CVJ Nr 537 vineri 24 ianuarie 2014

Elevã accidentatãde maºina primãriei,

la Petroºani>>> PAGINA A 4-A

Chiriaºii statului,datornicii statului

>>> PAGINA A 3-A

Pentru „MicaUnire”, primul passpre România, au

fost demascaþi falsificatori, hoþi dealegeri ºi vânduþii

marilor puteri>>> PAGINILE 8-9

Pregãtiþi pentruzãpadã,

doar sã ningã>>> PAGINA A 16-A

Lucrãrile dinParâng au fostinspectate de

Corpul de Controlal Primului Ministru

>>> PAGINA A 7-A

Cabanierii dinStraja s-au întâlnitcu Tiberiu Balint

>>> PAGINA A 13-A

Amânãri judecãtoreºti>>> PAGINA A 5-A

Sistem eficient doar înzonele populate

Victimele unoraccidente înmunte, gãsite

repede doar dacãpot comunica

>>> PAGINILE 10-11

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 537

Vineri, 24 Ianuarie 2014

ª icanaþi sau trimiºi dupã potcoave de cai morþi în mai multe misiuni derulate la nivel naþional, salvatorii spun cã vor sã rupã protocoalele

de colaborare cu instituþiile cu atribuþii de salvare. Picãtura care a umplutpaharul este accidentul aviatic din Apuseni, unde salvamontiºtii au fost consideraþi inutili, opriþi din misiune, deºi erau cel mai bine pregãtiþi sã cautevictimele ºi sã intervinã la salvarea lor. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 12-A12-A

Vor sã rupã colaborarea cu STS,IGSU ºi Jandarmeria

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014 Actualitate 3

Monika BACIU

”Pot sã vã spun cãper total spaþiul locativîn oraºul Petrila, dato-ria este de peste unmiliard ºi jumãtate delei vechi. Am încer-cãm, facem angaja-mente de platã defiecare datã când nesolicitã reînnoirea con-tractelor care suntnecesare la utilitãþi,fac angajamente, darplãtesc puþin. Spreexemplu chiria e de60 de lei pe lunã ºi eiplãtesc 50 de lei.Deocamdatã nu avemsoluþii, nu putem sã îiscoatem în stradã,majoritatea care locuiesc în locuinþeleprimãriei sunt cazurisociale. Sunt cei carelucreaz la AsistenþãSocialã. Chiar îndimineaþa asta a venitcineva sã solicite cevaºi i-am cerut sãplãteascã ºi a începutsã plângã ºi mi-a spuscã abia îºi plãteºte apaºi curentul pentru cãcei de la ape ºi curentle taie. ªi noi amputea sã-i evacuãm,dar þinând cont cãmajoritatea sunt cuprobleme, acceptãmaceastã situaþie decompromis, acceptãmsã facem angajamenteîn continuare ºi sã îilãsaãm sã plãteascãaºa cum pot”, adeclarat Vasile Jurca,viceprimar oraºPetrila.

Locuinþele deþinutede primãrie pot ficumpãrate la preþuride nimic, însã cea maimare problemã estecea a datoriilor care îirevin potenþialuluicumpãrãtor.

”Pot fi cumpãrate,dar condiþia este înprimul rând sã se

achite datoria la chirieºi apoi ea poate ficumpãratã. Preþurilenu sunt foarte mari,majoritatea suntlocuinþe care sunt con-struite de peste 20-25de ani. Þinând contde veniturile pe care leau cei care locuiesc înele probabil sunt sumemai mari. O garso-nierã ajunge undeva la40 de milioane de leivechi în funcþie devechimea blocului”, amai precizat sursacitatã.

La sfârºitul anuluitrecut, administraþia

localã de la Petrila apredat 64 de unitãþilocative. Cele patrublocuri sociale au fostinagurate, iar aici stauacum tot persoane cuprobleme financiare.Pentru a nu se repetasituaþia, responsabiliiurbei au luat ºi mãsuri.

”În contractele pecare le-am fãcut cu ceicare au primitlocuinþele sociale con-struite ºi predate anultrecut am prevãzut caîn condiþiile în caretrei luni de zile nu îºiplãtesc chiria sau utilitãþile vor fi

evacuaþi. acolo vomlua mãsuri foartesevere pentru cã nuvrem sã le distrugemsau sã le distrugã ceicare locuiesc acolo ºi

sã ajungã într-un gradaºa cum sunt pavilioanele din blocul33. E o investiþie dinbanii publici ºi vom fifoarte atenþi cum vorfi folosite de cei carele-au contractat. Vomnumi o persoanã dincadrul primãriei careva monitoriza ºiatunci când vomsesiza probleme nuo sã aºteptãm sã dis-

trugã sau sã ajungemcu datorii mari”, a maiprecizat Jurca.

La nivelul Vãii Jiuluipersoanele care locui-esc în locuinþele statu-lui au datorii de sutede mii de lei, sau chiarmilioane. Procedurade evacuare este unadificilã, aceasta fiindobþinutã doar prinsentinþã judecãtoreascã.

DianaMITRACHE

Existã posibilitateaca locatarii celor 4blocuri sociale dinPetrila sã nu îºiplãteascã facturile laapã, iar pânã nuajung la o înþelegerecu furnizorii de servicii, nu se potmuta. Experienþa pecare o au cu locatariidin blocurile socialede la Petroºani, i-aufãcut pe cei de la apesã sufle ºi în iaurt, iarluni, sãptãmânaviitoare este ziua decisivã pentru ca eisã se mute odatã înnoile case.

„Avem o variantãprin care sã putemface contracte culocatarii. Urmeazã caluni sã avem o

întâlnire cu cei careau primit locuinþesociale ºi cu cei de laApaServ sã le expliceposibilitatea prin carepot avea contracte laapã. Deocamdatã nuam dat cheile niciunuilocatar, pentru cã nuau contractele finalizate la utilitãþi.

Ele toate con-toarele sunt la zero ºile dãm când au toatecontractele finalizate”,a declarat VasilicãJurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Soluþia convenabilãpentru toatã lumea arfi fost cea cubanºamente separatepentru fiecare aparta-ment în parte, darpentru cã nu a fostprevãzutã în proiect,atunci cei de laprimãrie vin cu una

de moment.„Proiectantul a pre-vãzut branºamentindividual pe fiecarescarã ºi la fiecarebloc, dar se puneproblema, pentru cãapometrele nu suntscoase în afaralocuinþei.

Ele sunt în

interiorul spaþiilorlocative ºi dacã ar tre-bui sã-i debranºeze,nu o pot face decât înmasã, chiar dacã vorfi ºi oameni care vorplãti ºi se vor trezifãrã apã. Propun sãprocedeze ca altefirme ºi sã le iagaranþie, de vreo 50mc, sau cam câtpoate consuma ofamilie în 3 luni dezile.

Sã le reþinã baniipe cantitatea respec-tivã, ºi dacã în 3 luninu achitã, îl pot opriºi îºi poate recupera ºi

firma furnizoare debitul cu garanþiaperceputã”, a maiadãugat Jurca.

Pânã vor ajunge laun consens, locatariise vor întâlni mai întâicu responsabilii de laape, care au de gândsã îi anunþe cum vor fidebranºaþi dacã nuplãtesc. Abia apoi vorprimi ºi cheile de laprimãrie.

Blocurile sociale aufost finalizate laînceputul acestui an,dar locatarii nu s-aumutat pentru cã maiau de aºteptat pânãce îºi fac angajamentela utilitãþi.

Chiriaºii statului, datornicii statuluiD atorii uriaºe. Administraþia localã de la Petrila

are de recuperat peste 150 de mii de lei de lachiriaºii care stau în locuinþele din fondul locativ.Aceºtia nu ºi-au plãtit dãrile de ani de zile, asta în condiþiile în care sumele aferente chiriei sunt modice. Mai mult aceºtia nici nu sunt evacuaþi din motive umanitare.

Întâlnire furnizori - beneficiari

N u s-au mutat în noile locuinþe sociale dinPetrila, iar prima zi a sãptãmânii viitoare

este una decisivã. Responsabilii de la ape ºi locatariidin blocurile de la Lonea se vor întâlni la faþa locului ºi edilii chiar au soluþii pentru a evita posibilele restanþe.

Monika BACIU

Acum, profesorii numai primesc aceºtibani de la stat, ci pentru a-ºi achiziþionaaceste materiale didactice scot banii dinpropriul buzunar.

