Romanii. Eseuri despre Unire - Ioan-Aurel Pop - cdn4.libris.ro. Eseuri despre...
13
IOAN.AUREL POP ROMANII ESEURI DINSPRE UNIRE Cluj-Napoca,2019
Transcript of Romanii. Eseuri despre Unire - Ioan-Aurel Pop - cdn4.libris.ro. Eseuri despre...
scoalaardeleanacluj.ro
onalia RomAniei
Ei Uaza, in 1 Decembrie 1918,ale Universitare ,,Lucian Blaga"
IOAN.AUREL POP
ROMANIIESEURI DINSPRE UNIRE
Cluj-Napoca,2019
n4rort al unor conferinle suslinutei tlnirii), unele dinhe ele apdrdndfuii qi Unirea - au fost, aqadar,
furi de vedere, cdteva argumentercts fragm ent e c d I dt o are, cdciwul de receplie la Academia
)
Cuprins
Discurs de recepgie laAcademia RomAnS.Istoria gi semnificagia numelor de romdn/valah gi Romdnia/Va1ahia.............7
ROMANII
Medievalitatea romAneasce........... ..........................39
Striinii despre romAni: identitatea romAnilor in Europa,la confluenla Occidentului latin cu Orientul bizantin ........62
Elitele romAnilor din trecut.... ........\16
Biserica romAnilor -mogtenirea actuali a tradiliei sale din Evul Mediu.....:.............,..........,.L24
Latinitatea romdnilor. rrri..r..........!.r. ....................... 130
Elogiul limbii romAne...... '.rrr1i.rr.ri.;;.rr.r.................. L45
Farmecul etimologiilor sau istoria prin cuvinte..........................,.,......... L52
UNIREA
Cum s-a fficut Rom4nia....,,...,..... ......163
Ce ne invafi Revolulia RomAnd de la L848- L84g? ...........182
Unirea politici sau de cAnd sunt romAnii romAni....... ...... 186
Politica faptului implinit in crearea RomAniei moderne... ................... 1.gz
Rezolufia de Unire de la Alba lulia (din L Decembrie 1918Jgi autonomia,................. ....,................... 199
Conlinutul Rezolufiei de la l- Decembrie 1918 de la Alba Iuliagi chestiunea autonomiei................. ...................... 203
Marea Unire gi vecinii RomAniei -semnificalia internalionali a actului de la 1918. ..............2IL
5 o IOAN-AUREL Pop
Sublimul Unirii Bucovinei cu Jara....... ..............2L6
Unirea cea Mare de la 19L8:laudi cartografiei, fotografiei gi clrturdriei.............. ..........22s
Doui dintre larile Jirii la centenar: Transilvania gi Basarabia.................... 235Vrajba unirii noastre...................i........ ....................240
MareaUniregiS5rbitoareaNa!ional5...''..'''.'''..
Unirea noastri vdzutlde noi gi de allii ........... Z5S
PERSPECTIVE
Academia RomAni la Centenarul Marii Uniri........... ..........263
Ce spun cronicarii.. ..;....270
RomAnia noastrd la Centenarul Unirii .............276
Despre gcoald gi diversitate.................. ................2gL
Conservarea gi protejarea culturii nalionale
Cultura romAni gi dimensiunea sa istorici nalionaIi......,....................29I
Beletristica gi istoriografia............... .....................2gg
DiscursulistoricgiCentenaruldnirilornoastre
$coala Ardeleand gi naliunea romAnd din Transilvaniain Secolul Luminilor..
