Romania libera, 15 Mai 80% din romani vor dezbaterea publica a Codurilor Tentativa din aprilie a presedintelui Basescu de a media intre organizatiile civice si politicieni s-a soldat cu un esec Andreea Nicolae » Dilema asumarii raspunderii sau adoptarii Codurilor in procedura obisnuita naste disensiuni in Coalitia PDL-PSD si ii dezbina pe social-democrati. » Pe acest fond, societatea civila incearca sa forteze dezbaterea publica. Un studiu arata ca peste 80% din romani vor sa fie consultati asupra legilor importante. 82% din romani considera ca cetatenii ar trebui sa fie consultati inainte de scrierea sau adoptarea legilor, potrivit unui studiu comandat de Transparency International Romania in cadrul campaniei "Opriti Codurile!". In plus, studiul a relevat faptul ca peste 80% din persoanele intervievate nu cunosc deloc sau cunosc doar intr-o mica masura prevederile din proiectele celor patru Coduri (Penal, Civil, de Procedura Penala si de Procedura Civila). "68% din romani sustin ca statul decide singur atunci cand sunt stabilite prevederile legilor civile si penale, desi 82% considera ca ar trebui organizate dezbateri publice. si asta se intampla la sase ani de la adoptarea Legii transparentei. (...) Cetatenii sunt pusi astazi sa respecte o serie de legi pe care nu le stiu", a declarat directorul TI Romania, Victor Alistar. Jumatate din persoanele chestionate au spus ca au auzit de modificarea Codurilor, dar din acestea doar 0,9% au afirmat ca au avut drept sursa de informatii Ministerul Justitiei. "Ma intreb ce varianta vor alege politicienii, in conditiile in care populatia si-a spus punctul de vedere, si anume doreste sa fie consultata. Ne vor spune cu cinism ca sunt interese superioare pe care vulgul nu le pricepe?", s-a mai intrebat directorul TI Romania. Si alte organizatii din Coalitia "Opriti Codurile!" continua sa fie nemultumite de insistenta clasei politice de a adopta cat mai rapid Codurile. "Nu a avut loc nici un fel de dezbatere. Ca au fost cateva organizatii media care si-au spus punctul de vedere nu inseamna ca s-au rezolvat problemele", a apreciat directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu. Potrivit acesteia, sunt "absolut necesare" studiile de impact pentru a vedea ce resurse umane si materiale ar presupune aplicarea noilor Coduri. "Politicienii spun sa adoptam Codurile, sa le trecem cat mai repede prin Parlament si pana la intrarea lor in vigoare avem timp sa facem si studiile de impact. Dar ce vom face daca vom constata, de exemplu, ca nu avem suficienti magistrati?", a mai apreciat Iorgulescu. Aceasta a mai spus ca singurul demers pe care il mai poate face Coalitia "Opriti Codurile!" se refera la procesul intentat pe 13 aprilie Guvernului si Ministerului Justitiei pentru incalcarea Legii transparentei. Procesul va incepe pe 22 mai, la Curtea de Apel Bucuresti.

Pana atunci insa, reprezentantii PSD si PDL trebuie sa ia o decizie cu privire la modalitatea de adoptare a Codului Civil si a Codului Penal, finalizate in subcomisiile parlamentare de specialitate. Pana in acest moment, par a fi doar doua certitudini: ca se depaseste termenul promis de 15 mai si ca va fi preluata varianta iesita din dezbaterile parlamentare. OMISIUNI Articolele care reglementau dreptul la replica au fost eliminate din proiectul de Cod Civil, la insistenta organizatiilor profesionale ale jurnalistilor. Ei spun ca utilizarea acestui drept nu ar trebui sa fie reglementata de stat, ci sa se rezolve in instantele civile. Totodata, senatorii si deputatii au acceptat sa renunte la prevederile ce permiteau instantelor sa blocheze aparitia unui material de presa daca o persoana s-ar simti lezata de respectivul material. Reprezentantii Coalitiei "Opriti Codurile!" nu sunt insa de acord cu eliminarea din Codul Penal a infractiunilor de coruptie, acestea urmand a se regasi doar in legile speciale. "De aceea este Codul Penal, ca sa adunam toate infractiunile intr-un singur loc. De ce sa avem o sumedenie de legi speciale?!", a declarat Georgiana Iorgulescu.

NewsIn 16 Mai Procesul intentat Guvernului si MJ de Coalitia "Opriti Codurile!" se judeca pe 22 mai Curtea de Apel Bucureşti a stabilit pentru 22 mai primul termen de judecată al procesului în care Coaliţia "Opriţi Codurile!" cere suspendarea şi anularea hotărârilor de guvern prin care au fost adoptate proiectele de Coduri şi au fost trimise Parlamentului, potrivit NewsIn. Instanţa a decis, astazi, să mute pe 22 mai procesul dintre Coaliţia "Opriţi Codurile!" şi Ministerul Justiţiei împreună cu Guvernul, după ce CRJ a cerut judecarea procesului înainte de 19 iunie, termen stabilit iniţial. Cererea a fost făcută de CRJ pentru că suspendările actelor administrative se judecă într-un timp cât mai scurt. Centrul de Resurse Juridice a anunţat în data de 14 aprilie că reprezentanţii Coaliţiei "Opriţi Codurile!" au dat în judecată Guvernul şi Ministerul Justiţiei, organizaţia depunând acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti. CRJ a solicitat ca cele patru hotărâri de guvern prin care au fost adoptate de către Guvern proiectele de Coduri şi au fost trimise Parlamentului să fie suspendate şi anulate. Peste 20 de organizaţii neguvernamentale au lansat campania "Opriţi Codurile!", cerând Parlamentului să returneze Guvernului proiectele de Coduri pentru o dezbatere reală, deoarece anumite prevederi pot avea efecte dramatice asupra vieţii sociale, iar România ar risca să devină un paradis "penal". Reprezentanţii organizaţiilor consideră că proiectele celor patru Coduri - Civil, de Procedură Civilă, Penal şi de Procedură Penală trebuie dezbătute public, nu sub presiunea votului politic. Sursa: ROL.ro

Romania libera: Guvernul mimeaza dezbaterea pe Coduri Andreea Nicolae Coalitia PSD-PDL a decis ca Guvernul sa-si asume raspunderea pe Codul Civil si Codul Penal. Consultarea societatii civile se va face in mai putin de doua saptamani. Liderii coalitiei au decis ca Executivul sa-si retraga din Parlament proiectele initiale (forma Predoiu), pentru a-si asuma raspunderea pe proiectele rezultate din subcomisiile parlamentare. Textele ar putea suferi noi modificari pe parcursul celor doua saptamani alocate consultarii societatii civile. "Orice alte observatii – si, in mod sigur, vor fi in aceste doua saptamani – daca sunt intemeiate, le dezbatem in comisie si le punem in text. Nu am inchis definitiv textul", a declarat ministrul Victor Ponta, presedinte al Subcomisiei de Cod Penal. Liderul PSD, Mircea Geoana, a declarat ca este de acord cu asumarea raspunderii, dar ca ar fi preferat "o dezbatere completa in Parlament". "Asumare sau dezbatere in Parlament, este acelasi lucru acum", a declarat presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, facand referire la faptul ca subcomisiile speciale au modificat substantial proiectele primite de la Guvern, iar partidele au cazut de acord asupra textelor. In schimb, liderul UDMR, Marko Bela, a catalogat decizia drept o "demagogie nemaipomenita", iar liberalii au anuntat ca-si mentin intentia de a depune o motiune de cenzura in cazul asumarii. Directorul Transparency Romania, Victor Alistar, a declarat ca politicienii isi doresc adoptarea Codurilor "cu pretul incalcarii legii" pentru ca nu a existat o dezbatere publica initiala. Directorul CRJ, Georgiana Iorgulescu, a catalogat decizia drept jignitoare. "Situatia de fond ramane aceeasi: Coduri trecute prin Guvern fara avizele necesare si fara studiile de impact care sa ne indice daca sunt fezabile pentru societatea romaneasca ori nu", a mai spus Iorgulescu. Asumarea raspunderii este sustinuta in schimb de SoJust si de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR). Vicepresedintele SoJust, Cristian Danilet, a aratat ca varianta aleasa de coalitie este "calea cea mai fireasca" pentru a "puncta favorabil" in raportul de tara. La randul sau, reprezentantul UNJR, Dragos Calin, a apreciat asumarea drept o solutie "utila" pentru intrarea rapida in vigoare a Codurilor. In ceea ce priveste Codurile de procedura, liderii coalitiei au hotarat ca dezbaterea parlamentara sa se incheie pana la sfarsitul lunii iunie.

Ziua: Guvernul isi va asuma raspunderea pe cele doua coduri, la inceputul lunii iunie UPDATE Ponta: Incercam sa reparam ce a stricat acum patru ani talentata doamna Macovei Liderii coalitiei au stabilit luni ca Guvernul sa isi asume raspunderea pe cele doua Coduri - penal si civil -, urmand ca pana la inceputul lunii iunie sa mai aiba loc intalniri cu reprezentantii societatii civile si cu toti cei interesati, a declarat vicepresedintele PD-L, Gheorghe Flutur.Liderii coalitiei i-au mandatat pe Victor Ponta si Daniel Buda sa se ocupe de armonizarea tuturor punctelor de vedere."De patru ani si jumatate ne certam si tot cautam solutii. Acum doamna Macovei se duce la Bruxelles ca sunt mai multi bani acolo. Suntem prinsi de termenele de rapoarte de tari. Dupa raportul intermediar din februarie erau 14 puncte pe care Romania trebuia sa le indeplineasca. Trei vizau Parlamentul. Am dezbatut codul penal si civil in cele doua comisii si pentru a respecta termenul de 15 iunie pentru a prinde in raportul de tara realizarile noastre, reusim sa rezolvam doua puncte care tin de Parlament - Codurile si dosarul domnului Mihailescu, care va primi aviz pentru inceperea urmaririi penale. Sper ca semnalul dat pe cele doua coduri sa aiba efect. Daca aveam un ministru responsabil din 2005 Romania avea codurile inca de acum patru ani", a declarat social-democratul Victor Ponta. El a amintit ca 30 iunie este primul termen pentru codurile de procedura. Geoana: A venit vremea sa intrebam ce s-a facut in ultimii patru ani in justitie"Parlamentul a avut restante pe care le-a rezolvat. Indemnul meu este de a ne concentra pe cele 12 cerinte inca nerezolvate care ne pot aduce daune, inclusiv in ceea ce priveste fondurile pentru Romania", a declarat liderul PSD, Mircea Geoana. "Ceea ce a spus domnul Ponta este perfect adevarat. Cred ca Ministerul Justitiei, inclusiv Presedintia, au obligatia sa ne spuna ce s-a intamplat in cei patru ani si ceva de lipsa de reforma in justitie. De patru ani si jumatate batem pasul pe loc". Geoana a facut un apel la celelalte familii politice pentru a a face un efort asa incat raportul pe tara sa fie pozitiv. CRJ considera ca decizia asumarii raspunderii pe Coduri este jignitoare pentru societate Directorul Centrului de Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, a declarat, luni, pentru NewsIn, ca decizia asumarii raspunderii pe Codurile penal si civil este jignitoare si ca politicienii incearca sa obtina un raport de tara mai bun, in conditiile in care proiectele de Coduri risca sa produca mari neajunsuri."Este absolut jignitor pentru societatea romaneasca felul in care decidentii politici jongleaza cu aceste Coduri. Prin asumarea raspunderii Guvernului pe cele doua proiecte de Coduri, ne-am intors, de fapt, de unde am plecat, cu deosebirea ca in loc de 15 mai vom avea, probabil, 30 mai. Situatia de fond ramane aceeasi: Coduri trecute prin Guvern fara avizele necesare si fara studiile de impact care sa ne indice daca sunt fezabile pentru societatea romaneasca ori nu. Fara ca Parlamentul, in plen, ca for legiuitor, sa isi spuna cuvantul. Este ca si cum ai construi o casa fara nici un fel de temelie", a declarat reprezentantul Centrului de Resurse Juridice.