”Nu mai beneficiazã

de acei 100 de europentru achiziþionareade cãrþi. Ne afecteazãpentru cã nu maiprimim bani ca sã necumpãrãm cãrþi, cãrþipe care le folosimpentru procesul didactic ºi pe care lecumpãrãm din banii

noºtri”, a declaratVasile Fãgaº, lider deSindicat ÎnvãþãmântulPreuniversitar ValeaJiului.

Mii de dascãli audat statul român înjudecatã în 2010,dupã ce dascãlii aucumpãrat materiale

didactice din propriiibani, iar Ministerul

Educaþiei nu le-adecontat cheltuielile.Fiecare dintre ei acerut în instanþã suma

care li se cuvine, maiexact echivalentul a100 de euro.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 20144 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANT PENTRUPENSIONARI

Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 28.02.2014, sã prezinte

serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi(minele Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE

aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2013.

Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat numai putem accepta documente pentru decontare ºi eliberare de

bonuri de cãrbune (SOBE).Conducerea Societãþii Naþionale de

Închideri Mine Valea Jiului SA

DianaMITRACHE

O tânãrã dinPetroºani a trecut prinloc nepermis ºi a fostaccidentatã de omaºinã care, din feri-cire nu avea vitezã.Autovehiculul aparþineprimãriei dinPetroºani, iar acciden-tul s-a petrecut în

zona Parcului Centralal municipiului, într-unloc prin care nu erapermisã trecerea.ªoferul este angajat aladministraþiei locale ºipoliþiºtii spun cã a fosttestat cu aparatulalcooltest, iar rezultatul a fost negativ.

În plus, vina separe cã aparþine fetei,pentru cã aceasta acoborât dintr-o altãmaºinã ºi a þâºnit purºi simplu în faþamaºinii care a lovit-o.„În aceastã dimineaþã(n.r. joi, 23 ianuarie),

un conducãtor auto,care circula dindirecþia Aeroport cãtrecentru, pe banda adoua de mers, a sur-prins ºi accidentat unpieton angajat în tra-versare, prin locnepermis ºi fãrã sã seasigure.

Din accident arezultat rãnirea uºoarãa pietonului.Conducãtorul auto nuse afla sub influenþabãuturilor alcoolice.

A fost transportatãvictima la spital, unde

i se acordã îngrijirimedicale”, a declaratagent CristianRãdulea, PoliþiaRutierã Petroºani.

Fata accidentatã nua necesitat internare,dar personalul medicala supus-o mai multorinvestigaþii. Poliþiºtiiatrag atenþia copiilorsã se asigure înmomentul în care trecstrada ºi sã o facãdoar prin locuri spe-cial amenajate.

Cunoaºterea nu e importantãP rofesorii nu au nevoie de informare. Cel puþin asta

se deduce din mãsurile bugetare care au fost luateîn ultimii ani. Dascãlii beneficiau de suma de 100 deeuro anual pentru a-ºi achiziþiona cãrþi sau alte materi-ale didactice care le erau utile pentru munca la clasã.

Elevã accidentatã de maºina primãriei, la PetroºaniO elevã din Petroºani a ajuns la Spitalul de

Urgenþã, dupã ce a fost lovitã de o maºinã ceaparþine primãriei din localitate. Poliþiºtii spun cã vinaeste a tinerei, care a trecut prin loc nepermis, dar sprenorocul ei, fata nu a fost rãnitã grav.

U n nou termenîn dosarul în

care municipali-tatea de la Lupenia acþionat în jude-catã numeroaseinstituþii ale statu-lui. În data de 14martie la Curtea deApel Bucureºti vaavea loc un noutermen în dosarulîn care adminis-traþia localã de laLupeni a dat înjudecatã cinci insti-tuþii publice.

Administraþia localãde la Lupeni a acþionatîn instanþã MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi AdministraþieiPublice, MinisterulEconomiei,Departamentul pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turism,Autoritatea Naþionalãpentru Turism ºiConsiliul JudeþeanHunedoara pentrufaptul cã nu au fostalocaþi bani pentru

dezvoltarea domeniuluischiabil din Straja.

Administraþia localãde la Lupeni a dat înjudecatã instituþiile statului pentru cã nu arfi primit banii pentrudezvoltarea domeniuluischiabil din Straja

Anul trecut, Cristian Resmeriþã,deputat în Colegiul deVest Valea Jiului, i-asolicitat primului min-istru Victor Pontasprijin pentru caadministraþia localã dela Lupeni sã îºi poatãachita facturile restantecãtre firmele care au

executat lucrãri înStraja.

În ceea ce priveºtelucrãrile din Straja,

ministerele de resortau decontat doaraproape 37 de mili-oane de lei. În ceea cepriveºte lucrãrile nede-contate acestea sunt însumã de peste 52 demilioane de lei.Lucrãrile de dezvoltarea domeniului schiabildin Straja costã peste200 de milioane delei, iar continuareainvestiþiei este pusãsub semnul întrebãrii.

”AutoritateaNaþionalã pentruTurism (MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului) aînceput sã sprijinefinanciar ConsiliulLocal Lupeni înimplementareaproiectului ”Schi înRomânia, staþiuneaStraja” în anul 2011.Valoarea totalã a contractului delucrãri în conformi-tate cu documentaþiatehnico-economicãrealizatã încheiat

între Consiliul LocalLupeni ºi prestator(constructor) este de200.503.780 lei.Pânã în prezent insti-tuþia noastrã a plãtitcãtre Consiliul LocalLupeni, în conformi-tate cu actele norma-tive în vigoare lamomentele respectiveºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, sumade 36.997.000 lei.ContribuþiaConsiliului LocalLupeni la contractulde lucrãri încheiatîntre CLL Lupeni ºiprestator (construc-tor) este în cuantumde 5.907.514 lei.Consiliul local Lupeniare facturi depuse laANT ºi nedecontateîn valoare de52.221.344 lei”, semai aratã în docu-mente.

Reprezentanþii mi-nisterului de resortspun cã lucrãrile înStraja vor continua,însã nu ºtiu când, totuldepinde de alocaþiilebugetare.

”Þinând cont degradul avansat derealizare al proiectului,

de potenþialul turisticpentru sporturi deiarnã al zonei, derezultatele pozitiveînregistrate pânã înprezent, AutoritateaNaþionalã pentruTurism intenþioneazãsã continue sprijinireafinanciarã a proiectu-lui, dar acest lucru estecondiþionat de alocãrilefinanciare de la buge-tul de stat”, se maiaratã în document.

Pentru lucrãrile dedezvoltare a domeniu-lui schiabil din Straja afost alocatã pânã înprezent suma de36.997.000 de lei,dintre care35.500.000 au fostalocaþi în anul 2011,iar 1.497.000 în2012.

Aproape 50 demilioane are de achitatadministraþia localã dela Lupeni pentru constructorii care auexecutat lucrãri înstaþiunea montanãStraja. Mai exact,47.277.091,37 de leiare de achitat municipalitatea cãtreAcomin, Termogaz ºi

Aviaþia Utilitarã.Pentru a reduce

impactul negativ alrestrângerii activitãþiidin minerit, începândcu anul 2011, administraþia localã amunicipiului Lupeni aînceput derularea unuiproiect de investiþii înstraþiunea montanãtraja. Proiectul a fostaprobat de ministerulexistent la vremearespectivã, adicã deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi Turismuluiºi are o valoare de189.607.421,00 leicu TVA inclus.Potrivitdatelor oficiale, înurma unei centralizãce dateazã de la fineleanului trecut, laLupeni, acolo undefuncþioneazã StaþiuneaStraja, Executivul aalocat 1,5 milioane delei. Aici lucrãrile audemarat mai târziudecât în Parâng, darconstructorul s-amiºcat mai repede ºifãrã prea multe piedici,aºa cã acum putemvorbi despre o modernã telegondolãdeja funcþionalã.

Monika BACIUMonika BACIU


Haideþi la teatru!Sâmbãtã 25 ianuarie 2014, ora:

18:00 – Spectacolul „Visul unei nopþi devarã”

Duminicã 26 ian. 2014, ora: 12:00– Spectacolul „Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþãfãrã de moarte”

Amânãri judecãtoreºti...

