În nimicnicia lui Ponta Bangalore, India. Din capitala noului capitalism IT indian, aud de la Victor Ponta că avem relații proaste cu India pentru că vrem să satisfacem licuriciul american. Ignoranța absolută a acestui personaj dă seama de lipsa lui de conținut politic și de lipsa de substanță a alianței PSD-PNL-PC.

Nu este loc aici pentru a vorbi despre India, despre transformările

prin care trece și despre modul în care aceste transformări ar putea schimba lumea. E un subiect care merită tratat pe larg și cum se cuvine. Dar a afirma – cum a făcut Victor Ponta în interviul

acordat HotNews – că România are relații proaste cu India și China pentru că Băsescu este prea apropiat de americani este o neghiobie de proporții cosmice. E suficient să spunem că India este ultima țară din lume care să aibă relații proaste cu România și că indienii ar fi încântați să vadă companiile românești participând la programul de 1.000 miliarde dolari de dezvoltare a infrastructurii naționale pe care sunt pe cale să îl lanseze. Cel puțin așa am înțeles din discuția cu ministrul lor de Externe, dar poate să fi înțeles eu greșit și Victor Ponta să aibă dreptate. Din păcate, noi nu suntem în stare să ne construim propriile autostrăzi, darămite pe-ale altora. O vor face, probabil, cehii, ungurii și polonezii, iar noi vom rămâne complet ignoranți la aceste lucruri de nimic, preocupați cum suntem de problemele cu adevărat importante ale țării, cum ar fi realizarea unei alianțe politice durabile între ticăloși.

Problema lui Ponta și a păpușarilor mai din umbră sau mai la vedere care îl manevrează nu o reprezintă nici India, nici China și oportunitățile pe care le oferă aceste țări (deși este clar că povestea cu Rusia îl doare). continuare în » P2

editorial

vremea Ziua cer noros 3°C/13°C

Noaptea cer noros-3°C/6°C

www.romanialibera.roFoto: „A doua şansă pentru brăduţi“.Comentați scandalul permiselor auto de la Bucureşti.

î N t r e b a r e a Z i l e i Se întâmplă des ca instanțele să reangajeze medici dați afară pentru cazuri controversate?

Astărăstoae: „Sunt foarte mulți medici care au fost repuși în funcție de instanțe pentru că organele noastre adminis-trative, mai ales conducerile spitalelor, de regulă puse pe criterii politice, nu prea respectă dreptul muncii“.

VAsile AstărăstoAe, președintele Colegiului Medicilor

e C o N o M i e

De ce și-au redus din profituri benzinarii austrieci Deși Austria a majorat substanțial accizele, prețul final al benzinei a crescut cu același procent ca în restul UE. Întreaga scumpire a intrat în buzunarele statului. » P10

J U S t i Ț i e

Lider în PDL și proxenet Trimis în judecată și exclus ieri din partid, Marian Verenciuc a ajuns șef în PDL Botoșani la scurt timp după ce a stat în arest pentru trafic de persoane. Liderii PDL contactați de RL sunt împărțiți: pentru unii era „super OK“, alții spun că existau „niște bănuieli“. » P3

e X t e r N e

WikiLeaks: România, nedorită la negocierile pentru Transnistria Bucureștiul insista în 2008 să fie inclus în formatul de nego-cieri pentru soluționarea conflictului transnistrean. În același an, SUA îndemnau europenii la cooperare cu Voronin. » P2

P o l i t i C Ă

Cine câștigă pariul în uDmR? Aripa Frunda-Borbely invocă timid, dar constant, varianta ieșirii din Guvern. Candidații la șefia Uniunii, Kelemen Hunor și Olosz Gergely, susțin parteneriatul cu PDL pe termen lung. » P5

Astăzi în ziar

LUNi, „aNGaJĂri“/ marți, „tHe NeW YorK tiMeS“ îN LImBA româNă / miErCUri, „iMobiliare“ / JOi, „tiMPUl liber“/ ViNEri, „doMUS Util“

Azi, pentru tine, 400 de anunțuri publicitare

doCUMeNtar

dan. gheorghe@romanialibera.ro

Complet necunoscut în țara sa de origine, fiul unui emigrant român este considerat printre fondatorii Australiei moderne. Edward Gran-

ville Theodore, născut în 1884 la Port Ade-laide, s-a remarcat, la începutul secolului XX, în mișcarea sindicală din Queensland, devenind ulterior prim-ministru al acestui stat, iar apoi trezorier federal și vicepremier al Australiei. În calitate de sindicalist și politician, Theodore a rămas în istoria Aus-

traliei prin măsurile inițiate, revoluționare pentru vremea respectivă: reforma asu-pra proprietății pământului, introducerea dreptului muncitorilor de a-și acționa în judecată patronii și desființarea uneia din-tre Camerele parlamentului din statul aus-tralian Queensland. » P6

www.rOmaNiaLibEra.rO / Nr. 6266 / viNeri, 14 iaNUarie 2011 28 PaGiNi 1,9 lei

LA NumAI 29 De ANI, Cristina Ghenoiu este cercetător la unul dintre laboratoarele celebrei rockefeller University din statele Unite, fiind implicată în activitățile științifice legate de studiul cance-rului. instituția reprezintă unul dintre cele mai importante cen-tre de cercetare din lume, a avut 23 de cercetători câștigători ai Premiului Nobel și a revoluționat lumea științifică prin descoperiri precum existența grupelor sang-vine, înțelegerea ADN-ului uman, constatarea că există virusuri ca-re determină cancerul. » P4

la 29 de ani, În incubatorul premiilor nobel

SfârșITuL de săptămână vine cu vreme primăvăratică. În Banat şi oltenia, termometrele vor in-dica până la 13-14˚C, valori nor-male pentru martie. Începând de astăzi, soarele începe să se arate printre nori, dar în est, sud-est şi centru va mai ploua. Precipitații se vor înregistra și sâmbătă, dar pe arii mai restrânse. Bucureștenii vor avea și ei vreme caldă, cu maxime de 8-9˚C.

maxime de 14 grade celsius În weekend

senzaȚionala poveste a romÂnului care a modernizat australia

Căsătorită la 10 ani cu un „monstru“ » P16

C R I S T I A NC Â M P E A N UEditor

VuLCANuL italian etna, cel mai activ din europa, s-a trezit din nou la viaţă. În noaptea de mier-curi spre joi a avut loc o erupţie cu scurgeri piroclastice și ema-naţii de gaze și cenușă. erupția a durat aproximativ două ore, iar lava s-a scurs pe versantul estic al muntelui. Nu au fost înregis-trate victime. Din cauza norului de cenușă, Aeroportul Fontana-rossa din Catania a fost închis timp de câteva ore, iar mai mul-te curse aeriene interne au fost

anulate. Autoritățile au decis însă redeschiderea lui, în cursul zilei de ieri. institutul vulcanologic din Cata-nia (estul siciliei) monitorizează activitatea vulcanului. Potrivit experților, nu există nici un peri-col pentru populație.Anul trecut, erupția vulcanului islandez eyjafjallajokull a pro-vocat apariția unui nor uriaș de cenușă, care a perturbat timp de săptămâni întregi traficul aerian în europa.

etna s-a dat În spectacol

2 R o m â n i a L i b e R ă , v i n e R i , 1 4 i a n u a R i e 2 0 1 1

pagina 2

Ungaria a ales să-și promoveze preşedinţia semestrială a UE cu o „carpetă culturală ungară“ ce ilustrează momente și personalități din istoria statului. În centrul covorului se află o hartă reprezentând Imperiul Habsburgic, cu data 1848 în centru. foto apFotografia

Zilei

PUNCTEAZĂ

ÎNCASEAZĂ

temele zilei

Cel puțin 335 de persoa-ne și-au pierdut viața în inundațiile și alunecările de teren din sud-estul Braziliei, au anunțat serviciile de urgență de la Brasilia.

Un presupus traficant de droguri român, Pascalău Ilie Tudor, căutat de Interpol, a fost capturat în nord-estul Venezuelei, a anunțat ministrul venezuelean de Interne și Justiție, Tareck el Aissami.

top 3 ExClUSiv PE iNTErNET

Miniştrii Transporturilor şi Cul­turii s­au contrat în Guvern pe tema Autostrăzii Cernavodă­Constanţa919 vizualizăriAutor: ovidiu petrovici

Isărescu: Militarii au ajuns pen­sionari din cauza reformelor şi au dreptate că nu trebuie sacrificaţi856 vizualizăriAutor: ovidiu petrovici

Cluj: Amendă la o firmă cu aproa­pe 1.000 de angajaţi la negru 797 vizualizăriAutor: Victor turșan

www.romanialibera.ro

23

1

declarația zileiSă se facă doar lucrările nece­

sa re şi să se renunţe la excesul ăsta de pasaje. Eu am fost împotriva Pasajului Basarab, pentru că se putea face altfel. Putea să fie mutată toată gara la Basa­rab, se câştiga foarte mult teren din zona Gării de Nord. Şi se putea face, în schimb, un pasaj subteran pe distanţă scurtă. Pro blema este că în zone urbane, intens locuite, nu se fac pasaje supraterane.“

GheorGhe Pătraşcu,

arhitectul-şef al capitalei

PUlSUl ZilEi

calin.stoica-diaconovici@romanialibera.ro

D orința Bucu­reș tiului de a fi parte separată în procesul de negocieri es­

te consemnată de un mesaj diplo matic trimis pe 27 octom­brie 2008 de secretarul de stat american de la acea vreme, Condoleezza Rice, după o reu­niune a oficialilor din nouă sta­te membre ale parteneriatului Extins pentru Nordul Europei (E­pINE), la care participase in­clusiv asistentul secretarului de stat pentru Europa, Dan fried. Reuniunea, care avusese loc pe 2 octombrie 2008 la Vilnius (Litu­ania), se concentrase pe situația din Georgia, Ucraina, Belarus, R. Moldova, Irak și afganistan.

Conform telegramei, pe care Rice a adresat­o ambasadelor americane din Chișinău, Co­penhaga, Helsinki, Kabul, Kiev, Moscova, oslo, Reykjavik, Ri­ga, Stockholm, tallinn, tbili­si, Vilnius și la reprezentanța

Potrivit depeșelor diplomației SUA, Bucureștiul insista în 2008 să fie inclus în formatul de negocieri pentru soluționarea conflictului transnistrean. În același an, SUA îndemnau europenii la cooperare cu Voronin.

WIKILEAKS. Dedesubturile tratativelor de pacificare a Moldovei

2003, care prevedea soluționarea conflictului transnistrean prin federalizarea Moldovei.

În aceeași intervenție, ofici­alul SUa încerca să derobeze Washing tonul de calitatea de ga­rant al neutralității Chișinăului, considerând că garanțiile oferite de Constituția moldovenească sunt suficiente.

Intervenția diplomatului ame­ri can privind neutralitatea R. Moldova își găsește ex plicația în­tr­o altă telegramă a diplomației SUa publicată de WikiLeaks. În depeșa datată mai 2008, care descrie o re u niu ne anterioară a aceluiași for E­pINE, fried apre­cia că R. Moldova nu trebuie obliga tă să fie neutră, adăugând că această decizie trebuie să apar țină Chișinăului, și nu Rusi­ei sau altei țări.Subsecretarul american pentru

de ce a fost respinsă românia de la negocierile privind transnistria

Maria Nedelceva, euro-par lamentar bulgar din cadrul PPE, și alți doi cetățeni străini au fost răpiți joi în Sudan. Nedelceva conducea delegația PE de monitorizare a refe ren-dumului pentru indepen-dența Sudanului de Sud.

SUa de la sediul Nato, dorința Bucureștiului de a intra ca par­te distinctă în negocieri a fost evocată de pilvi­Sisko Vierros, director politic în cadrul Minis­terului finlandez de Externe, ca­re a și dezavuat­o subliniind că „participarea (României – n.n) trebuie canalizată prin (interme­diul – n.n.) Uniunii Europene“. oficialul finlandez observa, de asemenea, că „influența Rusiei în transnistria este în creștere și se încearcă relansarea planu­lui de federalizare din 2003“. În aceeași ședință, și subsecreta­rul de stat american, Dan fried, se pronunța pentru menținerea formatului de negocieri 5+2 (oSCE, R. Moldova, transnistria, Ucraina și Rusia, plus UE și SUa, în calitate de observatori).

fried sublinia însă că R. Moldo­va nu ar trebui să se simtă obli­gată de partenerii săi externi să adopte un plan care ar avea efecte negative asupra țării, referindu­se la memoran dumul Kozak din

foto aGERpRES foto aGERpRES

externe

DorIn ŞTefAnreprezentanţii Con­

siliului Judeţean Dolj i­au cerut arhitectu­

lui Dorin Ştefan să facă proiectul unui

muzeu dedicat ope­relor lui Constantin Brâncuşi, la Craiova.

ADrIAn MuTuAtacantul echipei fiorentina va primi o nouă amendă pentru că a participat la un joc de fotbal în 7, deşi nu poate evolua fără autorizaţia conducerii clubului.

continuare din pagina 1

P roblema reală a lui ponta este cum să distrugă orice șansă de modernizare a României

și să țină țara captivă în îmbrățișarea unei oligarhii bine selectate pe crite­rii de partid. De partid comunist, de si gur. pentru asta, pSD are nevoie de aliați care să îl disloce prin mane­vre politice pe traian Băsescu din funcția de pre ședinte pe care a câști­gat­o la urne și să reia procesul de înstăpânire asu pra țării de acolo de unde l­a lăsat Năstase. pSD nu are nici o legătură cu apărarea interese­lor „clasei mun citoare“, nu are un pro iect de scoa tere a țării din criză – „soluția“ lui ponta că mai bine ne împrumutăm de la Rusia și China decât de la fMI spune totul – și nici o strategie de dezvoltare. În fapt, pSD nu are nimic de oferit și cel mai bun simbol al acestei nimicnicii este în suși Victor ponta, personaj găunos, lipsit de minima înzestrare intelec­tuală care să îl îndreptățească să fie luat în se rios, dar, ce­i drept, agresiv. În nimicnicia lui ponta găsesc un spațiu confortabil celelalte două nu ­lități politice, Dan Voiculescu și Crin antonescu. Despre abjecția lui Voicu­lescu am vorbit săptămâna trecută, iar despre infinita și dezo lan ta deșer­tă ciune morală pe care o poartă în și cu sine Crin antonescu a vorbit cel mai bine adriana Săftoiu. Nu e, așa­

dar, nici o surpriză că de șer tul politic al României s­a (re)unificat pentru a reface majoritatea de 85% a lui Iliescu din ’90. E puțin ironic și amuzant că vor să­l înre gis treze la tribunal, însă asta nu este de cât ex pre sia nerăbdării cu care acești oa meni vor să acapareze pu terea. Dar asta nu este o problemă. România a văzut vremuri mai grele și a avut li deri mai răi decât „Cei trei întru nimic“.

problema reală a României este în partea cealaltă. pDL a avut șansa is torică de a deveni un autentic par tid de dreapta reformist, care să con stru­iască fundația politică a țării pe principiile statului de drept, și a ra ­tat­o. pDL a redescoperit fesenis mul la scară macro și pesedismul la scară micro, cu alte cuvinte clien te lismul la nivel național, și adminis trează fără scrupule mica găinărie locală. Criza nu a făcut decât să scoată și mai acut în relief ambigui ta tea morală și cinismul partidului de guvernământ.

formalizarea alianței pSD­pNL­pC oferă pDL o ultimă (și nesperată) șan­să să se afirme pe sine ca singura opțiune de substanță pentru viitorul României, dar pentru asta este ne voie de o operație dureroasă de înde părta­re a tumorilor care ucid încă o dată cre dibilitatea dreptei românești. Dacă nu va face această operație, pDL va deveni principalul vinovat că a lă sat țara să rătăcească în nimicnicia lui ponta.