UNJR sustine asumarea raspunderii pe Coduri UNJR sustine asumarea raspunderii pe Coduri, iar intrarea in vigoare cat mai rapida a acestora este necesara, a declarat, luni, pentru NewsIn, reprezentantul Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Dragos Calin."UNJR a sustinut tot timpul ca este necesara intrarea in vigoare cat mai rapida a Codurilor. Din acest motiv, noi am formulat amendamente in la dezbaterea din Parlament. Solutia actuala de asumare a raspunderii va fi una utila. Reprezinta un pas inainte, pentru ca actualele Coduri reglementeaza situatii juridice existente la 1800, iar realitatile s-au schimbat", a spus Dragos Calin.Liderii coalitiei au stabilit, luni, ca Guvernul sa isi asume raspunderea pe Codurile penal si civil, iar pana la finele lunii iunie trebuie finalizate si Codurile de procedura, a declarat Gheorghe Flutur, precizand ca decizia asumarii se refera deocamdata doar la primele doua acte normative. Z.O.

NewsIn, 18 mai 2009

CRJ consideră că decizia asumării răspunderii pe Coduri este jignitoare pentru societate

Directorul CRJ, Georgiana Iorgulescu, a declarat, luni, pentru NewsIn, că decizia asumării răspunderii pe Codurile penal şi civil este jignitoare şi că politicienii încearcă să obţină un raport de ţară mai bun, în condiţiile în care proiectele de Coduri riscă să producă mari neajunsuri.

"Este absolut jignitor pentru societatea românească felul în care decidenţii politici jonglează cu aceste Coduri. Prin asumarea răspunderii Guvernului pe cele două proiecte de Coduri, ne-am întors, de fapt, de unde am plecat, cu deosebirea că în loc de 15 mai vom avea, probabil, 30 mai. Situaţia de fond rămâne aceeaşi: Coduri trecute prin Guvern fără avizele necesare şi fără studiile de impact care să ne indice dacă sunt fezabile pentru societatea românească ori nu. Fără ca Parlamentul, în plen, ca for legiuitor, să îşi spună cuvântul. Este ca şi cum ai construi o casă fără nici un fel de temelie", a declarat reprezentantul Centrului de Resurse Juridice.

Georgiana Iorgulescu a afirmat că politicienii vor, de fapt, să obţină un raport de ţară al Comisiei Europene mai bun în vară. "De fapt se va bifa, în bunul stil dâmboviţean ajuns acum la excelenţă, că s-au dezbătut Codurile în Parlament, lucru fals, comisiile comune nu pot ţine loc plenului, şi se va raporta în mod triumfalist această realizare la Comisia Europeană cu speranţa de a avea un raport de vară mai bun. Cui foloseşte raportul, fie el bun sau rău, dacă aceste Coduri riscă să ne aducă mari neajunsuri prin grija deosebită a politicienilor către forma şi nu către fond? În sfarşit, este interesant de urmărit ce va face, odată ajunse la promulgare, preşedintele Băsescu, artizanul termenului de 15 mai", a declarat Iorgulescu.

Liderii coaliţiei au stabilit, luni, ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe Codurile penal şi civil, iar până la finele lunii iunie trebuie finalizate şi Codurile de procedură, a declarat Gheorghe Flutur, precizând că decizia asumării se referă deocamdată doar la primele două acte normative.

Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta, şi preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda, au fost mandataţi de coaliţie să planifice calendarul de consultare cu societatea civilă, astfel încât cele două Coduri juridice "să primească ultimele observaţii" până la finele lunii mai, a anunţat vicepreşedintele PDL, Gheorghe Flutur, la finalul şedinţei coaliţiei.

În ceea ce priveşte Codul de procedură civilă şi cel de procedură penală, Flutur a declarat că până la finele lunii iunie trebuie finalizate, fără a preciza dacă Executivul îşi va asuma răspunderea şi pe aceste două acte normative.

"Şi aici este un calendar. Deocamdată ne-am concentrat pe Codul penal şi Codul civil. Codurile de procedură au şi ele un calendar. Sperăm ca undeva, până la sfârşitul lunii iunie, să finalizăm şi aceste două Coduri", a declarat vicepreşedintele PDL. El a spus că Ponta şi Buda sunt împuterniciţi să urmărească şi acest calendar, pentru se încadra în termen. El a precizat că, decocamdată, s-a decis ca Executivul să îşi asume răspunderea doar pe Codurile civil şi pena

NewsIn: Prima întâlnire organizată pe tema Codurilor nu a rezolvat disputa Legislativ - ONG-uri

Membrii Comisiei speciale de analiză a Codurilor civil şi penal au discutat marţi în contradictoriu cu ONG-urile pe marginea celor două proiecte de Coduri, depuse sub formă de iniţiative legislative.

Disputa a început în momentul în care parlamentarii din Comisie le-au solicitat reprezentanţilor ONG-urilor ca în cadrul discuţiilor să se atingă probleme punctuale şi să se intre pe discuţii pe fond, pentru a se vedea care articole stârnesc nemulţumirile societăţii civile. "Ne-ar ajuta mult mai mult dacă aţi vorbi despre textele depuse ca iniţiative legislative, despre articole concrete cu care aveţi probleme", a afirmat deptuatul UDMR, Marton Arpad. În acelaşi sens, preşedintele Comisiei speciale, deputatul Daniel Buda a reamintit celor prezenţi că pot depune amendamente la Comisiile juridice ale celor două camere.

Georgiana Iorgulescu (CRJ) a subliniat faptul că nu se pot rezolva toate aceste probleme în câteva ore de discuţii. "Încep să mă întreb de ce ne-aţi invitat astăzi aici (...) Înţeleg că noi trebuie să facem într-o zi nişte dezbateri pe două Coduri care au putut fi discutate nu foarte suficient şi nu neapărat total substanţial (...) Nu cred că în câteva ore noi o să rezolvăm această problemă".

Câţiva dintre participanţii la discuţii au prezentat probleme punctuale. Cel mai vehement a fost Ilie Iordăchescu, decanul Baroului Bucureşti, care a spus că "avocatura nu a fost implicată sub nicio formă" în procesele legate de aceste Coduri, acesta afirmând că ar exista chiar articole "împotriva avocaţilor" precum asistenţa neloială, sfidarea instanţei şi presiuni asupra justiţiei. În acelaşi timp, spune Iordăchescu, magistraţii, poliţiştii şi chiar jandarmii sunt protejaţi prin textul proiectului, iar "umilul avocat" a fost neglijat. "Doar când i se întâmplă ceva este bun avocatul, până atunci el trebuie ignorat", a mai afirmat el.

Laura Ştefan, reprezentant al SAR, organizaţie care nu mai face parte din Coaliţie, a punctat asupra unei instituţii nou introduse în Codul penal - "Renunţarea la aplicarea pedepsei"-, despre care spune că ar putea avea consecinţe deosebit de grave. "Tocmai pentru că nu există niciun fel de limitare acolo cu privire la pedeapsa la care se poate renunţa. Poate vă gândiţi dacă nu ar fi bine să circumstanţiem această instituţie, tocmai pentru că este folosită cu brio în Italia pentru ca anumiţi prieteni să iasă din sfera penalului", a afirmat Laura Ştefan.

Totodată, Ştefan a apreciat faptul că, fiind prezentă la una dintre şedinţele subcomisiei care a analizat Codul penal, părerea sa a fost luată în considerare şi că infracţiunile de corupţie care făceau obiectul Legii speciale 78 au rămas reglementate de aceasta, şi nu de proiectul noului Cod penal.

Reprezentanţii ONG-urilor care fac parte din Coaliţia "Opriţi Codurile!" au cerut membrilor celor două subcomisii să nu permită Guvernului să îşi

angajeze răspunderea pe cele două proiecte de Coduri. "Din punctul nostru de vedere procedura de angajare a răspunderii este inacceptabilă, cu privire la aceste Coduri. Ca să întăresc spusele mele am să vă dau un citat din domnul profesor Axinte Gaşpar, membru al CCR: <<Nu pot face obiectul asumării răspunderii Guvernului proiectele legislative complexe care prin efectele lor pot depăşi limitele previziunii Parlamentare>>", a afirmat Codru Vrabie, reprezentantul Institutului Român de Training, din Coaliţia "Opriţi Codurile!".

La rândul său, deputatul PSD Eugen Nicolicea, parlamentar care a lucrat la analiza Codului penal, a afirmat că nici el nu este de acord cu asumarea răspunderii de către Guvern, pentru că, în timpul lucrărilor comisiei parlamentare, nu "a insistat" asupra unor aspecte exact în speranţa că acestea vor fi dezbătute în Comisiile juridice ale Parlamentului sau în plen. "Dacă aş fi ştiut că Guvernul îşi asumă răspunderea pe Coduri, poate aş fi insistat mai mult", a spus Nicolicea.

Totodată, membrii Coaliţiei "Opriţi Codurile!"au cerut continuarea discuţiilor de genul celei de marţi, Codru Vrabie afirmând că un nou motto al campaniei poate fi "Opriţi Codurile! Porniţi Consultarea!".

O altă problemă asupra căreia membrii societăţii civile au insistat a fost aceea a obţinerii tuturor avizelor pentru cele două proiecte de Cod din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Guvernului. "Nu aş vrea ca aceste noi Coduri - rezultatul muncii dumneavoastră- să cadă în acelaşi păcat al viciului de procedură şi trag nădejde că vor obţine toate avizele", a afirmat Georgiana Iorgulescu. Senatorul PDL, Iulian Urban a ţinut să intervină pentru a lămuri această problemă. "Cutuma în Senat este că nu se ia în dezbatere niciun proiect de lege şi nicio iniţiativă legislativă la care Guvernul nu prezintă punct de vedere scris", a afirmat Urban.

Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta, a anunţat luni că o primă întâlnire cu societatea civilă şi cei care au participat la elaborarea Codului penal şi a celui civil, dar şi cu instituţiile implicate, va avea loc marţi pentru eventuale completări aduse celor două proiecte.