Mircea NISTOR

Specialiºtii înprovocarea acestoraajunseserã sã lucrezeaproape în ritm indus-trial, zilnic fiind provo-cate între 20 ºi 30 deavorturi. De exemplu,în anul 1995, una din-tre lunile de vârf înceea ce priveºtenumãrul de avorturi aadus aproape 200 deastfel de cazuri. Înultimul timp însã,numãrul avorturilor ascãzut semnificativ,printre altele ºi

datoritã faptului cãtinerii au înþeles cãfolosirea metodeloranticoncepþionale estemai mult decât nece-sarã pentru evitareaunei sarcini de nimenidorite. „Se pare cãplanningul familial aînceput sã funcþionezeºi în acelaºi timptineretul este ceva maiinstruit în privinþapracticãrii sexuluineprotejat. Pe de altãparte, numãrul avor-turilor a scãzut ºi caurmare a reduceriipopulaþiei fertile, tot

mai numeroºi fiindtinerii care au plecatdin Valea Jiului înultimii ani, dupã ce aufost disponibilizaþi saupentru a-ºi cãuta unloc de muncã înstrãinãtate. În acelaºitimp ºi persoanele desex feminin auconºtientizat faptul cãeste importantã ºi pre-venirea unei sarciniprin folosireadiverselor metodeanticontraceptive, cade exemplu protexulsau steriletul”, susþinmedicii din Valea

Jiului. Dacã per ansamblu,

numãrul avorturilor lacerere efectuate înValea Jiului a scãzutsemnificativ în com-paraþie cu primii anide dupã Revoluþia dinDecembrie 1989, înschimb a crescut alar-mant numãrul fetiþelor

cu vârste fragede carerecurg la aceastãmetodã. „Din pãcate,am ajuns sã efectuãmavorturi la cerere unorcopile de doar 14 sau15 ani, numãrul unorastfel de cazuri înreg-istrând un salt înaintede-a lungul anului tre-cut. Consider cã acestfapt se datoreazã lip-sei de educaþie, atât înfamilie, cât ºi laºcoalã”, a spus unmedic ginecolog.

Anul trecut, la spi-talul din Petroºani aufost efectuate aproape150 de avorturi, cumult sub numãrulcelor înregistrate înurmã cu 15 ani,respectiv 1.800 decazuri. În prezent, unavort costã între 30 ºi50 de lei, în funcþie delocaþia aleasã de cãtre

tinerele rãmase însãr-cinate pentru a scãpade un posibil copil,respectiv spitalul deurgenþã sau o clinicãparticularã. „Sumaeste una modicã ºi nuacoperã deloc cheltu-ielile cu anestezia, dez-infectantul, etc, darasta este situaþia”,declara, în urmã cucâþiva ani, fostul ºef alsecþiei Maternitate dela Spitalul dinPetroºani.

În parantezã fiespus, în prezent,numãrul româniloreste estimat laaproape 20 de mil-ioane de oameni. Înacelaºi timp, în cei 24de ani scurºi de laRevolta din decembrie1989, au fost efectu-ate aproximativ 21 demilioane de avorturi...

Mircea NISTOR

Repartizarea mierii oferiteca ajutor alimentar de cãtreComunitatea Europeanã vademara luni, 27 ianuarie,primii serviþi urmând a fi beneficiarii venitului minimgarantat.

„Luni, îi aºteptãm pe ceicare primesc venitul minimgarantat duipã care urmeazãsã-i servim ºi pe ceilalþi beneficiari ai acestui produs.Pe de altã parte, îi aºteptãm lasediul nostru, cu cupoanele depensie, ºi pe pensionari pen-tru a vedea care dintre aceºtianu mai au dreptul sãprimeascã alimente europene,dupã ce le-au fost majoratepensiile”, a precizat LoredanaPiþ, ºef Serviciul Public Localde Asistenþã SocialãPetroºani. Cantitatea de miereajunsã în Petroºani este de4.008 cutii a câte 250 degrame. În principiu, circa3.500 de persoane vor beneficia de aceasta.


Avorturile, în scãdere, la fel ca ºi numãrul românilorP rimii ani ai libertãþii post-comuniste au adus în

Valea Jiului, printre altele, ºi un val de avorturi.Astfel, în numai 5 ani de zile ºi doar în municipiulPetroºani, aproape 10.000 de fiinþe ºi-au pierdut dreptul la viaþã dupã ce tinerele care îi purtau în pântece au ales varianta avortului pentru a scãpa de o sarcinã nedoritã.

Mierea, un fel de alba – neagra, zaharisitã

D upã ce a fost retrasã anul trecut pentru cã nu îndeplinea condiþiilede calitate, mierea de albine a revenit astãzi, în Petroºani. De

aceastã datã, produsul are ca þarã de provenienþã Polonia, ºi nu Bulgaria.Nicidecum România, una dintre þãrile recunoscute pe plan mondial dreptunul dintre principalii exportatori de miere „ecologicã”. În parantezã fiespus, noua miere a ajuns în Valea Jiului, un pic zaharisitã.

Mica Unire,pãzitã

de jandarmiJ andarmii

hunedorenivor fi prezenþi ladatorie, în toatelocaþiile unde seserbeazã UnireaPrincipatelorRomâne.

PotrivitInspectoratuluiJudeþean deJandarmiHunedoara, 30 de jandarmi vorasigura ordinea publicã pe timpuldesfãºurãrii manifestaþiilor publice

dedicate Unirii PrincipatelorRomâne în localitãþile Deva,Hunedoara, Petroºani,Vulcan ºi Haþeg. „Jandarmii recomandãparticipanþilor la aceastã manifestãri publice sã respecte precizãrile organizatorilor ºi

forþelor de ordine. În cazul în care

observã producereaunor fapte antiso-ciale, cetãþenii se potadresa direct jan-darmilor aflaþi în dis-pozitivele de ordinepublicã sau pot solici-ta sprijin la numãrulunic pentru apeluri deurgenþã 112”,adeclarat NicolaeRãducu, purtãtorul de

cuvânt al IJJ Hunedoara.CarCarmen men

COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


R eprezentanþiiCorpului de

Control al PrimuluiMinistru au ridicatmai multe documente referitoare lainvestiþiile realizateîn StaþiuneaParâng în cadrulproiectului „Schi în România”. Deasemenea, au þinutsã vadã la faþa locului ce anume s-a realizat dinacest amplu proiect.

Corpul de Controlal primului Ministru,Victor Ponta, ademarat verificãrile înmai multe locaþii dinþarã unde se imple-menteazã proiectulnaþional „Schi înRomânia”.

Potrivit datelor ofi-ciale, obiectivele con-trolului vizeazã verifi-carea modului de

realizare a proiectuluide investiþii în turismºi, deja, echipele decontrol au ajuns înParâng. Au vãzut lafaþa locului ce anumes-a lucrat pânã acum ºiau ridicat mai multedocumente pentru a ficontrolate. Primarulmunciipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi,spune cã, pânã la oraactualã, s-au efectuatlucrãri în valoare de125 de miliarde de leivechi din bani de la

Guvern, la care seadaugã alte aproxima-tiv 111 miliarde de leivechi decontate demunicipalitate. Încadrul proiectului aufost amenajate pârtiilede schi, bazinul de apãpentru instalaþiile dezãpadã artificialã, aufost achiziþionate instalaþiile propriu –zise, tunurile dezãpadã, ratrakurile,echipamentele pentrupârtii, stâlpii pentrutelescaunul TS3 careau fost ºi montaþi, dars-au amenajat totodatãspaþiile tehnice, precum ºi staþia depompe pentru pârtia B.

De precizat, însã, cãpentru StaþiuneaParâng proiectul esteextrem de generos, iarpentru implementarealui s-a aprobat suma

totalã de aproape 70de milioane de euro.Edilii au precizat cãacest program seîntinde pe o perioadãde 4 – 5 ani, în funcþiede alocaþiile de labuget. Investiþia privinddomeniul schiabil dinParâng a fost câºtigatãde asocierea de firmeformatã din KranzEurocenter Piteºti –Acomin Cluj ºiDoppelmayer Austria.Potrivit proiectului

aprobat, domeniulschiabil din Parâng arurma sã se întindã peo suprafaþã de 150hectare ºi va avea 17pârtii. De asemenea,pentru acces, întrePetroºani ºi staþiuneamontanã Parâng va fi amenajatã otelegondolã.

C redit aprobat

Chiar dacã alocaþiilebugetare pentru acestproiect au venit cu

þârâita în ultimaperioadã, edilii dinPetroºani vor sã continue lucrarea.Deocamdatã selucreazã la finalizareatelescaunului TS3 pentru acre primãriaPetroºani a solicitataprobarea pentru uncredit bancar. „Creditulpentru telescaunul TS3din Parâng a fostaprobat ºi am vorbitdeja cu reprezentanþiifirmei care executãlucrarea sã deacomandã pentru tot ceea ce ne mai trebuie”,a declaratTiberiu Iacob – Ridzi.

