Saptamana Romania Libera - 4

8
O sinteză a evenimentelor trecute și viitoare pag. 4 pag. 5 pag. 4 pag. 5 pag. 4 pag. 2 pag. 3 pag. 2 pag. 2 pag. 2 18 19 20 21 22 1 2 3 4 5 18 – 22 OCTOMBRIE 2010 1 – 5 NOIEMBRIE 2010 LECţIA DE SPANIOLă www.eomanialibera.ro BILANţUL EUROPEAN AL AUSTERITăţII Statele cu economii puternice, precum Fran]a, Ger- mania ori Marea Britanie, au ie[it din recesiune. Alte state, precum Spania, Italia, Portugalia, Irlanda ori Grecia înc` se confrunt` cu mari probleme. RL, Edi]ia de Transilvania SIBIUL VREA îN PATRIMONIUL UNESCO Înscrierea pe lista UNESCO ar putea avea loc „la pa- chetø cu Sighi[oara, spune ministrul UDMR al Culturii, Hunor Kelemen. Sighi[oara se afl` deja pe list`, ceea ce simplific` procedurile. RL, Edi]ia de Sud-Est „MICA VENEţIE A ORIENTULUI“, REABILITATă Proiectul de reamenajare a plajei de la Marea Neagr` din ora[ul Sulina este aproape încheiat. De anul viitor, turi[tii ar putea pl`ti o tax` pentru accesul pe plaj`, spun autorit`]ile. Din ziarul „România Liber`“ CIRCUITUL BICICLETEI FURATE îN NATURă Unui inginer, ho]ii din Bucure[ti i-au furat 18 biciclete, iar poli]ia tratat cazurile cu… b`[c`lie. Reporterii RL au descoperit povestea unui aurolac care a furat trei biciclete în aceea[i zi. În ziarul România Liber` îNCEPE FESTIVALUL NAţIONAL DE TEATRU Unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale toamnei în Bucure[ti este Festivalul Na]ional de Teatru. Festivalul începe în 30 octombrie [i î[i închide por]ile în 7 noiembrie. În ziarul România Liber` BURLACII IMOBILIARI Ca în fiecare an, num`rul studen]ilor din Bucure[ti dep`[e[te cu mult num`rul locurilor din c`mine oferite de universit`]i. Fetele dr`gu]e pot sta gratis, în schimbul unor servicii sexuale. În ziarul România Liber`, Aldine ROMâNUL CARE A CUMPăRAT ALASKA Biografia românului George Pomutz este una fabuloas`. N`scut în ora[ul Jula din Ungaria, el a emigrat în SUA unde a luptat în R`zboiul de Secesiune [i a cump`rat, apoi, Alaska de la Rusia. Din ziarul „România Liber`“ REVOLUţIA DIN 1789, PRELUDIUL COMUNISMULUI O serie de crime odioase p`teaz` blazonul revolu] iei franceze, care a început sub sloganul „Liberté, Égalité, Fraternité“. Cele mai înfior`toare sunt crimele comise împotriva copiilor din Vandeea. www.romanialibera.ro CONTROLUL ŞI PăSTRAREA PATRIMONIULUI Muzeul Na]ional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucure[ti organizeaz` Conferin]a de Conservare – Restaurare. Tema acestei conferin]e este „Control [i autocontrol în prezervarea patrimoniului“. În suplimentul „Imobiliare“ APETIT IMOBILIAR DIMINUAT PENTRU „UNIRII“ Pre]ul apartamentelor vechi din zona Pia]a Unirii cunoa[te o sc`dere u[oar`, generat` de tendin]a general` de pe pia]`. Segmentul apartamentelor noi cunoa[te dezvolt`ri interesante. brief Edito CLAUDIU PĂDUREAN, redactor-șef A utorităţile din România care se ocupă cu promo- varea turismului ar face bine să îşi cumpere manuale de limba spaniolă. Nu de alta, dar au ce învăţa de la autorităţile spaniole, indiferent că vorbim de autorităţile centrale, de cele regionale ori de cele locale. Iar unul dintre exem- plele de manual este Barcelona. Deşi are extrem de multe atuuri, promovarea turistică este centrată pe câteva branduri extrem de pu- ternice. De exemplu, Antoni Gaudi, ca să păstrăm grafia catalană a ma- relui artist. Practic, Barcelona este plină de turişti care stau la coadă şi plătesc sume importante de bani (între 15 şi 25 euro) pentru a vizita clădirile realizate de marele creator. Şi asta deşi Barcelona deţine şi mu- zee ale unor artişti celebri, precum Salvator Dali ori Picasso. Însă Gaudi este cel mai intens promovat şi care a devenit un adevărat simbol al ora- şului. În România, Bucureştiul se poate compara cu Barcelona. Însă, în loc să susţină un brand puternic, precum Dracula, autorităţile prefe- ră să promoveze o frunză. NR.4 saptamana@ romanialibera.ro Cum vinzi în școli alimente interzise În ciuda interzicerii prin lege a vânzării în școli a produselor de tip fast-food, reporterii incognito ai RL au găsit directori dispuși să vândă sănătatea elevilor pentru o șpagă motivantă. pag. 3

description

Lectia de spaniola. Autoritatile din Romania care se ocupa de promovarea turismului ar face bine sa isi cumpere manuale de limba spaniola. Nu de alta, dar au ce invata de la autoritatile spaniole, indiferent ca vorbim de autoritatile centrale, de cele regionale ori de cele locale.

Transcript of Saptamana Romania Libera - 4

Page 1: Saptamana Romania Libera - 4

O sinteză a evenimentelor trecute și viitoare

pag. 4 pag. 5 pag. 4 pag. 5 pag. 4 pag. 2 pag. 3 pag. 2 pag. 2 pag. 2

18 19 20 21 22 1 2 3 4 5

18 – 22 octombrie 2010 1 – 5 noiembrie 2010

Lecţia de spanioLă

ww

w.e

oman

ialib

era.

ro

BiLa

nţuL

eur

opea

n aL

aus

teri

tăţi

iSt

atel

e cu

eco

nom

ii p

uter

nice

, pre

cum

Fra

n]a,

Ger

-m

ania

ori

Mar

ea B

rita

nie,

au

ie[i

t d

in r

eces

iune

. Alt

e st

ate,

pre

cum

Sp

ania

, Ita

lia, P

ortu

galia

, Irl

and

a or

i G

reci

a în

c` s

e co

nfru

nt`

cu m

ari p

rob

lem

e.

RL,

Ed

i]ia

de

Tran

silv

ania

siBi

uL v

rea

în p

atri

mon

iuL u

nesc

oÎn

scri

erea

pe

lista

UN

ESC

O a

r p

utea

ave

a lo

c „l

a p

a-ch

etø

cu S

ighi

[oar

a, s

pun

e m

inis

trul

UD

MR

al C

ultu

rii,

Hun

or K

elem

en. S

ighi

[oar

a se

afl

` d

eja

pe

list`

, cee

a ce

sim

plifi

c` p

roce

dur

ile.