EdITorIAL

În nimicnicia lui Ponta

Miniștrii transporturilor și Culturii s­au contrat în ultima ședință de Guvern pe tema au­tostrăzii Cernavodă­Constanţa, Boagiu acuzând că proiectul este întârziat deoarece Cultura nu a efectuat descărcări arheolo­gice, iar Kelemen demonstrând că și­a făcut treaba, dar trans­porturile nu au prevăzut bani în acest sens. Ministrul transpor­

turilor, anca Boagiu, a reclamat că lucrările la autostrada Cerna­vodă­Constanţa sunt întârziate, deoarece Ministerul Culturii nu a efectuat descărcările arheolo­gice pe tronsonul Medgidia­Constanţa. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a replicat însă că dosare legate de probleme ar­heologice au stat la minister maximum 26 de zile.

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în Retragere și în Rezervă a depus ieri la par­chetul ICCJ plângeri penale îm­potriva premierului, a miniștri­lor Gabriel oprea, traian Igaș, a directorului SRI, George Maior, pentru nerespectarea legislaţiei și a hotărârilor judecătorești pri­vind pensiile. În plus, 300 de pensionari vasluieni din siste­

mul MapN și MaI vor da în ju­decată Guvernul din cauza scă­derii pensiilor. pe de altă parte, rezerviștii din SRI au anunţat că nu consideră justificată hotărâ­rea de a depune plângeri penale împotriva Guvernului și a insti­tuţiilor militare care au case de pensii în subordine, deoarece recalcularea pensiilor nu s­a în­cheiat.

gUVErN

Contre pe tema Autostrăzii Soarelui

NEMULțUMIrE

Pensionarii militari deschid procese

Economic: ......... LuCIAn DAVIDeSCu tel.: 021 202 81 98

Cultură: ............... ADA DuMITreSCu tel.: 021 202 81 70

Externe: ......... CrISTIAn CÂMPeAnu tel.: 021 202 81 01

actualitate: ............... MonICA BoneA tel.: 021 202 81 52

fotoreportaj: ............. PAuL AnTonIu tel.: 021 202 81 18

online: ................... CrISTIAn CuruS tel.: 021 202 82 43

art Director: ...................................... CĂTĂLIn DuMITru

Șef Departament Grafică: .............................. IoAnA GALL

adjunct șef Departament Dtp: ............... CĂTĂLIn BrATu

Secretar General de Redacție: .... GHeorGHe CoJoCArIu

Redactor­șef: DAN CRISTIAN TURTURICă

Redactori­șefi adjuncți:

GABRIEL BEJAN SABINA FATILAURENȚIU MIHU

Director PublicitateaNDREI BoBa

Director MarketingaMaLIa BĂDESCU

Șef Serviciu DifuzareIULIaNa LUCa

departamente CoTIDIAnuL roM Â nIA LIBer Ă eSTe un ProDuS MeDIen HoLDInG

Str. Nerva traian nr. 3, bl. M 101, etaj 4, sector 3,

Cp 031041; BucureștiTelefon: 021.202.82.90;

fax: 021.202.81.43; redactia@romanialibera.ro; difuzare@romanialibera.ro

Director GeneralaDRIaN RUS

Director Vânzări Publicitate GrupCEZaR BURLaN

Director de ProducțieMIHaI VoIVoD

Director DistribuțieCLaUDIU tUDoSE

Coordonator OnlineCĂtĂLIN BINDEa

TiparUNItED pRINt

Director TipografieDRaGoȘ DINCĂ

DistribuțieRaUtaKIRJa

RoMÂNIaMILLENNIUM

pRESSpRES CoM

HDStUtUN ȘI ZIaRE

CaLLIopE

www.romanialibera.ro

MiCă PubliCiTaTe: 021.202.81.61

iSlANdACum s-a închis piața muncii pentru români Islanda a luat decizia de limitare a accesului românilor şi bulgarilor pe piața națională a muncii după critici ale opoziției liberale, care denunța, în 2006, accesul cetățenilor din state ue est-europene la locuri de muncă islandeze, conform unui alt mesaj diplomatic american dezvăluit de WikiLeaks.Islanda nu este membră ue, dar face parte din Zona economică europeană (eea), care garantează circulația liberă a bunurilor, per-soanelor, serviciilor şi capitalului.

afaceri politice manifesta în­să o încredere fără dubii față de președintele moldovean Vladi­mir Voronin îndemnând țările E­pINE „să colaboreze cu Voro­nin, care promovează suverani­tatea R. Moldova“.

R o m â n i a L i b e R ă , v i n e R i , 1 4 i a n u a R i e 2 0 1 1 3

actualitate

Lider în PdL și ProxenetVerenciuc a ajuns șef în PDL Botoșani la scurt timp după ce, între 2006 și 2007, a stat în arest pentru trafic de persoane. Liderii PDL contactați de RL sunt împărțiți: unii spun că era un „tip super OK“, alții că existau „niște bănuieli“.

DOSAR. Marian Verenciuc a fost trimis în judecată pentru trafic de persoane abia după cinci ani

cristi.ciuperca@romanialibera.ro

M arian Ve­r e n c i u c (34 de ani), președin­tele orga­

ni zației de tineret a PDL Botoșani a fost trimis ieri în judecată de procurorii DIICOT Iași pentru trafic de persoane, alături de un parte­ner al său, Sergio Matei Buga (24 de ani).

Cauza are însă o istorie cât se poate de interesantă. Potrivit procurorilor de la DIICOT Iași, în perioada 2004­2006, cei doi au racolat mai multe tinere din județele Botoșani și Iași, care ulterior au fost exploa­tate, sexual sau prin muncă, în Grecia. Victimele rețelei în care activa politicianul de­mocrat­liberal, exclus ieri din partid, erau momite cu promi­siunea că vor primi slujbe bine plătite în afara țării, în general de baby­sitter sau dansatoare într­un local deținut de frate­le vitreg al lui Verenciuc. Re­alitatea se dovedea însă mult mai crudă. Odată ajunse în Grecia, victimelor le erau con­fiscate actele de identitate și erau exploatate în cluburi de noapte sau bordeluri din Ate­na. Pentru cele care încercau să scape pedepsele erau sigu­re, varia doar cruzimea: viol sau bătaie. Potrivit DIICOT, din exploatarea victimelor, Buga și Verenciuc au obținut peste 70.000 de euro.

Arestat în 2006

Într­adevăr, procurorii de la Crimă Organizată au trimis dosarul în instanță pe 29 de­

scurt pe doi

Decizie

Șeful Portului demisMinistrul transporturilor, Anca Boagiu, l-a eliberat din funcţie pe șeful Admi nis-traţiei portului con stanţa, ioan Bălan. Numele său apare într-un dosar răsună-tor de corupție, în care un grup de oameni de afaceri a încercat să fraudeze statul cu 60 de milioane de euro. un alt director, eugen Bogatu, a fost arestat săptămâna aceasta.

inteRViu

ce crede „nature“ despre FuneriuMinistrul educației, daniel Funeriu, a fost intervievat de prestigioasa revistă Nature, care îi face un portret foarte măgulitor. Nature vorbește și despre adoptarea legii educației, „o victorie împo-triva vechii gărzi a învățământului românesc“.

LegiSLAție

Mamele care pot fi concediatepatronii le-ar putea concedia pe mamele care vor să stea acasă cu co pi lul, în al doilea an de concediu maternal. În nor-mele de aplicare a legisla ției privind concediul pentru îngrijirea copilului se preci-zează doar că disponibiliza-rea nu poate fi făcută în pri-mul an de concediu, fără a se face vreo referire la cel de-al doilea an.

cOnStAnțA

Dramă la malul măriiun bărbat din constanţa s-a aruncat ieri de la etaj, cu copilul în braţe, după ce și-ar fi înjunghiat soţia. Bărbatul și-a pierdut viaţa, în timp ce copilul de 1 an și jumătate are șanse de supravieţuire, potrivit poliției din constan-ța. polițiștii încearcă să sta-bilească împrejurările în care s-a produs tragedia.

PuBLICITATe

cembrie 2010, iar procesul va în­cepe rapid, pe 27 ianuarie.

Totuși, verificările făcute de România Liberă relevă că Ma­rian Verenciuc a și fost arestat preventiv, timp de patru luni, în

acest dosar. Dosar care are, de alt­fel, o vechime de cinci ani. Pe 21 decembrie 2006, Tribunalul Iași admitea propunerea procurori­lor DIICOT – Serviciul Teritorial Iași și emitea mandat de ares­

tare pentru 25 de zile pe numele lui Verenciuc. el a rămas în arest până la începutul lunii aprilie a anului 2007. Atunci, Curtea de Apel Iași a admis contestația celui care a preluat conducerea

Tineretului PDL Botoșani împo­triva unei decizii a tribunalului, prin care mandatul de arestare fusese prelungit până în luna mai, și a dispus punerea de înda­tă în libertate.

AsceNsiuNeAVerenciuc, un „tip super OK“ Deși activitatea infracțională a liderului OT-PDL Botoșani, Marian Verenciuc, s-a desfășurat în perioda 2004-2005, democrat-liberalii susțin că nu știau nimic. „Existau niște zvonuri asupra preocupărilor sa-le (ale lui Verenciuc – n.r.), niște bănuieli. Acum însă este treaba organelor abilitate să se ocupe de aceste aspecte“, a declarat ieri primarul Botoșaniului, Cătălin Flutur (PDL). Întrebat de România Liberă cum se explică ascen-siunea în partid a unui mem-bru cu un dosar atât de gros, președintele interimar al PDL Botoșani, Augustin Humelnicu, dă vina pe șeful Consiliului Județean, Mihai Țâbuleac. „Verenciuc a venit în partid în 2007 pe filiera liberală ca urmare a fuziunii dintre PD și PLD. Cred că a fost recomandat de domnul Țâbuleac“, susține Humelnicu. Potrivit acestuia, Verenciuc a reușit să-și ascundă trecutul destul de bine, întrucât zvonurile despre preocupările sale au început să apară doar de curând. Nimic din comporta-mentul său nu trăda „pasiunile“ mai vechi, susține și deputatul PDL, Cătălin Buhăianu: „Era un tip super OK. Avea un compor-tament foarte frumos. Probabil că a avut o rătăcire în tinerețea sa“. Pe de altă parte, fosta șefă a Tineretului democrat-liberal, Monica Iacob Ridzi, spune că în mod normal conducerea parti-dului verifică CV-ul și activitatea persoanelor care doresc să se înscrie în partid. Totuși, spune că nu îl cunoaște pe Verenciuc: „Nu-mi spune nimic numele. Poate s-a ales după ce eu n-am mai condus organizația“. PDL Botoșani l-a exclus, ieri, din partid pe Verenciuc, în urma deciziei DIICOT de trimitere în judecată. Singura reacție a lui Marian Verenciuc a venit prin interme-diul unui comunicat de presă: „Asocierea mea cu Partidul Democrat Liberal este tendenţi-oasă și este speculată strict po-litic, fără respectarea principiu-lui prezumţiei de nevinovăţie“. (Diana Lazăr)

Potrivit procurorilor, Marian Verniceru ar fi câștigat 70.000 euro din traficarea mai multor fete. fOTO AP

fOTO BOTOSeneAnuL.RO

JuSTIȚIE

interviu4 R o m  n i a L i b e R à , v i n e R i , 1 4 i a n u a R i e 2 0 1 1

cercetare. Așa se face că locuiesc chiar în inima Manhattanului, altfel nu mi-aș fi permis.

În ceea ce privește resursele de laborator și suma disponibilă pentru cercetare, asta variază în funcție de cât de faimos și bine finanțat este profesorul cu care îți alegi să lucrezi. La instituțiile la care îmi desfășor activitatea, precum Cornell și Rockefeller, fondurile sunt printre cele mai generoase și dotările printre cele mai moderne. Concret, pentru a face cercetare de performanță în acest domeniu, un laborator de 4-6 persoane consumă peste 250.000 de dolari pe an.

Putem deveni optimiști în privința rezultatului luptei cu cancerul?c.g.: Putem să fim optimiști, dar trebuie să fim așa pe termen lung. Progrese se fac în fiecare zi, dar cancerul este o maladie extrem de complexă mai ales datorită faptului că variază enorm de la persoană la persoană și din acest motiv pașii înainte sunt mici și lenți.

Cu siguranță, se întrevăd tratamente din ce în ce mai eficiente și cu cât mai puține efecte secundare. Este greu să vorbim despre un leac, din simplul motiv că fiecare per-soană reac țio nează diferit la tra tament. Un anumit tra-tament poate fi un leac pentru o persoană, poate să fie fatal alteia. Din acest motiv, vestea bună este că se fac pași mari pentru a ne îndrepta spre o medicină personalizată.

Mai precis, ce înseamnă această medicină personalizată?c.g.: Abilitatea noastră de a cunoaște și analiza rapid și ieftin fiecare secvență de ADN din compoziția genomului uman (secvențarea genomului) ne va ajuta enorm în a

români de elită, români ca tine

CV cRISTINA gheNoIu

la 29 de ani, vrea să găsească leacul împotriva cancerului

Cu siguranță se întrevăd tratamente pentru cancer din ce în ce mai eficiente și cu cât mai puține efecte

secundare. Este greu să vorbim despre un leac, din simplul motiv că fiecare persoană reacționează diferit la tra tament.“

Este extrem de important ca fiecare dintre noi să-și asume

o responsabilitate mai mică sau mai mare pentru a efectua această schimbare în timp util.“

laura.stefanut@romanialibera.ro

Cercetătoarea de 29 de ani Cristina Ghe noiu a pri-mit anul acesta Ma rele Premiu LSRS (Liga Stu-

den ților Români din Străi nă-tate) pentru Ex celență Aca-demică în străi nătate datorită meritelor la nivel mondial în domeniul biologiei celulare și geneticii.

Cristina Ghenoiu este doctorand la Cornell University din New York, unde studiază biologie celulară și cro mo zo-mia lă, biologie moleculară, genetică și biochimie. Este câș-tigătoarea a numeroase burse de cercetare și coautoare în publicații științifice de renume mondial, printre care revista Science.

Cristina colaborează și cu Centrul de Cercetare și Tra-tament al Cancerului din New York, Memorial Sloan Kettering Cancer Center, și este cercetător la un laborator al celebrei Rockefeller University, unde a fost invitată să lucreze. Insti-tuția reprezintă unul dintre cele mai importante centre de cercetare din lume, a avut 23 de cercetători câștigători ai Premiului Nobel și a revo-luționat lumea științifică prin descoperiri precum existența grupelor sangvine, înțelegerea ADN-ului uman, constatarea că există viruși care determină cancerul.

Ce visai să fii când erai copil?c.g.: Îmi plăceau animalele și plantele și doream să înțeleg din ce erau făcute, și cum ideea de cercetare nu era întâlnită des la școală și în societate, în general, mi s-a spus că asta fac doctorii, și voiam să fiu doctor.

Care este povestea plecării tale în 1998?c.g.: Dorința de a călători și a cunoaște cât mai multe m-a făcut să caut burse pentru a putea explora lumea. Pe avizier la George Coșbuc era o reclamă pentru o bursă la un colegiu internațional. Nu am înțeles bine despre ce era vorba, dar părea foarte interesant și am

2000-2004 –a studiat la Facultatea de Biochimie – colegiul mount Holyoke din Statele Unite 2005-2011 – candidat la doctorat, Biologie celulară și cromozomială- cornell University, new York, SUa.

2006 – prezent lucreazăîn cercetare la rockefeller University din new York. colaborează cu centrul de cercetare și tratament al cancerului din new York, memorial Sloan Kettering cancer center.

Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) asigură cadrul de organizare reprezentativ al studențimii române de peste hotare, promovând o puternică solidaritate între membrii săi, ca reprezentanți de valoare ai României, și o atitudine pozitivă față de perspectivele întoarcerii lor acasă. Scopul principal al LSRS este de a apăra și promova drepturile și interesele academice, profesionale, sociale și culturale ale membrilor săi, facilitând contribuția lor la dezvoltarea României.

măcar diploma mea de liceu (bacalaureat inter na țional) nu era recunoscută în România. Mă bucură că a sosit momentul în care studenții români încep să se coalizeze, un bun exem-plu fiind crearea LSRS, pentru a se susține și aprecia unii pe alții. Doar așa putem să progre-săm cât mai repede.

Cum găsești România ori de câte ori revii în ţară?c.g.: Pentru mult timp, faptul că nu m-am întors în țară după liceu, l-am perceput ca pe un eșec personal sau o trădare a propriilor idealuri. Însă de câte ori mă întorceam în țară, îmi dădeam seama că aveam prea puțină experiență de viață pentru a inspira oamenii la o schimbare majoră. Impactul meu era restrâns la familie și prieteni. Am înțeles că pentru a avea un impact mai mare trebuie să mă dedic consolidării unei cariere și mă bucur că eforturile mele mi-au permis a mă alătura LSRS, ale cărei idealuri le împărtășesc pe deplin.

Ce vrei să faci în viitor?c.g.: De cum am descoperit cer cetarea, mi-am dorit să devin om de știință. Nu știu dacă voi face acest lucru prin a deveni profesor universitar sau șef de laborator la o companie far maceutică.

Oricum, în domeniul meu drumul este foarte lung până acolo (încă 4-6 ani de postdoc-torat) și multe se pot întâmpla, așa că mă pregătesc prin a-mi dezvolta cât mai multe apti-tudini. În final, sper să fac ceva creativ și care să aibă un impact bun cât mai larg asupra oamenilor.

de instituții de renume mondi-al, ți-ai propus să fii și o voce care susține schim-barea socială în România. Cum te-ai adresat României și cum ți-a răspuns aceasta?c.g.: Am fost primită cu foarte multă căldură și apreciere. Din păcate, nu am avut șansa să vorbesc mai pe larg despre idei de schimbare socială în Ro-mânia, însă dacă ar fi să trans-mit un mesaj, este acela că schimbarea nu vine doar prin a vorbi despre ea.

Este extrem de important ca fiecare dintre noi să-și asume o responsabilitate mai mică sau mai mare pentru a efectua această schimbare în timp util. Lucrul care mă întrista cel mai mult atunci când reveneam în țară, era faptul că orice sugestie pe care o dădeam, cât de mică, precum „să reciclăm“, era ime-diat contracarată de afir mația: „păi nimeni nu o face, așa că orice aș face eu nu o să conte-ze!“. Acest tip de gândire nu ne va duce prea departe. Fie chiar și dacă lucrul cel mai mic pe ca-re l-am face ar fi să ne efectuăm slujba cu seriozitate în pofida remunerației, ar ajuta enorm la lupta noastră pentru un viitor mai bun.

Până la momentul de față, cum ți-a recunoscut societa-tea românească meritele?c.g.: Prietenii și familia au fost întotdeauna foarte generoși cu susținerea și încurajările, însă până la primirea premiului Li-gii Studenților Români din Stăinătate, efortul meu nu a fost recunoscut de către socie-tatea românească. Ba chiar atunci când am încercat să-mi găsesc o slujbă după facultate, m-am lovit de faptul că nici

aplicat la bursa United World Colleges. Cum pe atunci toată lumea credea că trebuie să ai relații pentru a primi o bursă, nu mă așteptam să o iau, și asta m-a dezinhibat și m-a ajutat să fiu eu însămi în timpul celor două interviuri personale și în grup. Ulterior am aflat că aceste colegii sunt prezidate de către Nelson Mandela și Maestatea Sa Regina Noor a Iordaniei și că scopul lor este să aducă la un loc tineri din toate țările ca împreună să învețe să treacă în mod pașnic peste diferențele de opinie, de etnie, de cultură și de religie. Eu am câștigat o bursă integrală pe doi ani pentru Liceul Lester B. Pearson din Canada unde se aflau în acel an 200 de tineri aleși să reprezinte peste 83 de țări și de unde am luat o diplomă de Bacalaureat Internațional.

Din nefericire bursa United World Colleges nu este nici până astăzi foarte cunoscută și este mare păcat. Recomand celor interesați site-urile www.uwc.org și www.iicbucarest.esteri.it.

Cu ce așteptări ai plecat la momentul acela?c.g.: În momentul plecării eram un membru foarte activ al Clubului de Biologie și Ecologie de la Clubul Copiilor Sector 6 și eram implicată în proiecte cu or ga ni zația Salvați Copiii. Pot să spun că eram o idealistă care aspiră să schimbe lumea cu fiecare copac pe care îl plantăm. Când am aflat de bursă am fost foarte fericită să pot să-mi

reprezint țara și să învăț cât pot de mult despre lume. Dorința mea era să mă întorc acasă pentru a împărtăși și cu cei de aici experiența pe care am avut-o.

Ai ajuns una dintre acele persoane, despre care se poate spune, fără exagerare sau patetism, că oamenii își pun speranțe în tine. Percepi acestea ca pe o presiune?c.g.: Absolut deloc, deoarece a avea un impact pozitiv cât mai mare asupra societății este un ideal și o responsabilitate pe care mi le-am asumat singură. Pentru fiecare proiect pe care l-am efectuat am dat tot ce am putut și atâta timp cât eu știu asta, nu sunt dezamăgită, oricare ar fi rezultatele.

Ești beneficiara a numeroase burse de cercetare. Ce ți se pune la dispoziție printr-o astfel de bursă?c.g.: Bursele și condițiile pentru doctoranzi sunt foarte variate, însă în general, în SUA, stu denții primesc un stipendiu care este aproape de salariul mediu pe economie, atât cât să ai un trai decent pentru a te putea concentra asupra experimentelor și nu asupra asigurării nevoilor de bază. Deoarece știu că cercetarea se face nonstop și pentru a nu te împiedica să faci un experiment și la 3 dimineața, universitățile pun la dispoziție studenților cazare subven ționată în că-mine sau case aflate foarte aproape de institutul de

transforma medicina per so na-lizată în realitate. Sper ca în viitorul apropiat această teh-nică să fie disponibilă la scară largă și că orice persoană care suferă de cancer sau de o altă maladie genetică să poată afla exact ce secvență de ADN este afectată și, astfel, care este tratamentul optim.

Ce este cancerul pentru tine?c.g.: Este o luptă! Ca om de știință, găsesc procesele biologice care duc la instalarea cancerului extrem de in te-resante, însă complexitatea și di fi cul tățile pe care le avem în a descâlci și înțelege aceste procese pot fi solicitante și tocmai de asta mă atrage cel mai mult.

În măsura în care poți ierarhiza, care au fost cele mai importante obiective și realizări ale cercetărilor în care ai fost implicată?c.g.: O mare parte a cercetării pe care am făcut-o a fost în do-meniul diviziunii celulare. Obiectivul nostru a fost să deslușim în detaliu me ca nis-mele care stau la baza segregă-rii cromozomilor. Multe tipuri de cancer sunt caracterizate de un număr aberant de cromo-zomi și este foarte important să înțelegem care sunt cauzele acestui defect. Munca noastră a dus la descoperirea me ca-nismului de activare a două molecule esenţiale pentru di-viziunea celulară, Aurora B și Survivin, ţinte importante ale terapiei anti-cancer, în special al celui pulmonar și de prosta-tă. În studiul pe care l-am pu-blicat re cent în revista Science, de monstrăm că mecanismul de activare al acestor molecule importante depinde de fosfori-la rea histonei H3 de către kina-za Haspin.

De asemenea, sper ca în acest an să public un studiu în care identific proteina Haspin ca un nou substrat - cheie al kinazei Polo-like kinase I, una dintre cele mai promițătoare ținte ale medicamentelor antican ce-roase (în special în cancerul de sân și de plămân).

Deși ești dedicată activității de cercetare și ești „curtată“

R o m â n i a L i b e R ă , v i n e R i , 1 4 i a n u a R i e 2 0 1 1 5

actualitate

cine câștigă pariul în udmr?Aripa Frunda-Borbely invocă timid, dar constant, varianta ieșirii din Guvern. Candidații la șefia Uniunii, Kelemen Hunor și Olosz Gergely, susțin parteneriatul cu PDL pe termen lung.

ALeGeri. Luptele interne se întețesc în Uniune în apropierea Congresului și stimuleză dezbaterea privind prezența la putere

scurt pe doi

JUstiție

Procesul lui Chelu începe cu o amânareLa tribunalul Bucureşti au început ieri dezbaterile în procesul în care omul de afaceri cătălin chelu este judecat pentru că ar fi încercat să-l mituiască pe chestorul Valentin Fătuloiu. procesul a fost însă amânat pentru 18 ianuarie, pentru pregătirea apărării.omul de afaceri rămâne în arest.

evALUAre

Ce, îngrijorată de frauda din româniacomisarul european pentru impozitare şi uniune Vamală, Algirdas semeta, spune că este îngrijorat de problema luptei împotriva fraudei în românia. el l-a rugat pe ministrul Fi nan țe lor, Gheor-ghe ialomițianu, să optimizeze cooperarea cu Biroul antifraudă al ue.

CrAiOvA

Amendați pentru că au plătit benzina cu mărunțiștinerii care au blocat benzinăriile din craiova cumpărând cantități mici de combustibil şi plătind cu mărunţiş, au primit amenzi pentru tulburarea liniştii publice. protestatarii spun că vor contesta amenzile.

diana.lazar@romanialibera.ro

U DMR ar trebui să părăsească g u v e r n a r e a actuală, dacă Executivul nu

ia măsuri de relansare econo-mică și ar trebui să constru-iască un modus vivendi cu opoziţia, este părerea senato-rului maghiar Gyorgy Frun-da, exprimată, joi, la RFI. „Având în vedere că există șanse foarte-foarte mici ca Partidul Democrat să mai câștige sau să fie la guvernare după 2012, părerea mea e că noi trebuie să purtăm un dia-log constructiv cu partidele din opoziţia actuală, indife-rent ce alianţă vor face în vii-tor“, susține Frunda. Vocea sa alături de cea a lui Laszlo Bor-bely este reprezentativă pen-tru curentul filopesedist din UDMR, care se conturează în perspectiva alegerilor interne programate pentru februarie, dar și în contextul încercării de unificare a forțelor opo zi-ției. De altfel, parlamentarul Uniunii spune că decizia ar trebui luată după alegerea înlocuitorului lui Marko Be-la, iar susținerea Guvernului

Kelemen Hunor se vede alături de Emil Boc și după 2012. Depinde însă și de plasarea UDMR în sondaje

PUBLIcItAtE

ar presupune niște condiții le-gislative precum adoptarea sta-tutului mi no ri tă ți lor, redese-narea administrativă a Româ-niei sau reprezentarea pro-porțională a comunității ma-ghiare la nivel local și central. Opinia lui Frunda este îm păr tă-și tă și de liderul senatorilor UDMR, Fekete-Szabo Andras Levente, care consideră că pes-te 4-5 luni, noua conducere a for ma țiunii ar trebui să evalue-ze în ce măsură ideile Uniunii și-au făcut loc în Guvern. Mar-ko Bela, însă, le dă replica: „este de prost gust ca, după adopta-rea Legii educaţiei, să propui ieșirea de la guvernare“.

Kelemen și Olosz merg pe mâna lui Boc

De partea cealaltă, susținătorii parteneriatului cu PDL consi-deră că alăturarea la construcția politică dorită de opoziție nu aduce nimic bun pentru UD-MR. cu toate acestea, au și ei propriile temeri în ceea ce privește rămânerea la guverna-re, dar mai degrabă sunt legate de pierderea electoratului și de ratarea pragului electoral. Ast-

fel, consilierul prezidențial și candidat la șefia Uniunii, Peter Eckstein Kovacs, s-ar pronunța pentru părăsirea Executivului dacă de acest lucru ar depinde intrarea în Legislativ a UDMR. „Prezenţa în Parlament este mai importantă pentru mine decât să fim la guvernare“, a de-clarat, ieri, Eckstein. ceilalți doi candidați oficiali la pre șe dinția

UDMR, Kelemen Hunor și Olosz Gergely, susțin cu tărie cabine-tul Boc. Mai mult, Hunor, pupi-lul lui Marko Bela, vorbea re-cent despre prelungirea parte-neriatului cu PDL și după alege-rile din 2012. „Nu văd cum PSD cu PNL și Pc pot da un proiect politic coerent când, dacă nu mă gândesc la altceva, doar la politicile fiscale, au abordări ab-

solut diferite“, își argumenta poziția ministrul culturii.

Bătălia pe sprijinul Budapestei

Înscrierea oficială în cursa pen-tru șefia Uniunii a liderului de-pu ta ților, Olosz Gergely, ascute lupta internă pentru sus ținerea filialelor între candidați. Dacă până de curând, Kelemen pleca

de pe locul unu, candidatura lui Olosz îi cam încurcă planurile întrucât cel din urmă este în relații mult mai bune cu Buda-pesta, respectiv cu FIDESZ, par-tidul premierului ungar, Viktor Orban. De altfel, o dată cu anunțul candidaturii, Olosz a vorbit și despre nevoia apropierii UDMR de Guvernul de la Buda-pesta, aspect neglijat de Marko Bela și care l-ar putea costa punc-te bune pe Kelemen. Dacă liderul deputaților maghiari are un atu, ministrul culturii recuperează teren în țară. Kelemen este deja sigur pe sprijinul a cinci filiale, iar dacă negocierile cu Laszlo Borbely se vor finaliza pozitiv, își va spori considerabil șansele. Lui Borbely i s-ar fi promis funcția de secretar general în schimbul vo-turilor pentru Kelemen, însă vi-ziunile diferite în ceea ce privește guvernarea s-ar putea să-i separe definitiv. Un alt mare semn de întrebare rămâne asupra cui va da Gyorgy Frunda voturile, în condițiile în care el are un cu-vânt greu de spus în filialele din secuime. cele mai mici șanse de a câștiga mandatul lui Marko le are la această oră, Peter Eckstein Kovacs.

politică

dan.gheorghe@romanialibera.ro

C ele mai importante referințe despre Edward Granville Theodore le găsim în lucrarea „The

Australian People. An enciclo-pedia of the nation, its people and their origins“, apărută în Australia. Aici se spune că a existat la jumătatea secolului al XIX-lea, în Galați, un preot, pe nume Gheorghe Teodorescu. El a trăit între anii 1826 și 1901. Po-trivit sursei citate, preotul Ghe-orghe Teodorescu a avut un fiu, Vasile, care a emigrat în Austra-lia. Muncind pe un vas comerci-al, el a cunoscut o irlandeză, An-nie Tanner, cu care s-a căsătorit în 1882. Noua familie s-a stabilit în Port Adelaide. Au avut șase co-pii. Al doilea dintre ei este chiar Edward Granville. După ce a ajuns în Australia, Vasile și-a schimbat numele de familie în Theodore, primind cetățenia acestei țări în 1886.