"Mâine (n.r.-marţi) avem prima întâlnire mare cu absolut toţi cei care au participat la elaborarea Codurilor, şi instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale şi asociaţii profesionale. O să ne împărţim pe cele două părţi, pe civil şi pe penal, şi vedem dacă mai sunt lucruri de îndreptat, o să încercăm şi în continuare. Marea mea speranţă este că până la urmă dezbaterea publică totuşi se face prin mass-media, este vehiculul principal, şi sper ca ceea ce se scrie să fie totuşi corect", a declarat Ponta la începutul şedinţei coaliţiei PDL-PSD, desfăşurate la Senat.

Întrebat dacă a fost fixată o dată pentru asumarea răspunderii Guvernului pe cele două proiecte, preşedintele subcomisiei de Cod penal a spus că încă nu. "Este decizia primului-ministru", a completat Ponta.

Proiectul de Cod penal şi cel de Cod civil au fost depuse săptămâna trecută la Senat ca iniţiative ale membrilor subcomisiilor parlamentare de specialitate, după ce au fost dezbătute şi modificate faţă de forma înaintată Parlamentului de ministerul Justiţiei.

Liderii coaliţiei au stabilit pe 18 mai ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe Codurile penal şi civil, iar până la finele lunii iunie trebuie finalizate şi Codurile de procedură. Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta, şi preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda, au fost mandataţi de coaliţie să planifice calendarul de consultare cu societatea civilă, astfel încât cele două Coduri juridice să primească ultimele observaţii până la finele lunii mai.

EDITIA CURENTA: Miercuri, 27 Mai 2009 - NR. 122(2167) | Buna ziua, Vrancea!

Ziarul de Vrancea / Politica Tipareste | Trimite | Comenteaza (5)

Dilema noilor sefi PSD/PD-L: director sau ales local

De, Doina Ganea | 27.05.2009 ( Afisari: 1327)

Legea de repolitizare a directorilor a fost contestata de doi fosti sefi de deconcentrate u

liberalii Paraschiv Usturoi si Octavian Vieru au obtinut o prima victorie asupra Guvernului

Boc u ei au cistigat in instanta suspendarea ordinului de demitere din fruntea institutiilor

publice u unii dintre noii sefi ai deconcentratelor se confrunta cu posibile incompatibilitati

intre calitatea de ales local si functia de director coordonator de servicii publice

deconcentrate u o sumedenie de alesi locali au fost trimisi de PSD si PD-L in fruntea

institutiilor

Curtea Constitutionala din Romania (CCR) a

declarat recent ca fiind neconstitutionala legea

pentru modificarea si completarea Statutului

functionarilor publici, care prevede repolitizarea

functiilor publice de conducere. Cu toate acestea,

numirile de sefi ai deconcentratelor si organizarea

acelor simulacre de concursuri a continuat in tara.

Desi legea a fost declarata neconstitutionala,

directorii demisi nu pot sa revina in functie,

deoarece decizia CCR nu desfiinteaza si OUG

37/2009, prin care sefii serviciilor deconcentrate au

fost destituiti. Aceasta ordonanta poate fi desfiintata

doar daca o persoana interesata sau Avocatul

poporului reclama exceptia de neconstitutionalitate

la CCR. In orice caz, cei care au fost demisi si aleg

calea instantei au un argument solid in a cistiga

procesul. O alta problema legata de aceasta

ordonanta este cea referitoare la eventualele

incompatibilitati dintre noii directori si calitatile lor de

alesi locali. Aceasta pentru ca atit PSD cit si PD-L si-au desemnat sefi ai deconcentratelor multi

consilieri locali si judeteni. Desi s-a spus ca functiile de director coordonator nu sint functii publice,

se pare ca unele prevederi ale legii functionarilor publici tot li se aplica. In Vrancea ar putea intra in

incompatibilitate mai multi consilieri. In 15 zile de la numirea pe functii, directorii coordonatori ar

trebui sa aleaga intre calitatea de consilier sau cea de sef. Este vorba de Mugurel Malureanu de la

Garda Financiara, Danut Popoiu la ISJ, Mioara Lazar, adjunct la AJOFM, Adrian Colin, director la

Agentia de Protectie a Mediului, Adrian Juravle la Directia de Munca, Bogdan Matisan, seful de la

Protectia Consumatorului, Laurentiu Marin, adjunct la AJOFM, Constantin Guguianu la Casa de

Pensii sau Costel Marica, noul sef al Agentiei Judetene de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit,

care este consilier la Vidra. Si democrat-liberalii Florin Micu Iliescu, care vizeaza sefia Culturii, ar

putea fi pus in aceeasi situatie, ca si Emilian Diaconu care rivneste la sefia Oficiului de Cadastru si

Publicitate Imobiliara.

Usturoi a cistigat suspendarea demisie sale

In privinta demiterilor, deocamdata, in judet, doar

doi dintre directorii notificati s-au adresat instantei si

au si cistigat suspendarea deciziei de demitere, iar

altii au declarat ca iau in considerare aceasta

varianta. Este vorba de directorul Agentiei de Plati

pentru Interventii in Agricultura, Octavian Vieru, si

directorul Directiei pentru Cultura, Culte si

Patrimoniu National, Paraschiv Usturoi. „Am cistigat

astazi (ieri – n. r.) la Curtea de Apel Galati procesul

privind suspendarea ordinului de demisie primit de

la Ministerul Culturii. Este vorba de hotarirea

judecatoreasca nr 140/2009. Mai sint si alti directori cu care am vorbit si care doresc sa ne urmeze

exemplul si asta ma bucura. In tara mai sint vreo 25 de directori de la diverse institutii care au

cistigat in instanta. Aceasta lege incalca orice prevedere europeana. Sper ca sa reusim sa

modificam aceste prevederi absurde”, a declarat directorul de la Cultura, Paraschiv Usturoi, care a

primit acum patru ani functia cu sprijinul PNL. La rindul sau, Octavian Vieru, demis de la conducerea

Considerati normal ca din conducerea unei

institutii publice sa faca parte o persoana care

este si consilier local, incasand astfel bani publici

din doua functii?

Da

Nu

Legea ar trebui modificata

nmlkji

nmlkj

nmlkj

CURS: 27.05.2009 1 $ = 3,0115 RON | 1 € = 4,1811 RON

01 01 2005

________

1. Dilema noilor sefi PSD/PD-L: director sa...

2. Foloseste prezervativul!

3. 124 de ANL-uri trec la stat pentru vinza...

4. Emotionanta sinceritate din finalul scen...

In cea mai mare parte insorit. Moderat. Foarte

frum

14 MIN

26 MAX

HOME ACTUALITATEA POLITICA EDUCATIE SOCIAL ECONOMIC SPORT OPINII PULS JURNALISM CETATENESC

PAGINA DE START | ADAUGA LA FAVORITE

TOP COMENTATE

TOP TRIMISETOP AFISARI

Page 1 of 4Ziarul de Vrancea - Editie Online

5/27/2009http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=29052

APIA, s-a înscris in cursa pentru sefie, însa a renuntat sa se prezinte ieri în fata comisiei. „Între timp

am primit decizia Curtii de Apel de suspendare a demiterii, apoi stiam ca oricum nu am nici o sansa

daca nu sint agreat politic“, spune liberalul.

Consilierii locali, incompatibili cu functiile de directori

Modificarile aduse la Legea 188/1999 privind

statutul functionarului public sint legate de crearea

de noi functii, aceea de director coordonator si

director coordonator adjunct la nivelul serviciilor

deconcentrate. Acestia au mandat de pina la patru

ani si contract de management incheiat cu sefii

ierarhici superiori, respectiv cu ministrul sau cu

seful agentiei pe care o reprezinta. Directorul

coordonator este de fapt seful institutiei respective

din judet. Ordonanta aduce astfel doua elemente

improprii functionarului public: termenul de director

coordoantor si contractul de management. Ceea ce pare sa puna in incompatibilitate totusi noii

directori care provin din rindurile alesilor locali este faptul ca celebra Ordonanta 37 a Guvernului Boc

precizeaza la art. III, alin 9: "Pe perioada executarii contractului de management, persoanelor care

ocupa functii dintre cele prevazute la alin. 3 (n. r. - al prezentei legi), li se aplica prevederile art. 70,

71, 79, 94 - 98 si 111 - 114 din Legea nr. 161 / 2003 privind unele masuri pentru asigurarea

transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri,

prevenirea si sanctionarea coruptiei cu modificarile si completarile ulterioare". Articolul 94 din Legea

161 precizeaza ca a fi functionar public este incompatibil cu orice alta functie publica, cum ar fi cele

din cadrul autoritatilor sau institutiilor publice, în cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale,

etc. Coodonatorul de proiecte din cadrul Centrului de Resurse Juridice, Radu Nicolae, ne-a

confirmat posibilele situatii incompatibile. „Functia de consilier local este o functie de demnitate

publica. Astfel, toti sint incompatibili. Cu toate acestea, sanctiunea este incerta pentru ca chiar daca

sesizam Agentia Nationala de Integritate aceasta nu are unde sa trimita actul de constatare. Ar

trebui ca cei care i-au numit politic sa ii si dea jos pe motiv de incompatibilitate. E limpede ca nimeni

nu o sa faca asta. O sa ii dam in judecata. O sa cistigam peste trei ani, iar atunci nu o sa mai

intereseze pe nimeni. Dar trebuie sa tragem semnale de alarma. OUG-ul asta e un abuz

inimaginabil. Ma mir ca nimeni nu zice nimic”, ne-a declarat Radu Nicolae.

Secretarul Eduard Corhana, putin evaziv

Din acest motiv, la sedinta de ieri a Consiliului Local Focsani, consilierul democrat-liberal Danut

Popoiu, proaspat numit inspector scolar general al ISJ, a cerut secretarului municipal Eduard

Corhana sa aduca lamuriri cu privire la aceste posibile incompatibilitati. „Eu vreau sa stiu daca ma

aflu in stare de incompatibilitate pentru a decide asupra functiei pe care o voi alege”, a spus Popoiu.

Raspunsul dat de secretar a fost destul de ambiguu. „Din cite am vazut in presa functiile de director

coordonator am inteles ca nu sint publice, dar li se aplica unele prevederi ale Legii 161/2003. Asa ca

va trebui sa-mi aduceti contractele de munca incheiate cu cartile de munca si ce mai aveti pentru a

vedea clar forma contractuala. Pentru ca eu trebuie sa ma sesizez din oficiu si sa constat daca

sinteti sau nu in incompatibilitate”, a declarat Corhana. O alta incompatibilitate semnalata de lege

este, conform art. 98 alin. (2), faptul ca „Functionarilor publici le este interzis sa fie membri ai

organelor de conducere ale partidelor politice si sa exprime sau sa apere in mod public pozitiile unui

partid politic”. Aceasta va insemna ca actualii sefi de institutii vor trebui sa se abtina in a mai face

declaratii politice, in a se mai afisa in campaniile electorale pe perioada mandatului de patru ani si

vor trebui sa renunte la eventualele functii pe care le au in partid. Pe de alta parte, aceeasi Lege 161

precizeaza la art. 94, alin (21) ca „Nu se afla in situatie de incompatibilitate, in sensul prevederilor

alin. (2) lit. a) si c), functionarul public care este desemnat printr-un act administrativ, emis in

conditiile legii, sa reprezinte sau sa participe in calitate de reprezentant al autoritatii ori institutiei

publice in cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite in temeiul actelor

normative in vigoare”.