Ce este Transi1vania.................. ....,....319
Lumina ,,cdr!ii"....... ......,. 331
Despre autor ............337
Medieva litatea romA neasci
Evul Mediu in cadru european
f nilial lumea europeand gi ulterior toatd lumea ,,civilizatd" s-au
I obignuit, de la Renagtere incoace, si trateze Evul Mediul cu dispre!,.l. dar 9i cu multd superficialitate, care au crescut mereu in timp, pemesuri ce perioada respectivd devenea tot mai indepdrtati gi pdrea totmai obscuri. Cine nu a auzit expresii de genul,,Evul Mediu intunecat",,,barbarie medievald",,intuneric medieval",,,comportament ca-n EvulMediu"? Disprelul este confinut chiar in nume: cei doi termeni alituraliinseamnd,,perioada mijlocie", in sensul unei paranteze neinteresante,neimportante gi chiar jenante, situate intre luminoasa Antichitateclasici [greco-romani), care a oferit modelul sau idealul de culturi gicivilizafie, pe de o parte, gi Renagtere, care s-a striduit sd reinvie cAtmai bine acest model antic, pe de alti parte. ,,Reinviere a" ,la o priviremai atentd, a insemnat in fapt, copiere sau imitafie, iar atunci cAndimitalia a fost depdgiti gi abandonatd, se trecea treptat spre culturamoderni. Deoarece artigtii, savanfii,literalii din secolele V-XIV - adicdoamenii de culturd sau creatorii medievali -, cu foarte rare exceplii,nu au imitat operele clasice greco-latine, au fost tratafi cu dispre!cu desconsiderare gi au fost ignorali multi vreme, ei gi operele lor2.Firegte, o bisericd gotici nu seamind cu un templu grec, dar nu pentrucd oamenii Evului Mediu nu gtiau sd facd temple grecegti, cum s-acrezut o vreme, ci pentru cd nu-i interesa acest lucru, pentru ci aveauo alti sensibilitate, o altd conceplie despre divinitate gi despre crealie.Dar ideea cI intre ,,lumea veche" gi ,,lumea noud" - imitalie a celei vechi- se interpune una ,,mijlocie", fdrd nicio personalitate, una intunecati,de tranzifie, nepotrivitd, ca un fel de accident al istoriei, gi-a flcut loc
1 H. Fuhrmann, Guida al Medioevo, Roma-Bari, 2004.2 R6gine Pernoud, Pour en finir avec le Moyen Age,Paris, t979.
ttIg
t
..*e&.&jry--
40 . IOAN-AUREL POP
treptat s-a insinuat in unele scrieri, pentru ca apoi si se generalizeze.Eroarea provenea dintr-o concepfie gre;iti, anume din judecareaepocilor trecute in funclie de valorile societdfii contemporane celuisau celor care ficeau observapiile respective. Astfel, daci studiemEvul Mediu ln funclie de ideile considerate progresiste ale secoleloral xvlll'lea gi al XIX-lea, adici in funclie de libertate, egalitate, frdlie,coneuren!;, capital,liberalism, individualism etc., atunci acea lume neapare iremediabil inapoiatd gi neinteligibili. Dar valorile Evului Mediuerau cu totul altele, ele bazAndu-se pe ierarhie, supunere, credinti,privilegiu, onoare, comunitdli sau corporalii etc. Astfel, orice analizda lumii medievale trebuie si porneascd de la aceste coordonate gi nude la altele. ,,Evul Mediu intunecat" este, prin urmare, rodul unui cligeundscut din considerente anistorice, nepotrivite investigdrii trecutului.
Aceastl conceplie a acfionat in timp ca o sentinfi, ca un sigiliupus cu forli gi imposibil de gters ori de eludat. Lumea modernI, maiales prin Marea Revolulie Francez5, a aruncat un oprobriu greu,apSsitor, pe care romantismul a incercat, fdri prea mare succes, sd-ltndepirteze, poate pi fiindcd a alunecat spre o imagine idealizatd aEvului Mediu, din care proveneau doar ruine fascinante, cavaleri inturnir, onoare cavalerqasci, romane galante (l'amour courtolsJ saupoezii ale trubadurilor, truverilor sau minnesdngerilor. De aceea, lnciuda lucrrrilor foarte serioase ale istoricilor (din ultimul secol, deexempluJ,ln opinia publici a rimas o imagine superficiald gi deformatda Evului Mediu, in care ar fi trdit oameni st6ngaci gi neindemAnatici,aspri gi ignoranfi, caracterizali prin barbarie, supugi unei crunteasupriri a feudalilor, perioadl in care o mAni de aristocrafi (dacd nudoar regeleJ decideau totul, in care unele femei erau socotite bunenumai spre a fi l5udate in Doezie, iar altele numai spre perpetuareaspeciei, in care biserica era atotputernicl gi ii ardea pe iug, prinintermediul Inchiziliei, pe opozanli gi incomozi etc. Este, totugi,evident astlzi cI unele dintre aceste cli;ee au fost abolite, dar in preamici misurS, incAt foarte pulind lume gtie, de exemplu, cAte inovagiia adus omenirii Evul Mediu; de la cartea manuscrisd, numitl codice[ln antichitate erau rulouri, numite volumina, un fel de suluriJ pAni lanotele gamei muzicale gi la muzica fondati pe ritm3.