23.000 de kilometri în zece ani

Australia. Țara cât un continent, spre care s-au îndreptat oameni de pe tot globul, în speranța bogăției. Mulți erau căutători de aur. Numai că metalul prețios se găsește aici la mare adân-cime. Așa că mulți visători au sfârșit prin a munci la stăpâ-nii exploatărilor miniere sau la proprietarii imenselor plantații de trestie de zahăr. O statistică din 1947 arată că mare parte din populația Australiei se trage toc-mai din căutătorii de aur. Dacă, spre exemplu, în 1901, țara avea doar 3,8 milioane de locuitori, până în 1947 populația crescuse cu 92%. În același malaxor al cău-tătorilor de aur a intrat și Edward Granville, un copil care, la 12 ani, este obligat să-și întrerupă stu-diile, pentru a-și câștiga pâinea. A urmat pentru el un drum cât cel mai tare film de aventuri. A străbătut Australia, timp de zece ani, de la un capăt la altul, cale de 23.000 de kilometri, de la o exploatare minieră la alta, dintr-un orășel în altul, bătând la orice ușă, pentru a face rost de o slujbă, măcar pentru o zi, cât să aibă un coltuc de pâine. Era să-și piardă viața, la 16 ani, într-o mină, din cauza unui accident.

lider de sindicat

Edward spunea că a învățat un lucru de la tatăl său – „adevărul te va elibera, luptă pentru drep-turi“. Cuvintele acestea au stat la baza acțiunilor sindicale pe care Theodore a început să le întreprindă de la vârsta de 22 de ani. După cei zece ani de pere-grinări, s-a oprit în nordul sta-tului Queensland. A lucrat un timp la minele de wolfram și de zinc, în Chillagoe. Este momen-tul în care îl cunoaște pe Bill McCormack, care îi va sta ală-turi o viață. Cei doi au înființat Asociația Mixtă a Muncitorilor, sub umbrela căreia s-au strâns muncitorii de la căile ferate și minerii. Protestele declanșate de sindicate au demonstrat oa-menilor că nu trebuie să se mai

6 R o m  n i a L i b e R à , v i n e R i , 1 4 i a n u a R i e 2 0 1 1

documentar

Complet necunoscut în țara lui de origine, fiul unui emigrant român este considerat unul dintre fondatorii Australiei moderne. Edward Granville Theodore s-a remarcat la începutul secolului XX în mișcarea sindicală din Queensland, devenind prim-ministru al acestui stat și ulterior chiar vicepremier al Australiei.

Senzaționala poveSte a românului care a modernizat auStralia

ThEodorE, unul dintre orașele lovite de inundațiile din Australia, poartă numele unui fiu de emigrant din Galați

finanțare de la guvern. Micii pro-prietari de mine erau protejați de lege, să nu fie înghițiți de marile companii. Agricultura a fost re-organizată din temelii. Că era vorba de prelucrarea laptelui, a bumbacului, a tutunului, a za-hărului, arahidelor, untului - în toate aceste domenii sunt create așa-numitele fabrici – coopera-tivă. Proprietarii lor sunt mem-brii fiecărei comunități în parte, care își asigurau astfel prelu-crarea și desfacerea produselor. Va fi adoptată Legea producției agricole, prin care fermierii vor putea să ia împrumuturi pen-tru a-și cumpăra vite și pentru a construi silozuri. Este reglemen-tată și apariția băncilor agricole, care să finanțeze astfel de proiec-te, cu dobânzi rezonabile. Theo-dore vorbea atunci despre „pa-radisul omului mic“, cel care își poate face o viață decentă, prin munca sa. El considera că dez-voltarea agriculturii poate să fa-că din Australia o țară care să nu mai depindă de împrumuturile străine. E drept că și Theodore a fost obligat să apeleze la astfel de împrumuturi pentru marile proiecte de infrastructură. Re-fuzat de băncile din Anglia, este obligat să se reorienteze către SUA, de unde va obține finanțări, dar la dobânzi mai mari. Edward a inițiat proiectul unei căi ferate care să străbată statul Queens-land, pentru a duce noi coloniști spre nord. Alt proiect, de și mai mare amploare, va fi adoptat în 1922. Este vorba despre „Actul pentru Irigații“. Theodore visa ca 8.000 de fermieri să se stabileas-că în valea râului Dowson și să lucreze nesfârșitele pământuri de acolo. O altă măsură impor-tantă a fost legată de dezvoltarea sistemului de sănătate. Se decide ca spitalizarea tuturor bolnavi-lor să fie gratuită.

edward desființează camera superioară

Edward și-a demonstrat forța, cât a guvernat în Queensland. Pe timpul mandatului său, Ca-mera Superioară a Parlamen-tului din acest stat s-a opus în mai multe rânduri proiectelor guvernului, din cauza jocurilor politice sau unor interese eco-nomice. Răspunsul va fi cât se poate de tranșant din partea lui Granville. El va face în așa fel încât să-și impună susținătorii din Partidul Laburist în Camera Superioară, încât aceștia au de-venit majoritari în forul legisla-tiv. După care a venit lovitura de grație. Edward s-a adresat par-lamentarilor cu următorul dis-curs – „în cazul în care Camera Superioară ratifică deciziile Ca-merei Inferioare, atunci rolul ei este superfluu, deci menținerea ei nu are nici un sens. Dacă, pe de altă parte, se opune voinței Camerei Inferioare, este prin definiție antidemocratică și prin urmare trebuie abolită. În ambele situații, ea nu-și justifi-că existența“. Drept pentru care Theodore reușește până la urmă să desființeze Camera Superi-oară. Cu puteri politice sporite, premierul a reușit astfel să-și ducă la capăt proiectele. Și în ziua de azi Queensland este sin-

gurul, dintre cele șase state aus-traliene, al cărui parlament are o singură Cameră, - cea inferioară, în comparație cu celelalte, care au parlamente bicamerale.

Vicepremier al australiei

Succesele repurtate de Edward în Queensland au făcut ca Parti-dul Laburist să-l propună pentru o carieră politică în inima Aus-traliei. Cu atât mai mult cu cât Theodore critica, încă din 1925, lipsa de viziune a Guvernului Federal în problemele econo-mice. Granville va câștiga un loc în Parlamentul Federal, în 1927, din partea circumscripției Dal-ley din Sydney. Ascensiunea sa continuă, în 1929 aceasta deve-nind vicepreședinte al Partidu-lui Laburist. Această formațiune îi va învinge pe conservatori, în același an, formând guvernul condus de James Scullin. E mo-mentul în care Edward Granvil-le Theodore este desemnat tre-zorier federal și vice-premier al Australiei. Numai că timpurile nu erau deloc prielnice pentru el, după cum a remarcat și scri-itorul Irwin Young în cartea sa - „Theodore“ - unde notează ast-fel: „un mare nenoroc pentru Australia a fost că scurta trecere a lui Edward prin Parlamentul Federal a coincis cu marea de-presiune economică“. Criza de la începutul anilor ’30 amenința Australia. Guvernul caută soluții pentru evitarea „furtunii“. Este adus un consilier de la Banca Angliei, un anume Otto Nie-meyer, care le recomandă aus-tralienilor să-și reducă drastic cheltuielile publice, cum ar fi tăierea pensiilor și ajutoarelor de șomaj. Ca vicepremier, The-odore a respins cu vehemență acest plan, venind în schimb cu un proiect care pornea de la principiul că cea mai bună apă-rare este atacul. De pildă, propu-nea o expansiune a creditelor cu dobânzi mici pentru fermieri și micii industriași, astfel încât economia să producă bunuri și să genereze locuri de muncă, nu să înghețe, dar în același timp să se emită și titluri de stat pentru întreprinzători, care să fie răs-cumpărate după trecerea crizei. Planurile au fost expuse Parla-mentului Federal, fiind adoptat cel al expertului de la Londra. În lucrarea profesorului Vasile Trif, dedicată lui Edward Granville, se arată că Australia a fost condusă, între 1932 - 1939, de premierul Joe Lyons. La mult timp după moar-tea lui Lyons, soția acestuia a dat un interviu în presa australiană. A fost întrebată, între altele, de ce, la debutul crizei economice din anii ’30, n-a fost adoptat pla-nul lui Theodore. Interlocutoa-rea a recunoscut cu onestitate: „Noi n-am știut la vremea aceea că domnul Theodore avea drep-tate“. Edward s-a retras din po-litică în 1931, preferând mediul de afaceri. Data morții sale este consemnată la 9 februarie 1950, în Sydney. Cauza decesului - stop cardiac. A fost înmormântat cu onoruri de stat.

Materialul se bazează pe documen­tația profesorului Vasile Trif, de la

Universitatea din Adelaide.

IPOTEZĂNecunoscut în românia„The Australian People. An enciclo-pedia of the nation, its people and their origins“ scrie că Theodore ar fi venit în România, în 1924, pe vremea când era prim-ministru al statului Queensland, ca să-și caute rădăcinile, în Galați. Faptul nu este însă confirmat din alte surse. Am întrebat la Muzeul de Istorie din Galați, dar nu se știe nimic de Ed-ward Granville.

ThEOdOrEorășel australian cu „amprentă“ româneascăȘi azi se mai văd în acea parte de lume „amprentele“ lui Red Ted (cum a fost poreclit de adversarii politici), ne-a spus Mihai Maghiar, președintele Asociației Românilor din Australia. Cum ar fi în Can-berra, capitala Australiei, unde un cartier a primit numele Theodore, ca și o școală de acolo. Iar în statul Queeensland se găsește orășelul Theodore, cu câteva sute de case, situat pe valea Râului Dowson. Din păcate, acest orășel a fost zilele acestea acoperit complet de inundațiile care au devastat Australia.

rECUNOAȘTErE„Theodore a făcut această țară“

„Theodore și tipii aceia din jurul său au făcut această țară”, a spus cândva un lider emblematic al politicii de stânga din Australia, John Maitland.

Istoricul Ross Fitzgerald, întrebat de un ziarist care au fost cele mai importante personaje politice di-nainte de al doilea război mondial, a remarcat două nume, exact în această ordine –„Theodore și Lang“. Același istoric îl descrie pe Edward Granville ca „un personaj puternic, fascinant, încă subesti-mat“.

Deși i-a fost adversar politic, con-servatorul B.S.B. Stevens și-a carac-terizat astfel „colegul“ de generație – „Theodore a fost omul cel mai rece și cu cea mai bună minte financiară din emisfera sudică“, lui Edward spunându-i-se atunci și „vrăjitorul finanțelor“.

teamă, ci să-și ceară drepturile. Câțiva ani mai târziu, această asociație se transformă în Sin-dicatele Unite din Queensland. Edward devine președintele organizației, la nici 30 de ani. Este nucleul de la care se va ex-tinde apoi, în toată Australia, mișcarea sindicală. Atunci s-au pus bazele unui nou mecanism de salarizare în această țară. Pe baza acelor noi criterii a fost posibil, peste câteva decenii, ca muncitorul australian să fie unul dintre cel mai bine plătiți salariați din lume. Sindicatele au reușit, încă de la începutul existenței lor, eliminarea „Mas-ter and Servant“, o lege care in-terzicea muncitorilor să-și ceară

drepturile în justiție, dacă erau nedreptățiți de patronii lor. Ed-ward era totuși convins de un lucru – politica îl va ajuta să-și atingă planurile. După o carieră ca parlamentar, fiind susținut de Partidul Laburist, în rândurile căruia intrase, Edward va deve-ni, la 35 de ani, în 1919, prim-mi-nistru al statului Queensland, al doilea ca întindere din Australia.

reforme pe bandă rulantă

De aici încolo, timp de șase ani, cât a fost premier în Queensland, Edward Granville va schimba, cu mână de fier, regulile „jocu-lui“, în privința relației între

stat, cetățean și cei bogați. Dar cum erau vechile reguli? Eco-nomia era controlată de câțiva oameni. Industria cărnii avea un singur cumpărător, o singu-ră familie controla piața vitelor, industria zahărului era în mâna unei societăți. Micii fermieri își vindeau producția pe mai nimic, pentru că nu aveau posibilități de transport și desfacere. Zone-le miniere erau exploatate de societăți britanice. Australianul de rând nu avea drept asupra pământului. Dacă descoperea o zonă bogată în metale prețioase, omul simplu era înlăturat ime-diat de pe acel teren, de către cei puternici. Iată câteva dintre măsurile guvernului Theodore.

Va fi asigurată, pentru prima oară, proprietatea oamenilor asupra terenului. Este introdus principiul „ariei de locuire“. Pri-meai acte pe terenul, mai mic sau mai mare, unde trăiai, cu o singură condiție – să cultivi acel pământ. Aproape toți locuitorii din Queensland vor deveni, în scurt timp, proprietari de pă-mânt. La fel era și în cazul mi-neritului - cel care descoperea un zăcământ primea dreptul de prospecțiune și de exploata-re. Efectul a fost instantaneu - câmpiile și munții s-au umplut de mici întreprinzători, care că-utau metale prețioase. Cei care nu aveau capital pentru echi-pamente de minerit, primeau

Edward Theodore Granville (dreapta) s-a dovedit un lider puternic al Australiei interbelice

Orașul Theodore, numit după celebrul politician cu sânge de român, se află astăzi sub ape. FOTO AP

R o m â n i a L i b e R ă , v i n e R i , 1 4 i a n u a R i e 2 0 1 1 7

externe

Escaladarea violenței folosite de forțele de ordine contra manifestațiilor de protest din Tunisia îngrijorează comunitatea internațională. Parisul a reacționat abia ieri, în pofida zecilor de morți în confruntări.

SMOLENSK

Varșovia îi critică pe controlorii de trafic aerian rușiMinistrul polonez de Interne, Jerzy Miller, a acuzat controlorii ruşi de trafic aerian pentru accidentul de la Smolensk, în care şi-a pierdut viața preşedintele polonez Lech Kaczynski, la o zi după ce comisia interguvernamentală pentru aviație a dat publicității raportul de anchetă care acuză partea poloneză pentru accident. Conform declarației lui Miller citată de RIA Novosti, controlorii de trafic ruși de pe aeroportul din Smolensk ar fi trebuit să interzică orice tentativă de aterizare. „Reacția controlorilor de trafic aerian la tentativa de aterizare ar fi trebuit să nu fie ambiguă“, a declarat Miller, în timp ce guvernul polonez, ca întreg, a precizat că nu contestă concluziile raportului de anchetă.Un expert apropiat anchetei, citat de agenția rusă de știri, a contestat criticile lui Miller, subliniind că membrii echipei de controlori de trafic aerian nu au dreptul să interzică aterizarea în astfel de condiții. Concomitent, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat, joi, drept „neetice“ criticile aduse investigației.Accidentul aviatic din aprilie 2010 s-a soldat cu moartea tutor celor 96 de persoane aflate la bordul aeronavei prezidențiale.

publicitate

publicitate

foto ap

armatei cu soldați înarmați erau vizibile în fața ambasadei franței. Mașini cu forțe antitero staționau pe străzi laterale, iar dispozitivele de securitate au fost întărite pe ruta care duce la palatul prezidențial, interzisă circulației auto.

Manifestanții și forțele de ordi-ne s-au confruntat violent pen-tru prima oară miercuri, în cen-trul tunisului, și trei civili au fost uciși în provincie într-un con-text de amplă contestare a regi-mului care a făcut zeci de morți în ultima lună în tunisia. Sute de

tineri au strigat sloganuri contra președintelui ben ali, a familiei sale și a oligarhiei. Nu există un bilanț oficial al acestor violențe, cele mai grave care au avut loc în tunisia de la venirea la putere a lui ben ali, în urmă cu 23 de ani, dar federația internațională a li-

TUNISIA. Regimul președintelui Ben Ali, contestat prin manifestații de stradă

revolte în tunisia: de ce tace parisul?

gilor pentru Drepturile omului (fiDH) afirmă că deține o listă nominală cu 66 de persoane uci-se de la debutul tulburărilor soci-ale, la jumătatea lunii decembrie. printre victime se află un profe-sor universitar franco-tunisian și un cetățean (femeie) elvețian de origine tunisiană.

Guvernul de la tunis a încer-cat să calmeze protestele – l-a demis pe ministrul de interne și a eliberat persoanele arestate, „cu excepția celor implicate în acte acte de vandalism“.