Se incalzesc supleantii

Daca legea nu va fi modificata si actualii consilieri locali PD-L vor alege functiile de sefi ai

deconcentratelor atunci vor avansa cei de pe listele de supleanti. Presedintele PD-L Focsani, Nicu

Tanase, ne-a explicat pe de o parte ca functia sa de director la ARR nu este incompatibila cu

calitatea de ales local, iar pe de alta parte si-a exprimat speranta ca prezenta ordonanta sa fie

modificata. „ARR este infiintat printr-o lege speciala si nu a intrat in prevederile OUG 37/2009. Asa

ca eu, nefiind functionar public, nu mi se aplica prevederile Legii 161/2003. Cit priveste pe colegii

mei din CL, sa vedem... Poate ca legea va mai fi o data modificata. Daca nu, pe lista de supleanti

PD-L are oameni de calitate”, a declarat Tanase, neascunzind ca noii sefi ar alege functiile de

director. (Doina GANEA)

5. Un banc pe zi

1. Foloseste prezervativul!

2. Un banc pe zi

3. Calendarul zilei

4. Noul inspectorul guvernamental si-a intr...

5. 124 de ANL-uri trec la stat pentru vinza...

1. Dilema noilor sefi PSD/PD-L: director sa...

2. Ex-ministrul Muncii promite pensionarilo...

3. Noul inspectorul guvernamental si-a intr...

4. Sindicalistii Electrica si Enet pichetea...

5. Protocolul PSD-PD-L la Tataranu da in mi...

Page 2 of 4Ziarul de Vrancea - Editie Online

5/27/2009http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=29052

Comenteaza

ATENTIE: Ziarul de Vrancea nu isi asuma diversele puncte de vedere ale celor care posteaza mesaje si nici nu intervine in continutul acestora. Totusi, redactia isi rezerva dreptul de a sterge de pe site comentariile care contin jigniri, injurii sau calomnii la adresa ziarului, angajatilor sau a altor persoane fizice si juridice.

incompatibilitate Autor: anonim

27.05.2009 / 08:33:49 | 193.37.136.254 "incorect ce se face .cind va fi o lege a tuturor omenirii>? ordonanta de urgenta sa fie valabila pentru toate categoriile de persoane"

Vieru?Profesional o nulitate. Autor: relu dusu

27.05.2009 / 09:50:23 | 95.76.210.103 "Ajuns contabil sef pe la o fosta asociatie viticola,asezat in functie de "organizatia de baza PCR" acest neica nimeni,in fapt un amarat de socotitor CAP,s-a tinut numai de hotii.Alt partid l-a facut mare dupa revolutie dar creierul lui a ramas tot mic si neted.Sa zica merci ca a mancat o paine buna si ca n-a intrat la parnaie !"

Bravo Usturoi Autor: cernat aurelia

27.05.2009 / 09:58:57 | 86.127.45.144 "Felicitari lui Usturoi.Sa nu te lasi.Daca toti vor pleca capul vom ajunge ca aceasta tara sa fie condusa numai de oligofreni si atunci trebuie sa plec din ea."

Vreau sa vad Autor: cernat aurelia

27.05.2009 / 10:11:06 | 86.127.45.144 "ieri,dupa ce am citit articolul cu frumoasele rezultate obtinute de micutele gimnaste la campionatul national pe echipe am trimis un e-mail domnului primar prin care imi exprimam speranta ca,venind 1 iunie,Primaria si Consiliul local se vor gandi sa recompenseze pe masura frumosul rezultat al sportivelor si antrenorilor,eventual cu un sejur la mare.Pentru ca micutele sportive chiar au nevoie de soare pentru intarirea oaselor greu incercate de acest sport.Rog presa sa urmareasca reactia primariei si eventual sa publice rezultatul,ca sa stiu si eu,de aici de la Braila,cum gandesc alesii din Focsani."

Decat un pupinfundist , mai bine Usturoiul! Autor: vlad tepes

27.05.2009 / 16:20:19 | 89.36.113.12 "Puiu Usturoi , nu-mi esti simpatic , ca esti subiectiv in aprecierea celor cu care lucrezi , cam mizezi si tu pe prostia celor cu care intri in contact ca sa-ti rezolvi problemele , esti cam incult pentru sefia Culturii da esti baiat destept . Din pacate , putini sunt cei care au curaj sa tina piept abuzurilor de tot felul care impovareaza sarmana societate romaneasca si asa bolnava de comunism . Nu te lasa!!!!!!!!!!!!!!! Decat un pupinfundist , mai bine Tu."

Nume:

E-mail:

Subiect:

Comentariu:

COMENTEAZA »

Extragerea din data de: 18.05 .2009

NOROC: 1 8 7 0 4 9 4

• Crestin Ortodox Sf. Ier. Mc. Eladie si Terapont al Sardiei; Sf. Mc. Iuliu veteranul; Cuv. Beda venerabilul; Sf. Ioan Rusul (Odovania Praznicului Invierii) • Romano Catolic Sf. Augustin din Canterbury, ep. *

________

nmlkji nmlkj

Ben-Oni ArdeleanPentru un viitor clădit pe principii sănătoase alege Ardelean! www.pnl.ro

Toxinele Din OrganismDetoxifiere Produse 100% Naturale Efect Rapid.Incearca Acum! DrNatura.ro

Avocat Cecilia AnghelutaEvacuarea chiriasilor din imobile obtinute prin Legea 112 www.avocatangheluta.ro

Chiar se fac bani pe net?Da, si multa lume face deja. Castiga si tu 100$ zilnic pe net FaBaniPeNet.com

Licitatii PubliceSEAP, AVAS, BRM ,Monitorul Oficial 30% Reducere la Abonamente! www.LicitatiiPublice.ro

Editia de Bacau | Editia de Braila | Editia de Iasi | Editia de Roman | Editia de Suceava | Editia de Vaslui PAGINA ORASULUI TAU: Orasul Adjud | Orasul Marasesti | Orasul Odobesti | Orasul Panciu

3 6 27 20 29 48

Page 3 of 4Ziarul de Vrancea - Editie Online

5/27/2009http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=29052

Home - Despre Noi - Redactia - Abonamente - Publicitate - Cautare Avansata - Horoscop - Divertisment - Trimite Stirea TA! - Cariere - Contact

CAMPANII ZIAR: Vrinceni in lume | Femei de Succes | 112 in Vrancea | Oamenii Muntilor | Monumente Mutilate | S.O.S. || Concursuri | Dosarele Ziarului de Vrancea RUBRICI EDITIE ONLINE: Actualitatea | Politica | Educatie | Social | Economic | Sport | Opinii | Puls | Jurnalism Cetatenesc

Copyright © 2005 - 2009 Ziarul de Vrancea. Termeni si conditii de utilizare.

Page 4 of 4Ziarul de Vrancea - Editie Online

5/27/2009http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=29052

NewsIn 30 mai 2009

Notarii sunt avantajaţi de prevederi introduse în Codul Civil de Parlament, susţin ONG-urile

Reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale susţin că în proiectul de Codul Civil au apărut, la discuţiile din Parlament, modificări care îi avantajează pe notari, în condiţiile în care însuşi preşedintele subcomisiei speciale, Daniel Buda, este notar.

Astfel, ONG-urile susţin că prevederile apărute în proiectul de Cod Civil, aşa cum a reieşit după discuţiile din subcomisia de Cod Civil, vor avea ca efect suplimentarea vizitelor pe care populaţia le va face la notari şi a plăţilor de taxe către notari. Organizaţiile explică faptul că noile prevederi nu instituie întotdeauna obligaţia de a merge la notar, dar vizita la notar în cazul mai multor proceduri este introdusă ca alternativă. Totuşi, această "alternativă", spun reprezentanţii organizaţiilor, le va induce oamenilor ideea că este mai sigur să se adreseze notarilor.

Specialiştii asociaţiilor neguvernamentale au explicat, pentru NewsIn, câteva dintre procedurile modificate de subcomisia pentru Codul Civil, în cadrul unor raporturi juridice în care înainte nu exista posibilitatea ca notarul să fie implicat.

De exemplu, la articolul 358 din proiect privind calitatea de bun comun, alineatul trei, care prevedea că "pentru bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei se întocmeşte un inventar înainte de încheierea acesteia", a fost introdus amendamentul propus de subcomisia specială, potrivit căruia inventarul va fi întocmit de notarul public. În acest caz, vizita la notar este obligatorie. Argumentul comisiei, potrivit proiectului, a fost de "a da forţă juridică superioară şi pentru prevenirea litigiilor" din acest domeniu. Specialiştii în drept contactaţi de NewsIn spun, însă, că inventarul sub semnătură privată, aşa cum era prevăzut până acum, avea suficientă forţă juridică.

Observaţii din partea ONG-urilor apar şi în legătură cu prevederile referitoare la divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă, unde comisia specială a prevăzut şi posibilitatea de a divorţa prin procedură notarială. "Soluţia propusă corespunde noii viziuni a Codului Civil în privinţa relaţiilor dintre soţi. Notarul public este un profesionist în domeniul dreptului, în competenţa căruia intră procedurile necontencioase, şi vine în sprijinul oficiilor de stare civilă, pentru degrevarea de unele sarcini nejustificate", a fost argumentul subcomisiei, potrivit proiectului.

De altfel, în mai multe situaţii în care era suficientă doar o formă scrisă de act, acum apare şi varianta autentificării acestuia, ca alternativă sau chiar obligaţie. Sintagma "formă autentică" apare, de exemplu, la articole vizând vânzarea unei moşteniri, contractul de mandat, contractul de comision sau contractul de agenţie.

Directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, nu este de acord cu aceste prevederi, pentru că ar implica noi taxe plătite la notari. "Dacă pentru orice act civil trebuie să te duci la notar, înseamnă că cetăţenii acestei ţări sunt loviţi în egală măsură de criza economică, precum şi de toate taxele notarilor. Notarii au făcut un lobby extraordinar şi au reuşit, aşa cum nu au reuşit avocaţii sau alte bresle. Ne întrebăm de ce numai notarii au reuşit, oare domnul preşedinte al subcomisiei este notar?", a declarat, pentru NewsIn, Georgiana Iorgulescu.

Preşedintele sucomisiei pentru Codul Civil, deputatul PD-L Daniel Buda, este, într-adevăr, din 2007, notar public, potrivit CV-ului afişat pe site-ul Camerei Deputaţilor. Nu este singurul membru al subcomisiei de Cod Civil care este notar, în aceeaşi situaţie aflându-se şi Bogdan Ciucă.

Buda susţine, însă, că amendamentele introduse în legătură cu activitatea notarială nu fac altceva decât să le ofere cetăţenilor "alternative", în ideea de a-i scuti de drumuri inutile. Astfel, explică el, în cazul divorţului prin procedură notarială, avantajul ar fi că divorţul şi partajul s-ar putea face în acelaşi loc, adică la notariat, evitându-se un drum la ofiţerul de stare civilă, iar altul la notar.

"Forma autentificată nu face altceva decât să consolideze un raport juridic", a declarat Buda, pentru NewsIn, precizând că, în cazul în care părţile se înţeleg, este mai indicat să apeleze la un notar pentru perfectarea înţelegerii în ideea de a "nu încărca inutil instanţele de judecată".