Cel mai fascinant tablou ins5, pentru infelegerea cadrului lumiirevolute de-atunci, este al vielii sociale medievale. s-a crezut gi s-asuslinut un timp ci aceasti societate era bazati pe anarhie, pe un fel
tru ca apoi se se generalizeze.regiti, anume din judecarea;ocietifii contemporane celui:ective. Astfel, daci studiemrate progresiste ale secolelor
.de libertate, egalitate, frilie,rlism etc., atunci acea lume neril5. Darvalorile Evului Mediuierarhie, supunere, credinli,ralii etc. Astfel, orice analizdle la aceste coordonate gi nulrin urmare, rodul unui cliseutrivite investigdrii trecutuiui.lp ca o sentinfi, ca un sigiliueludal Lumea modernd, maiaruncat un oprobriu greu,
t, flrd prea mare succes, si_lspre o imagine idealizati aruine fascinante, cavaleri inante (l'amour courtois) sauinnesAngerilor. De aceea, inicilor fdin ultimul secol, deine superficiali gi deformatdstAngaci gi neindemAnatici,rbarie, supugi unei crunterAnd de aristocrali fdaci nue femei erau socotite bunelle numai spre perpetuareaci ;i ii ardea pe rug, prinincomozi etc. Este, totu;i,: au fost abolite, dar in preae, de exemplu, cAte inovaliimanuscrisd, numiti codicene,un fel de suluriJ pAni laipe ritm3.r infelegerea cadrului lumiiaedievale. S-a crezut;i s_anzatd pe anarhie, pe un fel
RovAtrlt. ESEUR| DtNspRE UNTRE . 41
de migcare haotici a oamenilor gi pe o funclionare aleatorie a viefii,pe rivalitdli nesfargite intre nobilii mari gi mici, intre nobili gi biserici,intre regi (principi) ;i vasalii lora. Or, dimpotrivi, lumea medievald,degi nu se structureazd pe forme gi principii familiare noud astizi,nu se reazemi pe anarhie, ci pe ierarhie, ceea ce este cu totul altceva.Raporturile dintre oameni nu provin, in Evul Mediu, neapirat de la oautoritate administrativi centralizatd, iar autoritatea care existr nurezidd, cum se intAmpla in lumea antic5, in orage. Esenla societiliifeudale este ierarhia, inteleasd ca o relea de relalii structurate pedrepturi 9i obligalii reciproce. Aceste relalii sunt numite, de obicei,vasalice sau feudo-vasalice gi se traduc printr-o serie de aranjamentepersonale, concretizate in contractul vasalic, care include - informa ideald - trei gesturi, ceremonii sau secvente, anume omagiul,jurimAntul de credinld 9i investitura. Mai pe infeles, prin contractulvasalic, un om liber gi, de reguld, posesor de anumite bunuri devineomul altui om, tot liber 9i posesor de mai multe bunuri gi mai puternic,pebaza unui acord bilateral, cu clauze specifice. Scopul contractuluivasalic era proteclia venitd dinspre una din pdrli ;i ajutorul [militar)gi sfatul, acordate de citre cealaltl parte. Aspectul palpabil alcontractului vasalic era investitura, adicd inzestrarea omului mai slab[numit vasai), din partea omului mai puternic [numit senior) - suba cirui proteclie se punea cel mai slab - cu o bucati de pdmAn! demirime variabild, numitd convenlional feud. Prima formi a feudului afost beneficiul (beneficium), acordat viager. in schimbul acestei daniigi a amintitei protecfii, diruitul era dator cu,,ajutor 9i sfat" (auxilium etconsilium). Conform unei linii de interpretare, chiar;i liranii erau unfel de vasali [situafi labaza ierarhiei), fiindcd bucSlile lor de pdmAnterau primite de la nobil [feudalJ, spre a fi lucrate, in anumite condilii,care includeau tot drepturi gi obligalii reciproce, intre ele plasAndu-se,pentru multe secole, pAnI spre finele Evului Mediu, gi conservareacalitdgii de oameni liberi a acestor fdrani. Totugi, lumea seniorilor givasalilor este formatd din indivizi liberi, pe cAnd tdranii gerbi se aflauin grade diferite de dependen!5 fald de stdpAni. Mai circulS credinladespre sirdcia lucie a tuturor acestor fdrani, care s-ar fi tArAt goi giflSmAnzi la picioarele stdpAnilor lor, cAnd, in fap! mulli dintre ei (negAndim inclusiv la iobagii din Transilvanias), aveau cAte opt perechi deboi, cAte patru cai gi cAte 150 de porci.
a susan Reynolds, Fiefs and vassals: The Medieval Evidence Reinterpreted, oxford, 7994.s D. Prodan, Iobdgia tn Transilvania in secolul al WI-Iea, Bucuregti, 1967.