Reacție timidă la Paris

Violențele cu care sunt repri-mate manifestațiile din tunisia suscită vie îngrijorare în rân-

dul comunității internaționale, Sua și ue acuzând „folosirea disproporționată a forței“ de că-tre poliție. lipsa reacției franței față de revoltele din tunisia a fost criticată de presa franceză și străină. potrivit time, având în vedere răspunsurile prompte în mod obișnuit față de nedreptățile regimurilor opresive, acum es-te frapantă discreția oficialilor francezi în reacțiile privind es-caladarea violenței în tunisia. iar poziționarea prudentă a pa-risului față de fosta sa colonie din africa de Nord nu pare sus-ceptibilă să se schimbe. Minis-trul francez de externe, Michele alliot-Marie, declara marți în parlament că „datoria noastră este să facem o analiză calmă și

obiectivă a situației“, iar cel al agriculturii, bruno le Maire, es-tima la canal plus în aceeași zi: „Nu eu trebuie să judec regimul tunisian. președintele ben ali este judecat adesea, dar a făcut multe lucruri“.președintele tunisian, confrun-tat cu o revoltă de o amploare inedită în tunisia după 23 de ani de când se află la putere, es-te considerat în exterior ca un dig eficient în fața islamiștilor, iar în 2009 a fost ales pentru al cincilea mandat. pentru aliații săi occidentali, ben ali repre-zintă stabilitatea într-o țară vi-zitată de mii de turiști europeni și pentru care fosta putere colo-nială franceză rămâne un parte-ner privilegiat.

Forțele speciale și de poliție rămân pe străzile capitalei. 66 de oameni au fost

omorâți de forțele de ordine.

gabriela.anghel@romanialibera.ro

În capitala tunisiană su-te de oameni au fost împiedicați de poliție să manifesteze pe stradă, iar în noaptea de mier-

curi spre joi au avut loc confrun-tări violente între forțe de secu-ritate și tineri într-un cartier periferic. armata, amplasată pentru prima oară pe străzile capitalei, a fost retrasă ieri, în loc fiind poziționate blindatele și unitățile de intervenție ale poliției. Singurele vehicule ale

8 R o m â n i a L i b e R ă , v i n e R i , 1 4 i a n u a R i e 2 0 1 1

op&edvocilelumii

C. Jerome Wakefield

C. Jerome Wakefield este profesor de asistență soCială și psihiatrie la Universi-tatea din neW York și aUtor (CU allan v. hor-Witz) al Cărții The Loss of sadness: how Psy-chiaTry Transformed normaL sorrow inTo dePressive disorder (Pierderea TrisTeții: cum PsihiaTria a Trans-formaT suPărarea nor-maLă înTr-o TuLburare dePresivă).

Copyright: Project Syndicate, 2010.www.project-syndicate.org

Malpraxisul în psihiatrie

România Liberă nu-și asumă punctele de vedere exprimate în comentariile și analizele publicate în această pagină

cepţia cazului în care acestea au anumite simptome extre-me care sugerează mai mult decât o durere intensă.

În schimb, DSM-5 propune eliminarea acestei excepții a doliului. O persoană cu simptome depresive pentru doar două săptămâni după ce a suferit o pierdere semni-ficativă ar putea fi diagnosti-cată cu o tulburare depresivă majoră, patologizând astfel mâhnirea intensă dar nor-mală.

Mai mult, unele categorii actuale, evident neînteme-iate, nu au fost abordate. De exemplu, dacă ești trist pen-tru două săptămâni și ai și un alt simptom conex, cum ar fi oboseală, insomnie, un apetit diminuat, iar la servi-ciu sau în alte roluri te simți epuizat, atunci suferi de „de-presie subsindromală“. Cer-cetările arată însă că, practic oricine este trist două săptă-mâni se simte probabil stre-sat și nu se mai descurcă la fel de bine la serviciu, deci această categorie amplifică o tristeţe normală prelungi-tă la nivelul unei tulburări mintale.

Toate categoriile de mai sus cuprind unele tulburări au-tentice. Problema este că cri-teriile sunt redactate atât de vag că patologizează oameni sănătoși. Indivizi normali au adesea nevoie și merită aju-tor, dar decizia cu privire la tipul de ajutor de care au ne-voie nu trebuie să fie influen-ţată de o etichetare incorec-tă a stărilor lor ca tulburări mintale, care sugerează că pe plan intern este ceva în nere-gulă cu ei.

Sistemul de diagnosticare actual bazat pe simptome a fost dezvoltat în parte pen-tru a răspunde criticilor po-trivit cărora psihiatria este doar un control social asupra comportamentelor nedori-te mascat sub forma medi-camentelor. Prin eșecul în a distinge în mod adecvat o supărare normală de o tul-burare mentală, propunerile pentru DSM-5 ameninţă să crească dramatic tipuri de abuzuri pe care manualul a fost conceput să le prevină. O altă revoltă antipsihiatrie nu este departe.

pUbliCitate

s o c i a ț i a A m e r i c a -

nă de Psi-hiatrie a p r o p u s

r e c e n t c â t e v a

modi-ficări p e n -

tru manualul oficial de diagnosticare – Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM), adesea numit „Bi-blia de psihiatrie“ – care pot discredita diagnosticul psihiatric mai mult decât să îi ajute pe medici.

Manualul precizează simp-tomele prin care fiecare tul-burare mintală este diagnos-ticată, de fapt definește ceea ce este psihologic normal și anormal în Statele Unite - și, din ce în ce mai des, într-o mare parte din restul lumii.

Revizuirea criteriilor de diagnostic pentru a cincea ediţie a DSM este o respon-sabilitate importantă. Dacă linia între normalitate și tul-burare este trasată prea larg, oamenii pot primi diagnos-tice greșite și pot fi supuși unor tratamente inutile și potenţial dăunătoare. Istoria DSM dezvăluie multe astfel de erori de supraincluziune.

Dar dacă linia este trasată prea strict, oamenii nu vor

putea obţine ajutorul nece-sar. Deși psihiatrii au tendin-ţa de a-și face mai multe griji în legătură cu identificarea potențialilor pacienţi care au nevoie de ajutor și mai pu-ţine despre eliminarea unei doze normale de excentrici-tate și pericol din procesul de diagnosticare, este esen-ţial ca în orice societate care respectă diversitatea umană și încurajează responsabili-tatea morală individuală să putem distinge o supărare

normală de excentricitatea cauzată de o tulburare psihi-că. Acestea sunt aspecte deli-cate ale analizei conceptuale. Cu toate acestea, psihiatrii care au formulat modificări pentru DSM-5 nu sunt in-struiţi în analiza conceptu-ală și, deși preveniți anterior de mai multe ori, au abordat problema normal-versus-bolnav mintal într-o ma-nieră ad-hoc, nesistematică. Rezultatul este o formă de malpraxis conceptual: ne-

glijenţa intelectuală rezultă în formularea unor criterii incorecte de diagnostic care vor duce la diagnosticarea greșită a unor persoane nor-male ca fiind bolnave.

Luaţi în considerare următoarele noi afecţiuni propuse:

(1) Tulburarea de mâncat compulsiv. Dacă mănânci

tă condiţie vor fi probabil tratați cu medicamente pu-ternice, deși poate nu vor dezvolta niciodată o tulbu-rare psihotică – stabilind un precedent pentru confunda-rea factorilor de risc cu tul-burări reale.

Alte modificări subminează validitatea categoriile exis-tente. De exemplu, DSM dis-tinge în prezent dependen-ţa de substanţe – în esenţă, dependența (o tulburare) – de abuzul de substanţe, o cate-gorie mai mică, care include criterii dubioase, cum ar fi conducerea mașinii în stare de ebrietate sau certurile cu alte persoane despre con-sumul de substanţe. DSM-5 propune eliminarea catego-riei „abuzului”, dar numai prin combinarea criteriilor sale eronate cu criteriile ac-tuale ale dependenţei pentru a forma o categorie comună a „tulburărilor de utilizare a substanțelor“ și prin reduce-rea numărului de simptome necesare pentru diagnostic de la trei la două.

Prin urmare, dependenţa de substanţe ar dispărea ca o categorie valabilă. În confor-mitate cu propunerea, dacă ocazional după o petrecere unde ai băut conduci mașina spre casă și apoi te cerți cu soția pe această temă, ai avea o tulburare de utilizare a al-coolului. Greșelile din cate-goria de abuz vor afecta acum categoria de dependenţă.

Un al doilea exemplu: se știe încă din antichitate că persoanele normale care au pierdut recent o persoană din viața lor – în special una pe care au îndrăgit-o – poate avea aceleași simptome (de exemplu, tristeţe, insom-nie, oboseală, pierderea in-teresului pentru activităţile obișnuite, apetit diminuat) ca și persoanele care indică o tulburare depresivă majo-ră. Astfel, în prezent, manual exclude persoanele care sunt în doliu de puțin timp de la diagnosticul depresiei cu ex-

prea mult o dată pe săptă-mână timp de trei luni, fără să ai autocontrol și apoi te confrunți cu suprasațietate, ești jenat și dezgustat de ti-ne însuţi, prezinți simpto-mele unei tulburări menta-le. Aparent, oamenii care se simt rău pentru că în timpul week-end au mâncat prea mult la o petrecere sunt bol-navi mintali.

(2) Tulburarea de stocare. Dacă nu arunci bunurile pe care alții (o soţie sau un me-dic) spun că nu au valoare și prin urmare, în casa ta es-te tot timpul dezordine, iar acest lucru te enervează sau ceilalți cred că ai transfor-mat casa într-un mediu ne-sigur, ești în pericol. Această categorie va fi întâmpinată cu bucurie de persoanele foarte curate, iritate de către partenerii strângători.

(3) Hipersexualitatea. Dacă de șase luni ești foarte activ sexual într-un mod necon-trolat și care te îngrijorează, sau dacă faci sex ca să scapi de stres și de plictiseală fă-ră să te gândești la impactul emoţional asupra parte-nerului (cunoscut anterior ca fiind un „ticălos afeme-iat“) sunteţi diagnosticabil. Această tulburare sugerează că relaxarea prin interme-diul sexului, dacă este ur-mată de remușcări este un simptom al unei depresii.

Alte modificări propuse pentru DSM-5 deschid calea la abuzuri în viitor. „Jocul pa-tologic de noroc“ ar fi plasat într-un nouă supercategorie de „vicii de comportament“, deschizând astfel calea pen-tru ca „dependența de inter-net“ și multe alte compor-tamente să fie considerate patologice.

De asemenea, gândirea ex-centrică sau capricioasă, ca-re acum nu este o tulburare, dar indică un risc crescut de a dezvolta o tulburare psiho-tică va fi încadrată drept „o tulburare cu risc psihotic“. Cei diagnosticaţi cu aceas-

Mihai Eminescu, considerat poetul național al românilor, și-a câștigat, o lungă perioadă de timp, existența ca

jurnalist la o publicație conservatoare din România. Cartea de memorii scrisă de Ion

Russu Șirianu, fost redactor la „Tribuna“ din etapa Sibiu și, apoi, redactor-șef al „Tribunei“ Aradului adună fapte și întâmplări interesante inspirate din

viața lui Eminescu și a altor mari scriitori români.

în ediția de astăzi

Aldine

A fost Maica Tereza aromâncă?

Unul dintre cei mai importanți sfinți ai vre mu­rilor contemporane, perso­nalitatea unanim res pec ta­tă în toată lumea, are origini ro mâ nești. Maica tereza este prima personalitate cu origini românești care a pri­mit Premiul nobel pentru Pace, în anul 1979, însă per­sonalitatea ei este puțin cunoscută în România. »P13

econoMie

de ce și-au redus din profituri benzinarii austrieciPrețul benzinei a crescut cu mai mult de 6% în ultima lună și jumătate în toată europa, la fel ca în România. Motivul principal: producătorii au operat o majorare cu până la 10% a prețului brut, fără taxe, inclusiv pentru a acoperi scumpirea petrolului. »P10

doMus uTil

cum amenajăm livingul

avantajul principal pe care îl prezintă personalizarea fiecărei încăperi în ansamblul unei locuințe, în special a livingului, este acela că se poate folosi un anumit eclectism în ceea ce privește stilurile. »P15

econoMie

să se teamă de Fisc microîntreprinderile?Controalele Fiscului vor fi mai relaxate în privința impozitului pe dividende decât în cazul impozitului pe profitul microîntreprin­derilor! »P11

Artă eco

recidivă

O a doua viață pentru brazii de Crăciun

Mutu, din amendă în amendă

doi artiști plastici cehi au instalat o operă de artă inedită în Parcul izvor: 300 de brazi de crăciun, culeși de la gunoi, au fost înfipți în pământ, formând astfel o mică pădure.

Briliantul este pasibil de o nouă amendă pentru că a jucat un meci de fotbal în șapte.

13EminEscu,

jurnalistul

Trend. Magazinele din metropole au reduceri de până la 70%

r o m â n i a l i b e r ă ⁄ V i n e r i , 1 4 i a n u a r i e 2 0 1 1

Turismul de shopping: unde mergem la cumpărăTuri?călătoriile pentru cumpărături în oraşe precum Milano, Viena, Budapesta, dubai, istanbul sau lisabona au devenit, în ultimii ani, un obicei pe care cât mai mulți români încep să îl adopte. reducerile mari pe care le au magazinele din aceste metropole, combinate şi cu pachete speciale (de două până la șapte zile) oferite de agențiile de turism, fac din turismul de cumpărături un trend al primelor două luni din an. »P12

„Trăim într-o lume a consume-rismului în care oamenii cumpă-ră lucruri, le folosesc și, în scurtă vreme, le aruncă. Așa se întâmplă și cu brazii care ne înfru mu-sețează an de an Crăciunul“, ne-a declarat Jan Zaloudek, artist plastic, arhitect și regizor de film din Praga. „Nu suntem niște eco-lo giști radicali, iubim și noi Cră-ciunul, ca toată lumea, dar încer-căm să sensibilizăm totuși oa-menii față de masacrul care se face an de an în pădurile de pre-tutindeni“, a adăugat Michaela Klakurkova, artist fotograf. Ideea le-a venit celor doi anul trecut, când, imediat după Crăciun, fă-când fotografii pe străzile ora șu-lui Praga, Michaela Klakurkova a remarcat un element ce apărea în mai toate pozele: brazi despuiați de podoabe și aban do-

nați în preajma coșurilor de gu-noi stradal. „Mi s-a făcut pur și simplu milă că brazii care ne aduc atâta bucurie de Crăciun sunt aruncați, părăsiți, și devin practic resturi ale sărbătorii noastre. Atunci, am strâns o par-te dintre ei și i-am înfipt în zăpa-dă, iar oamenii au fost foarte im-pre sionați“, a mai spus artista. Mobilizați prin Facebook, mai mulți tineri bucureșteni s-au alăturat proiectului numit sim-bolic „A doua șansă“. Raluca Pre-da, studentă la ASE, viitor ecolo-gist profesionist, a răspuns plină de entuziasm la chemarea Cen-trului Ceh. „Ar fi timpul ca româ-nii să realizeze că e mult mai bi-ne ca fiecare dintre noi să opteze de Crăciun pentru un brad viu, în ghiveci, pe care apoi să-l replan-teze.

Nu trece o zi fără ca atacantul Fio-rentinei Adrian Mutu să nu calce pe bec. După cei 150.000 de euro pe care va trebui să-i plătească deoarece săptămâna trecută a părăsit echipa înainte de antre-nament, fără a oferi vreo explicație colegilor sau oficiali-lor, se pare că Mutu va fi amendat din nou. „Pentru Adrian Mutu se apropie o nouă amendă“, a scris presa italiană, „pentru că a parti-cipat la un joc de fotbal în șapte în condițiile în care, suspendat fi-ind, nu poate evolua fără autorizația conducerii clubului“. Cotidianul Gazzetta dello Sport a notat că Mutu a jucat un meci de fotbal în șapte alături de un grup de prieteni, printre care și Fran-cesco Flachi, după ce s-a antrenat alături de Damir Blokar, prepara-

torul fizic pus la dispoziție de clu-bul viola. Culmea este că Flachi, în vârstă de 35 de ani, ex-jucător al Fiorentinei, al Bresciei, al Sam-pdoriei și al lui Empoli, a fost sus-pendat în 2010 nu mai puțin de 12 ani, după ce a fost prins, pentru a doua oară, că a folosit cocaină. Po-trivit violanews.com, după ce a jucat fotbal cu Flachi, Adrian Mu-tu a luat și cina cu acesta, la resta-urantul din Florența la care ro-mânul deține acțiuni.