Astfel, la Petroºanitrebuie sã ajungãacþionãriletelescaunului, cablurile,scaunele, sistemul decomandã, dar trebuieamenajatã ºi staþiaintermediarã. Valoareacreditului este de 13milioane de lei, iardiferenþa o va acoperimunicipalitatea, dinbugetul propriu.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A urelian Enache esteîncepând de astãzi

noul director al Exploatãriide Preparare a CãrbuneluiValea Jiului (EPCVJ).

Enache, care a ocupat pânãacum funcþia de adjunc ºef sectortransporturi la EM Vulcan, îlînlocuieºte pe Adrian Bodea, careprin decizia conduceriiComplexului Energetic Hunedoara

a fost numit inginer ºefcalitatea producþiei încadrul CEH.

De menþionat cã postulpe care îl ocupã AdrianBodea a fost înfiinþat chiarîn aceastã sãptãmânã, maiexact marþi.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Lucrãrile din Parâng au fost inspectate de Corpul de Control al Primului Ministru

Exploatarea de Preparare aCarbunelui Valea Jiului (EPCVJ)

are un director nou

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 20148 Documentar Documentar 9

Ziua de 24 ianuarie arãmas în istoriaromânilor ca data lacare s-a înfãptuit UnireaPrincipatelor Române,în anul 1859, la foartescurt timp dupãnumirea lui AlexandruIoan Cuza ca domn alMoldovei ºi ÞãriiRomâneºti.

Dupã mai mulþi ani încare paºii spreîndeplinirea acestei dorinþe au fost blocaþide atitudinea marilorputeri ale Europei,

aceasta a devenit reali-tate, într-un contextfavorabil, care a dus, peparcurs, la transfor-marea „României” deatunci într-un stat modern, aducând pentru prima datã câte-va elemente occidentaleîn viaþa românilor.

Unirea PrincipatelorRomâne, cunoscutã caMica Unire, reprezintãunificarea vechilor prin-cipate, Moldova ºi ÞaraRomâneascã, într-unPrincipat unit.

Moldova ºi ÞaraRomânescã, de la Ruºiºi turci, a fost trecutã laputerile Europei…

La mijlocul secoluluial XIX-lea, soarta princi-patelor Moldovei ºi ÞãriiRomâneºti era înmâinile Rusiei ºi aleImperiului Otoman, carese opuneau unirii lor.

Situaþia s-a schimbatîn urma rãzboiuluiCrimeii, dintre 1853 ºi1856, când Rusia a fostînvinsã de Marile Puteri,formate din RegatulUnit al Marii Britanii ºiIrlandei, ImperiulFrancez, RegatulSardiniei ºi ImperiulOtoman.

Principatele române,din mâinile ruºilor ºi

turcilor, în ale marilorputeri europene.

Dupã rãzboi, în1856, prin Tratatul dePace de la Paris se iaudecizii care privesc ºiprincipatele Moldovei ºiÞãrii Româneºti.

De exemplu,Moldovei i se ataºeazãtrei judeþe din sudulBasarabiei, Cahul,Ismail ºi Bolgrad.

În contextul discuþiilordespre unirea celordouã principate, în1857 Marile Puteriacordã acestora dreptulorganizãrii unui „refe-rendum”, consultareapopulaþiei cu drept devot, despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunãri Ad-hoc, în care se dis-cutau alegerile pentruDivanurile Ad-hoc, careurmau sã se pronunþeasupra organizãriipolitice ºi sociale aþãrilor române.

F alsificareaalegerilor,

furt de corespon-denþã ºi demas-carea în presainternaþionalã

În Þara Româneascã,majoritatea membrilordin Divanul Ad-hoc auspus „Da” pentru Unire,

însã în Moldova, situaþiaa fost mai controver-satã. Aici, caimacanul -locþiitor la conducereaMoldovei -, NicolaeVogoride, sprijinit de

Imperiul Otoman, careîi promitea domnia dacãUnirea nu se va realiza,a falsificat listele elec-torale de reprezentareîn divanul Ad-hoc.

ªansa a fãcut însã caVogoride sã sedestãinuie, prin scrisori,fratelui sãu dinConstantinopol, iarcorespondenþa a fostfuratã ºi publicatã înpresa europeanã, laBruxelles.

Descoperirea a iscatscandaluri atât printreromâni, cât mai ales lanivel european. Marile

Puteri au rupt relaþia cuImperiul Otoman, ausolicitat întâlniri cuîmpãratul Franþei,Napoleon, ºi reginaMarii Britanii, Victoria,iar falsele alegeri aufost, astfel, anulate. Întoamna anului 1857, înurma noilor alegeri, toþis-au pronunþat pentruUnirea PrincipatelorMoldovei ºi ÞãriiRomâneºti.

În 1858, Convenþiade la Paris a stabilit maimulte prevederi referi-toare la principateleromâne, dintre care ceamai semnificativã a fostunirea parþialã a princi-patelor Moldovei ºiValahiei sub denumirea„Principatele Unite aleMoldovei ºi Valahiei”,care rãmâneau subsuzeranitatea „MaiestãþiiSale Sultanul” ºi sub

protecþia Marilor Puteri.Unirea propusã aici s-adovedit a fi mai degrabãuna formalã, cele douãprincipate urmând sãfuncþioneze separat înmare parte, ca pânãatunci, cu doar câtevapuncte comune: oComisie Centralã laFocºani, care reprezen-ta un fel de Parlamentmai mic, Înalta Curte deJustiþie ºi Casaþie ºiArmata. Capitalelerãmâneau aceleaºi, laBucureºti ºi Iaºi, ºi seintenþiona ca domnitoriisã fie diferiþi.

Pentru cã legea mar-ilor puteri a omis o pre-cizare, alegerea lui Cuzaa desãvârºit Unirea

În anul urmãtor, îndata de 5/17 ianuarie1859, au fost organi-zate alegeri la Iaºi, în

Moldova, iar noul dom-nitor a fost desemnatAlexandru Ioan Cuza.Peste o sãptãmânã, în12/24 ianuarie 1859,au avut loc alegeri ºi laBucureºti, iar profitândde faptul cã MarilePuteri nu specificau clarcã principatele românenu pot fi conduse de

acelaºi domnitor, ºi aicia fost ales tot AlexandruIoan Cuza. Puse în faþafaptului împlinit, MarilePuteri au avut brusc dea face cu douã princi-pate conduse de acelaºidomnitor.

Marele merit al luiCuza a fost cã a reuºitsã aducã recunoaºtereainternaþionalã a UniriiPrincipatelor Româneºi, prin reformele saledin toate domeniile, apus bazele statuluiromân modern. Nouaþarã a început sã senumeascã România abiadupã abdicarea luiCuza, din anul 1866,când a fost redactatãprima constituþie.

D upã 59 deani – Marea

Unire

În tot acest timp, încare douã dintre princi-patele române au reuºitsã se uneascã,Transilvania se afla substãpânire austriacã, iardin 1867, sub domi-

naþie austro-ungarã,pânã în 1918, când aavut loc Marea Unire dela Alba Iulia, consem-neazã Alba 24.

Abia dupã 59 de anide la Mica Unire, areloc la 1 decembrie1918, unirea RegatuluiRomâniei – Moldova ºiÞara Românescã – cuTransilvania, Banat,Criºana, Maramureº ºiSãtmar.

De ziua Micii Uniri,astãzi, 24 ianuarie, înlocalitãþile Vãii Jiului auloc manifestãri care þintreaz acest spirit care i-aunit pe români.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Pentru „Mica Unire”, primul pas spre România, au fost demascaþi falsificatori, hoþi de alegeri ºi vânduþii marilor puteri I storicul Liviu Zgârciu de la Muzeul

Naþional al Unirii din Alba Iulia apovestit pentru Alba24, care au fost piedicile unirii principatelor, adevãratelupte politice, prin falsificare de alegeri,prin furt de corespondenþã pentru a dovedimârºãvia… Multe au fost piedicile uniriivechilor pricipate – Moldova ºi ÞaraRomânescã – a cãror soartã, la mijloculsecolului al XIX –lea, se afla la cheremulRusiei ºi Imperiului Otoman, care seopuneau cu înverºunare unirii. S-a acceptatdoar o unire formalã, cu domnitori separaþi.Dar, surprizã! Cuza a fost ales în ambeleprincipate, iar strãinãtatea a fost nevoitãsã recunoascã Principatul Unit…


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

18 februarie 2005rãmâne o zi neagrã înistoria aviaþieiromâneºti. Un eli-copter al unei societãþide aviaþie utilitarã dinPetroºani s-a prãbuºitîn zona Polatiºte, lagraniþa dintre judeþeleHunedoara ºi Gorj, lanumai 15 minute dupãdecolare. ElicopterulMI2, de producþieruseascã, era închiriatde o societate dinPetroºani pentru activitãþi de aviaþie utilitarã de la o firmãdin RepublicaMoldova. Douã per-soane, un paznic devânãtoare ºi mecaniculde zbor, ºi-au pierdutviaþa, în timp ce pilotulelicopterului ºi unangajat al OcoluluiSilvic Petroºani au fostgrav rãniþi. Zeci de salvatori au plecat încãutarea epavei elicopterului, printr-unstrat de zãpadã ce trecea de genunchi ºipe ceaþã, iar cãutãriles-au desfãºurat contra-cronometru. Muntele afost luat la pas de sal-vatorii montani, dupãce mai bine de 15kilometri au strãbãtutun drum forestier desfundat. Victimeleau fost coborâte deslavamontiºti pânã laechipajele de prim –ajutor rãmase la

poalele versantului.Pentru doi dintrepasagerii elicopteruluinu s-a mai putut facenimic.