RL,

Ed

i]ia

de

Sud

-Est

„mic

a ve

neţi

e a

orie

ntuL

ui“,

reaB

iLita

tăP

roie

ctul

de

ream

enaj

are

a p

laje

i de

la M

area

Nea

gr`

din

ora

[ul S

ulin

a es

te a

pro

ape

înch

eiat

. De

anul

viit

or, t

uri[

tii a

r p

utea

pl`

ti o

tax

` p

entr

u ac

cesu

l pe

pla

j`, s

pun

aut

orit

`]ile

.

Din

zia

rul „

Rom

ânia

Lib

er`“

circ

uitu

L Bic

icLe

tei f

urat

e în

nat

ură

Unu

i ing

iner

, ho]

ii d

in B

ucur

e[ti

i-au

fur

at 1

8 b

icic

lete

, iar

pol

i]ia

tra

tat

cazu

rile

cu…

b`[

c`lie

. Rep

orte

rii R

L au

des

cop

erit

pov

este

a un

ui a

urol

ac

care

a f

urat

tre

i bic

icle

te în

ace

ea[i

zi.

În z

iaru

l Rom

ânia

Lib

er`

înce

pe fe

stiv

aLuL

naţ

iona

L de

teat

ruU

nul d

intr

e ce

le m

ai im

por

tant

e ev

enim

ente

cul

tura

le a

le t

oam

nei î

n B

ucur

e[ti

est

e Fe

stiv

alul

Na]

iona

l de

Teat

ru. F

esti

valu

l înc

epe

în 3

0 oc

tom

bri

e [i

î[i î

nchi

de

por

]ile

în 7

noi

emb

rie.

În z

iaru

l Rom

ânia

Lib

er`

BurL

acii

imoB

iLia

ri

Ca

în fi

ecar

e an

, num

`rul

stu

den

]ilo

r d

in B

ucur

e[ti

dep

`[e[

te c

u m

ult

num

`rul

locu

rilo

r d

in c

`min

e of

erit

e d

e un

iver

sit`

]i. F

etel

e d

r`gu

]e p

ot

sta

grat

is, î

n sc

him

bul

uno

r se

rvic

ii se

xual

e.

În z

iaru

l Rom

ânia

Lib

er`,

Ald

ine

rom

ânuL

car

e a

cum

păra

t aLa

ska

Bio

grafi

a ro

mân

ului

Geo

rge

Pom

utz

este

una

fab

uloa

s`. N

`scu

t în

or

a[ul

Jul

a d

in U

ngar

ia, e

l a e

mig

rat

în S

UA

und

e a

lup

tat

în R

`zb

oiul

d

e Se

cesi

une

[i a

cum

p`r

at, a

poi

, Ala

ska

de

la R

usia

.

Din

zia

rul „

Rom

ânia

Lib

er`“

revo

Luţia

din

1789

, pre

Ludi

uL c

omun

ism

uLui

O s

erie

de

crim

e od

ioas

e p

`tea

z` b

lazo

nul r

evol

u]ie

i fra

ncez

e, c

are

a în

cep

ut s

ub s

loga

nul „

Lib

erté

, Ég

alit

é, F

rate

rnit

é“. C

ele

mai

înfi

or`t

oare

sun

t cr

imel

e co

mis

e îm

pot

riva

cop

iilor

din

Van

dee

a.

ww

w.r

oman

ialib

era.

ro

cont

roLu

L Şi p

ăstr

area

pat

rim

oniu

Lui

Muz

eul N

a]io

nal a

l Sat

ului

„D

imit

rie

Gus

ti”

din

B

ucur

e[ti

org

aniz

eaz`

Con

feri

n]a

de

Con

serv

are

– R

esta

urar

e. T

ema

aces

tei c

onfe

rin]

e es

te „

Con

trol

[i

auto

cont

rol î

n p

reze

rvar

ea p

atri

mon

iulu

i“.

În s

uplim

entu

l „Im

obili

are“

apet

it im

oBiL

iar

dim

inua

t pen

tru

„uni

rii“

Pre

]ul a

par

tam

ente

lor

vech

i din

zon

a P

ia]a

Uni

rii

cuno

a[te

o s

c`d

ere

u[oa

r`, g

ener

at`

de

tend

in]a

ge

nera

l` d

e p

e p

ia]`

. Seg

men

tul a

par

tam

ente

lor

noi

cuno

a[te

dez

volt

`ri i

nter

esan

te.

brief Edito

claudiupĂdurean, redactor-șef

Autorităţile din România care se ocupă cu promo-varea turismului ar face

bine să îşi cumpere manuale de limba spaniolă. Nu de alta, dar au ce învăţa de la autorităţile spaniole, indiferent că vorbim de autorităţile centrale, de cele regionale ori de cele locale. Iar unul dintre exem-plele de manual este Barcelona. Deşi are extrem de multe atuuri, promovarea turistică este centrată pe câteva branduri extrem de pu-ternice. De exemplu, Antoni Gaudi, ca să păstrăm grafia catalană a ma-relui artist. Practic, Barcelona este plină de turişti care stau la coadă şi plătesc sume importante de bani (între 15 şi 25 euro) pentru a vizita clădirile realizate de marele creator. Şi asta deşi Barcelona deţine şi mu-zee ale unor artişti celebri, precum Salvator Dali ori Picasso. Însă Gaudi este cel mai intens promovat şi care a devenit un adevărat simbol al ora-şului. În România, Bucureştiul se poate compara cu Barcelona. Însă, în loc să susţină un brand puternic, precum Dracula, autorităţile prefe-ră să promoveze o frunză.

N r . 4

[email protected]

cum vinzi în școli alimente interzise În ciuda interzicerii prin lege a vânzării în școli a produselor de tip fast-food, reporterii incognito ai rl au găsit directori dispuși să vândă sănătatea elevilor pentru o șpagă motivantă.

pag. 3

Page 2: Saptamana Romania Libera - 4

2 s ă p t ă m â n a R L N r . 4

ce urmează

D in punct de vedere al pieţei imobiliare din Bucureşti, zona „Unirii” este un seg-ment reprezentativ, Piaţa Unirii fiind un important

nod de circulaţie care face legătura cu restul oraşului. Începând cu 2009, preţurile, cererea şi oferta au urmat trendul pieţei, în acest mo-ment cunoscând o stagnare, chiar o uşoară scădere în cazul apartamentelor vechi.