ta
I3
I
42 o IOAN-AUREL POP
Fire;te, schema teoretici schilate mai sus (despre relaliile devasalitate) este ideali gi nu se intfflne;te in forme pure nici mdcar inintreaga Franfi, dar acolo unde se pot di3tinge caracteristicile sale debazh, societatea se nume;te, convenfional, feudald (senioriald),
in ultimele decenii au apdrutintrsistorici o serie de controversecare au condus la propuneri foarte serioase de regAndire a intreguluiegafodaj al societdlii medievale gi de renunlare la denumirea de,,societate feudali"6. PAnd in prezentinsS, nu am semnalatvreo abordareteoretici meniti sd rispundi mai bine nevoii de a defini,la nivel cAtmai general posibil, mecanismul lumii medievale. Noile propuneri(formulate cu destuli vehemenld), accentuAnd diferenfele, nu auflcut decAt si ofere concepte sau denumiri noi, adecvate unei anumiteregiuni a Europei, dar nepotrivite pentru alte zone, uneori chiar dinvecinitate. De aceea, in acest moment, cu toate rezervele, considerlmmai potrivitl fatunci cAnd este neaplrat necesard), inclusiv pentruEuropa Centrali gi chiar pentru o parte a celei sud-estice, denumireade lume feudal5.
Caracteristicile Evului Mediu
in acest context, lumea sau societatea feudaldT are cAteva
caracteristici peste care nu se poate trece: este o societate rurald gi agrari(oragul este o exceplie de la feudalism gi, atunci cAnd apare, cu dreptulde comuni inclus, devine o armi de subminare a fuudalismului); esteo societate reglati de aranjamente personale care dau sens gi formlpomenitei ierarhii; este o lume cu puternice tendinle comunitare, olume in care, de reguli, grupul conteazi mult mai mult decAt individul.Astfel, in centrul societilii era atunci pdmAntul, organizat sub formamo;iilor (posesiunilor), in mijlocul cirora se afla castelul [cetatea,conacul, locuinla intdritd a nobilului) - locul vital al domeniului ;iazilul natural al intregii populalii a satului in caz de pericol. in altezone ale posesiunilor erau satul, sesiile (loturile) date spre folosinfiliranilorr locurile de folosinli comuni, lotul lucrat in regie proprie destipAn etc.
6 Elizabeth A. R, Bror,rrn, The Tyranny of a Construct: Feudalism snd Historians af MedievalEurope, in vol ,,Debating the Middle Ages: Issues and Readings", edifie de L. K. Little,Barbara H. Rosenwein, Oxford, 1998.7 B. Dum6zil, La soci4td mddi4vale en 0ccident, Paris, 2006.
i mai sus [despre relaliile de:e in forme pure nici micar inistinge caracteristicile sale deal, feudald (seniorialiJ.istorici o serie de controverserase de regAndire a intreguluirenunlare la denumirea de
nu am semnalatvreo abordarerevoii de a defini, la nivel cAtmedievale. Noile propuneri
:entuind diferenfele, nu auiri noi, adecvate unei anumiteu alte zone, uneori chiar dinl toate rezervele, considerdmrt necesari), inclusiv pentrur celei sud-estice, denumirea
ui Mediu
ietatea feudaldT are cAtevaste o societate rurald gi agrardlfunci cAnd apare, cu dreptulninare a feudalismuluiJ; estenale care dau sens gi formdnice tendinfe comunitare, oult mai mult decAt individul.ninful, organizat sub formara se afla castelul fcetatea,locul vital al domeniului siui in caz de pericol. in atieoturileJ date spre folosinfdul lucrat in regie proprie de
udalism and Historians of Medievald Readings'l edigie de i. t(. Lint",
,2005.