O altã tragedie avi-aticã s-a produs în 13iunie 2011, în Munþiiªureanu, în ea fiindimplicat un cetãþeangerman, în vârstã de47 de ani, care pilotaun avion de micidimensiuni. Avea sutede ore de zbor la activ,dar în 13 iunie s-a ridi-cat pentru totdeaunala cer. Dupã 12 ore decãutãri, în care zona afost periatã de echipede salvare din judeþeleHunedoara ºi Alba,avionul prãbuºit a fostgãsi într-o zonã împã-duritã, greu accesibilã,la o distanþã de puþinpeste 30 de kilometride Drumul Naþional66, de un angajat alunei exploatãriforestiere din zonã.

Pilotul era însã dece-dat, dupã ce a cãzutde la înãlþime.

C ioban cãutatpe o razã de

zeci de kilometri

Sunt douã exempleale unor tragedii aviatice la care au luatparte salvamontiºtii

care spun cã, în ciudatehnologiilor de caredispunem, cãutãrile sefac ca în urmã cu zecide ani, prin „perierea”munþilor. ªi asta fie cãvorbim despre accidente aviatice, ori despre altfel deevenimente produse înzonele muntoase.Dumitru Bârlida, ºefulFormaþiunii Salvamont

Petroºani, nu poateuita cum, în urmã cudoi ani au cãutat pe o razã de zeci dekilometri un ciobancare plecase spre coliba sa din munte,dar nu a mai ajuns.

Salvamontiºtii ºi jan-darmii montani, ajutaþiºi de un câine specialantrenat, au cãutatmetru cu metru prinzãpadã. Paradoxal,bãrbatul avea un tele-fon mobil care a rãmasdeschis, dar acest lucrunu i-a ajutat pe salva-tori. „Am cerut la STScoordonatele unui tele-fon care suna. Iniþial,mi-au dat coordonateleîn zona vilei Parâng,apoi prin ªureanu, lao distanþã de zeci dekilometri”, povesteºteBârlida. Dupã 45 deani de activitate, acesta este de pãrerecã, în zona montanãar fi bine ca autoritãþilesã lase salvamontiºtiisã îºi facã treaba ºi,eventual sã-i dotezemãcar cu o maºinã de teren bunã.

Bârlida, împreunãcu salvamontiºtii de laPetroºani, a luat partela cãutãrile elicopteru-lui prãbuºit în zonaPolatiºte ºi ºtie bine ceimplicã o astfel deoperaþiune, dincolo de„tehnologia” care nuprea pare sã ne vinã înajutor.

E bine cândvictimele

sunt în viaþã

ªi George Resiga,ºeful FormaþiuniiSalvamont Lupeni estede zeci de ani în acestsistem. Spune cã esteideal când victimeleunui accident, indife-rent de natura lui, potcomunica, pentru cãexistã o aplicaþie specialã care poate fidescãrcatã pe oricetelefon. „Noi, ca ºiasociaþie naþionalã, caºi dispecerat naþional,avem o aplicaþie carepot fi activatã pe oricetelefon ºi cu ajutorulcãreia se face triangu-laþia la o precizie de 5– 10 metri. Noi facemurmãrirea 24 de oredin 24. Cei accidentaþitrebuie doar sã apeseun buton SOS, de peaplicaþia 0SALVA-MONT. De asemena,mai pot folosi GoogleMaps. Odatã ce o per-soanã are coordonatelesolicitate de noi,cãutãrile se simplificã”,aratã George Resiga.Mai grav este atuncicând victima unui acci-dent nu poate comuni-ca, deºi are un telefonmobila supra sa. „Înaceste cazuri, ca ºi înmajoritatea acciden-telor aviatice, coordo-natele nu sunt binetrimise cãtre noi. Ceicare ar trebui sã facãtriangulaþia nu o fac,din diverse motive, saunu specificã în ce sis-tem trimit coordo-natele”, a mai spusºeful salvamontLupeni. Resiga este depãrere cã, cel puþin înacest domeniu, vorbimdespre lipsuri foartemari ºi, la fel ca ºiDumitru Bârlida, credecã salvamontiºtii ar trebui lãsaþi sã intervi-nã în aceste cazuri.

Sistem eficient doar în zonele populate

Victimele unor accidente în munte,gãsite repede doar dacã pot comunicaP ersoanele care suferã accidente în zonele montane, indiferent cã vorbim despre accidente aviatice ori de

altã naturã, pot fi reperate repede doar dacã pot comunica ºi au un telefon mobil mai performant.Pentru celelalte, inconºtienþe sau care nu mai sunt în viaþã, cãutarea se face „la pas”, indiferent de condiþiilemeteo, pentru cã sistemul de stabilire a coordonatelor unde s-a produs accidentul nu este eficient în zonelemontane. O spun salvamontiºtii, care au participat la sute de acþiuni de cãutare ale unor victime ºi care nuau fost ajutaþi de tehnologia Sistemului de Telecomunicaþii Speciale. Aceiaºi salvamontiºti care, cum s-arspune, fac acþiuni de salvare „pe burta goalã”, pentru cã cei mai mulþi sunt voluntari!


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

T riangulaþiadepinde de relee

Prin metoda triangulaþiei,practic este localizat releulGSM la care telefonul esteconectat la un moment dat.Metoda este foarte precisãîn mediul urban ori în zonelepopulate, dar aproape ineficientã în zonele mon-tane, unde releele se aflã ladistanþe de zeci de kilometriunul de celãlalt. Cele dinmediul urban sunt mai multeºi mai slabe ca putere, ceeace permite o localizare cevamai precisã

(aproximaþia este deregulã +/- 200 metri).Cele din mediul extra-urban sunt mai rare ºide putere mai mare, deunde ºi razã mare deacoperire, în interiorulcãreia telefonul mobil sepoate gãsi oriunde.

Specialiºtii în telecomunicaþii spun cã,teoretic, se traseazã uncerc cu diametrul de3000 metri ºi telefonulmobil se poate afla ori-unde în interiorul aceluicerc. Pentru localizareaprecisã este nevoie detrei relee, dar în munþiacestea se aflã, aºa cumspuneam, la distanþefoarte mari unul decelãlalt ºi de aici ºi iden-tificarea locaþiei tele-

fonului este mai puþin precisã.

S alvatori voluntari

Ar mai trebui precizat,însã, cã salvatorii montaninu sunt plãtiþi, în cele maimulte dintre cazuri, pentruactivitatea lor ºi, dincolo deechipamentele puse la dis-poziþie, legiuitorul ar trebuisã gãseascã ºi o formulãprin care sã recompenseze

financiar activitatea lor.Dumitru Bârlida spunecã, dacã acum ar trebuisã plece în misiune, dincei 10 salvamontiºti s-arputea baza pe 3 – 4pentru cei ceilalþi sunt lamuncã. Salvarea mon-tanã este doar un hobby,cum s-ar spune ºi doarpasiunea îi duce în celemai dificile dintre situaþii.„Eu am în echipã 10oameni. Dintre aceºtia,9 sunt voluntari ºi unuleste plãtit de ConsiliulJudeþean Hunedoara,prin Serviciul PublicSalvamont”, explicãBârlida. În Straja –Lupeni situaþia este similarã. George Resigaspune cã legea spune cã, în mod obligatoriu,permanenþa se face cuechipe de 6

salvamontiºti, iar în week-end ori în perioadelede vârf aceºtia sunt supli-mentaþi de încã douã per-soane. În tot acest timp, fixtrei oameni sunt plãtiþi deCJ Hunedoara, iar restul fac voluntariat. E drept, liseasigurã echipamentele ºiprimesc diurna de masã de35 de lei pe plan local,respectiv 50 de lei dacãintervenþiile depãºesc terito-riul administrativ.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Î ncheierea uneiasigurãri a

locuinþei împotrivadezastrelor naturalea crescut, ºi ea, înacest an dar doarpentru fraieri.