Apartamentele medii, preferateSpecialiştii spun că cererea pentru aparta-mentele vechi din ultimii doi-trei ani s-a îndreptat în principal spre apartamentele cu două şi trei camere, cu suprafeţe cuprinse între 62 şi 118 metri pătraţi, care au fost îm-bunătăţite. Acestea sunt situate în blocuri de zece etaje, construite cu cadre şi structură din beton ar-mat şi zidărie din BCA sau beton şi au o ve-chime de circa 15-25 de ani. Segmentul apartamentelor noi cunoaşte o dezvoltare pe două direcţii principale, cum ar fi Bulevardul Unirii, unde a fost amena-jat hypermarket-ul Carrefour şi unde se află proiectul Esplanada, şi Bulevardul Regina Maria, până la Parcul Carol, unde un număr mic de proiecte rezidenţiale au fost demarate în această zonă. Preţul apartamentelor noi nu a scăzut, chiar dacă, din cauza crizei economice, el cunoaşte o stagnare prelungită, spun specialiştii pieţei imobiliare.

Ca în fiecare an, numărul studenților din Bucureşti depăşeşte cu mult numărul locurilor din cămine oferite de universități. Dacă unii dintre sunt obligați să se angajeze pentru a-şi putea permite un apartament cu chirie, fetele drăguțe pot sta gratis într-un apartament din Capitală, în schimbul unor servicii sexuale. Internetul abundă de acest tip de mesaje, astfel că nu rămâne

decât să-ți faci curaj şi să intri în vorbă pe Messenger sau pe e-mail cu domnii generoşi în căutarea de o chiriaşă dispusă să fie mai mult decât o colegă de cameră. Există o singură problemă: anunțurile de acest gen nu sunt legale, iar autorii lor pot fi acuzați de „tentativă la infracțiunea de prostituție“. Chiar şi fetele care răspund acestor oferte pot fi acuzate de prostituție.

Biografia românului George Po-mutz este una fabuloasă. Năs-cut în oraşul Jula din Ungaria, locuit majoritar de români, el a luptat în Revoluţia de la 1848, de partea lui Ludovic Kossuth şi împotriva lui Avram Iancu. Apoi, el a emigrat în SUA, unde a luptat în Armata Nordistă în timpul Războiului de Secesi-une din SUA. Pentru meritele sale, el a devenit apoi consul al Statelor Unite ale Americii

în Sankt Petersburg, capitala imperială rusă. George Pomutz a făcut parte din echipa de negociatori americani care a cumpărat Alaska de la Rusia pentru modesta sumă de 7,2 milioane de dolari. George Pomutz a încetat în viaţă în Sankt Petersburg, în timp ce se afla la postul său diplomatic. Osemintele sale încă se odih-nesc în fosta capitală imperi-ală rusă.

Preţul apartamentelor vechi din zona Piaţa Unirii cunoaşte o scădere uşoară, gene-rată de tendinţa generală de pe piaţa imobiliară.

Segmentul apartamentelor noi cunoaşte dezvoltări interesante pe Bulevardul Unirii şi pe Bulevardul regina Maria.

5/11 – www.romanialibera.ro

seară de operetă spanioLă în Braşov

Festivalul Internaţional de Operă, Operetă şi Balet a programat, pentru seara de 7 noiembrie, în Braşov, un spectacol de excepţie. Este vorba de opereta spaniolă Zarzuela, care ar urma să aibă loc de la ora 18.30. Este vorba de o premieră absolută pentru oraşul transilvănean. La pupitrul diri-jorului se va afla spaniolul Josep Gal. Coregrafia este semnată de Nermina Damian, iar maestru de cor va fi Diana ramona Bâldea.

3/11 – rL, ediția de transilvania

concerte în LimBa ţigănească în trei ţări

Grupul „Gaborii” susţine un turneu internaţional în românia, Macedonia şi Bulgaria. Este vorba de concerte de muzică creştină în limba ţigănească (zisă şi rromani). Spectacolele vor fi susţinute inclusiv în penitenciare. Turneul a avut ca punct de plecare Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, iar astăzi „Gaborii“ cântă la Craiova, în Penitenciar şi la Casa de Cultură a Studenţilor. Apoi, „Gaborii“ vor mai concerta în biserici din Skopje şi Kyustendil, dar şi în Bucureşti.

1/11 – românia Liberă

începe festivaLuL naţionaL de teatru

Unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale toamnei în Bucureşti este Festivalul Naţional de Teatru. Festivalul începe în 30 octombrie şi îşi închide porţile în 7 no-iembrie. Festivalul a programat două premiere: „Interzis accesul animale-lor“ de rodrigo Garcia, al Teatrului Naţional din Timişoara, şi „Măsură pentru măsură”, de William Shakes-peare, realizat de Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca.

pe scurt

apetit imobiliar diminuat pentru „unirii“

BurLacii imoBiLiari

Segmentul apartamentelor noi cunoaşte o dez-voltare pe două direcţii principale, cum ar fi

Bulevardul Unirii, unde a fost amenajat hypermarket-ul Carrefour şi unde se află proiectul Esplanada, şi Bule-vardul Regina Maria, până la Parcul Carol.“

specialiști în imobiliare

citiţi în paginiLe rL, supLiment imobiLiare, 4 noiembrie

3/11/2010 – în ziarul românia Liberă 5/11/2010 – în ziarul românia Liberă, Aldine

românuL care a cumpărat aLaska

Zona Piaţa Unirii rămâne una dintre cele mai scumpe din Bucureşti

Page 3: Saptamana Romania Libera - 4

ce urmează

„Un tânăr întreprinzător nu va putea dezvolta afaceri în ceea ce priveşte producția industrială.

Pe de o parte, pentru că îi trebuie experiență, iar asta se dobândeşte în timp. Pe de altă parte, motivul este că efortul de finanțare a proiectului este ridicat şi nu se găseşte finanțare pe piață.“ Însă el crede că tinerii ar putea avea mai mult succes în calitate de ingineri. „Deşi este criză mare, în România se construiesc două capacități de oțel: una la Oltenița şi cealaltă la Turnu Severin. Aceste capacități au nevoie de ingineri, iar unii dintre studenții noştri ajung la aceste complexuri industriale. IMGB Doosan, prin profilul metalurgic, angajează de asemenea din rândul studenți, dar nu avem noi absolvenți competitivi cât ar putea ei să angajeze. Pe lângă acestea, mai angajează Călăraşi, Reşița“, spune Sorin Dimitriu.

Sorin Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerț şi Industrie Bucureşti, spune că sunt şanse foarte mici ca tinerii să îşi poată dezvolta afa-ceri în industrie.