"Am luat practica judiciară de zi cu zi şi am introdus-o în lege. A fost mai mult o chestiune de limpezire a unor ape nu neapărat tulburi", a mai declarat, pentru NewsIn, preşedintele subcomisiei pentru Codul Civil.

Sorin Ioniţă, director de cercetare la Societatea Academică din România, susţine, însă, că s-ar fi exagerat cu anumite proceduri. "Cred că am mers cam departe cu legalizările şi autentificările", a declarat pentru NewsIn, reprezentantul SAR.

Nici directorul executiv al Transparency International România, Victor Alistar, nu este de acord cu unele modificări. "Singurul care are de pierdut este cetăţeanul, el pierde şi timp, şi bani", a declarat, pentru NewsIn, Victor Alistar, care a criticat introducerea prevederilor Codului Comercial în Codul Civil.

Preşedintele subcomisiei de Cod civil, Daniel Buda, a declarat sâmbătă pentru NewsIn că dezbaterile asupra Codului Civil vor avea loc doar după alegerile europarlamentare din 7 iunie şi că ONG-urile nu au făcut niciun amendament, fapt pentru care nu pot fi discutate "poveşti cu peşti vânătoreşti". Daniel Buda a declarat că următoarea şedinţă în care va fi discutat proiectul de Cod Civil va avea loc după data de 7 iunie, până atunci parlamentarii neavând program în Bucureşti. "Săptămâna asta sunt activităţi în circumscripţie, nu pot să convoc şedinţa peste programul Camerei, va fi după alegerile europarlamentare", a spus Buda.

La rândul său, premierul Emil Boc a declarat, sâmbătă, la Galaţi, că o decizie referitoare la asumarea răspunderii Guvernului pe Codurile civil şi penal va fi luată în funcţie de rezultatul discuţiilor programate luni în coaliţia PDL - PSD, transmite corespondentul NewsIn.

Liderii Coaliţiei PDL-PSD au stabilit pe 18 mai ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe cele două Coduri - penal şi civil - la începutul lunii iunie, urmând ca între timp să aibă loc întâlniri cu reprezentanţii societăţii civile şi cu toti cei interesaţi. Liderii coaliţiei i-au mandatat pe Victor Ponta şi Daniel Buda să se ocupe de armonizarea tuturor punctelor de vedere.

31 mai 2009 15:55

reporter Denisa Soare

editor Ionela Tudor

Duminică, 31 mai 2009 / 13:09:05

FOCUS: Niciun răspuns la sesizări trimise către ANI de CRJ, în ultimile şase luni

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu a dat, deocamdată, niciun răspuns la şapte sesizări privind integritatea unor consilieri judeţeni şi primari, trimise de Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ) chiar din decembrie 2008, în care se semnalează conflicte de interese şi incompatibilităţi.

Două dintre sesizările trimise de CRJ, alături de acte adiţionale care atestă cele susţinute de ONG, datează din luna decembrie a anului trecut, însă ANI nu s-a pronunţat nici referitor la acestea.

Cazurile menţionate îi vizează pe Adrian Tighici, consilier local al Consiliului Local (CL) Vaslui, şi pe Ion Rotaru, consilier local al Consiliului Local Bacău.

Potrivit documentelor citate de CRJ, Tighici ocupa, în aceeaşi perioadă în care era consilier local, funcţia de director general al SC Gaz-Est SA, înfiinţată de CL Vaslui, care deţine aproape 50 la sută din acţiuni. Consilierul mai deţine şi sută la sută din acţiunile Pro Gaz Instalaţii SRL, devenind astfel acţionar semnificativ la Gaz Est.

Tighici se află, astfel, în stare de incompatibilitate din perspectiva articolului 88, alineatul 1, litera d, prin faptul că funcţia de consilier local este incompatibilă cu cea de director general al unei societăţi comerciale de interes local, înfiinţată sau sub autoritatea consiliului local.

Consilierul ar fi putut renunţa la funcţia de director general în termen de 15 zile de la alegerea sau numirea sa în funcţie, însă el nu a făcut-o.

Cel de-al doilea caz, al consilierului Ion Rotaru, vizează tot o situaţie de incompatibilitate. Funcţionarul a devenit director general al RKS Drumuri SRL Bacău din iulie 2008, societate care s-a aflat printre câştigătorii procedurii de cerere de oferta, derulată de Primăria Bacău, pentru asigurarea lucrărilor de deszăpezire şi împrăştiere de antiderapant în perioada căderilor abundente de zăpadă din iarna aceluiaşi an.

În martie 2009, CRJ a sesizat ANI privind situaţia de incompatibilitate în care se afla consilierul local al CL Galaţi, Iulian Gheorghe. Acesta a fost, în perioada decembrie 2008 - februarie 2009, şi director general adjunct al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) şi consilier local.

Potrivit legii, însă, regia autonomă AFDJ este o persoană juridică şi funcţionează sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, astfel fiind o regie autonomă de interes naţional, având sediul în Galaţi. Astfel, funcţia de consilier local este incompatibilă cu cea de director, manager, etc. al unei regii autonome sau societate comercială de interes naţional, care îşi are sediul sau deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Cum era de aşteptat, Gheorghe nu a renunţat la funcţia sa de la AFDJ în termenul stipulat de lege - 15 zile.

Un alt caz interesant este cel al lui Petru Marius Danciu, consilier judeţean la CJ Bacău, care nu şi-a depus declaraţiile de avere şi de interese la timp, ci abia la cinci luni după numirea sa în funcţie. Consilierul, însă, nu şi-a depus actele cerute de lege decât în urma publicării unui articol în presa locală, în care se afirma că Danciu este singurul consilier judeţean care nu şi-a depus declaraţiile. Afirmaţia îi aparţinea consilierului de integritate Ciprian Nica, de la CJ Bacău, în vreme ce Danciu susţinea că actele se află la CJ, deşi nu mai ţinea minte când le-a trimis.

În urma neregulii sesizate şi în conformitate cu legea, Danciu ar fi trebuit să fie suspendat din funcţie, amendat cu 500 de lei, iar inspectorii de integritate ar fi trebuit să-i controleze averea.

Alţi doi întârziaţi sunt Nicolae Oprea (PDL) şi Marian Prodan (PNL), consilieri locali ai CL Sighişoara.

Un colaborator al CRJ a solicitat Primăriei Sighişoara, în 2 februarie 2009, copii de pe declaraţiile de avere a consilierilor locali Sighişoara şi copii de pe toate filele completate în 2008 la Registrele declaraţiilor de avere

şi de interese. Primăria a răspuns după o săptămână, fără să dea declaraţiile, pe motiv că nu ar fi avut posibilităţi tehnice de multiplicare a acestora.

Colaboratorul s-a dus, astfel, la sediul primăriei şi a fotografiat documentele respective, observând că cei doi nu au depus declaraţiile conform Legii 144.

CRJ a cerut, în acest caz, să se verifice şi dacă responsabilii de implementarea legii, Corina Adriana Neagu şi Virgil Ursu (de la Departamentul de Resurse Umane al CJ), şi-au respectat atribuţiile.

Pagina de internet a primăriei nu este, din păcate, de mare ajutor, pentru că tocmai declaraţiile de avere şi de interese ale personalului nu pot fi descărcate.

De-a dreptul fascinant este cazul primarului din Turceni, Judeţul Gorj, Ion Iordache - subiectul unui posibil conflict de interese.

Edilul era administrator, acţionar şi asociat al societăţii Ydail Construct SRL, împreună cu soţia sa. Norocul a dat peste el şi, în iunie 2008, când a devenit primar în Turceni. Om corect, Iordache a renunţat la funcţiile în cadrul Ydail Construct şi s-a reorientat spre administraţie publică.

În decembrie 2008, însă, drumurile în Turceni au trebuit reabilitate. Şi cine putea să facă asta mai bine decât, evident, Ydail Construct SRL, fosta sa companie? Aşa că s-au încheiat două contracte de reabilitare stradală, fiecare în valoare de peste 360.000 de lei. O fi conflict de interese, n-o fi?

Până una alta, nu se ştie exact dacă soţia primarului lucra, în acea perioadă, la Yadil Construct. Căci dacă lucra, conflictul de interese devine evident. Deocamdată, nu se ştie.

Pe de altă parte, Iordache este rudă de gradul al III-lea cu fostul primar din Turceni, Ion Dumitraşcu. Pe vremea când cel din urmă era edil, Primăria Turceni a mai apelat la serviciile Ydail Construct SRL. Probabil că serviciile prestate au fost atât de bune, încât din această cauză s-au încheiat şi cele două contracte din decembrie 2008. Aici este sau nu conflict de interese? ANI nu s-a hotărât.

În fine, consilierul judeţean de Hunedoara, Pompiliu Crai, a exercitat, în acelaşi timp, în 2008, şi funcţia din cadrul CJ şi pe cea de director general al Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest SA Deva. Situaţie similară cu cea a colegului din Galaţi.

Cum e de aşteptat, Minvest Deva este societate comercială de interes naţional, înfiinţată prin reorganizarea Regiei Autonome a Cuprului Deva, în proprietatea statului român şi cu sediul în Deva. Egal situaţie de incompatibilitate.

Ceea ce diferă aici este faptul că ANI a emis, în ianuarie 2009 un act de constatare privind situaţia lui Pompiliu Crai, dar asta nu a împiedicat pe nimeni să-şi vadă liniştit de treabă. De fapt, nu prea diferă ceva.

CRJ a cerut, astfel verificarea dacă inspectorul de integritate a surprins, atunci, toate aspectele prezentate în sesizarea ONG-ului către ANI.

"Nu am primit nicio reacţie a ANI vizavi de niciuna din sesizări. Noi aşteptăm, am vrut să testăm nesimţirea. Aşteptăm şi un an dacă e nevoie. Alte trei sesizări sunt aproape gata, le vom trimite şi pe acelea", a spus, pentru MEDIAFAX, Radu Nicolae, coordonator de programe al CRJ.

Potrivit lui Nicolae, scopul CRJ pentru anul 2009 este să strângă 30 de sesizări pe care să le trimită inspectorilor de integritate. Dacă nu va primi niciun răspuns, CRJ va organiza o conferinţă de presă evidenţiind indiferenţa ANI faţă de aceste încălcări ale legii.

"ANI se ocupă numai de cazuri de fals în declaraţii, de Gigi Becali, în loc să cerceteze atâtea conflicte de interese, incompatibilităţi, etc. ANI susţine că 50 la sută din cazurile sale sunt autosesizări; asta pentru că ignoră sesizările", a mai precizat Radu Nicolae.

Totodată, Nicolae s-a referit la incompatibilităţile rezultate din aplicarea OUG 37/2009, privind numirile politice la conducerea serviciilor publice deconcentrate. Astfel, unii directori numiţi politic nu au renunţat la funcţiile lor publice când au fost numiţi în deconcentrate.

"ANI a luat modelul DNA. Nu face nimic, dar strigă tare", a conchis Radu Nicolae.