Mai exact, pentru ceineinformaþi care au plãtitceva mai mulþi bani decât anul trecut, pentruasigurãrile împotrivacutremurelor, alunecãrilorde teren sau inundaþiilor.„Noi nu am majorat tarifelecomparativ cu anul anterior.Cei care au plãtit ceva maimult, cu vreo 20 de euro,sunt cei care au dorit sã seasigure ºi împotriva altordezastre naturale decât cele3 menþionate anterior”, aprecizat Emanuel Filip –Ene, broker asigurãri.

Oricum, tot fraieri pot ficonsideraþi ºi puþiniilocuitori ai Vãii Jiului careau încheiat pânã acum astfel de asigurãri. Nu de

alta dar, pânã în prezent,doar câteva sute de oamenis-au asigurat contra dezas-trelor naturale. „Deºi legeaa intrat în vigoare de câþivaani de zile numãrul asigu-raþilor rãmâne tot la cotereduse. Ba chiar, unii dintrecei care s-au asigurat în aniianteriori au precizat cã nuîºi vor mai reînoi asigurareapentru cã râd vecinii de ei.Este vorba despre veciniicare au vãzut cã lipsa poliþeide asigurare nu este taxatãde nimeni”, a mai spusEmanuel Filip – Ene.

În principiu, legea estelege, iar cei care nu deþinasigurãri ale locuinþei arurma sã fie amendaþi. Maiexact, valoarea minimã asancþiunii contravenþionaleeste de 500 de lei dar, pânãîn prezent, nimeni nu aprimit nici mãcar o amendã„verbalã”. Asta pentru cãtrãim în România, þaratuturor posibilitãþilor...

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Tarife mai mari doarpentru fraieri

MaximilianGÂNJU

Anunþaþi la câtevaore de la producereaaccidentului aviatic dinApuseni, trimiºi aiureaîn cãutãri, ignoraþi ºiapoi opriþi din misiunepe motiv cã „suntprea mulþi acolo sus”,dupã cum li s-a spusde la ISU Alba, salva-torii montani s-ausãturat sã fie bãtaia dejoc a autoritãþilor.

Nu doar situaþia dinApuseni i-a determinatpe salvatori sã decidãca pe viitor sãacþioneze pe cont pro-priu, cu un singur ºefcare-ºi asumã misi-unea. La nivel naþio-nal au fost puºi pedrumuri aiurea, înrepetate rânduri, oriopriþi în bazã pe motivcã nu este nevoie deei ºi au pierit oamenidin aceasta cauzã.Sãtui, au cerutAsociaþiei Naþionale aSalvatorilor Montanidin România(A.N.S.M.R) sã rupãprotocoalele de cola-

borare cu Serviciul deTelecomunicaþiiSpeciale, InspectoratulGeneral pentru Situaþiide Urgenþã oriJandarmeria Montanã,dacã tot nu estenevoie de experienþaºi pregãtirea lor.„Uitându-vã printrerânduri aþi realizat cãaccidentul s-a produsla ora 15 ºi ceva, iardupã douã ore ºi cevaau fost anunþateechipele Salvamont.De ce? Ca sã iasã înfaþã ISU care n-a ges-tionat în toatã istorialui o chestiune degenul acesta în zona

montanã. Aceeaºi chestie s-a

întâmplat ºi când acãzut elicopterulSMURD la Bistriþa.Salvamontiºtii au fostopriþi la fel, noroc cãbãieþii au insistat, auuitat de bunul simþ ºiau intrat în zonã, i-augãsit pe oameni ºi i-au salvat.

Restul structurilorau ajuns dupã patruore la ei”, a declaratieri, vicepreºedinteleAsociaþiei Naþionalea SalvatorilorMontani dinRomânia, GeorgeResiga.

S ãtui sã fieîncurcaþi ºi

marginalizaþi

Salvatorii montaniau cerut conduceriiA.N.S.M.R sã iamãsuri astfel încât sã-ºi poatã face mese-

ria ºi sã salveze vieþi,nu sã se subordonezeunor instituþii caredecid haotic. „Noi caºi asociaþie naþionalãcare ne ocupãm dinpunct de vederetehnic de activitateade salvare montanã,vom face adrese princare sã rupem toateprotocoalele de cola-borare cu toate insti-tuþiile. Cu STS carenu ne anunþã prin112, cu toate cã avemprotocol de colabo-rare, cu Inspectoratelede situaþii de urgenþã,ori cu Jandarmeria

Montanã, care înmulte acþiuni ne-aîncurcat. În loc sã neocupãm de acciden-taþi a trebuit sã neocupãm de ei ca sã-iscoatem din zonã, sãnu moarã.

Aºteptãm sã seaºeze treburile, avemconfirmãrile din teri-toriu din parteaechipelor care au fostîn zonã (n.r. la acci-dentul aviatic dinApuseni), pentru cãla accidentaþi auajuns salvamontiºtii.Au fost asimilaþi culocalnicii, iar per-soanele care au ceruttargã de la SMURDAlba erau de la

Salvamont Bihor ºi nua vrut sã le dea pentrucã era altã instituþie.Dacã îºi revizuiesc ati-tudinea vom continuacolaborarea, altcumvanu”, a mai declaratvicepreºedinteleA.N.S.M.R.

Salvatorii montanispun cã rãniþii dinaccidentul aviaticputeau fi descoperiþimult mai rapid dacãinstituþiile publice luauîn considerare ºi infor-maþiile Salvamontului,dacã salvamontiºtiierau anunþaþi mai dintimp de producereaaccidentului ºi dacãexista o coordonaremai bunã.


Vor sã rupã colaborarea cu STS, IGSU ºi Jandarmeria

ª icanaþi sau trimiºi dupã potcoave de cai morþi înmai multe misiuni derulate la nivel naþional,

salvatorii spun cã vor sã rupã protocoalele de colaborare cu instituþiile cu atribuþii de salvare. Picãturacare a umplut paharul este accidentul aviatic dinApuseni, unde salvamontiºtii au fost consideraþi inutili,opriþi din misiune, deºi erau cel mai bine pregãtiþi sãcaute victimele ºi sã intervinã la salvarea lor.


Monika BACIU

”Împreunã vomproceda la stabilireaunei strategii de dez-voltare a staþiunii ºi nudoar împreunã cu aso-ciaþia ProStraja, ci ºicu Primãria dinLupeni. Vrem sã

facem un studiu defezabilitate în aºa felîncât anul acesta lipsazãpezii a adus uncvasidezastru în staþi-unea Straja pentrucabanieri ºi asta se vareflecta ºi asuprabugetului din Lupeni ºiasupra întegii comu-

nitãþi. Vrem sã gãsimsoluþii în aºa fel încâtstaþiunea sã fie atractivã pentru oricevreme, ºi pe timp deiarnã ºi pe timp devarã. E ineficient sãavem doar în douã –trei luni de iarnã ungrad de ocupare de

90 sau peste 90%dupã care restul anuluisã nu mai vinã nimeniîn staþiune. Vrem sãaducem, ºi aºa e efi-cient pentru un turismde calitate, un grad deocupare de circa 70%pentru întregul an”, adeclarat Tiberiu Balint,vicepreºedintele CJH.

Cabanierii caracter-izeazã acest sezon deiarnã ca fiind unuldezastruos. Lipsazãpezii face ca propri-etarii de cabane sã fiepe pierdere. Zeci saupoate chiar sute deturiºti ºi-au anulat rezervãrile în ultimaperioadã.

” Trebuie sã neaxãm ºi pe celelaltesezoane, primãvarã,varã, toamnã ºi sã numai încercãm sã trãimdintr-un singur sezon,care din pãcate anulacesta a fost un andezastruos. La oraactualã suntem pepierderi fiecare, nicimãcar sã fim pe olinie de plutire, darsperãm ca sã putemsã facem mai multelucruri pentru varã,avem multe proiecte”,a declarat Emil Pãrãu,investitor Straja.

Pentru ca turismulsã prospere e nevoiede mai multe investiþiiîn Straja.