N r . 4 s ă p t ă m â n a R L 3

Industria, do-meniu interzis pentru tineri

3/11 – rL, ediția de transilvania

capitaLa de taină a transiLvaniei Cetatea de la Liteni, din judeţul Cluj, este complet abandonată de autorităţi. Nu există nici măcar un indicator turistic care să sem-nalizeze drumul spre cetate. Oricum, fără o maşină 4x4 turiştii nu pot străbate drumul până la fortificaţie decât pe jos. Cetatea zace uitată, cu toate că în Evul Mediu, prac-tic, ea a jucat de două ori, pentru scurtă vre-me, rolul de capitală a Transilvaniei. Prima dată a fost în timpul marii invazii mongole din 1241, iar cea de-a doua perioadă de glo-rie a fost în timpul războiului civil finalizat cu înscăunarea lui Matia Corvin.

documentar2/11 – www.romanialibera.ro

patrimoniuL, La controLMuzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ organizează, în perioada 1-3 noiembrie, Conferinţa de Conservare-restaurare „Doina Darvaş“. Tema acestei conferinţe este „Control şi autocontrol în prezerva-rea patrimoniului“. Evenimentul este dedicat în special con-servatorilor, restauratorilor şi investigato-rilor în domeniul patrimoniului cultural. De asemenea, muzeul bucureştean va găzdui şi un târg ştiinţific în care vor fi prezentate ultimele noutăţi din domeniul conservării patrimoniului.

cultură4/11 – www.romanialibera.ro

gaLa premiiLor food&Bar Gala premiilor Food&Bar din românia va avea loc pe 4 noiembrie, în Bucureşti, la Hotelul J.W. Marriot. Premiile recom-pensează cele mai bune restaurante, cafenele, baruri ori firme de catering din ţară. Distincţiile acordate se bazează în integralitatea lor pe percepţiile clien-ţilor, primite atunci când aceştia ies în oraş, comandă mâncare pentru acasă ori pentru diferite evenimente. Practic, oricare dintre clienţi a putut nominaliza restaurantul sau barul preferat pentru aceste premii.

eveniment

1/11 – supliment „angajări“

Î n ciuda interzicerii prin lege a vânzării în şcoli a produselor de tip fast-food, reporterii incognito ai RL au găsit directori dispuşi să vândă sănătatea elevilor pentru o şpagă motivantă.Jurnaliştii au mers în aproape 30

de licee din Bucureşti şi împrejurimi, cu un pliant de prezentare al unui off-shore fictiv din Cipru, numit „Solaris Alimentaria“, ce-rându-le directorilor, contra unui „bonus lu-nar“ de 1 euro pe cap de elev, să le permită să amplaseze chioşcuri mobile care vând produ-se interzise prin ordinul comun al Ministe-rului Sănătății şi Ministerului Educației. Este vorba despre hot-dog, hamburgeri, cartofi prăjiți, maioneză, băuturi acidulate, alimente cu îndulcitori artificiali, înghețată, chipsuri etc. Reporterii au mers cu propunerea chiar mai departe şi l-au asigurat pe fiecare direc-tor de unitate şcolară în parte că alimentele sunt lipsite de orice germeni, fiind „steriliza-te prin iradiere“.

Reacţii diferiteReacțiile conducătorilor de şcoli au fost di-ferite: unii au refuzat din start propunerea pentru ca apoi după ce au auzit de „plicul cu bonus“ să-şi schimbe opțiunea; alții au înce-put să ticluiască chiar metode de „prostire a comitetului de părinți“ şi „inspectoratului“,

cum vinzi În școli alimente interziseCopiii din şcolile din România sunt la cheremul directorilor

În câteva licee din cartierul Rahova, Brănești, Fundulea, reporterii s-au lovit de concurență:

alți vânzători de junk-food care o luaseră înainte, vânzându-le copiilor produse interzise, inclusiv cafea. În unele cazuri, chiar profesorii au recunoscut că e vorba de «pile» ale directorilor.“

reporterii incognito

o să apară pe 2/11/2010 – paginile ziarului românia Liberă, „Incognito“

Iniţiatorii legii prin care este interzisă vânzarea de produse de tip fast-food în şcoli sunt doi clujeni. Primul este profesorul Nicolae Hâncu, şeful Clinicii de Diabet din cadrul Spitalului Judeţean Cluj şi specialist în tratarea bolilor de nu-triţie. Nicolae Hâncu a oferit fundamen-tarea ştiinţifică a acestui proiect de lege. Cel de-al doilea iniţiator este deputatul Mircia Giurgiu, cel care a şi depus textul în Parlament.

LEgE ȘtiinȚiFiCĂca să nu se opună vânzării de produse fast-food în liceul în care învață propriii copii; au fost şi directori care vrut să dea o față umană produselor de pe lista interzisă schimbân-du-le numele din „hot-dog“ în „sandvişuri cu cremvuşti“, din hamburgeri în „sandvişuri cu chifteluțe de vită“ din cartofi prăjiți în „cartofi țărăneşti“ etc. În câteva licee din cartierul Rahova, Brăneşti, Fundulea, reporterii s-au lovit de concurență: alți vânzători de junk-food care o luaseră îna-inte, vânzându-le copiilor produse interzise, inclusiv cafea. În unele cazuri, chiar profesorii au recunos-cut că e vorba de „pile“ ale directorilor, care au „înțelegere“ cu aceştia sau cu primăria. În-tr-o comună de lângă Bucureşti, reporterii RL a fost luați la bătaie şi fugăriți de proprietarul unuia dintre buticurile din incinta şcolii. Din fericire, au existat şi licee unde dascălii au apărat sănătatea propriilor elevii cu demni-tate.

Page 4: Saptamana Romania Libera - 4

4 s ă p t ă m â n a R L N r . 4

ce a fost

20/10 – ediția rL de transilvania

M inisterul Culturii şi Primăria Sibiu au făcut pace pe unul dintre cele mai importante su-

biecte, includerea Sibiului în patrimoniul UNESCO. După o discuţie cu primarul Klaus Johannis, ministrul Culturii, Hunor Kele-men, a putut anunţa în sfârşit că Ministe-rul va pregăti dosarul Sibiului ca o extensie a celui depus de Sighişoara. „Am avut trei variante: Sibiul singur, Sibiul împreună cu împrejurimile sau o extensie a Sighişoarei,

Înscrierea pe lista UNESCO ar putea avea loc „la pachet“ cu Sighişoara, spun autorităţile.

care deja este pe listă. Singura şansă re-ală este extinderea poziţiei Sighişoarei, care să înglobeze şi Sibiul. UNESCO are o strategie pe termen lung care vizează mai degrabă poziţii îmbogăţite, şi nu unele noi. Europa este suprareprezentată pe listă, iar UNESCO vrea să stabilească un echilibru cu Asia şi Africa“, spune Hunor Kelemen. Dosarul Sibiului la UNESCO ar urma să fie depus anul viitor şi supus spre analiză în 2012.