Ioana Burtea, ioana.burtea@mediafax.ro

Luni, 1 iunie 2009, mediafax / 19:29:24

Directorul executiv al CRJ, în replică la acuzele ANI: Îmi pare rău, dar ANI va mai primi sesizări

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, afirmă, în replică la acuzaţiile ANI potrivit cărora organizaţia sa face "presiuni mediatice", că va continua să trimită diverse cereri Agenţiei şi că va cere şi răspunsuri la acestea.

"Este prima dată în nouă ani de când lucrez la CRJ când o instituţie publică se supără că cineva se întreabă cu ce se mai ocupă, instituţia fiind, de felul ei, publică, adică pe banii noştri. Dacă a trimite sesizări - respectiv a îi da de lucru, potrivit menirii sale, respectivei instituţii publice - înseamnă «intervenţie în activitatea operativă» îmi pare rău de acea instituţie. Va mai primi sesizări şi vom mai cere raspunsuri la acele sesizări. Este o instituţie publică ce trebuie să reziste inclusiv în faţa unor aşa-zise "presiuni mediatice", a declarat, pentru MEDIAFAX, Georgiana Iorgulescu.

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a comunicat presei faptul că, deşi a sesizat de şase luni Agenţiei Naţionale de Integritate anumite stări de incompatibilitate ale unor consilieri, aceasta nu a răspuns. "Nu am primit nicio reacţie a ANI vizavi de niciuna din sesizări. Noi aşteptăm, am vrut să testăm nesimţirea. Aşteptăm şi un an dacă e nevoie. Alte trei sesizări sunt aproape gata, le vom trimite şi pe acelea", a spus, pentru MEDIAFAX, Radu Nicolae, coordonator de programe al CRJ.

Potrivit lui Nicolae, scopul CRJ pentru anul 2009 este să strângă 30 de sesizări pe care să le trimită inspectorilor de integritate. Dacă nu va primi niciun răspuns, CRJ va organiza o conferinţă de presă evidenţiind indiferenţa ANI faţă de aceste încălcări ale legii.

"ANI se ocupă numai de cazuri de fals în declaraţii, de Gigi Becali, în loc să cerceteze atâtea conflicte de interese, incompatibilităţi, etc. ANI susţine că 50 la sută din cazurile sale sunt autosesizări; asta pentru că ignoră sesizările", a mai criticat Radu Nicolae.

În replică la acuzaţiile CRJ, ANI a răspuns, luni, că sesizările depuse de către Centrul de Resurse Juridice în datele de 23 septembrie 2008, 30 decembrie 2008, 6 aprilie 2009 şi, respectiv, 29 mai 2009 fac referire la verificarea averilor, a posibilelor conflicte de interese şi incompatibilităţi. "La finalizarea verificărilor, actele de constatare se vor comunica persoanelor verificate, în termen de cel mult cinci zile de la data întocmirii. Copii ale actelor de constatare se vor comunica şi Centrului de Resurse Juridice", se arată în comunicatul de luni al ANI.

Până în prezent, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat instanţele judecătoreşti competente (în vederea confiscării averii), respectiv parchetele (pentru fals în declaraţii) cu un număr total de 48 cauze, respectiv, transmis comisiilor de disciplină un număr de 20 acte de constatare (privind stările de incompatibilitate şi conflicte de interese).

"Agenţia nu poate «să lase pentru 6 luni falsul în declaraţii şi să ocupe serios de consilierii locali şi judeţeni», nu poate excede limitelor de competenţă stabilite prin lege şi nici nu poate face aprecieri cu privire la modalitatea de soluţionare a cauzelor instrumentate de către organele judiciare pe care are obligaţia legală să le sesizeze", arăta ANI în comunicatul de luni.

Mai mult, potrivit comunicatului ANI, "luând în considerare prevederile Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate", demersurile Centrului de Resurse Juridice sunt văzute de reprezentanţii instituţiei "ca o intervenţie în activitatea operativă a Agenţiei prin exercitarea unor presiuni de natură mediatică".

"Sensibilităţile nu au ce să caute într-un câmp, ca să zicem aşa, «operativ». Între timp, vom continua să ne întrebăm, în sinea noastră, dar şi public: cu ce se ocupă ANI?", a conchis Georgiana Iorgulescu.

NewsIn 1 iunie 2009

ANI califică acuzaţiile aduse de CRJ drept "intervenţie în activitatea operativă a Agenţiei"

ANI nu poate "să lase pentru 6 luni falsul în declaraţii şi să se ocupe serios de consilierii locali şi judeţeni", potrivit unei precizări remise de Agenţie în replică la acuzaţiile Centrului de Resurse Juridice, pe care ANI le califică drept "o intervenţie în activitatea operativă a Agenţiei".

"Agenţia nu poate <să lase pentru şase luni falsul în declaraţii şi să ocupe serios de consilierii locali şi judeţeni>, nu poate excede limitelor de competenţă stabilite prin lege şi nici nu poate face aprecieri cu privire la modalitatea de soluţionare a cauzelor instrumentate de către organele judiciare pe care are obligaţia legală să le sesizeze", se arată în precizarea remisă luni de Agenţia Naţională de Integritate.

Potrivit precizării remise de ANI, sesizările din oficiu, precum şi cele depuse de persoanele fizice sau juridice se verifică, conform legii, fără a fi impuse criterii prioritare.

"Luând în considerare prevederile Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, cu modificările şi completările ulterioare, apreciem demersurile Centrului de Resurse Juridice ca o intervenţie în activitatea operativă a Agenţiei, prin exercitarea unor presiuni de natură mediatică", se arată în precizarea remisă de ANI.

În acelaşi document se arată că procedura de verificare presupune parcurgerea a două etape, respectiv verificarea prealabilă şi cea propriu-zisă.

În ceea ce priveşte verificarea prealabilă, procedura prevede că “în termen de 30 de zile de la primirea sesizării, inspectorul de integritate desemnat de conducerea Agenţiei efectuează verificarea prealabilă a documentelor depuse prin sesizare, inclusiv declaraţia de avere si declaraţia de interese ale persoanei în cauză”. În cazul verificării propriu-zise, „Agenţia începe verificarea averilor şi a conflictelor de interese, precum şi a incompatibilităţilor dacă, în urma verificării prealabile, rezultă probe sau indicii temeinice referitoare la încălcarea prevederilor legale".

Agenţia precizează că perioada de instrumentare a dosarelor diferă de la caz la caz, în funcţie de o serie de variabile, cum ar fi: complexitatea elementelor constitutive ale cauzelor, timpul de răspuns al instituţiilor, numărul insuficient de inspectori de integritate

raportat la cauzele aflate pe rolul ANI (2.228 de cauze), durata soluţionării cauzei de către organul judiciar.

Potrivit aceleiaşi precizări, perioada medie de finalizare a unei verificări este cuprinsă între 3 şi 6 luni. "De asemenea, trebuie menţionat că activitatea de verificare a posibilelor conflicte de interese este caracterizată de un înalt grad de complexitate, aceasta putând atinge, în unele cazuri, durate de până la 12 luni, având în vedere multitudinea factorilor implicaţi", mai argumentează ANI.

"Sesizările depuse de Centrul de Resurse Juridice în 23 septembrie 2008, 30 decembrie 2008, 6 aprilie 2009 şi 29 mai 2009 fac referire la verificarea averilor, a posibilelor conflicte de interese şi incompatibilităţi. La finalizarea verificărilor, actele de constatare se vor comunica persoanelor verificate, în cel mult cinci zile de la data întocmirii. Copii ale actelor de constatare se vor comunica şi Centrului de Resurse Juridice".

Acelaşi document precizează că, de la începutul activităţii, Agenţia a sesizat instanţele judecătoreşti în vederea confiscării averii, respectiv parchetele - pentru fals în declaraţii - cu un număr total de 48 cauze şi a transmis comisiilor de disciplină un număr de 20 acte de constatare privind stările de incompatibilitate şi conflictele de interese.

Agenţia a finalizat verificările în cazul a şase ofiţeri de poliţie, şase persoane cu funcţii de conducere din cadrul instituţiilor publice, trei persoane cu funcţii de conducere din cadrul instituţiilor de învăţământ, zece funcţionari publici, 33 de aleşi locali, un membru al Consiliului Concurenţei, trei parlamentari, un judecător, un procuror, un subprefect, un angajat din instituţiile publice implicat în procesul de privatizare şi două persoane cu funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale la care statul este acţionar.

Precizarea vine după ce Radu Nicolae, coordonator de programe al Centrului de Resurse Juridice, a declarat pentru NewsIn că din raportul pe anul trecut şi din ceea ce prezintă pe site, activitatea ANI se rezumă în mare măsură la sesizarea parchetelor pentru fals în declaraţii, instituţia neglijându-şi mandatul principal, care este sancţionarea conflictelor de interese, incompatibilităţilor şi a averii ilicite.

Nicolae a explicat pentru NewsIn că demersurile de până acum ale Agenţiei nu au fost decât unele de imagine, care să ducă la concluzia că “ANI lucrează”.

"ANI nu mai are timp să-şi facă activităţile sale, pentru că e prea ocupată să dea de lucru parchetului. Infracţiunea de fals în declaraţii este destul de greu de probat, trebuie demonstrat că falsul s-a făcut cu intenţia de a produce consecinţe juridice. În ţară, conflictele de interse şi incompatibilităţile s-au generalizat, iar ANI continuă să facă PR în loc să lase pentru şase luni falsul în declaraţii şi să ocupe serios de consilierii locali şi judeţeni care se comportă ca şi cum ar fi scăpat din lesă”, a declarat Radu Nicolae pentru NewsIn.

Mai mult, Nicolae spune că o altă problemă care ar fi de competenţa ANI este politizarea instituţiilor, care a adus după sine numeroase incompatibilităţi. “Mai mult, politizarea recentă a directorilor de deconcentrate a generat un val de incompatibilităţi de care chiar nu se ocupă nimeni. Conform art. III, alin. 9 din OUG 37/2009, directorilor coordonatori ai serviciilor publice deconcentrate şi directorilor adjuncţi, pe perioada executării contractului de management, li se aplică prevederile din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare. Asta înseamnă că au aceleaşi interdiciţii ca şi funcţionarii publici. Astfel, confom. art. 94, alin. 1 din Legea nr. 161/2003 "calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică". "Funcţia de consilier local, consilier judeţean este o funcţie de demnitate publică”, a explicat pentru NewsIn coordonatorul de programe al Centrului de Resurse Juridice.

Acesta a mai spus că Centrul de Resurse Juridice a semnalat la ANI, de la sfârşitul anului trecut şi până în prezent, şapte cazuri de incompatibilitate din rândul aleşilor locali.

Preşedintele ANI, Cătălin Macovei, a respins toate acuzaţiile care au fost aduse de CRJ. "Mi se pare o acuzaţie nefondată la adresa instituţiei care, cu toate că funcţionează de puţin timp, a reuşit să trimită parchetului sau la instanţe un număr important de dosare. În ceea ce priveşte sesizarea parchetului cu privire la eventuala săvârşire de către persoana cercetată a infracţiunii de fals în declaraţie, dosarele în care am sesizat parchetul privesc inclusiv cazuri de incompatibilităţi sau conflicte de interese", a declarat pentru NewsIn Cătălin Macovei.