Atât responsabiliiinstituþiei judeþene câtºi investitorii vorbescaceeaºi limbã ºi auidentificat aceleaºi

deficienþe cetrebuieîndreptate.

”Pentruasta enevoie decâtevaîmbunãtãþiriîn staþiune ºinici asoci-aþia cabanierilorºi nici autoritãþilelocale nu au resurselenecesare. NiciConsiliul Judeþean înmomentul de faþã nule are, dar dacã neunim forþele încercãmsã aducem fondurieuropene pentru adezvolta staþiunea.

Avem un exempluîn judeþ unde tot cusprijinul ConsiliuluiJudeþean, la Râuºoravem un proiect decirca 6 milioane deeuro unde acolo sedezvoltã terenuri desport, se dezvoltã alei,bãnci, parcuri, lucruricare trebuie sã existepentru ca turiºtii sã sesimtã bine nu doar întimpul care e zãpadã.Acesta e obiectivul pecare îl avem. Lasfârºitul anului trecutam semnat un protocol cu AsociaþiaProStraja, acumplecãm la lucru”, amai precizat TiberiuBalint.

”Noi avem oasociere, suntem asociaþi cu ConsiliulJudeþean ºi vrem sãstabilim efectiv ce o sãfacem în anul 2014.

Sunt mai multeproiecte printre careapã ºi canal în Straja,aleile din Straja ºi pro-movarea staþiuniiStraja”, a mai spusEmil Pãrãu.

Consiliul JudeþeanHunedoara ºiAsociaþia Pro Straja ºi-au unit forþele pen-tru a implementa maimulte proiecte deinvestiþii în staþiuneahundoreanã cu ajutorul fondurilorstructurale. este vorbaîn principal despreasigurarea apei pota-bile prin construireaunei staþii pentruclorinare ºi tratare, câtºi a captãrii altor sursede apã pentru supli-mentarea debitelor deapã necesare în staþi-une; realizareareþelelor de canalizareape menajere ºi plu-viale din staþiune;amenajãri de alei, tro-tuare, rigole, bãnci,parcuri, iluminatstradal, panouri indi-catoare ºi de infor-mare, poteci pentruplimbare, poteci latepentru ATV-uri ºi bici-clete, respectiv asigu-rarea utilajelor dedeszãpezire a staþiunii.

MaximilianGÂNJU

Ionuþ Bexa a fostcapul unei grupãriformate din alþi patrubãrbaþi cu vârstacuprinsã între 24 ºi47 de ani, toþi dinValea Jiului, care înlunile noiembrie ºidecembrie 2013, aufurat bani din cutiaunui aparat electronicde jocuri de norocdintr-un local dinSibiu, sumele de banisustrase fiind de1.875 ºi respectiv,2.335 lei.

Toþi cei cinci sus-pecþi au fost sãltaþi depoliþiºti, însã doarBexa a fost arestat

preventiv, iar ceilalþisunt cercetaþi în starede libertate.Judecãtorul de laSibiu a apreciat peri-colul public pe care îlprezintã capulgrupãrii, dupã ce i-astudiat cazierul. IonuþBexa a mai fost con-damnat penal pentrufurt, iar ultimapedeapsã a primit-o

în urmã cu un an dezile.

Tânãrul a fost con-damnat la 3 ani ºi 4luni pentru tâlhãrie,dar pedeapsa i-a fostsuspendatã. Acumriscã o nouã con-damnare pentru furtcalificat la care se vaadãuga ºi pedeapsaneexecutatã pentrutâlhãrie.

Cabanierii din Straja s-au întâlnit cu Tiberiu BalintÎ ntâlnire pentru salvarea turismului din Straja. Mai

mulþi cabanieri din Straja s-au întâlnit joi cuvicepreºedintele Consiliului Judeþean HunedoaraTiberiu Balint. Aceºtia cautã soluþii pentru promovareaturisticã a staþiunii indiferent de sezon.

Hoþul de la „pãcãnele”- clientvechi al poliþiºtilor

T ânãrul din Vulcan arestat de poliþiºtii din Sibiu,în urma unei razii în Valea Jiului, pentru cã ar fi

furat mai multe sume de bani din aparatele de jocurielectronice este un expert în furturi. Ultima lui condamnare este însã pentru tâlhãrie. Judecãtorii dela Petroºani au fost indulgenþi ºi i-au suspendat executarea pedepsei.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Încrederea în forþele proprii ºispiritul de iniþiativã vã ajutã în totce faceþi. Dupã-amiazã vã ocu-paþi de problemele parteneruluide viaþã. Nu neglijaþi odihna!

Dimineaþa, o rudã mai în vârstãvã ajuta cu bani ºi vã redãîncrederea în forþele proprii.Dupã-amiazã vã schimbaþi pla-nurile în legãturã cu o cãlãtorie.Partenerul de viaþã vã ajutã sãdemaraþi o afacere. Nu vã pripiþisã luaþi o hotãrâre!

Din cauza ideilor mai neobiºnuitepe care le aveþi azi, relaþiile cuprietenii pot avea de suferit. Nuvã impuneþi punctul de vedere.Þineþi seama ºi de pãrerile celor-lalþi! Dupã-amiazã aflaþi cã tre-buie sã plecaþi într-o delegaþie.Nu este cazul sã vã enervaþi.

Demaraþi o activitate originalã,cu care veþi avea succes. Fiþiconsecvent ºi acceptaþi ajutorulunui prieten. Fiþi mai comunica-tiv ºi mai flexibil.

Aveþi idei originale, care vã aduccâºtiguri financiare. O femeiemai în vârstã vã propune ocolaborare avantajoasã sau poatechiar un nou loc de muncã.Consultaþi-vã cu partenerul deviaþã. Evitaþi orice fel de specu-laþii!

Aveþi o zi bunã pentru contracte,asocieri ºi investiþii financiare.Sunteþi convigãtor, iar relaþiile cucei din jur sunt foarte bune. Peplan sentimental, puteþi sã vãfaceþi planuri de viitor. Ascultaþiºi pãrerile altor persoane.

Puteþi obþine cu uºurinþã câºtigurifinanciare. Nu începeþi maimulte treburi simultan. Evitaþispeculaþiile ºi þineþi cont de sfa-turile celor apropiaþi! Nu negli-jaþi odihna.

Reuºiþi sã îi tramsmiteþipartenerului de viaþã entuziasmulcare vã caracterizeazã ºi, împre-unã, faceþi planuri ambiþioase,pe termen lung. Nu vã pierdeþiîn detalii ºi nu vã risipiþi inutilenergia creatoare.

Prietenii ºi persoana iubitã suntnemulþumiþi pentru cã vã dedicaþiprea mult studiului. Satisfacþiileintelectuale vã determinã sã nuþineþi cont de pãrerile celor dinjur. Nu vã neglijaþi familia.

Dimineaþa sunteþi plin deenergie ºi îi mobilizaþi pe cei dinjur. Este o zi bunã pentru activ-itãþi profesionale. Folosiþi-vãcreativitatea pentru proiecte petermen lung.

La serviciu, reuºiþi sã puneþi înpracticã idei originale. Dupã-ami-azã este posibil ca o persoanãmai în vârstã sã vã provoace ladiscuþii în contradictoriu. Fiþidiplomat ºi nu spuneþi tot cegândiþi!

Sunteþi într-o formã intelectualãbunã, care vã influenþeazã favora-bil relaþiile cu cei din jur. Este ozi bunã pentru întâlniri cu pri-etenii. Ascultaþi-le sfaturile. Spresearã, încasaþi o sumã importantãde pe urma unei afaceri.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

12:20 Oameni care au schim-bat Lumea12:30 România vãzutã altfel 13:00 România deºteaptã 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Pe urmele lui Avraam16:50 Superconsumatorul (r)17:25 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Calea Europeanã 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Coroana de foc13:00 ªtirile Pro TV14:00 MasterChef - Sezonul 1 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Rambo III22:15 ªtiu ce ai fãcut astã-varã0:15 Dragoste în ape tulburi

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Mãrul discordiei

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Baronii (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã(AP) (ind., 2009,dramã, episodul 637)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Pe banii pãrinþilor21:30 Faci faþã, faci bani (r)22:30 Cum sã fii adult

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r)14:30 Triumful dragostei (r)15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30Furtunadin adân-curi22:30 Îþiordon sãmã iubeºti!0:30Poveºtiriadevãrate(r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Interviurile SpecialeDGS Gabi Balint14:30 Digisport Show14:45 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Avanpremierã Ligue 117:00 Avanpremierã Serie A17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal masculin:Steaua - Politehnica Timiºoara 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Coana Mare: Aºa tatã,aºa fiu

Monika BACIU

”La ceea ce lucrãm deacum doi ani de zile ºianume un împrumutaccesat de cãtre ConsiliulJudeþean în care peste50% din sume vin înValea Jiului s-au finalizatmarþi 90% prin acordulComisiei Naþionale de lanivelul Ministerului deFinanþe ºi creditul estepe ultima sutã de metri.Asta înseamnã cã circa210 miliarde din cei

400 pe care ConsiliulJudeþean îi va contractavin în Valea Jiului pentrudrumurile de la Straja,Vulcan-Dealu Babii, con-tinuarea lui pânã laMeriºor ºi pentru drumulspre Parâng. Economiape care am fãcut-o la lici-taþia pentru drumul de laStraja o vom redirecþionatot în Valea Jiului în drumul care merge înParâng”, a declaratTiberiu Balint,vicepreºedintele CJH.