Marile puteri economice ale Europei, Germania, Franţa, Marea Britanie, au ieşit din recesiune, pe când state-le europene din eşalonul

doi – Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia – se confruntă cu mari probleme. „În cazul ţărilor care au câştigat bătălia cu recesiunea, statul a pompat bani în economie şi a reuşit să re-lanseze industria“, spun specialiştii. Dar a luat şi măsuri precum reducerile de cheltuieli bugetare şi eliminarea unor facilităţi fiscale. Iată cum au procedat alte guverne europene.

ReţeteÎn Grecia, 4% reprezintă creşterea TVA, care a urcat până la 23%, 10 % este creşterea accizelor la alcool, tutun şi combustibil. Tot aici a avut loc suprimarea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu în sectorul public, dar şi îngheţarea salariilor şi pensiilor în sistemul bugetar. În plus, cu 30% au fost reduse bonusurile sala-riale din sectorul public, iar Guvernul a decis majorarea vârstei de pensionare la femei de la 60 ani la 65 de ani. 25 mld. euro reprezintă ţin-ta economiilor bugetare în doi ani. În Marea Britanie, 2,5% este nivelul creşterii TVA, care va urca până la 20% în ianuarie 2011. 66 de ani este noua vârstă de pensionare la bărbaţi, din 2016. Salariile bugetarilor şi alocaţiile pentru copii vor fi îngheţate. Două miliarde de lire

Statele cu economii puternice, precum Franţa, Germania ori Marea Britanie, au ieşit din recesiune.

Bilanţul european al austerităţii

În Europa, austeritatea însoţeşte recesiunea

amănunte pe www.romaniaLibera.ro

23/10 – www.romanialibera.ro

otrava extremismuLui contaminează dunărea Antisemitismul şi ura etnică alimentează extremismele şi scindează Europa. De la suporterii sârbi de pe stadioane la miliţiile de la Buda-pesta, naţionalismele otrăvesc Dunărea. Peste tot se caută un nou inamic asupra căruia să se poată descărca întreaga vină, scrie Corriere della Sera, într-o amplă analiză.Mai devreme sau mai târziu, indiferent cu cine vorbeşti, ajungi tot la fotbal ca explicaţie a lumii.

22/10 – din ediția rL

60 de ani cu europa LiBeră „Postul de radio Europa Liberă a sărbăto-rit 60 de ani de existenţă. Unii cititori ro mâni s-ar putea întreba: «Cum, mai exis tă?». Le putem răspunde, da, Europa Liberă mai există şi e încă un post de ra dio redutabil chiar şi fără noi, veteranii săi, chiar şi fără ascultătorii săi din ro-mânia. Dar postul nu este doar pe unde, ci şi în memoria milioanelor de oameni“, scrie în rL Nestor ratesh, fostul director al De partamentului românesc al Europei Libere.

analiză istorie

O carte curajoasă, apărută la Cluj în limba română, dezvăluie faţa hidoasă a Revoluţiei franceze.

Cartea este scrisă chiar de istorici fran-cezi, care doresc să meargă mai departe de miturile din manuale, de focurile de artificii şi de parada de 14 iulie, ziua când francezii aniversează căderea Bastiliei şi a absolutismului monarhic. Această carte arată că, pe 14 iulie, francezii ar trebui mai degrabă să comemoreze victimele „pale-ocomunismului“ care a apărut ca urmare a Revoluţiei de la 1789 şi care seamănă atât de mult cu evenimentele petrecute în România după 1948.Din iniţiativa prof. Alexandra Medrea şi Ioan L. Danciu a apărut la Cluj, la Editura Grinta, în limba română, un volum-şoc: „Cartea neagră a Revoluţiei franceze”. O carte editată iniţial în Franţa, sub condu-cerea unei somităţi: pr. benedictin Renard Escande.

O serie de crime odioase pătează blazonul revolu-ţiei franceze, care a înce-put sub sloganul „Liberté, Égalité, Fraternité“.

Revoluţia din 1789, preludiul comunismului

22/10 – amănunte în rL, aldine

se vor colecta cu noua taxă asupra sistemu-lui bancar (0,04% din active). 113 miliarde lire reprezintă ţinta economiilor bugetare până în 2015. 77 miliarde euro au fost alocate pen-tru salvarea băncilor. 15.000 de bugetari vor fi concediaţi până în 2014.

În cazul ţărilor care au câştigat bătălia cu recesiu-nea, statul a pompat bani în

economie şi a reuşit să relanseze industria.“

specialiştii în economie

Sibiul vrea în patrimoniul UNESCO

Page 5: Saptamana Romania Libera - 4

ce a fostN r . 4 s ă p t ă m â n a R L 5

amănunte pe www.romaniaLibera.ro

Unui inginer hoţii din Bucureşti i-au furat 18 biciclete, iar poliţia a tratat cazurile cu… băşcălie.

reporterii rL au descoperit povestea unui aurolac care a furat trei biciclete în aceeaşi zi.

reportaj circuitul Bicicletei furate În naturĂ

În numărul trecut am arătat cât de uşor e să furi o bicicletă în aglomeraţia din Bucureşti. Acum, puteţi citi două poveşti haluci-nante pe aceeaşi temă.Inginerului Petru Bucur-Volk i s-au furat, de-a lungul anilor, nu

mai puţin de 18 biciclete. De fiecare dată a depus plângere şi a urmat conştiincios toţi paşii legali. Poliţia a reuşit să facă ceva în numai două cazuri: o dată au adus-o dezmembrată, i-au lăsat un morman de fiare în faţa uşii; a doua oară i-au găsit-o intactă, dar a durat patru luni până să i-o dea înapoi. Şi după ce, în sfârşit, i-au dat-o, hoţii au furat-o din nou. „Chit că erai îmbrăcat frumos, erai consi-derat de categoria a doua sau a treia pentru că mergeai pe bicicletă. «Dacă te respecţi, mergi cu maşina!»“, spune inginerul Petru Bucur-Volk. Până în 2003 i-au dispărut vreo 12 biciclete. Poliţiştii îi acceptau acum plân-gerile, dar făceau mişto de el. Îi spuneau să nu mai vină la ei, să meargă direct în Târgul Vitan.

Povestea aurolaculuiUn caz halucinant a fost cel al unui aurolac care a furat o bicicletă din curtea Facultăţii de Medicină şi a pornit cu ea spre Rahova, s-o vândă în piaţă. Pe drum, a văzut una mai arătoasă în curtea Facultăţii de Biologie. A proptit-o pe prima de un copac, a mers cu a doua în Rahova, a vândut-o pe 150 lei, apoi s-a întors după pri-ma. Ca să nu vină pe jos, a mai furat una pe drum. La Biologie, însă, îl aşteptau poliţiş-tii chemaţi de un student. A primit vreo trei ani de închisoare.