Directorul Centrului Ceh și fiul său au plantat brazi în Parcul Izvor

Deși Austria a majorat substanțial accizele, prețul final al benzinei a crescut cu același procent ca în restul UE. Diferența a intrat exclusiv în buzunarele statului

COMERȚ. Doar în România au crescut și taxele, și prețul carburanților la producător

economie10 R o m â n i a L i b e R ă , v i n e R i , 14 i a n u a R i e 2 0 1 1

știriCRIZĂ

Spania și Italia calmează piețeleSpania şi italia au reuşit să împrumute de pe pieţe trei miliarde euro, respectiv şase miliarde euro, sumele maxime avute în vedere, dar la dobânzi mai ridicate, prin emisiuni de obligaţiuni considerate teste pentru evaluarea încrederii investitorilor, transmite AFP, citată de Mediafax. Spania a reuşit fără probleme să plaseze prima emisiune de obligaţiuni din acest an, cu o dobândă de 4,5%, iar italia a obținut o dobândă de 3,67%.

CURS VALUTAR

Sarkozy: Euro e prea puternicEuro este prea puternic în raport cu dolarul şi afectează competitivitatea companiilor din zona euro, a declarat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, potrivit cotidianului Wall Street Journal, citat de Mediafax. Sarkozy a afirmat, în timpul unei vizite la o fabrică a producătorului de avioane Airbus, că „va lupta“ pentru a asigura un curs de schimb competitiv al companiilor germane în perioada în care Franţa va deţine preşedinţia G20.

romulus.cristealucian.davidescu@romanialibera.ro

P rețul benzinei a crescut cu mai mult de 6% în ultima lu-nă și jumătate în toată Europa, la fel

ca în România. Motivul princi-pal: producătorii au operat o ma-jorare cu până la 10% a prețului brut, fără taxe, inclusiv pentru a acoperi scumpirea petrolului.

În două cazuri, însă – România și Austria –, statul a operat și modificări de accize de la 1 ianu-arie 2011.

Aceasta este singura asemăna-re dintre cele două țări. Diferența este că în Austria prețul la pro-ducător aproape a stagnat, în timp ce în România au crescut ambele componente: benzină și taxe. Creșterea taxelor din Aus-tria a fost de cinci cenți pentru fiecare litru, în timp ce în Ro-mânia statul a adăugat doar trei cenți. Așa se face că în Austria, deși inițial au încercat o scum-

pire, producătorii au început să-și reducă marjele în momentul în care prețul amenința să devi-nă prea mare.

Taxarea suplimentară a comerțului cu carburanți a fost sugerată și de Guvernul român drept contramăsură la scumpi-rea benzinei. Ea nu ar avea ca efect o ieftinire, ci doar mutarea mai multor bani în buzunarul statului.

Pe de altă parte, transportato-rii rutieri cer ca o parte din acci-ză să le fie restituită, plângân-

du-se că nu pot rezista la prețul de acum al carburantului.

Taximetriștii, în schimb, au ales boicotul ca replică la scum-pirea benzinei.

Câteva mii de taximetriști independenți au refuzat ieri să cumpere benzină.

Președintele Asociației pentru Drepturile Taximetriștilor Independenți, Viorel Radu, a anunțat că, dacă tendința de creștere a prețurilor la pompă se va menține, în martie, vor orga-niza, alături de alte sindicate și

organizații profesionale, protes-te ample.

„În prezent, taximetriștii, du-pă 12 ore de muncă pe zi, înca-sează 170 lei, din care 70 de lei reprezintă costul benzinei. Este foarte puțin, dacă luăm în con-siderare costurile cu amortiza-rea mașinii și restul taxelor și impozitelor”, ne-a declarat Vio-rel Radu.

Doar în ultimul an, prețul ben-zinei a crecut cu peste 15%, după ce în anul precedent se majora-se cu 13%. Transportatorii au

atras atenția că, deși companiile de profil au fost obligate să-și restrângă activitățile cu 40%, costurile s-au majorat cu 30%. Reprezentanții transportatori-lor spun că nu știu de existența vreunei firme care să nu fi avut probleme legate de activitate pe parcursul anului trecut, cererea a fost mai mică, iar volumul de marfă transportat a scăzut.

Ca urmare a protestelor indivi-duale sau organizate legate de scumpirile carburanților, Fiscul a început miercuri inspecții fis-

cale la companiile petroliere pentru a verifica modul de alcă-tuire a prețurilor, dar și modul cum sunt înregistrate cheltuie-lile în contabilitate.

„Sunt niște inspecții fiscale in-opinate, pe anumite obiective, care vizează în principal modul de formare a prețurilor, profitul impozabil și modul în care sunt înregistrate anumite cheltuieli în contabilitate“, a spus Sorin Blejnar, președintele Agenției Naționale de Administrare Fis-cală.

De ce și-au reDus Din profituri benzinarii austrieci

PuBlICITATE

Prețul benzinei euro SuPer 95 (euro)

Sursă: Comisia Europeană

29 nOV. 6 DEC. 13 DEC. 20 DEC. 3 IAn. 10 IAn.AUSTRIA pREȚ 1,21 1,25 1,26 1,24 1,28 1,29 bEnZInĂ 0,53 0,55 0,57 0,55 0,54 0,55 TAxE 0,68 0,7 0,69 0,69 0,74 0,74ROMânIA pREȚ 1,1 1,12 1,14 1,14 1,17 1,17 bEnZInĂ 0,54 0,56 0,58 0,58 0,58 0,58 TAxE 0,68 0,7 0,69 0,69 0,74 0,74UE pREȚ 1,36 1,39 1,4 1,41 1,42 1,44 bEnZInĂ 0,54 0,57 0,58 0,58 0,59 0,6 TAxE 0,68 0,7 0,69 0,69 0,74 0,74

economie R o m  n i a L i b e R à , v i n e R i , 14 i a n u a R i e 2 0 1 1 11

serban.buscu@romanialibera.ro

D eținătorii de microîntre-prinderi mai au două săp-tămâni la

dispoziție pentru a alege în-tre impozitul de 16% pe pro-fit și impozitul, reintrodus la finele anului trecut, de 3% pe venituri. În oricare dintre va-riante, persoanele fizice în-registrate ca acționari vor

va fi creșterea economiei românești în 2012, după 1,5% în 2010, potrivit estimărilor Băncii

Mondiale.

Majorarea TVA putea fi evitată, din punctul nostru de vedere, financiar.

Ea a fost cea mai periculoasă. Sper că am trecut nu spun cu succes, că nu poţi vorbi de succes în asemenea situaţii dificile, dar cu o anumită rezonabilitate peste consecinţele ei.“

Insist asupra acestui lucru optimism prudent, dar nu optimism

legat de speranţe exagerate, şi cu condiţia unui minimum de răbdare, că observ chiar de la început de an, aşa, un fel de nerăbdare, ca şi cum ne putem însănătoşi imediat.“

O economie de piaţă nu poate să funcţio neze dacă există obişnuinţa

de a nu face o cheltuială sau de a consuma ceva şi de a nu plăti, sau de a lua un credit sălbatic, pentru că arieratele reprezintă o formă sălbatică, nereglementată, de a obţine un credit pe ascuns, pe uşa din dos.“Mugur Isărescu, guvernatorul BNr

Cu cât crește PIB

4,4%

1 € = 4,2564ˆ 1 $ = 3,2350ˇ

briefing

plăti în continuare și impozitul de 16% pe dividendele obținute la finele anului. Totuși, spun specialiștii chestionați de RL, organele fiscale ar putea închi-de ochii mai ușor în ceea ce privește impozitul pe dividende decât în cazul impozitului pe profit. „În cazul firmelor care aleg să plătească impozit de 3% pe venit, fiscul este interesat în primul rând de cifra de afaceri, de venituri și mai puțin de chel-tuielile firmei respective. Nu cred că ANAF va pierde prea

mult timp cu verificările în ceea ce privește cheltuielile deducti-bile. Probabil că va face controa-le ceva mai relaxate în ceea ce privește impozitul pe dividen-de“, spune Ionuț Simion, parte-ner servicii de consultanță fis-cală și juridică al Pricewaterho-useCoopers România.

Control „adiacent“ la dividende

Motivația tehnică ne-o aduce Luminița Ristea, partener Con-sulting R Group, membru

NEXIA. „ Impozitul pe dividen-de se reține prin stopaj la sursă de către firme. Nu intră în atribuția persoanei. Nu va fi un control special pentru dividen-de. În momentul controlului la societate, ANAF poate verifica și situația plății impozitului pe di-vidende. El nu se plătește de că-tre persoana fizică, ci de către firmă.“, spune consultantul fis-cal. Specialiștii NEXIA au iden-tificat și câteva ambiguități în ordonanța de urgență care rein-troduce impozitul pe venitul

microîntreprinderilor. „Preciză-rile făcute de Guvern, deși bine-venite, nu fac parte din sfera actelor normative din sistemul de drept român (legi, ordonanţe, hotărâri de guvern, ordine ale miniștrilor). Nu pot să nu re-marc faptul că necesitatea apa-riţiei precizărilor se datorează faptului că textul de lege modi-ficator nu a lămurit situaţia o dată cu adoptarea lui.“, punctea-ză avocatul Dinu Petru, partener al Cunescu, Balacciu și Asociații, membră al NEXIA.

Controalele Fiscului vor fi mai relaxate în privința impozitului pe dividende decât în cazul impozitului pe profitul microîntreprinderilor.

Să Se teamă de FiSc microîntreprinderile?

Taxe. Luna aceasta, deținătorii de microîntreprinderi trebuie să se decidă dacă vor impozit de 3%

gHiDCe trebuie știut

Se încadrează la categoria microîntreprinderi și pot opta pentru impozit pe venit firmele care au între 1 și 9 angajați, care au venituri anuale de maximum 100.000 de euro și care au ca acționari alte persoane decât statul sau autoritățile publice.

Impozitul pe venit devine avantajos în detrimentul celui pe profit atunci când câștigurile microîntreprinderii depășesc 18,75% din încasări.

Persoanele care au calitatea de acționar al microîntreprinderii datorează, teoretic, și impozitul de 16% pe dividende, însă în practică Fiscul controlează mai degrabă adiacent plata acestei obligații.

PuBLICITATE

FoTo MEDIAFAX

trend. Magazinele din metropole au reduceri de până la 70%

roxana.grosu@romanialibera.ro

Reducerile mari pe care le au maga-zinele din aceste metropole, combi-nate şi cu pachete

speciale (de două până la 7 zile) oferite de agenţiile de turism, fac din tursimul cumpărături un trend al primelor două luni din an. „Jumătatea şi sfârşitul lunii ianuarie reprezintă o peri-oadă prielnică pentru ca turiş-tii să-şi achiziţioneze bileţele de shopping“, explică Sorin Stoica, proprietarul agenţiei de turism Eturia.

Dacă până nu de mult la cum-părături în afara ţării mergeau doar românii cu venituri pes-te medie care cheltuiau mii de euro doar pentru a purta X sau Y etichetă, acum din ce în ce mai mulţi turişti apreciază tocmai raportul calitate-preţ din magazinele din afara ţării. „Turiştii aleg varianta shop-pingului în străinătate datorită raportului mult mai bun calita-te-preţ pe care îl găsesc acolo, în comparație cu România. Pro-dusele mărcilor cunoscute (mai ales pe partea de modă) pot fi achiziţionate la preţuri sensibil mai mici din străinătate decât de la noi“, explică şi Simona Veteleanu, director general al agenţiei de turism TravelBiz. Astfel, clientul câştigă pe două fronturi: vizitează o metropolă, dar face şi cumpărături la tarife mai bune decât în ţară.

City break-urile sunt ideale pentru cei care-şi doresc să îm-bine un program de vizitare a obiectivelor turistice cu un orar de cumpărături, astfel că agen-ţiile recomandă pachete de câte trei-patru zile. „De obicei sunt preferate pachetele cu avion şi cazare, iar dacă este vorba de

PuBliCiTATE

destinaţii apropiate, precum Budapesta sau Viena, se merge mult pe varianta transportului pe cont propriu. Pentru destina-ţiile mai scumpe (Dubai, Hong Kong sau Singapore) se optează pentru pachete mai complexe

de servicii, incluzând şi tururi de oraş şi excursii“, susţine Si-mona Veteleanu.

Festivalul de shopping din dubai, vedeta perioadei

la ediţia inaugurală a Festiva-lului de shopping din Dubai, în 1996, au participat aproximativ 1,6 milioane de vizitatori care au cheltuit puţin peste două miliarde dolari. În ultimii 2 ani numărul de vizitatori s-a dublat, depăşind 3 milioane de turişti, care au cheltuit peste 10 miliarde dolari. Desfăşurat

12 R o m â n i a L i b e R ă , v i n e R i , 1 4 i a n u a R i e 2 0 1 1

vacanțe

Călătoriile pentru cumpărături în oraşe precum Milano, Viena, Budapesta, dubai, Istanbul și Lisabona au devenit, în ultimii ani, un obicei pe care cât mai mulţi români încep să îl adopte.

TARIFE dubai – 700-800 euro, biletul de

avion (charter), cazare cu mic-dejun, viză şi taxele de aeroport.

Budapesta – 45 de euro, 2-4 nopţi cazare.

Viena – 170 de euro, 3 nopţi de cazare şi bilet de avion.

Istanbul – 150 de euro, 3 nopţi de cazare şi transport cu autocarul.

Milano – 230 de euro, 3 nopţi de cazare și bilet de avion.

în perioada 24 ianuarie-24 fe-bruarie, evenimentul combină partea de cumpărături cu fes-tivităţi, activităţi şi programe artistice şi culturale deosebite. Pachetele de 7 nopţi în Dubai, în perioada festivalului, au preţuri cuprinse între 700 şi 800 de eu-ro, ofertă care include bilet de avion (charter), cazare cu mic-dejun, viză şi taxele de aeroport.

Preţuri accesibile pentru Budapesta sau Viena

În Budapesta, oferta de shop-ping este foarte variată, aici

aflându-se unul dintre cele mai mari malluri din Europa Cen-trală şi de Est. În itinerariul de cumpărături trebuie incluse şi strada Vaci utca şi Bulevardul Andrassy, unde magazinele de lux au reduceri de până la 70%. Preţurile practicate de agenţi-ile de turism pentru o miniva-canţă de două, trei sau patru nopţi încep de la 45 de euro (doar cazarea) de persoană.

Dacă Budapesta este cea mai accesibilă destinaţie de shop-ping pentru clienții români, datorită distanţei reduse din-tre cele două ţări, Viena este,

practic, cea mai importantă, în special în perioada de după sărbătorile de iarnă.

Cele mai căutate locuri de shopping în intervalul ianua-rie-februarie sunt Wien Shop-ping City şi celebrul Designer Outlet Pandorf. Cartierul co-mercial din Kärntnerstrasse este plin de magazine de lux şi centre comerciale, în timp ce Mariahilferstrasse este o arteră plină de magazine. Pre-ţul unui sejur cu plecare joia şi retur duminica, cu avion şi cazare incluse, începe de la 170 de euro.

Turismul de shopping: unde mergem la cumpărăTuri?

Turiștii aleg varianta

shoppingului în străinătate datorită raportului mult mai bun calitate-preţ.

aldine R o m â n i a L i b e R ă , V i n e R i , 1 4 i a n u a R i e 2 0 1 1 13

VIRGIL LAZĂR

După monografia „Viața lui Mihai Eminescu“ (1932 – prima ediție) de George Călinescu,

se părea că despre marele nostru poet nu mai e nimic de spus. Și totuși, ulterior, au mai apărut evocări care l-au înfățișat pe Eminescu în dife rite ipostaze ce-l relevă puternic pe omul Eminescu. Între ele, și minunata carte de memorii scrisă de Ion Russu Șirianu, fost redactor la „Tribuna“ din etapa Sibiu, iar apoi redactor-șef al „Tribunei“ Aradului. Amin tirile lui Ion Russu Șirianu au fost consem-nate de fiul său, Vintilă Russu Șirianu, și adunate într-o carte intitulată „Vinurile lor...“, apărută cu vreo 30 de ani în urmă într-un tiraj „de familie“.