RowArul. ESEURt DtNspRE UNTRE . 43
Legat de spiritul comunitar al Evului Mediu, trebuie subliniatdstructura societalii, aga cum era teoretizatd de ,,ideologii" epociirespective gi cum era perceputd de,,opinia publici". Din acest punct devedere, lumea era impdrlite in ffei grupuri mari, in trei comunitdli sauin trei corporafii, anume cei care luptd- (bellatores), cei care se roagd{oratores) gi cei care lucreazd sau produc hrana (Iaboratores). Conformviziunii de mai sus, societatea trebuia condusd de cdtre reprezentanliiacestor grupuri privilegiate, in armonie, fiindcd lumea era imaginatdprintr-un fel de intrepitrundere de sarcini, de completare reciprocd aindatoririlor: rdzboinicii erau cavaleriiE gi nobilii, care luptau pentrusine gi pentru celelalte doud grupuri, rugitorii erau clericii [preofii9i cdlugirii) care se rugau pentru mAntuirea lor gi a intregii societigi,iar lucrdtorii erau liranii gi artizanii in genere, care produceau hranagrupului lor gi a celorlalte doui. Natural, aceasti,,diviziune a muncii"in societate era ideald, prezentatd de citre anumili gAnditori, pentruun anumit teritoriu al Europei Occidentale si consemnati intr-operioadi de timp limitati. Noi nu avem instrumentele necesarepentru a mdsura extensiunea qi valabilitatea unei astfel de conceplii9i de percepfii, dar le putem surprinde in ldri variate gi pe intervale detimp destul de mari. Astfel, in momentul in care aceste comunitdli auprimit consacrare scrisi sub formd de privilegii, ele au inceput sd senumeascd stiri [sfatus), adicd forme sau componente ale puterii sauale politicii fadmilAnd cd, pe scurt, politica inseamni putere, dorinlide putere, de exercitare a puteriiJ. incepAnd cu Epoca Modernd,vorbim de trei puteri in stat, cea executivi, cea legislativi ,si ceajudecitoreascS, fapt care presupune aplicarea principiului separalieiputerilor. in Evul Mediu, nu exista principiul separaliei puterilor infuncfie de cei care conduc [conform legilor), cei care fac legile gi ceicare sanclioneazl incdlcirile legilor [judecd), dar exista un principiual separaliei gi al uniunii, in acelagi timp, in funclie de cei care luptd,care se roagd gi care muncesc. Aceste trei stiri dideau esenla puterii,adicl a funclionirii statului. De altfel, in latina medievald, termenulstare [= status) este identic ca formd cu termenul [antic sau modern)de stat, degi,la romani, ordinea de stat era numiti, vreme de vreo cincisecole, res publica.
Evul Mediu mai are o caracteristicd, fdrd inlelegerea cireiadevine greu de receptat. Este vorba despre atagamentul negirmurit
B J. Flori, Cavalieri e cavalleria nel Medioevo, Torino, 1999.
tItt
44 . IOAN-AUREL POP
al oamenilor care au trdit atunci fafi de credinfa in Dumnezeu gi falede biserici. Nu este vorba aici numai de rugiciuni gi de respectul decare se bucura clerul, ci de neputinfa de a imagina viala in afara luiDumnezeu gi in afara bisericiie. Asta nu inseamni ci nu erau abateride la credinfa oficialS gi de la biserica r€cunoscuti, dar mdsura tuturorlucrurilor era Dumnezeu, numai lui i se inchinau imnuri de slavd,El trebuia preamiri! ca gi viafa fericiti din paradis, rezervati de eldrept-credinciogilorl'. Aceastr conceplie ficea ca viala pimanteascisi fie de mulgi dispreluiti si, uneori, neglijati, si nu aparl in prim planindividualitdfile, sd nu se semneze operele artistice etc. creatorul giatotstdpanitorul era unul singur. cu alte cuvinte, Iumea nu trebuia sdaibd chipul gi asemrnarea omului, ci chipul gi aseminarea lui Dumnezeu.De aceea, de exemplu, pronunfarea afuriseniei (sau a excomunicirii)asupra unei comunitifi de citre papi sau de cltre alt prelat, deveneao nenorocire fird egal, lipsindu-i pe oameni de slujbele religioasecurente; de botezuri, de cisdtorii, de inmormAntiri etc., ceea ce apdreadrept un cataclism sau drept un riu catastrofic. Biserica a avut inseun rol fundamental nu doar in triirea spirituali, ci in intreaga lumemedievald, inclusiv in viafa economicd gi sociald, in justifie, asigurdndechilibrul social gi buna funclionare a tuturor celorlalte institufii. Aufost gi derapaje, dar mult mai puline decAt cele relatate de obicei. Deexemplu, tribunalul Inchiziliei nu a avut nici pe departe rolul maleficatribuit de unii in Evul Mediu. Inchizifia a ordonat gi disciplinat cumijloace obignuite viala oamenilor medievali, iar cAnd a trecut laexcese (faimoasele procese contra vrdjitoarelor gi arderile pe rug)Evul Mediu era deja trecut (in Occiden! Epoca Modernd incepe pe la1450-1500). Altminteri, dincolo de unele inerente note discordante,biserica medievald a asigurat pentru omul de rAnd legdtura dintrePimAnt ;i Cer, intrefinAnd vie speran\a, fdri de care lumea nu poatevie!ui.