Inginerul Petru Bucur-Volk a rămas fără 18 biciclete

19/10 – rL, ediția de sud-est

P reşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea, Victor Tarhon, a de-clarat că doreşte ca până la finele

acestei luni să se realizeze inaugurarea oficială a investiţiei de pe plaja din oraşul Sulina, existând posibilitatea ca termenul să fie decalat, în condiţiile în care, înainte de recepţia tehnică, Administraţia Rezer-vaţiei Biosferei Delta Dunării şi Garda de Mediu trebuie să efectueze un control de conformitate privind respectarea cerinţelor

Proiectul de reamenajare a plajei de la Marea Neagră din oraşul Sulina este aproape încheiat.

„Mica Veneţie a Orientului“, reabilitată 22/10 – rL, ediția de sud-est

peştera: 1.000 de Locuințe, 500 de eoLieneComuna constănțeană Peştera este pe punctul de a deveni noul El Dorado al energiei eoliene. Cu o populație de circa 3.500 de persoane şi cu mai puțin de 1.000 de locuințe, localitatea a atras investitori importanți din domeniul ener-giei eoliene. Primarul Valentin Vrabie a declarat că în zonă există nu mai puțin de şapte proiecte ce vizează înființarea de parcuri eoliene, proiecte aflate în diverse stadii de execuţie şi care vor aduce în jur de 500 de turbine.

economie

din avizul de mediu. „Avem în gândire o reabilitare urbană a oraşului Sulina, o aducere a lui în actualitate, o întoarcere a acestuia la timpurile lui de glorie“, a afirmat Victor Tarhon. După încheierea investiţiei, plaja din oraşul Sulina ar putea fi transferată la Administraţia Zonei Libere din oraş, instituţie aflată în subordinea CJ. Există posibilitatea introducerii unei taxe pen-tru accesul pe plajă.

Chit că erai îmbrăcat

frumos, erai considerat de categoria a doua sau a treia pentru că mergeai pe

bicicletă. «Dacă te respecţi, mergi cu maşina!».“

petru bucur-Volk

Ce trebuie să faci când vezi un furt? • Suni la 112. • Pozezi sau filmezi. •Dacă mai e lume în jur, intervii şi îl goneşti pe hoţ. •Aştepţi poliţia şi dai declaraţii. •A, şi nu cumpăra biciclete furate!

SFAtURi

Page 6: Saptamana Romania Libera - 4

6 s ă p t ă m â n a R L N r . 4

top 10 evenimente trecutefmi este de acord cu majorarea salariului minim

Majorarea salariului minim pe economie ar putea avea loc la începutul anului 2011.

Vineri, 22 octombrie 2010F MI este de acord cu majorarea salariului minim pe economie la 650 de lei în 2011

sau chiar mai mult, a declarat, după discuţiile cu delegaţia Fondului, preşedintele confedera-ţiei patronale UGIR – 1903, Cezar Corâci. „FMI este de acord cu majorarea salariului minim la 650 de lei sau chiar mai mult, problema este

S ecţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au hotărât că infracţiuni-

le de insultă şi calomnie nu trebuie reincri-minate. Purtătorul de cuvânt al instanţei supreme, judecătorul Georgeta Barbălată, a declarat că magistraţii au decis că „urmarea deciziei Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 2007 (când s-a decis neconstituţionalitatea abrogării articolelor 205, 206 şi 207 din Codul penal – n.r.) nu o reprezintă reincrimi-narea insultei şi calomniei“.

• Salariul minim pe economie ar putea ajunge la 650 de lei sau chiar la mai mult, dacă Guvernul va putea plăti aceste salarii.

• Declaraţiile au fost făcute de preşedintele confederaţiei patronale UGIR – 1903, Cezar Corâci, după întâlnirea cu reprezentanţii Fondului.

dacă Guvernul României va avea capacitatea să plătească aceste salarii“, a spus Corâci. Pre-şedintele UGIR – 1903 a afirmat că patronatele îşi pot permite majorarea salariului minim în sectorul privat de la 600 de lei în 2010 la 650 de lei în 2011, dar este discutabil dacă salariul minim poate fi majorat până la 700 de lei.

Insulta şi calomnia, la „civil“Vineri, 22 octombrie

C ifrele referitoare la execuţia bugetară pentru al treilea trimestru arată destul

de bine, iar ţinta de deficit bugetar a fost atinsă, a declarat şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, după întâlnirea cu ministrul Finanţe-lor, Gheorghe Ialomiţianu, şi ministrul Mun-cii, Ioan Botiş. „Suntem optimişti pentru anul 2010 pentru România“, a spus oficialul FMI. El a precizat că deficitul bugetar pentru anul 2011 va fi de 4,4 la sută din PIB şi această ţintă nu se va schimba.

Ţinta de deficit a fost atinsăJoi, 21 octombrie

Luni, 18 octombrie

suBtitrarea comBate aBandonuL şcoLii

miercuri, 20 octombrie

Baza Lui sov din deLtă, executatăJoi, 21 octombrie

faLiment pentru triţă făniţămiercuri, 20 octombrie

Harta gropiLor partizaniLormarți, 19 octombrie

presa rămâne o ameninţare

Luni, 18 octombrie

pLăţi onLine prin ipHone 5Luni, 18 octombrie

trei ore de sport La şcoaLă

Subtitrarea în hindi a clipurilor muzicale pe canalele tv publice din India a redus cu 150 milioane numărul celor care au abandonat şcoala înainte să fi deprins cititul. În fiecare duminică, în satele de pe tot cuprinsul Indiei, grupuri de oameni – care amestecă bărbaţi cu turbane, femei în sari şi copii îmbrăcaţi sumar – se strâng împreună în jurul unui televizor vechi.

Direcţia Generală a Finanțelor Publice Tulcea a declanşat procedura de executare silită a staţiunii turistice Roşu, din Delta Dunării, deţinută de SOV. Scoaterea la vânzare a bu-nurilor de la Roşu care se află în proprietatea firmei Conservil SRL are loc în baza unui titlu executoriu obţinut, în instanţă, de Garda de Mediu pe numele acestei firme care refuză să plătească o amendă de 42.000 lei.

După cinci ani de aşteptări şi nervi întinşi la maximum, foştii salariaţi ai complexului hotelier „Steaua de Mare“ din Eforie Nord au un motiv de bucurie: s-a deschis procedura de faliment şi îşi vor putea recupera salariile restante. Complexul îi aparţine lui Triţă Făniţă. Cei 275 de angajaţi au fost amânaţi de la un termen la altul şi s-au perindat ani de zile pe holurile tribunalului constănţean.