În conținutul ei sunt fapte și întâmplări deosebit de intere-sante inspirate din viața lui Eminescu, Panait Istrati, Constantin Brâncuși (opt ani a stat lângă marele sculptor), Octavian Goga, George Coșbuc etc. Vintilă Russu Șirianu era, la rândul său, un ziarist de linia întâi, directorul ziarului ,,Flacăra“ din epocă, devenind apoi secretar, un timp, al lui Octavian Goga.

Un om generos

Între memoriile tatălui său, el evocă multe scene din redacția ,,Timpul“ a anului 1882. A doua zi după ce a bătut pe jos, timp de două luni, drumul din Ardeal la

CARIERĂ. Întreaga activitate a lui Mihai Eminescu a gravitat în jurul scrisului

București și a ajuns la casa unchiului său, Slavici, acesta l-a dus, împreună cu Eminescu, și l-a instalat „prac ticant fără salar“ la redacția ziarului, unde trebuia să se ocupe de arhiva acestuia. Eminescu stătea în gazdă chiar la Slavici, unchiul lui Russu Șirianu, unde, în timp, l-a îndrăgit și a avut grijă de tânărul care venise din Ardeal și care abia ieșise din adolescență. O dovadă este și faptul că în acel an era o iarnă grea și cum tânărul dormea pe o ladă într-un spațiu neîncălzit, Eminescu îi propuse, discret, ca seara târziu, când gazdele dorm, să-i ducă lada pe care dormea, prin geam, în camera lui încălzită, iar dimineața, devreme, s-o ducă înapoi, fără să afle gazdele. Ceea ce au și făcut, prilej pentru Russu Șirianu să vadă cum lucrează Eminescu noaptea. Deveniseră prieteni... Așa a ajuns să descrie minunatele scene surprinse. Iată una legată de bani, veșnica problemă a scriitorilor din toate epocile. Într-o zi, i-a bătut în geamul cămăruței unde Russu s-a instalat și i-a strigat: „Vivat Vulcan! Vivat Vulcan!“, care i-a trimis cu mandat 1oo de lei. Bucurie mare pe poet, astfel că suma i-a prilejuit și un popas, cu tânărul ardelean la pastramă și pelin, la un local unde Eminescu a fost extrem de vesel și glumeț cu toată lumea. Dar în amintirile sale Ion Russu Șirianu a dorit să combată și neadevărurile legate, chipurile,

A fost Maica Tereza aromâncă?SFÂNT. Apostolatul Maicii Tereza s-a desfășurat în zonele sărace din India

Unul dintre cei mai importanți sfinți ai vremurilor contemporane, unanim respectată în toată lumea, are origini românești.

Maica Tereza a fost unul dintre apostolii vremurilor moderne. Ea a fost admirată de Papa Ioan-Paul al II-lea, care a și beati-ficat-o pe călugărița originară din Balcani pe data de 19 octombrie 2003, la șase ani după trecerea sa la cele eterne. De asemenea, Maica Tereza este prima personalitate cu origini românești care a primit Pre-miul Nobel pentru Pace, în anul 1979. Din păcate, persona litatea ei este puțin cunoscută în România. Maica Tereza este una dintre cele mai cunoscute figuri ale creștinismului contemporan. Ea este un simbol revendicat de

mai multe culturi din Balcani: de cea turcă, de cea macedo-neană, de cea albaneză și de cea română. Însă dimensiunile personalității sale sunt universale, pentru că ea este considerată un model pentru întreaga societate contempo-rană. Ea a avut certe origini românești, dacă luăm în calcul faptul că, potrivit celor mai mulți etnologi, aromânii sunt o ramură – una dintre cele mai nobile și mai greu încercate – ale poporului român.

O viață zbuciumată

Maica Tereza s-a născut în Imperiul Otoman, la Skopje, capitala Macedoniei de azi, în anul 1910. Ea a fost botezată cu numele de Agnes Gonxhe Bojaxhiu, adică, citit, Agneza Goncea Boiagiu. Tatăl său, Nikolle, adică Nicolae, era aromân. Mama sa, Drana, era albaneză. Familia Boiagiu s-a

mutat în Albania, pe malul Lacului Scutari, într-o zonă locuită de un amestec de populație aromână, albaneză și slavă. Nicolae Boiagiu a fost implicat în politică și a luptat pentru formarea unei Albanii federale, în care aromânii să aibă un cuvânt important de spus. Se pare că el a murit de inimă rea în anul 1919, când a aflat, la finalul primului război mondial, faptul că orașul Skopje a fost atribuit Iugoslaviei, nu Albaniei.

De la moartea lui, Maica Tereza a pierdut contac tul cu rudele aromâne și a fost crescută de rudele mamei sale în religia catolică. Ea a decis să se călugărească, la vârsta de 18 ani, și să devină misionară. În anul 1950, ea a fondat, la Calcutta, în India, ordinul Misionarii Carității. Cu ajutorul acestuia, ea s-a dedicat slujirii celor mai săraci locuitori ai Indiei, în condițiile în care,

după dobândirea independenței față de Coroana Britanică, India se confrunta cu o situație umanitară dezastruoasă. Ea a fondat orfelinate, școli și spitale și a salvat, astfel, viața a mii de copii.

Pentru activitatea sa, Maica Tereza a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979. Până acum, este singura persona-litate cu origini românești care a primit această distincție. Ceremonia acordării Premiului Nobel pentru Pace pentru Maica Tereza a venit la puțină vreme după ce cardinalul Karol Wojtyla a devenit Papa Ioan-Paul al II-lea. De altfel, Papa Ioan-Paul al II-lea a sprijinit-o constant pe Maica Tereza, iar la moartea ei a început procedurile pentru beatificare. În prezent, în cele peste 200 de așezăminte înființate de ordinul călugăresc creat de Sfânta Tereza de Calcutta sunt asistate circa un milion de persoane.

Călugărița originară din Balcani a fost beatificată de Papa Ioan-Paul al II-lea, în 2003

pledoarieA luptat pentru drepturile copiilorSfânta de origine aromână s-a im-plicat activ pentru sprijinirea copi-ilor și în lupta împotriva avorturilor. Într-o conferință susținută la Wash-ington DC, ea a spus: „Nu ucideţi copilaşii! Le rog pe toate mamele din lume: dacă nu doriţi un copil, daţi-mi-l mie… Eu îl doresc! Aşa am adoptat peste 3.000 de copii în Cal-cutta“. În România, Maica Tereza a venit de două ori, prima dată în anul 1990, când ordinul Misionarii Carității a deschis un orfelinat în Bacău, apoi a revenit în anul 1992. Cu aceste prilejuri, ea a pomenit de-spre originile sale românești.

Cel care este considerat drept poetul național al românilor și-a câștigat, o lungă perioadă, existența ca jurnalist la o publicație conservatoare din România.

de răutatea cu care I.L. Caragiale îl tachina deseori pe Eminescu. Scena descrisă este tulburătoare. Redacția „Timpul“. Se găseau la lucru trei mari scriitori: Eminescu, Cragiale și Slavici...

Scenă cu Caragiale și Slavici, în redacție

La birou, lângă fereastră, Eminescu, foarte aplecat și răsucit din șale, scria cu grabă, se oprea o clipă să-și sufle în mână (de frig – n.n.) și se așterne din nou la scris... În cealaltă parte a încăperii, la biroul cel mic, scria Slavici cu pana de gâscă. Scria cum lucra un spițer: încet, cu migală, atent numai la ce face.

Caragiale scria o bucată de vreme, apoi se ridica și, cu privirea la plumbureala de afară, bătea, ușor, cu degetele în geam.

La un moment dat, Eminescu lăsă tocul, puse sugătoarea peste filele scrise și se întoarse din mijloc spre prietenii săi.

Caragiale se întoarse spre el și spuse ceva, la care Eminescu, sare ca ars și vorbește repezit: „Iarăși începi cu înțepăturile tale... Asta îți place, asta vrei: să arzi mereu ca acidul sulfuric... Ești rău“. Caragiale, zâmbind, răspunse cu o blândă ironie, că acidul nu arde, pentru că... e acid... Eminescu replică: „Sofisme de filosofie ieftină.“ Iar

Caragiale: „Nu poate fi toată lumea un Zarathustra... ca Sărmanul Dionis“. Eminescu, enervat la culme, turui o serie de cuvinte grave. Numai Slavici zise placid: „Cum văd, conver-sația între voi este foarte anevoioasă...“. Caragiale râse distrat de această observație,

(tipic ar-d e l e n e a s c ă n.n.), dar apoi, dându-și, probabil, seama că a depășit limitele, zise împăciuitor: „Dragă Mihai, iartă-mă, nu fi copil. Glume proaste.(...) Vrei să știi adevăratele mele senti-mente, Mihai ?Ei, iată, nu preget

să le măr-turisesc: te iubesc

ca pe un frate mai mic. Și eu, modest făcător de hazuri și comedii, mă închin în fața ta, în fața celui mai mare poet român din pana căruia s-au născut versuri geniale“.Atât de sincere și de calde au

sunat cuvintele lui Caragiale, încât Eminescu, răvășit, a șoptit uimit: „Tu te închini în fața mea?!“. Au rămas câteva clipe ochi în ochi, Caragiale îi răspunde mut înclinând domol capul. Și, brusc, cu o anumită violență, a deschis brațele și l-a strâns pe Eminescu la piept...

EminEscu, jurnalistul

Mâine, 15 ianuarie, se împli-nesc 161 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

domus util R o m  n i a L i b e R à , v i n e R i , 14 i a n u a R i e 2 0 1 1 15

AMENAJĂRI. Camera de zi trebuie amenajată în mod special

Livingul este cea mai importantă funcţiune a locuinţei. Avantajul principal pe care îl prezintă personalizarea fiecărei încăperi în ansamblul unei locuinţe, în special a livingului, este acela că se poate folosi un anumit eclectism în ceea ce privește stilurile.

Pentru cei care au curţi și grădini, suflanta poate fi o soluţie foarte comodă pentru îndepărtarea zăpezii. Suflantă BG 86, STIHL (cu catalizator), de 4,5 kg; 1.579 lei

Cum scăpăm de gheaţă și de zăpadăSoLuţII. Se poate preveni formarea gheţii

constantin.stefan@romanialibera.ro

Atât timp cât ca-merele nu co-munică între ele decât prin i nte r m e d iu l

ușilor, unitatea lor stilistică poate fi ruptă pentru ca fieca-re să fie amenajată pornind de la o idee distinctă. O aseme-nea soluţie, care presupune compromisul nedeschiderii spaţiale, atât de la modă în prezent, este indicată mai ales atunci când proprietarii nu se pot decide asupra unui anumit stil. În acest caz ei pot amenaja total diferit încăpe-rile de care dispun, fără să producă mari fracturi de or-din estetic.

În cele ce urmează ne vom opri asupra livingului unui apartament în care a fost apli-cată această soluţie de amena-jare. Ușa care asigură comu-nicarea livingului cu vestibu-lul a fost păstrată tocmai pen-tru ca ambele zone, amenaja-te în chei diferite, să rămână oarecum izolate. În amenaja-rea livingului au fost folosite atât elemente moderne (care se regăsesc din plin în celelal-te încăperi), cât și corpuri de mobilier cu aspect clasic. Acestea din urmă au fost alese în așa fel încât să nu creeze discrepanţă în raport cu cele-lalte elemente decorative, unitatea fiind dată, în special, de gama cromatică și de cali-tatea superioară a acestora.

Înainte de a se ajunge la amena-jarea camerei de zi, au fost nece-sare o serie de lucrări de renova-re, lucrări care au implicat toate suprafeţele camerei. De pe par-doseală a fost eliminat vechiul linoleum, iar pe suprafaţa bine curăţată a fost turnată șapă auto-nivelantă.

După uscarea acesteia, a fost montat parchet laminat. Pereţii au fost decopertaţi și regletuiţi, iar plafonul a fost placat cu gips-

carton. Pentru această operaţie a fost construită o structură din profile metalice care a fost sus-pendată de tavan cu ajutorul bri-delor de prindere.

Cei doi stâlpi de rezistenţă care mărginesc peretele exterior au fost placaţi cu gipscarton. În acest proces au fost mascate și coloanele de încălzire împreună cu o parte din racordurile calori-ferului. Acestea au fost înlocuite cu ţevi noi, din polipropilenă, iar

în locul caloriferului din fontă a fost montat unul nou și perfor-mant, din oţel.

Ferestrele au fost înlocuite cu unele noi, termoizolante, cu ra-mă din PVC. Și ușa care asigură trecerea spre logie a fost înlocui-tă cu una din aceleași materiale. Logia a fost închisă cu ferestre termoizolante și izolată termic pe celelalte suprafeţe. Aici, pro-prietarii au amenajat o zonă de relaxare a cărei principală func-

ţiune este aceea de fumoar. Din acest motiv, acest spaţiu de 4 mp a fost gândit ca o extensie a livin-gului în plan funcţional.

În zona ferestrei, pe plafon, a fost construită o scafă, în formă de semicerc, în care au fost mon-tate trei spoturi luminoase. Pe ceilalţi trei pereţi, la întâlnirea lor cu plafonul, au fost construite alte scafe paralelipipedice, toate fiind prevăzute cu corpuri de ilu-minat.

O nOuă înfăţișare

Zăpada și gheaţa acumulate pe acoperișurile caselor și blocurilor, care alu-necă și cad de la mari înălţimi, reprezintă un pericol pentru fiecare dintre noi. un pericol la fel de mare este și gheaţa formată pe tro-tuare și pe trepte.

constantin.stefan@romanialibera.ro

Este obligaţia proprietarilor să elimine aceste pericole prin îndepărtarea ţurţurilor și prin curăţarea zăpezii și gheţii din faţa imobilelor în care locuiesc și a terenurilor pe care le deţin. În caz con­trar, ei sunt pasibili să plă­tească amenzi de până la 500 de lei (în București). Proprie­tarii au la dispoziție maxi­mum 24 de ore de la înceta­rea ninsorii să se achite de aceste obligaţii.

Îndepărtarea ţurţurilor se poate face ușor cu spărgăto­rul de gheaţă sau lopata pen­tru zăpadă, lovindu­i din­spre sageac spre exterior. În caz de pericol iminent de că­dere a zăpezii sau a ţurţuri­lor de pe clădirile înalte, pro­prietarii acestora au obliga­ţia să ia măsuri de avertizare și de marcare a perimetrului

expus. În situaţia în care clădi­rea este foarte înaltă și nu se poate ajunge la ţurţuri decât cu dotarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, iar zona es­te una foarte circulată, pot in­terveni și pompierii militari.

În ceea ce privește gheaţa, cea mai bună soluţie este preveni­rea formării ei. Pentru aceasta, zăpada trebuie să fie îndepărta­tă imediat după depunere, pen­tru că altfel își schimbă forma

de cristalizare sub influenţa diverșilor factori (căldura, pre­siunea pașilor) și se transformă treptat în gheaţă.

Dacă gheaţa este deja formată, cel mai bine este să treceţi la împrăștierea de materiale anti­derapante. Cel mai utilizat este amestecul de sare și nisip (sare 15­30%). Tot ca material antide­rapant se folosește zgura sau cenușa, pentru cei care au sobe, iar ca fondant (produs chimic

menit să scadă temperatura de topire a apei) se poate folosi sare de bucătărie (clorura de sodiu) și clorură de calciu. Acestea sunt materialele cel mai ușor de procurat, dar și cele mai ieftine. Nisipul antiderapant trebuie să fie curat, aspru, fără impurităţi din argilă, iar clorura de sodiu să fie un amestec de particule fine și mai puţin fine (până la 7 mm) și să nu conţină bulgări. Totuși, sarea nu mai are efect la

temperaturi sub ­9°C. Singura soluţie viabilă la temperaturi scăzute este clorura de calciu, eventual în amestec cu material antiderapant. Efectele acesteia se văd până la ­15°C. Sub această limită suprafaţa devine alune­coasă din cauza faptului că sub­stanţa reţine umezeala.