În ceea cepriveºte pla-nurile pentruValea Jiului,responsabiliiinstituþieijudeþene spun cã

implementareaproiectelor continuã, însãmajoritatea se aflã la fazaîntocmirii documentaþiilor.

”Sunt aceleaºi planuriînsã încã nu s-au pus înoperã. E vorba de liniade troleibuz, e vorba decele douã parcuri acvatice de la Lupeni ºiPetroºani, care suntfoarte importante. Nuvreau sã dau speranþe cãmâine se vor întâmplalucrurile pentru cã dinpãcate încã la nivelnaþional nici strategia deatragere a fonduriloreuropene nu e gata”, amai precizat Balint.

Un proiect în pre-mierã judeþeanã, finanþat

din fonduri europene arputea fi implementat înjudeþul Hunedoara, maiexact în Valea Jiului. Estevorba de înfiinþareaprimei linii de troleibuzcare ar urma sã facãlegãtura între localitãþiledin Valea Jiului.

De la est la vest, aces-tea vor fi unite printr-olinie de troleibuz care arputea deveni funcþionalãdupã anul 2014.

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã

S.C CARPATICA ASIGURÃRI angajeazã

INSPECTORI ºi MANAGERI PORTOFOLIU Relaþii la numerele de telefon : 0747045311; 0735775721

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþã restricþii înfurnizarea apei potabile,pentru Vineri 24Ianuarie 2014, în

oraºul:- Petrila între orele

8,00 - 11,00. Zonaafectatã: Cartier Munciiºi Birãoni. Motivulrestricþiei: Reparaþii încãmin vane zona bl. H8,str. Muncii.

Azi se ia apa!

Consiliul Judeþean Hunedoara aºteaptã creditul

C reditul accesat de Consiliul Judeþean,pe ultima sutã de metri. În cursul

acestei sãptãmâni responsabilii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara au primit avizulComisiei Naþionale de Autorizare a Împru-muturilor. Jumãtate din suma contractatãva ajunge în Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 201416 Turism

DianaMITRACHE

Lipsa zãpezii i-a dusla exasperare pe pro-prietarii de cabane dinParâng, dar ºi pe ceicare ar fi vrut sã urcela munte, dar nu au

avut nici un motiv.Din punct de vederetehnic, cei de laprimãria Petroºanispun cã totul estepregãtit, au angajatºofer calificat peratrak ºi aºteaptã doaro ninsoare bunã, care

sã acopere porþiunilerãmase fãrã zãpadã.„Noi suntem pregãtiþioricând. Zãpada tre-buie sã vinã, cã avemºi ratrakul pregãtit ºiinstalaþia de zãpadã.Temperatura nu ne-alãsat sã dãm pic de

zãpadã anul acesta,pentru cã au fost maitot timpul temperaturipozitive, sau puþin sunzero grade ºi nu ne-apermis sã facem artifi-cial zãpadã. Zãpadã arfi pentru pârtia B, darîn partea de jos, existão porþiune unde abãtut mai tare soareleºi nu mai este zãpadã.Sã sperãm cã avemacum zãpadã suficien-tã ºi vom putea face

pârtia aºa cum trebuieabia acum”, a declaratMarian Popescu,administrator public laPrimãria Petroºani.

În ultimele zile s-afãcut simþitã rãcireavremii, iar respons-abilii din munte spuncã a nins ºi s-a aºter-nut un strat nou decâþiva centimetri.

„A nins ºi sunt cam5 -10 cm de zãpadã.Sperãm sã mai ningãºi sã fie ºi turiºti caresã vinã sus în munte la

schi”, a spus unul dintre cei de latelescaunul dinParâng.

De vineri suntaºteptaþi ºi turiºtii,care ar putea urca înacest week-end la schiîn Parâng, însã, totuldepinde de vreme.Dacã va ninge, atuncinu vor fi probleme ºiadministratorii dome-niului de schi spun cãvor fi pregãtiþi sãintervinã, pentru aamenaja pârtiile.

MaximilianGÂNJU

Potrivit ºefuluiSalvamont Lupeni,George Resiga, înstaþiunea din VestulVãii Jiului a nins, însãstratul de zãpadã estenesemnificativ pentrupârtii. Din contrã arputea crea mai multeprobleme schiorilorpentru cã zãpadaaºternutã acum aacoperit obstacolele,bolovanii de la mar-ginea pârtiilor, iarschiorii s-ar puteaaccidenta dacã ies dinzona schiabilã.

„A nins foartepuþin, doar vreo douã

degete. Chiar încurcãpentru cã a astupatbolovanii ºi acum numai avem nici limitãde zonã schiabilã. Sã

sperãm cã zilele aces-tea va mai ninge,dupã prognoza primitã, din noapteaaceasta (n.r. joi) vaninge pânã duminicã.

Se schiazã pePlatoul Soarelui ºi peTeleschiul 3, iar pe o

scarã de 1 la zece,pârtiile sunt de notaºase”, a precizat ºefulsalvatorilor montani.

Monika BACIU

”Ne-am propus caºi investiþie în anulacesta sã creem obazã de agrement înoraºul Petrila care sãconþinã un ºtrandacoperit ºi locuri dejoacã ºi de relaxare.Atunci când am fãcutstrategia de dezvoltarea oraºului am parcursoraºul, am avut întâl-niri cu cetãþenii dinoraº ºi majoritatea ne-au solicitat acestlucru ºi împreunã cudomnul primar ºi con-siliul local am consi-derat cã este impor-tant ºi este necesar sãgãsim o soluþie pentru

a construi o bazãde agrement înoraºul Petrila”, adeclarat VasileJurca, vicepri-marul oraºuluiPetrila.

Încã nu secunosc cifreleaferenteinvestiþiei, însãresponsabiliiprimãriei lucreazãla acest aspect.

”Nu avem calcululfãcut pentru cã ar tre-bui sã avem unproiect tehnic ca sãputem ºti exact cât arcosta investiþia, dar înperioada urmãtoarevom face ºi acestlucru”, a mai precizat

sursa citatã. În momentul de

faþã, se încearcã iden-tificarea amplasamen-tului unde ar urma sãfie realizatã baza deagrement. Cel maiprobabil aceasta va ficonstruitã pe Jieþ.

Pregãtiþi pentru zãpadã, doar sã ningãS perã sã ningã ºi astfel sã aºtepte turiºtii în

Parâng. Autoritãþile de la Petroºani spun cã auavut un sezon dezastruos, cã a lipsit zãpada, iar acumse pare cã ninge ºi în acest week-end sunt pregãtiþi toþisã amenajeze pârtiile. Situaþia este similarã în toatestaþiunile de munte, iar cabanierii îºi pun speranþeacum în rãcirea vremii ºi sperã sã ningã.

Bazã de agrement pentru petrileni

ª trand la Petrila. Petrilenii ar urma sã aibã o bazãde agrement modernã dacã un proiect al adminis-

traþiei locale se va concretiza. Cei de la primãrie vor sãle facã locuitorilor oraºului Petrila ºi în special tinerilor un spaþiu de relaxare care sã cuprindã unºtrand ºi mai multe spaþii de relaxare.

Pârtii de nota 6 la Straja

P este o mie de schiori sunt aºtep-taþi în acest week-end, în

Staþiunea Straja din Lupeni. Celpuþin douã pârtii sunt în condiþii bunepentru schi, iar pe parcursul sfârºitu-lui de sãptãmânã se anunþã ninsori.

CVJ Nr 537 vineri 24 ianuarie 2014

Documents

Transcript of CVJ Nr 537 vineri 24 ianuarie 2014