care se proclama o declara?ie care aproba decizia românilor de a se uni cu Regatul României. 22 decembrie, 1918 - În replica, o Adunare Generala a Maghiarilor are loc la Cluj (magh. Kolozsvár) ora? situat în centrul Transilvaniei ?i cel mai mare ora? din Transilvania). Adunarea reafirma loialitatea maghiarilor din Transilvania pentru Ungaria. 24 decembrie, 1918- Regele Ferdinand I semneaza un decret de acceptare a unirii Basarabiei, Bucovinei ?i Transilvaniei cu România, la care guvernul maghiar protesteaza. La Versailles încep negocierile cu cele patru puteri ale Antantei, precum ?i cu Cehoslovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria ?i Rusia, pentru stabilirea noilor grani?e. 24 decembrie, 1918- Trupele române intra în Cluj. 14 ianuarie, 1919 - Trupele române ajung la Baia Mare. ianuarie, 1919 - Puterile Antantei dezaproba ac?iunile românilor, care în schimb sus?in ca decizia Parlamentului Transilvaniei trebuie sa aiba prioritate fa?a de armisti?iul dintre Fran?a ?i Ungaria. 18 ianuarie, 1919 - Trupele române intra în Sighetu Marma?iei. 22 ianuarie, 1919 - Trupele române se opresc la noua linie de demarca?ie indicata de puterile Antantei, lasând Banat sub controlul Serbiei, iar Cri?ana sub control Maghiar. 20 martie, 1919 - Generalul francez Vyx, în numele puterilor Antantei, cere Ungariei sa renun?e la anumite teritorii ?i sa accepte o noua linie de demarca?ie, mai mult sau mai pu?in în concordan?a cu situa?ia din teren de la acel moment.

Situa?ia teritoriala a Republicii Sovietice Ungare

Teritoriul ini?ial al Republicii Sovietice Ungare

Teritoriu recucerit de catre Rep. Sov. Ungara (mai-iunie 1919)

Teritoriu ocupat de catre România în aprilie 1919

Teritoriu sub control francez ?i iugoslav

21 martie, 1919 - Prim-ministrul magiar Károlyi precizeaza într-o alocu?iune adresata poporului ca nu poate accepta pierderile teritoriale cerute de puterile Antantei, ?i preda puterea unui guvern de stânga radical, condus de comunistul Béla Kun, care proclama Ungaria ca Republica Sovietica ?i renun?a la politica pasiva de acceptare a pierderilor teritoriale dictate de Antanta. martie 1919 - Delega?ia româna la Conferin?a de Pace de la Paris, condusa de prim-ministrul Ion I.C. Bratianu, cere Consiliului Marilor Puteri sa permita României sa ocupe teritorii

pâna la râul Tisa (conform în?elegerii de dinaintea intrarii României în razboi). Propunerea este refuzata. Generalul sud-african Jan Smuts este trimis la Budapesta pentru a negocia cu Béla Kun. aprilie 1919 - Tot mai multe informa?ii despre ac?iuni anti române?ti ce au loc în zonele locuite de români aflate sub control maghiar ajung la Bucure?ti. Armatei Române i se ordona pregatirea unei ofensive generale pentru 16 aprilie 1919. 15 aprilie, 1919, seara - Trupele maghiare organizeaza un atac împotriva Armatei Române în vestul Transilvaniei. 16 - 19 aprilie, 1919 - Lupte violente au loc în Mun?ii Apuseni, câ?tigate în final de trupele române (cinci divizii), care sparg linia frontului în câmpia Cri?anei. 19 aprilie, 1919 - Ca urmare a reu?itei contraofensivei împotriva Republicii Sovietice Maghiare, trupele române intra în Satu Mare. 20 aprilie, 1919 - Trupele române intra în Oradea. 1 mai, 1919 - Trupele române ajung la râul Tisa.

România interbelica 17 iunie-iulie, 1919 - Consiliul Marilor Puteri cere guvernului României sa-?i retraga trupele la linia de demarca?ie ?i îl invita pe Béla Kun la Paris. România raspunde nefavorabil, ?i afirma ca va accepta condi?iile doar daca Armata Comunista este dezarmata ?i demobilizata. Béla Kun refuza ace?ti termeni. 17 iulie, 1919 - Béla Kun ordona o contraofensiva împotriva Armatei Române. 20 iulie, 1919 - Armata ungara traverseaza Tisa; au loc batalii violente. 26 iulie, 1919 - Ofensiva maghiara este înfrânta ?i se retrage dincolo de Tisa. Au fost captura?i mul?i prizonieri. tratat cu Iugoslavia 3 august, 1919 - trupele române intra în Timi?oara. alegeri, guvernele Vaitoianu ?i Vaida negocieri cu Cehoslovacia, reforma agrara guvernul Averescu, tratate cu Ungaria ?i Cehoslovacia

Ziua Na?ionalaArticol principal: Ziua na?ionala a României.

Dupa prabu?irea regimului comunist din România, prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgata de pre?edintele Ion Iliescu ?i publicata în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptata ca zi na?ionala ?i sarbatoare publica în România. Aceasta prevedere a fost reluata de Constitu?ia României din 1991, în alineatul 2 al articolului 12.