În acelaşi timp, preşedintele ANI a declarat pentru NewsIn că este posibil ca inspectorii de integritate să fi soluţionat o parte din dosarele constituite ca urmare a plângerilor Centrului Resurse Juridice, însă să nu fi comunicat rezultatul şi către CRJ.

01 iunie 2009 18:40

reporter Andrada Dumitrescu

editor Marius Iosef

3 iun Gardianul: Asociatia Magistratilor cere instantelor sa comunice daca SRI vrea informatii din dosare Presedintele Asociatiei Magistratilor din România (AMR), Mona Pivniceru, a cerut magistratilor sa verifice daca angajati ai SRI s-au mai prezentat si în alte instante, la fel cum s-a întâmplat la Tribunalul Neamt, existând o astfel de situatie si la Botosani. Mona Pivniceru a solicitat sa i se transmita daca s-au mai prezentat si alti angajati SRI la alte instante si în ce conditii, aratând ca din anumite discutii de pe forumuri private ale magistratilor, aceeasi situatie s-a întâmplat la Botosani. Întrebata cum ar putea afecta justitiabilul situatia din justitie, presedintele AMR a raspuns ca „justitiabilul este o persoana de care nimeni nu mai tine cont în România“, „este o fictiune“ si este invocat pentru a schimba reglementari, dar care nu tin cont de interesul sau. Victor Alistar, presedintele Transparency International România, a declarat ca recomandarile din ultimul Raport CE referitoare la independenta magistratilor sunt din ce în ce mai mult ignorate. El a apreciat ca prin hotarârea Curtii Constitutionale prin care s-a decis ca este un conflict de constitutionalitate ca instantele sa judece litigii privind sporurile pentru magistrati cenzureaza recursul în interesul legii. Alistar a apreciat ca este vorba despre un santaj, ca instrument de lupta politica. Presedintele Transparency a mai subliniat ca Parlamentul s-a comportat în privinta codurilor ca „Marea Adunare Nationala“. Si presedintele Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, a apreciat ca existenta unor situatii în care, prin invocarea interesului national se prezinta angajati SRI în instante, pune în pericol statul de drept. Iorgulescu a sustinut ca poate fi considerata „pericol pentru siguranta statului“ pentru ca intentioneaza sa „saboteze“ codurile în Parlament. Discutii private care nu o deranjeaza pe judecatoarea Baltag Judecatoarea Gabriela Baltag de la Tribunalul Neamt a declarat ca nu s-a simtit amenintata „cumva“ de o angajata a Serviciului Român de Informatii si ca aceasta i-a cerut informatii. Judecatoarea a relatat împrejurarea în care a fost vizitata la sediul Tribunalului Neamt de o persoana care s-a recomandat ca fiind de la SRI. Persoana respectiva a dorit o discutie privata, de aceea au iesit pe holul instantei pentru ca în birou mai lucreaza înca doua persoane. Baltag a mai spus ca au discutat 15-25 de minute pe marginea memoradumului „Adevarul despre Justitia româna“ si ca i-a cerut un numar de telefon cu mentiunea ca daca va avea nevoie de informatii suplimentare o va contacta. „Faptul ca a venit SRI-ul la noi nu m-a mai mirat, având în vedere ce se întâmpla cu Justitia româneasca“, a spus judecatoarea Baltag în cadrul conferintei Asociatiei Magistratilor din România, promotoarea statului de drept si a independentei puterii judecatoresti. CSM dezaproba modul de operare al SRI Saptamâna trecuta, Asociatia Magistratilor din România (AMR) informa într-un comunicat de presa ca judecatorii români se afla sub lupa Serviciului Român de Informatii (SRI) si ca aceasta institutie face presiuni si acte de intimidare la adresa judecatorilor care au comunicat institutiilor internationale „Adevarul despre Justitia româneasca“. „SRI i-a comandat nu stiu cui (?!) face presiuni

si acte de intimidare a judecatorilor care au îndraznit sa se adreseze institutiilor internationale pentru a le aduce la cunostinta «Adevarul despre Justitia româneasca»“, se arata într-un comunicat al AMR, semnat de presedintele asociatiei, judecatoarea Mona Pivniceru de la Curtea de Apel Iasi. Asociatia mai sustinea ca judecatorii Tribunalului Neamt, constituiti în Adunarea Generala din 27 aprilie, au hotarât sa adreseze Comisiei Europene - Directia Justitie, Libertate si Securitate, Parlamentului European si Consiliului Europei pentru a le aduce la cunostinta presiunile si discreditarea la care este supusa justitia în România, cu scopul vadit de decredibilizare si desfiintare a acesteia ca putere în stat. Consiliul Superior al Magistraturii a dezaprobat modalitatea în care SRI induce în eroare opinia publica referitoare la pretinse activitati ce tin de identificarea acelor aspecte care pot afecta starea de legalitate, în considerarea faptului ca are obligatia protejarii valorilor constitutionale. A.M.N.

9AM News: Interdictia lui Becali de a parasi tara nu are legatura cu imunitatea parlamentara Interdictia de a parasi tara impusa lui Gigi Becali nu are legatura cu imunitatea parlamentara, spun specialistii, in conditiile in care calitatea de europarlamentar, care confera aceasta imunitate, este obtinuta prin prezenta acestuia la Bruxelles. Instanta a decis: Becali nu poate pleca la Bruxelles Surse din magistratura au explicat pentru NewsIn ca un parlamentar european ales in Romania beneficiaza de aceleasi imunitati pe care le are un parlamentar obisnuit in Romania. "Trebuie sa ne raportam la prevederile Constitutiei Romaniei in materie de imunitate parlamentara", afirma sursele citate. Insa in legislatia romaneasca nu exista referire la situatia in care unui parlamentar ii este impusa o restrictie de a nu parasi tara, ca in cazul Becali. Articolul 72 din Constitutia Romaniei prevede ca deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie", arata specialistii. Aceasta prevedere trebuie coroborata, asadar, cu legislatia europeana. Potrivit articolului 9 din Protocolul privind privilegiile si imunitatile Comunitatii Europene, pe durata sesiunilor adunarii, membrii acesteia beneficiaza pe teritoriul national de imunitatile recunoscute membrilor parlamentului propriei tari, iar pe teritoriul oricarui alt stat membru de exceptare de la orice masura de retinere sau de urmarire penala. Imunitatea este valabila inclusiv pe perioada deplasarii spre locul de desfasurare a reuniunii Adunarii, cat si la intoarcere. Ca rezultat, magistratii au explicat ca restrictia de a parasi tara, impusa patronului Stelei, nu poate fi anulata de imunitatea de care acesta ar beneficia ca europarlamentar. Si asta doarece, spun magistratii, nu exista un articol de lege care sa prevada asa ceva. De altfel, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, a afirmat, pentru NewsIn, ca Becali se afla in situatia de a face o cerere de ridicare a interdictiei ca o persoana de rand. "Restrictia impusa nu are nicio legatura cu imunitatea. Prevederile Constitutiei fac referire stricta doar la perchezitie, retinere sau arestare, singurele conditionate de aceasta imunitate", explica Iorgulescu. Ca urmare, singurul lucru care ar urma sa se intample in cazul Becali este declinarea dosarului sau la Parchetul General, au explicat surse judiciare. Potrivit acestora, tinand cont de textele de lege, cazul Becali ar putea doua turnuri care tin mai mult de strategia pe care doreste sa o abordeze procurorul

de caz de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti care instrumenteaza in acest moment dosarul. "Fie procurorul de caz, imediat dupa ce primeste dovada ca George Becali a fost ales parlamentar european, declina intreg dosarul la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fie poate disjunge dosarul si trimite la Parchetul General doar partea de dosar care il vizeaza pe Becali si sa continue cercetarile pentru celelalte parti din dosar", au explicat sursele NewsIn. O alta problema care se pune, insa, este momentul in care o persoana devine efectiv europarlamentar, moment conditionat de depunerea unei declaratii, si, de asemenea, daca autoritatile din tara care trimite respectiva persoana in PE cer invalidarea sa. In mod normal, validarea mandatului de europarlamentar de catre comisia de resort din Parlamentul European verifica doar compatibilitatea statutului de europarlamentar cu alte functii detinute, a explicat luni pentru NewsIn un purtator de cuvant al PE. Potrivit regulilor de procedura afisate pe site-ul Parlamentului European, fiecare europarlamentar ales trebuie sa declare in scris, cu cel mult sase zile inainte de prima sedinta a PE, ca nu detine o functie incompatibila cu cea de europarlamentar, cum ar fi cea de parlamentar national, ministru, comisar european, judecator la Curtea Europeana de Justitie, ombudsman UE sau membru al Curtii de Conturi UE. "In cazul in care s-a stabilit, pe baza unor date verificabile si din surse accesibile publicului, ca un deputat exercita o functie incompatibila cu calitatea de deputat in Parlamentul European, Parlamentul, pe baza informatiilor furnizate de presedintele sau, constata ca locul este vacant", se arata in regulile de procedura. "Pe baza unui raport al comisiei competente, Parlamentul procedeaza in cel mai scurt timp la verificarea prerogativelor si statueaza asupra validitatii mandatului fiecarui membru nou ales, precum si in privinta eventualelor contestatii formulate in conformitate cu dispozitiile Actului din 20 septembrie 1976, cu exceptia celor intemeiate pe legislatia electorala nationala", precizeaza documentul citat. Raportul comisiei competente se intemeiaza pe comunicarea oficiala, de catre fiecare stat membru, a rezultatelor electorale in ansamblul lor, cu precizarea numelui candidatilor alesi, precum si a eventualilor supleanti in ordinea clasarii rezultate in urma votului. Asadar, potrivit regulamentului, singura conditie pentru ca un europarlamentar sa se bucure de prerogativele mandatului este sa depuna declaratia privind inexistenta unor incompatibilitati. "Orice deputat participa la lucrarile Parlamentului si se bucura de exercitarea deplina a drepturilor in Parlament si in organele acestuia, atat timp cat prerogativele sale nu au fost verificate sau nu s-a luat o hotarare in legatura cu o eventuala contestatie, cu conditia sa fi efectuat in prealabil declaratia mentionata anterior", arata Regulamentul. Legitimatiile de europarlamentar, care asigura deputatilor libera circulatie in statele membre, sunt eliberate de presedintele Parlamentului, dupa ce a fost primita notificarea privind alegerea acestora.