Societatea medievali, atunci cAnd a atins un anumit grad deevolufie, a simlit nevoia unor structuriri teritorial-politice maipronunfate, mai bine articulate, de tipul unor stipAniri [senioriiJ,cum erau ducatele, principatele, regatele etc. in apus, sau cnezatele,voievodatele, laratele etc. in rdsirit. Deasupra tuturor, era imperiul saumai precis amintirea lui, imperiu care a supraviefuit parfial in partea
e F. Rapp, liEglise et Ia vie religieuse en Occident d la fin du Moyen Age, paris, 197 j..10 A. Vauchez, Spiritualintea Evului Mediu occidental, Bucuregti, 1994.
] credinla in Dumnezeu qi fafile rugiciuni gi de respectul dele a imagina viafa in afara luir inseamni cd nu erau abateri:unoscuti, dar misura tuturorse inchinau imnuri de slavi,i din Paradis, rezervatd de ele ficea ca viala pdmAnteasci:ijati, sd nu apari in prim planrele artistice etc. Creatorul si'cuvinte, Iumea nu trebuia #I gi asemdnarea lui Dumnezeu.iseniei (sau a excomunicirii)u de cdtre alt prela! deveneiameni de slujbele religioaserrmAntiri etc., ceea ce apireaastrofic. Biserica a avut insepirituali, ci in intreaga Iumesociald, in justilie, asigurindturor celorlalte institufii. Auit cele relatate de obicei. Denici pe departe rolul maleficr a ordonat gi disciplinat culievali, iar cAnd a irecut laloarelor gi arderile pe rug)ipoca Modernd incepe pe lar inerente note discordante,rul de rAnd legitura dintreiri de care lumea nu poate
a atins un anumit grad deriri teritorial-politice maiI unor stipAniri (senioriiJ,etc. in apus, sau cnezatele,lra futuror, era imperiul sauLpravieluit parlial in partea
fin du Moyen Age,paris,'197L/, Bucure;ti, 1994.
--*ffl bL
novAlttt. EsEURt DtNSpRE UNtRE . 45
estici, intre 476 gi 1453, sub forma Bizanlului [lmperiul Roman deRisrrit) gi s-a reficut de la anii 800-900 in vest, sub forma Imperiuluicarolingian gi apoi Romano-German. in pofida unor prejudecili inclvii, romanii gi-au construit structuri politice teritoriale medievale inparalel cu toate popoarele din jurul lor, mai intai anumite entitiliivite din tradilia veche romand, pe ruinele fostului imperiu gi careau fost numite ,,Romanii" sau ,,Valahii". Apoi, dupd convieluirea cuslavii gi pe misura asimildrii acestora, au apiru! prin secolere IX-X,cnezatelef judeciile gi voievodatele/ ducatele, influenlate mai tarziuqi de populaliile stepei [pecenegii gi cumanii). Aceste structuri politiceromanegti, slavo-romane sau eterogene se numeau inci din vechimeliri (terrae) gi aveau in frunte conducdtori locali, numili in izvoarejuzi sau cnezi 9i duci sau voievozi. Asemenea formaliuni din interiorularcului carpalilor gi din pirlile vestice au fost surprinse, in secolelex-xlll, inainte de a se unifica, de raziile gi apoi de atacurile organizateale ungurilor. Trepta! pAni pe la 1200, acestea au fost cuprinse inRegatul Ungariei. Conducitorii celorlalte, aflate la sud gi la est decarpafi, au fost silili sd intre in raporturi de vasalitate cu regii ungarieigi si suporte presiunile Ungariei gi ale titarilor. Profitand de aceastirivalitate ;i concurenfd, dar gi de alte imprejuriri, aceste formafiunipolitice au reugit totugi, in secolele XIII-XIV, si se organizeze sub formaunor principate centralizate, numite Jara RomAneasci 9i Moldova,conduse de domni,,din mila lui Dumnezeu". Astfel, romAnii medievaliau triit in aceste doud state de sine stdtitoare (atat cat putea sr existeatunci un asemenea statut), conduse de elite ivite din sAnul lor, gi inTransilvania (supusd Ungariei) gi Ungaria propriu-zisi. Aici, in Ungariafgi TransilvaniaJ, viala romAnilor a urmat reguli distincte, adaptatespecificului unui regat catolic, format dupd modelul ImperiuluiRomano-German gi al SfAntului Scaun. intre aceste reguli, era gi aceeade structurare a societ5lii in funclie de pomenitul regim al stirilor.