Transilvania este împânzită cu mormintele luptătorilor anticomunişti, executaţi în stil mafiot de către securişti. RL încearcă să re-constituie harta rezistenţei anticomuniste cu ajutorul acestor gropi, cu ajutorul istoricilor Marius Oprea şi Gheorghe Petrov, nişte per-sonaje atipice pentru România, o ţară în care jumătate din populaţie încă regretă regimul comunist şi în care PCR a fost reînfiinţat.

Strategia de apărare a României, care trebuia dezbătută de Comisiile de Apărare reunite din Parlament, s-a blocat la punctul referitor la pre-să. „Până la urmă, chestiunea referitoare la pre-să am ajuns să o tranşăm prin vot. În favoarea eliminării acestei referiri la presă s-au pronun-ţat 16 membri ai Comisiilor reunite, de la PNL şi PSD, 15 s-au pronunţat „împotrivă“ şi un coleg s-a abţinut“, a declarat Teodor Meleşcanu.

Apple lucrează la un telefon ce permite plata prin tehnologia contactless NFC. iPhone 5 va fi cel mai probabil platfor-ma care va suporta această utilitate, conform publicaţiei Huffington Post.Deşi compania este foarte cunoscută pentru păstrarea secretelor în cadrul unor astfel de proiecte, noul telefon va dispune de mai mul-te elemente ce îi vor permite utilizatorului să facă plăţi.

Orarul şcolar al elevilor ar pu-tea conţine trei ore obligatorii de educaţie fizică săptămâ-nal, potrivit unei iniţiative legislative adoptate tacit de Senat. Iniţiatorii propunerii legislative menţionează că, potrivit statististicilor referi-toare la starea de sănătate a populaţiei, cu deosebire a celei tinere, se înregistrează creşteri îngrijorătoare ale ratei morbidităţii.

Page 7: Saptamana Romania Libera - 4

ce a fost

F ormaţia El Negro este cea mai faimoasă trupă româ-nească de reggae. Trupa se pregăteşte de un turneu prin 10 oraşe din România, unde îşi va lansa noul album. Des-pre acest album şi despre noul

videoclip al formaţiei, puteţi afla amănunte în interviul cu Bogdan Negroiu, liderul trupei.

Săptămâna RL: El Negro reprezintă o surpri-ză pentru piaţa muzicală românească. Puţini s-ar fi aşteptat la un asemenea succes al unei trupe care abordează un astfel de stil. Care sunt ingredientele acestei reţete de succes?El Negro: Mă bucur că România Liberă şi Săptămâna RL înţeleg din noi că suntem un proiect de succes. Ne-am gândit să cântăm şi, la un moment dat, nu ne-am mai gândit să fim neapărat la Radio 21, Zu, Kiss, să fim neapărat în Premier Rotation la posturile de televiziune care difuzează muzică de toate felurile. Ne-a frământat multă vreme acest lucru, evident. La un moment dat am zis că e OK cu publicul care ne vine şi că, într-un fel, este nedrept să nu ne mulţumim cu ceea ce avem: nişte oameni care vin şi care plătesc bilet şi te apreciază şi care îţi dau altă formă. Asta e o chestie de timp. Ne-a luat ceva vreme ca să ne dăm seama că nu trebuie să avem 70 la sută din piaţă, ci 20 la sută din ăia la care le place reggae. Şi cred că ăsta este succesul, în primul rând: facem ceea ce ne place, nu ne mai chinuim să fim aşa sau aşa sau în alt fel. După care este vorba de muzica reggae, care din start are ea mesajul ei, de unity, şi imediat lumea rezonează şi asta ne-a ajutat, pentru că rezonanţa noastră a ajuns la ei şi s-a întors de 50.000 de ori. Şi cam aşa este, unity, pentru că reggae înseamnă unity.

Săptămâna RL: Această trupă a atras un public numeros şi peste hotare, de exemplu, în Italia. Cum v-aţi promovat concertul şi ce anume credeţi că i-a determinat pe specta-tori să vină la concerte?El Negro: În Italia am cântat într-o con-junctură foarte interesantă, că nu era pu-blic românesc, cam ăsta-i publicul afară, în Spania şi în Italia, românii cântă pentru co-munităţi. Nu... Era o seară specială făcută de primăria din Roma şi ei s-au gândit să aducă, pentru că există, într-adevăr, suflete de toate tipurile, nemţi, spanioli, italieni şi toate na-ţiile, şi au chemat şi trupă din România. Şi au ales din mai multe. Mă rog, am fost noi cei selecţionaţi. A fost foarte mişto pentru că ăia nu înţelegeau de dracu’ cântă ăştia, ce zic ăia acolo... Sau, mă rog, poate mai ştii, că sunt atâţia români... Dar feed-back-ul a fost în urma muzicii, într-un fel. Deşi am cântat câteva piese în limba engleză, în principiu am cântat în română. Probabil că înţelegeau, normal, că suntem la-tini cu toţii. Şi aşa, peste hotare, feed-back-ul, în principiu, vine doar de pe internet. Sunt tot felul de oameni de afară care ne ascul-tă şi care ne dau feed-back. Dar n-am apu-cat să cântăm decât la Roma, ceea ce a fost foarte tare, şi sperăm ca de la anul să mer-gem şi în alte ţări. Sunt tot felul de chemări. Chiar anul ăsta ne-au chemat la un festival la Montreal, în Canada, foarte foarte fain, da’ n-am reuşit să ajungem. Evident, este foarte greu, suntem o trupă numeroasă. Sperăm să nu mai fie ăsta un impediment pe piaţa ro-

mânească, numărul.

„Nu ne-am gândit să supravieţuim!“Săptămâna RL: Cât de dificilă este supravie-ţuirea pe o piaţă muzicală atât de numeroasă precum cea românească?El Negro: Nu mi se pare deloc dificil. Nu ne-am gândit să supravieţuim. Nu avem nici o treabă cu celelalte trupe. Fiecare să se îmbrace cu „strechii“ ăia ai lor, femeile alea cu sânii pe-afară şi cu astea, nu ne mai de-ranjează. Pur şi simplu, nu mai vrem să ne băgăm în chestia asta. Nici nu vreau să îi zic într-un fel anume. E o treabă pentru anumiţi oameni. Noi suntem pe drumul nostru.

Săptămâna RL: Care este povestea din spate-le noului videoclip?El Negro: Nici nu vreau să vorbesc despre asta, pentru că o să avem un clip nou. Mai bine vă trimit pe elnegro.ro sau pe republi-caverde.ro, pentru că acolo o să dăm un clip nou-nouţ la o piesă care încă nici nu are nume, nici nu ştiu cum să-i spun. Noi i-am spun „Nigger time“, în proiect, asta, aşa, din casă dată. Dar este piesa care va promova în-treaga campanie de lansare a noului nostru album. Şi plecăm în turneu şi asta-i piesa care va fi demo. Şi asta-i piesa pe care voi o să o auziţi şi o să spuneţi: „Aste era, mă?“.