Toate produsele menţionate au efecte corozive și distructive asupra materialelor de con­strucţie, mai ales asupra beto­nului. Prin urmare, gândiţi­vă că îndepărtarea gheţii, pe altă cale decât cea manuală, va scurta durata de viaţă a aleilor dumneavoastră.

Pentru îndepărtarea zăpezii, cea mai folosită unealtă este lo­pata. Deoarece operaţia este una grea și repetitivă, care provoacă dureri musculare, este reco­mandat să se folosească o uneal­tă ușoară. Un înlocuitor exce­lent pentru lopată este împin­gătorul sanie. Acesta vă scutește de efortul ridicării, specific lo­peţii. De asemenea, o alternati­vă deosebit de comodă este su­flanta pentru zăpadă.

Uneltele mecanice de înde­părtat zăpada au un ran dament excelent, dar și preţuri pe măsură. O freză de zăpadă auto­propulsată costă între 2.000 și 10.000 lei. O soluţie mecanică mai ieftină, dacă aveţi deja mo­tosapa, este montarea pe aceas­ta a unei lame speciale pentru zăpadă.

Situație inițială

Situație finală

21

PREȚ BuN unelte pentru deszăpezireLopata pentru zăpadă Fiskars 141000 Lama și mânerul au un design ergonomic și sunt fabricate dintr-un plastic special, foarte rezistent; marginea lamei este ranforsată cu aluminiu pentru a pătrunde foarte eficient în zăpadă, chiar dacă este înghețată; Bricostore; 119,99 lei.

Împingătorul pentru zăpadă Snow Light, Fiskars 143010Este recomandat pentru desăpezirea suprafețelor mari; fabricat din material ușor, mânerul ergonomic din aluminiu dur învelit cu plastic; Bricostore; 219,99 lei.

Lopată de zăpadă GARDENAPlastic, lăţime de lucru 40 cm, cu cant din cauciuc, se recomandă utilizarea împreună cu coada ergonomică din aluminiu pentru unelte (universală, potrivită pentru toate uneltele de îngrijire a solului GARDENA); MADEX INTERNAŢIONAL; lopată 69 lei , coada 59 lei

ANIvERSARE. 125 de ani alături de BOSCH

1902 primul magnetou la înaltă tensiune

Module fotovoltaice

Dublă aniversare la Bosch: în 2011, Grupul Bosch sărbătoreşte cea de­a 125­a aniversare de la înfiinţarea firmei, precum şi 150 de ani de la naşterea fonda­torului companiei. La data pe 15 noiembrie 1886, Robert Bosch a deschis „Atelierul de mecanică fină şi electrotehnică“ în Stutt­gart, creând astfel fundaţia a ceea ce va deveni un lider global în furnizarea de tehnolo­gii şi servicii. De atunci, cele trei sectoare de activitate ale Grupului Bosch – Tehnologie auto, Tehnologie industrială şi Bunuri de larg consum şi echi­pamente pentru construcţii – şi­au dezvoltat produsele con­form sloganului „Tehnică pen­tru o viaţă”.

În prezent, Bosch îşi desfă­şoară afacerile prin mai mult de 300 de filiale şi companii regio­nale din peste 60 de ţări şi are aproximativ 280.000 de angajaţi pe plan mondial. Firma Bosch a fost reprezentată pentru prima dată în România de compania Leonida & Co, în anul 1906. 88 de ani mai târziu, în 1994, Bosch şi­a deschis filială regională în România, cu sediul la Bucureşti. Referitor la planurile pe termen lung, Bosch investeşte în pieţe promiţătoare, precum energia regenerabilă şi electromobili­tatea. Aproximativ jumătate din bugetul anual de cercetare şi dezvoltare este dedicat exclu­siv produselor care conservă en­ergia şi resursele.

„Tehnică pentru o viaţă“

Spărgător de gheaţă GARDENALama din oţel, lăţime de lucru 30 cm, se recomandă utilizarea împreună cu coada din lemn cu aluminiu pentru unelte (universală, potrivită pentru toate uneltele de îngrijire a solului GARDENA); MADEX INTERNAŢIONAL; spărgător 64 lei , coada 42 lei

culturăCoautoarea cărții „Divorțată la 10 ani“, jurnalista Delphine Minoui, povestește pentru RL cum a ajuns să scrie despre Nojoud Ali. „N-am întrebat-o niciodată, în mod explicit, lucruri legate de prima noapte“, mărturisește autoarea.

16 R o m â n i a L i b e R ă , v i n e R i , 14 i a n u a R i e 2 0 1 1

iNteRviu. Povestea fetiței yemenite care a reușit să divorțeze, spusă de scriitoarea care a portretizat-o

Căsătorită la 10 ani Cu un „monstru“florina.pirjol@romanialibera.ro

N ojoud Ali avea doar 10 ani când a cerut divorțul în fața tribuna-lului din Sanaa,

capitala Yemenului. Este cea mai tânără „divorțată“ din lu-me și a creat un precedent care ar putea schimba soarta multor fetițe.

Când ați auzit prima dată numele lui Nojoud Ali?D.M.: Prima dată când am citit despre povestea lui Nojoud a fost într-un articol din ediția yemenită a co tidianului Times, un ziar local destul de citit. Cum era posibil ca o fetiță atât de tânără să fie deja măritată? De fapt, problema căsătoriei la vârste fragede e prezentă în mai multe țări: Afganistan, Ye-men, Egipt, Arabia Saudită. Dar, de obicei, oamenii nu vor-besc despre această problemă. Femeilor le e rușine să se plân-gă în legătură cu acest subiect. Le e frică să se opună deciziei părinților care, de obicei, le mărită forțat. În astfel de țări, dominate de o cultură emina-mente patriarhală, bărbații au, de regulă, ultimul cuvânt. Așa că poveștile de acest fel nu prea țin prima pagină a ziarelor. Apoi, într-o bună zi, o fetiță pe nume Nojoud a hotărât să spar-gă aceste tabuuri. Avea doar 10 ani, poate chiar mai puțin de-atât. Și-a luat inima-n dinți, a fugit de acasă într-o zi și s-a dus direct la tribunal. De una singu-ră. Și ce e mai uimitor e că a și câștigat această luptă pentru libertatea ei. Până la urmă, i s-a acordat divorțul datorită avoca-tei sale, Shada Nasser, și a mul-tor or ga nizații nonguverna-mentale locale. În ciuda critici-

lor, ame nin țărilor și a uriașei presiuni din jurul acestei povești. Ea chiar este o eroină.

Când și cum ați cunoscut-o?D.M.: Când am întâlnit-o în Sa-naa tocmai își revenea din divorț. Era în iunie 2008, la do-uă luni după pronunțarea hotă-rârii de divorț. Am stat de vorbă puțin în casa părinților ei și mi-a spus povestea ei. Arăta ca o păpușă și, totuși, avea un aer foarte matur atunci când po-vestea chinurile prin care a tre-cut. Am hotărât atunci să scriu un articol despre ea în ziarul la care scriu, Le Figaro. Apoi a apă-rut această idee de a scrie o car-te despre ea, o carte care să atra-gă atenția asupra problemei căsătoriei la vârste absurd de mici, dar și s-o ajute pe Nojoud în viitor. Cea mai mare parte a drepturilor încasate din vânza-rea cărții merg la ea.

Cât de greu a fost să scrieți o astfel de carte, tulburătoare, dar deloc patetică?D.M.: A fost o adevărată provo-care să lucrez la această carte. O experiență unică. Ca jurnalist activ în tot Orientul Mijlociu, am făcut de multe ori reportaje din locuri periculoase. În Iran, le-am luat interviuri văduvelor celor uciși de mercenari. În Iran, am întâlnit femei disiden-te închise în celule individuale, izolate, luni întregi. În Afganis-tan, am ascultat poveștile stu-dentelor care au încetat să mai meargă la școală după ce fusese-ră atacate de presupuși teroriști. Dar s-o ascult pe Nojoud și să-i scriu povestea a fost cel mai pro-vocator proiect la care am parti-cipat.

Delphine Minoui a făcut cunoscută în Occident povestea tinerei Nojoud Ali

Ce e mai uimitor e că a câștigat această luptă pentru libertatea ei. În ciuda

criticilor, a amenințărilor și a uriașei presiuni din jurul acestei povești. Ea chiar este o eroină.“

Delphine Minoui

PubLICITATE

„De câte ori aminteam de soțul ei, se întuneca la față și îl numea «monstru»“

V-ați apropiat de ea în timpul redactării cărții? Ați folosit reportofonul sau totul a fost mai informal?D.M.: Cred că vă imaginați că n-am stat față-n față, ca la un interviu obișnuit, în care ea vor-bea și eu luam notițe. Conversațiile noastre erau mult mai informale, mult mai impro-vizate. În unele zile vorbeam câte 20 de minute și în restul timpului mergeam în parc și ne dădeam în balansoare. Am pe-trecut mult timp desenând îm-preună, de pildă, sau jucându-ne cu restul fraților și surorilor ei. Era foarte important să-i res-pect ritmul de viață. Aveam cu mine întotdeauna un mic re-portofon, dar nu-l afișam osten-tativ. De câteva ori am făcut câ-teva fotografii, am făcut și câte-va filmulețe. Erau și subiecte foarte delicate pentru ea, evi-

dent, subiecte care o afectau. Ori de câte ori aminteam de soțul ei, se întuneca la față și îl numea „monstru“. N-am întrebat-o ni-ciodată, în mod explicit, lucruri legate de prima lor noapte îm-preună. Pur și simplu, am lăsat-o să-mi spună ce simțea că poa-te să spună, cu propriile ei cu-vinte. Pentru ea, toată această experiență a fost un fel de „tor-nadă“. Am făcut tot posibilul să rămân fidelă gândurilor și sen-timentelor ei.

Scrisul la persoana întâi a complicat lucrurile pentru dvs.?D.M.: E adevărat că și scrierea în sine a fost o provocare. A tre-buit să mă pun în locul ei, să în-cerc să înțeleg și să retrăiesc expe rien țe le ei. De exemplu, când am fost la tribunal, m-am așezat pe podea, ca să fiu la același nivel ca Nojoud și să „simt“ lucrurile din perspectiva unui copil: mul ți mea, adulții care se agitau de colo-colo și

apoi scările acelea uriașe care duceau spre sala de judecată. Mi-aduc aminte că, atunci când m-am apucat de scris, am recitit de câteva ori „Micul prinț“ al lui Antoine de Saint Exupéry, care e scrisă tot din punctul de vedere al unui copil, al unui băiețel. Sper că am reușit să redau cât mai fidel povestea lui Nojoud. Când va crește, poate să scrie o variantă personală, completă, a acestei experiențe.

„De multe ori, tatăl ei a folosit-o ca un instrument de a face bani“

Cum a tratat presa acest subiect?D.M.: N-a fost ușor pentru No-joud să înfrunte toată această presiune media. De multe ori, tatăl ei a folosit-o ca un instru-ment de a face bani. A încercat s-o vândă ziariștilor, la fel cum a încercat s-o vândă soțului ei. Pentru că e șomer, a negociat niște interviuri cu niște posturi mari de televiziune, fără să folo-sească banii astfel câștigați pen-tru educația fiicei sale. Din pă-cate, mulți jurnaliști lipsiți de scrupule au căzut în această capcană, și nu s-au gândit la consecințe. unii dintre ei au fost indiscreți, insistenți, i-au pus întrebări intime și nepotrivite.

Asta i-a provocat destul de mul-tă suferință, după cum mi-a mărturisit, la un moment dat.

Ce face Nojoud acum? Se gândește la viitor cu optimism?D.M.: După ce cartea a apărut în Franța (în ianuarie 2009, du-pă care au urmat traduceri în peste 20 de limbi, inclusiv en-gleză), am vrut să mă asigur că de banii încasați din drepturi va beneficia direct Nojoud și că părinții ei îi vor respecta dorința de a se întoarce la școală. A durat mult până am pus la punct un proces legal pentru acest lucru. La început, i-am deschis un cont în Yemen, dar pentru că ea e minoră, tatăl ei – ca tutore – ar putea face orice cu banii. Până la urmă, cu ajutorul mai multor avocați pricepuți, am reușit să deschidem un cont pentru No-joud în Franța. Majoritatea bani-lor vor fi economisiți pentru când va fi mare.

În afară de asta, am înscris-o la o școală particulară, împreună cu una din surorile ei mai mici, Haifa. Taxele pentru școală au fost achitate direct din acest cont, la fel și noua ei locuință, care e foarte aproape de școală. La parterul casei, se află un apro-zar unde lucrează acum tatăl lui

LegeDezbateri în jurul ordonanței privind vârsta mariajuluiÎn februarie 2009, Parlamentul din Yemen a promulgat o lege prin care vârsta legală pentru mariaj crește la 17 ani, pentru ambele sexe. Cu toate acestea, legea încă nu se aplică, există voci conservatoare care se opun. De ce?Comitetul de adepți ai legii islamice Sharia s-a opus acestei ordonanțe pentru că o consideră antiislamică și pro-vestică. Dar femeile yemenite activiste nu au vrut să intre într-o dezbatere religioasă, ci doar să atragă atenția asupra consecințelor periculoase ale căsătoriei fetelor la o vârstă atât de mică: renunțarea la școală, moartea în timpul primelor experiențe sexuale (acest lucru s-a întâmplat recent într-un mic sat), sarcini premature și nedorite sau chiar decesul în timpul nașterii. Aceste femei încă mai speră într-o schimbare, dar acest lucru va dura mult. Pentru ele e un maraton, nu un sprint. Și ele insistă că legea nu e de ajuns în aceste cazuri. Chiar dacă legea se va aplica sau nu, ele vor trebui să muncească mult pentru a realiza niște campanii pu-blice de sensibilizare a oamenilor: să organizeze workshopuri în mici sate, să vorbească cu bărbații și cu femeile. Să educe, un element-cheie în această problemă. Mai ales într-o țară în care majoritatea femeilor sunt analfabete.

cartea„Divorțată la 10 ani“Cartea „Divorțată la 10 ani“, scrisă de Nojoud Ali în colaborare cu Delphine Mi-noui, a apărut la sfârșitul anului 2010 în România, la editura Pandora M.Forțată de părinți să se căsătorească la 10 ani, abuzată de soțul legitim, Nojoud Ali este cea mai tânără „femeie“ divorțată din lume. Fetița, născută într-o familie săracă din Yemen, a avut curajul să meargă singură la tribunalul din Sanaa și să ceară divorțul. A avut norocul să fie ascultată și apoi ajutată de o avocată ce se ocupa cu apărarea drepturilor femeii. Cazul a fost fără precedent în Yemen și a stârnit agitație în media din întreaga lume. Pe 10 noiembrie 2008, Nojoud Ali a primit, la New York, Premiul „Femeia anului“, decernat de revista Glamour.

Nojoud și frații ei. Această fetiță curajoasă chiar și-a câștigat res-pectul familei ei, pentru că acum ea e cea care îi întreține. A fost un drum lung, dar până la urmă, am câștigat. Am ajutat-o pe Nojoud și acum e fericită. Chiar dacă uneori mai e nevoită să lipsească de la școală.

Dacă ar trebui s-o descrieți pe Nojoud în câteva cuvinte, ce ați zice?D.M.: În ciuda curajului și hotă-rârii ei – care ne trimit cu gân-dul mai curând la un adult – No-joud e totuși o fetiță, un copil. Îi place să se joace de-a v-ați as-cunselea, să se uite la Tom și Jer-ry dublat în arabă, să mănânce ciocolată.