in Europa Central5 gi Sud-Estici, aceasti impirlire inluptitori-rugitori-lucritori este mult mai laxr gi mai relativi gi numai respecti formele pure din occidentul continentului. Dar ea existi,aga cum existi gi regimul stdrilor, deopotrivi in Cehia [Boemia),Polonia, Ungaria sau !5rile Romine. Ungaria, lard foarte eterogenddin varii puncte de vedere, are diferite structuri regionale particulare,in care societatea tripartiti menlionati are modele surprinzitoare,originale, irepetabile. Astfel, in Transilvania, lari cu tradilie separati
T
Itt
ffi
46 . IOAN-AUREL POP
$i cu organizare distinct5, cu o populalie romAneasci numeroasi gicu grupuri etnice colonizate, conducerea s-a exercitat - conformmirturiilor pistrate din secolul al XIII-lea incoace - prin regimulde stiri sau congregalional [care insemna intrunirea periodici aadunirilor de stiri, numite gi congregafii). insi stdrile, neputAndimbrica forma clasici (deja perimatd pe-atunci in Apus), s-au adaptatstructurilor locale: cavalerii gi clerul au format o stare, numitd anobilimii, iar sagii, secuii 9i rominii alte trei stdri, chemate in acord cuetnonimele respective. in a doua jumdtate a secolului al XIV-lea gi lainceputul secolului al XV-lea, aceste patru stdri pe cale de consolidares-au redus la trei - nobilii, sagii gi secuii - prin eliminarea grupuluiromAnilor, care nici nu apucase si devind privilegiat in intregimea.sa. Astfel, Transilvania a ajuns si fie condusi de aceste trei stdri(grupuri privilegiateJ, care au dat specificul puterii sale, care i-auconferit personalitate interni gi externi gi care erau singurele vizibiledin perspectivi oficiald. De pe la 1450-1500, aceste stiri transilvane,cu o a$a de puternici gi vizibilS componentd etnicd, au inceput sifie numite ,,na!iuni" (nationes). Naliunea nobililor a devenit treptatnaliunea maghiard, iar celelalte doud au continuat si poarte numelepopoarelor lor, in dreptul cdrora nofiunea de stare fusese inlocuiti cucea de nafiune. Le zicem insd ,,nafiuni politice", fiindci inlelesul lormedieval este acela de grupuri privilegiate care participi la putere.
RomAnii, exclugi ca grup distinct (comunitate recunoscutdJdintre stdri dupi 1350:1366, nu au mai apucat si poatS fi numili gi
declarali in chip oficial nafiune gi au rimas astfel in afara regimului,,constitufional" al !5rii lor, devenind din secolul al XVI-lea ,,rdbda!i"sau ,,acceptafi" ori ,,tolerafi", atat timp cAt avea sd dureze bunlvoinlaprincipilor gi locuitorilor de dreptai Transilvaniei. Din acest,,moment"istoric (care inseamnd decenii intregi, un secol sau chiar peste unsecol), romAnii au incetat sd mai aibi o conducere a lor, o eliti in numerominesc, aidoma elitelor recunoscute (adicd aga cum aveau sagii,secuii ori ungurii). Cu alte cuvinte, nu au mai avut o pituri bogatS,acceptatd oficial 9i liberi; ca si poati participa la putere. Au rdmas infrunte cu mdrunli posesori rurali - cnezi sau cnezi innobilali - redugitreptat la starea liranilor. RomAnii bogali - cavaleri gi posesori demogii - spre a-gi pdstra condilia gi a deline in continuare puterea, auficut slujbe credincioase regelui, s-au catolicizat treptat gi au intrat in
pe romAneasci numeroasi gi-rrea s-a exercitat - conformll-lea incoace - prin regimulemna intrunirea periodici agatiiJ. insl stirile, neputAndratunci in Apus), s-au adaptatau format o stare, numitd atrei stiri, chemate in acord cuate a secolului al XIV-lea gi lau stiri pe cale de consolidareLii - prin eliminarea grupului'ini privilegiat in intregimeacondusd de aceste trei stiricificul puterii sale, care i-augi care erau singurele vizibile500, aceste stdri transilvane,onenti etnicS, au inceput sia nobililor a devenit treptatr continuat si poarte numelen de stare fusese inlocuiti curolitice", fiindc5 inlelesul lorte care participi la putere.t fcomunitate recunoscuti)apucat sI poatd fi numili gi
nas astfel in afara regimuluir secolul al XVI-lea ,,rdbdati,,,t avea si dureze bunivoinlasilvaniei. Din acest,,moment,,rn secol sau chiar peste unnducere a lor, o eliti in nume(adici asa cum aveau sagii,u mai avut o piturl bogati,ticipa la putere. Au rdmas insau cnezi innobilafi - redugirfi - cavaleri si posesori dere in continuare puterea, aullicizat treptat gi au intrat in
nouAut. ESEURI DINSpRE UNTRE . 47
rAndul marii nobilimi. De pe la 1500 insi, nobilimea devine sinonimdcu maghiarimea. Cu alte cuvinte acegti nobili romAni care au continuatsd participe la putere s-au desprins in timp de masa poporului lor, pecare au incetat si-l mai reprezinte.