Săptămâna RL: El Negro are o prezenţă pe internet foarte bună. Cum reacţionează utili-zatorii din alte părţi ale lumii când descoperă această formaţie românească?El Negro: Păi, tocmai, că am răspuns la asta, că mulţi fani de-ai noştri de-afară, fani, am scris la noi pe site că noi n-avem fani, dar termenul ăsta îi într-un fel, aşa, generalizat, admiratori, nu ştiu, oameni cărora le place muzica noastră. În principiu, ăia ne ştiu, ne-au găsit pe net, pentru că asta este zona care ne ţine pe noi în viaţă. Am zis de multe ori că internetul ne ţine pe noi în viaţă şi am zis de multe ori că dacă nu era internetul, El Negro era în c... Şi uite că internetul s-a dezvoltat şi ne ajută foarte mult. Lumea s-a mutat pe internet. Vă mulţumim pentru susţinere şi vă aşteptăm la turneu, că începe

27/10 – rL, ediţia de transilvania

proiect pentru prevenirea aBandonuLui şcoLar

2.500 de copii care provin din medii defavorizate şi care au vârstă preşco-lară vor beneficia de sprijinul şi de consilierea psihologilor Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj. Este vor-ba de un proiect coordonat de Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie. Proiectul va fi susţinut financiar de către Fondul Social European, potrivit www.clujtoday.ro. Partenerii universi-tăţii clujene sunt Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba.

26/10 – www.romanialibera.ro

au goLit puşcuLiţa!

Din cei 800.000 de lei care constitu-iau rezerva bugetară a Maramureşu-lui, cei mai mulţi bani au fost chel-tuiţi pentru sport şi biserici. Ultima cheltuială a constat în repartizarea a 530.000 de lei din „pusculiţa pen-tru zile negre“ pentru continuarea lucrărilor la catedrala ortodoxă din Baia Mare, pentru echipele de rugby şi volei şi pentru editarea unor broşuri educative. În rezervă, consilierii au mai păstrat puţin peste 10% din suma iniţială.

27/10 – rL, ediţia de transilvania

Licitaţie de 24 de miLioane €

Consiliul Judeţean Cluj anunţă iniţierea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică care are ca obiect lucrarea „Construire suprafeţe de mişcare aeroportuare la r.A. Aeroportul Cluj-Napoca“. Contrac-tul de achiziţie publică are o valoare estimată fără TVA de 24 milioane euro şi are o durată de realizare de 24 luni. Termenul-limită pentru primirea ofer-telor este data de 10.12, ora 9.00.

pe scurt

el negro: „reggae înseamnă unity”excLusiV săptămâna rL

N r . 4 s ă p t ă m â n a R L 7

o serie foarte mişto prin ţară, că avem multe concerte.

• februarie 1999: Bogdan Negroiu şi Stevie Bass înfiinţează trupa.

• El Negro debutează în Franţa,

pe canalul MCM. • 2000: apare albumul „Reggaesonic“. • 2002: apare albumul „Reggae bum,

bum“. • 2003: apare LP-ul „Fuga în Jamaica“. • 2005: este înregistrat hit-ul „Ploaia“. • 2006: este filmat videoclipul piesei

în închisoarea „Doftana“. • 2008: apare LP-ul „Antipanica“.

BiOgRAFiEEl Negro este una dintre cele mai în vogă trupe româneşti

În italia am cântat într-o conjunctură foarte

interesantă, că nu era public româ-nesc, cam ăsta-i publicul afară, în Spania şi în italia, românii cântă pentru comunităţi. nu... Era o seară specială făcută de primăria din Roma şi ei s-au gândit să aducă, pentru că există, într-adevăr, suflete de toate tipurile, nemţi, spanioli, italieni şi toate naţiile, şi au chemat şi trupă din România. Şi au ales din mai multe. Mă rog, am fost noi cei selecţionaţi.“

bogdan negroiu

Page 8: Saptamana Romania Libera - 4

8 s ă p t ă m â n a R L N r . 4

top viitor3/11/2010 – rL, Ediţia de Transilvania

Una dintre cele mai luminoase figuri ale creştinismului din secolul 20 este cea a lui

Nicolae Steinhardt. Evreul convertit la ortodoxie l-a cunoscut pe Dumnezeu în temniţele comuniste, acolo unde a fost coborât fizic doar ca să se înalţe spiritual. Nicolae Steinhardt, după eliberare, a găsit un colţ de rai unde şi-a trăit ultimii ani şi unde a fost înmormântat. Este vorba de Mănăstirea Rohia din Ţara Lăpuşului, locul unde fratele Nicolae a creat o bibliotecă de invidiat.

Raiul lui Nicolae Steinhardt5/11 – rL, aldine

U nul dintre secretele atleților este felul în care reuşesc să depunăefort pentru o perioadă mai mare

decât pare posibil pentru un om obişnuit. Cum fac acest lucru? Ne putem antrena să alergăm, să pedalăm sau să înotăm, depăşind limitele obişnuite, sau trebuie să ne naştem cu capacitatea de a face performanță?Doctorii şi specialiştii în kinetoterapie spun că majoritatea oamenilor şi-ar putea depăşi limitele dacă s-ar obişnui să facă față durerii asociate cu efortul. Chiar dacă îşi îmbunătățesc performanțele, sportivii suferă la fel de mult. Secretul lor este acela că reuşesc să se împace cu durerea şi să o accepte, spun medicii.

Suplimentul rL New York Times International Weekly prezintă câteva dintre secretele sportului de performanţă.

Performanțele sportive, din-colo de durere

2/11 – new York times

3/11 – rL, ediția de transilvania

ceferiştii vor revanşa în faţa Lui Bayern müncHen

Pentru CFr Cluj, cel mai important meci din această toamnă este cel de acasă cu Bayern München. După ce s-au învins singuri în capitala Bavariei, ca urmare a autogolurilor marcate de Cadu şi de Panin, jucătorii echi-pei campioane a româniei încearcă să câştige meciul cu münchenezii. Pentru CFr Cluj, acest meci poate fi echivalent cu răspunsul a fi sau a nu fi în primăvara europeană. Dacă clujenii vor reuşi să obţină toate cele trei puncte în meciul din 3 noiembrie, au şanse maxime să obţină măcar locul trei în grupă. Cum Bayern trece printr-o perioadă dificilă, CFr ar putea da marea lovitură chiar pe stadionul din Gruia. românia Liberă va fi alături de suporteri şi va distribui suplimentul „Meciul Campionilor“, dedicat special acestei partide de fotbal.

aldine

secretele pălincii „made in ardeal“

PUBLICITATE