Mecanismul producerii acestor procese, fapte gi intAmplsri seleagd, prin urmare, dupd opinia noastrd, de putere, de raportul pe careacegti romAni [ca gi comunitate) l-au avut cu puterea. in continuare,se va vedea in ce fel romAnii au participat la exercitarea puterii inTransilvania gi Ungaria, in ce imprejurdri s-au produs indepirtarealor de la conducere gi cum au funclionat instituliile medievale in JaraRomAneasci gi Moldova, unde supugii gi stdpAnii aveau, in linii mari,aceeagi etnie, romAneascS.
Locul romenilor in Evul Mediu
Poporul romAn este singurul rnogtenitor actual al romanitdliiorientale gi cel mai numeros popor din sud-estul Europei, numirAnd circa20 de milioane de membri trditori in RomAnia gi incd circa 10 milioane,situaliin
te
IsII
48 . IOAN-AUREL POP
Cronologia Evului Mediu romanesc
Evul Mediu romanesclz este, din rmrlte puncte de vedere, similarcelui european, dar are, asa cum este firesc, o serie de particularitifi.Limitele cronologice fixate pentru Europa occidentali, mai exactciderea Imperiului Roman de Apus din 476 d.Hr., ca moment deinceput gi cumpina secolelor al xV-lea gi al XVI-lea (circa L500), camomentfinal, nu au relevanld directi pentru spaliul romAnesc. pentruprovincia Dacia fondatd de impiratul rraian (gi reorganizatd apoi demai multe ori), viala statali oficiali s-a incheiat in anii 271.-zr4 d.Hr.,odati cu retragerea autoritdlilor romane gi a unei pirli a populalieidaco-romane la sud de Dunire, dar revenirea Imperiurui Roman deRisirit pe valea marelui fluviu gi chiar la nord de acesta s-a produsulterior in mai multe randuri, pani in preajma anului 1 000. pe de altdparte, nici Renagterea gi umanismul din occident, nici descoperireaAmericii (1492), nici Reconquista spaniold, nici Reforma luterand[1517) ori cea calvini nu au avut asupra romanilor un impact decisiv,care sd le schimbe viala. De mai mare importan!5, ca limiti cronologici,a fost pentru romani cdderea constantinopolului sub otomani [1453J,dar aceasta nu a fost perceputi ca o schimbare fundamentald atunci,ci mai t1rziu, pe de o parte, gi nici nu a schimbat, in timp, specificulsociet5lii romanegti in sensul unui impuls spre modernitate, pe de altdparte. De aceea,limitele cronologice ale societilii medievale romanegtisunt altele, apropiate de cele occidentale, dar ugor decalate. Cel maiimportant proces istoric derulat in mileniul I pe teritoriul de azi alRomaniei gi in vecinitate a fost etnogeneza [gi glotogeneza) romanilor.inceput in perioada primelor cuceriri romane ale unor teritorii locuitedetraci 9i daco-ge!i [secolul I i.Hr,J gi terminatprin secolelevlll-rX, candromanii apar in surse striine, procesul a marcat formarea in regiune aunicului mo;tenitor de astrzi al romanitelii orientale, poporul romans-a format ca orice popor romanic, din trei elemente etnice principale(cu rol diferit insi, in etnogenezi): elementul preroman (autohton,vechiJ, adici traco-daco-gelii; elementul cuceritor, adicd romanii(latinofonii) gi elementul migrator, mai ales slavii. Firegte, elementulcare a dat specificul romanilor a fost cel roman, care s-a im.pus pani laurmi. Aceastd schemi este valabili si in cazul formdrii limbii romane:
l2Pentru studierea detaliati a Evului Mediu romanesc, vezi tratatul eleborat deAcademia RomAni, Istoria romdnilor,vol. II-IV, Bucuregti, 2001,-2OLZ