O prevedere care ar putea sa faca referire la cazul de fata este cea potrivit careia, in urma alegerilor pentru Parlamentul European, presedintele PE invita autoritatile competente din statele membre sa comunice Parlamentului, in cel mai scurt timp, numele deputatilor alesi, pentru ca acestia sa poata participa la lucrarile Parlamentului inca de la deschiderea primei sedinte de dupa alegeri. In acelasi timp, presedintele le atrage atentia acestor autoritati cu privire la dispozitiile pertinente din Actul din 20 septembrie 1976 si le invita sa ia masurile necesare pentru a evita orice incompatibilitate cu mandatul de deputat in Parlamentul European. Pe de alta parte, "comisia competenta se asigura ca orice informatie care ar putea aduce atingere exercitarii mandatului unui deputat in Parlamentul European sau ordinii de clasare a supleantilor este comunicata in cel mai scurt timp Parlamentului de catre autoritatile statelor membre sau ale Uniunii, cu mentionarea datei de la care aceasta produce efecte in cazul unei numiri". In ceea ce priveste drepturile membrilor PE, potrivit Regulamentului, deputatii au dreptul de a consulta orice dosar aflat in posesia Parlamentului sau a unei comisii, cu exceptia dosarelor si conturilor personale pe care sunt autorizati sa le consulte numai deputatii in cauza. Exista insa si unele exceptii de la acest principiu, prevazute intr-o anexa a Regulamentului. Parlamentul European se poate pronunta in orice moment asupra oricarei contestatii referitoare la validitatea mandatului oricarui membru al sau pe baza unui raport al comisiei competente, potrivit Regulamentului Parlamentului European. In cazul in care autoritatile competente ale statelor membre initiaza o procedura care ar putea conduce la invalidarea mandatului unui deputat, presedintele Parlamentului European le solicita o informare periodica privind stadiul acesteia. Presedintele sesizeaza in legatura cu aceasta comisia competenta, la propunerea careia Parlamentul se poate pronunta. Legislatia europeana prevedre si procedura de ridicare a imunitatii. Astfel, orice cerere adresata presedintelui de o autoritate competenta a unui stat membru in vederea ridicarii imunitatii unui deputat este comunicata in sedinta plenara si trimisa comisiei competente. Comisia competenta examineaza fara intarziere si in ordinea in care i-au fost prezentate cererile de ridicare a imunitatii sau de aparare a imunitatii si privilegiilor. Comisia prezinta o propunere de decizie care se limiteaza la recomandarea adoptarii sau respingerii cererii de ridicare a imunitatii sau de aparare a imunitatii si privilegiilor. Comisia poate solicita autoritatii interesate furnizarea tuturor informatiilor si precizarilor pe care le considera necesare pentru a stabili daca este cazul sa se ridice sau sa se apere imunitatea. Deputatul in cauza are posibilitatea sa ofere explicatii, poate prezenta toate documentele si mijloacele de proba scrise pe care le considera pertinente si poate fi reprezentat de un alt deputat. In cazul in care cererea de ridicare a imunitatii contine mai multe capete de acuzare, fiecare dintre acestea poate face obiectul unei decizii distincte. In

mod exceptional, raportul comisiei poate propune ca ridicarea imunitatii sa vizeze exclusiv desfasurarea unei actiuni penale, fara ca vreo masura de arestare, o alta masura privativa de libertate sau orice alta masura care sa impiedice deputatul in exercitarea functiilor inerente mandatului sau sa poata fi adoptata impotriva sa, pana la pronuntarea unei hotarari definitive. In cazul in care un deputat este obligat sa compara in calitate de martor sau de expert, nu este necesar sa se solicite ridicarea imunitatii sale, daca deputatul: nu este obligat sa compara la o data sau intr-un moment care impiedica sau afecteaza exercitarea activitatii sale parlamentare sau poate sa prezinte o declaratie scrisa sau de orice alta natura care nu afecteaza indeplinirea obligatiilor sale parlamentare, nu este obligat sa depuna marturie in legatura cu informatii obtinute in mod confidential in timpul exercitarii mandatului sau pe care nu considera necesar sa le divulge. In cazurile de aparare a unui privilegiu sau a unei imunitati, comisia precizeaza daca circumstantele constituie un obstacol de ordin administrativ sau de alta natura in ceea ce priveste, pe de o parte, libertatea de circulatie a deputatilor care se deplaseaza catre sau dinspre locul reuniunii Parlamentului sau, pe de alta parte, exprimarea unei opinii sau a unui vot in exercitarea mandatului, sau daca se incadreaza in aspectele prevazute la articolul 10 din Protocolul privind privilegiile si imunitatile care nu se afla sub incidenta dreptului intern si prezinta o propunere prin care invita autoritatea in cauza sa traga concluziile care se impun. Comisia poate emite un aviz motivat privind competenta autoritatii in cauza si admisibilitatea cererii, dar nu se pronunta in niciun caz asupra vinovatiei sau nevinovatiei deputatului sau asupra oportunitatii sau inoportunitatii urmaririi penale a deputatului pentru opiniile sau actele care ii sunt imputate, chiar daca examinarea solicitarii ii permite comisiei sa dobandeasca o cunoastere aprofundata a cauzei. Raportul comisiei este inscris din oficiu la primul punct pe ordinea de zi a primei sedinte care urmeaza depunerii acestuia. Nu se admite niciun amendament la propunerea sau propunerile de decizie. Dezbaterea are ca subiect doar motivele pro si contra fiecarei propuneri de ridicare, mentinere sau aparare a unui privilegiu sau a imunitatii. Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 145, deputatul ale carui privilegii sau imunitati fac obiectul unei examinari nu poate interveni in dezbatere. Propunerea sau propunerile de decizie continute in raport sunt supuse la vot in cursul votarii care urmeaza dezbaterii. Dupa examinarea de catre Parlament, se procedeaza la vot separat pentru fiecare propunere continuta in raport. In cazul respingerii unei propuneri, decizia contrara se considera adoptata. Presedintele comunica imediat decizia Parlamentului deputatului in cauza si autoritatii competente a statului membru interesat si solicita sa fie informat in legatura cu derularea procedurii si cu hotararile judecatoresti care se

pronunta. Imediat dupa ce presedintele a primit aceste informatii, acesta le comunica Parlamentului in forma pe care o considera cea mai adecvata, daca este necesar, dupa consultarea comisiei competente.

NewsIn: Guvernul a adoptat o noua OUG de esalonare a platii sporurilor si drepturilor castigate in instanta Guvernul a adoptat, ieri, o ordonanţă de urgenţă care eşalonează pentru 2010-2012 plata sporurilor sau altor drepturi salariale obţinute în instanţă, anunţă Ministerul Justiţiei, după ce OUG din 2008 care prevedea eşalonarea acestora a fost declarată neconstituţională, relateaza NewsIn. Potrivit OUG adoptate în data de 14 iunie 2009, hotărârile judecătoreşti titluri executorii vor fi plătite în trei tranşe, respectiv în anul 2010 se va plăti 34% din valoarea titlului executoriu, în anul 2011 se va plăti 33% din valoarea titlului executoriu, iar în anul 2012 rămâne de achitat 33% din valoarea titlului executoriu. În comunicatul MJ se precizează că OUG a fost adoptată la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, valoarea titlurilor executorii de acest tip depăşeşte 2 miliarde de lei pentru întreg sectorul bugetar, inclusiv sistemul judiciar, se arată în comunicatul remis, luni, de Ministerul Justiţiei. În aceste condiţii, "caracterul extraordinar, imprevizibil şi amploarea fenomenului, pune în dificultate nu numai execuţia bugetului de stat, ci şi a bugetelor autorităţilor locale, în contextul unor resurse bugetare limitate şi a constrângerilor legate de necesitatea păstrării controlului asupra cheltuielilor bugetare", se precizează în comunicat. Ordonanţa a fost singura soluţie aflată la dispoziţia Guvernului pentru satisfacerea drepturilor beneficiarilor şi păstrarea controlului asupra cheltuielilor bugetare, susţine Ministerul Justiţiei în comunicatul remis luni. De asemenea, arată Ministerul Justiţiei, deciziile recente ale Curţii Constituţionale, care pun în discuţie mecanismul juridic avut în vedere de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la recunoaşterea sporurilor, "nu pot fi ignorate în acest context". Ministerul Justiţiei mai anunţă că va înainta, în şedinţa Guvernului de miercuri, 17 iunie, un pachet de propuneri care să amelioreze starea financiară a sistemului judiciar şi statutul personalului din acest sistem, indiferent de profesie. Pachetul de măsuri va avea în vedere revizuirea politicii privind destinaţia taxelor judiciare şi a unor prevederi speciale referitoare la aceste taxe, menţinerea profesiilor din sistemul judiciar pe poziţii de vârf în cadrul viitoarei grile de salarizare, obţinerea unor fonduri necesare pentru funcţionarea sistemului judiciar la rectificarea bugetară din toamnă, se mai arată în comunicat. Noul act de reglementare a datoriilor acumulate ca urmare a proceselor pentru diferite sporuri sau drepturi salariale a fost adoptat după o decizie recentă a Curţii Constituţionale. Decizia se referea la o ordonanţă similară, adoptată în 2008, prin care se eşalonau aceste datorii din justiţie. Directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, declară pentru NewsIn că CCR a decis deja că eşalonarea nu se poate face prin ordonanţă, fapt ignorat, însă, de Guvern. "S-a dovedit că în ţara asta Executivul nu e preocupat de lege. Nu numai că, atunci

când nu-i convine o lege, o abrogă, mai nou nu ţine cont nici de deciziile Curţii Constituţionale. Şi mă întreb de ce ţine cont Executivul? Probabil că ar trebui să fie un soi de grevă electorală, să nu mergem la vot, ca Executivul să aibă de ce ţine cont", a afirmat Georgiana Iorgulescu. Astfel, CCR a declarat neconstituţional, pe 12 mai, un articol din OUG 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. Potrivit acestuia, plata sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei, se realiza, eşalonat, în termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a documentului, modalitatea de eşalonare fiind stabilită prin ordin comun al ministrului justiţiei, ministrului economiei şi finanţelor, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR şi-a motivat decizia susţinând că reglementarea eşalonării sumelor pentru magistraţi putea fi amânată şi nu se impunea o ordonanţă de urgenţă. Curtea Constituţională a României reia, în hotărâre, argumentul potrivit căruia ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 nu a fost motivată de necesitatea unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, ci a fost impusă de diverse situaţii cu implicaţii financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti, motiv pentru care a declarat neconstituţionale primele două articole din actul mai sus amintit. "Întrucât subzistă aceleaşi raţiuni pentru care Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.I şi art.II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.75/2008, se impune adoptarea aceleiaşi soluţii şi în cauza de faţă. Prin urmare, Curtea urmează să admită excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.75/2008, întrucât eşalonarea plăţii sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei, nu a fost determinată de necesitatea unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată", susţine CCR. Curtea arată, de asemenea, că aprobarea ordonanţei printr-o lege, aşa cum s-a întâmplat în cazul OUG 75/2008, "nu acoperă viciul de neconstituţionalitate". După adoptarea OUG 75/2008, a fost semnat un protocol între MJ, CSM, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general, prin care s-au stabilit termenele de eşalonare a plăţii titlurilor executorii. Prima tranşă a fost dată în octombrie 2008, a doua urma să fie plătită în martie 2009, dar nu a fost onorată, ceea ce a dus la declanşarea unor proteste în justiţie, iar a treia trebuie să fie plătită în toamnă. Sursa: ROL.ro

Societatea civilă crede că amânarea raportului pe justiţie ar putea fi un avantaj pentru România

Reprezentanţii APADOR-CH, Transparency Internaţional şi cei ai Centrului de Resurse Juridice spun că amânarea prezentării raportului pe justiţie pentru România constituie un avantaj, dar teoretic, pentru ţara noastră, aceştia fiind sceptici faţă de atitudinea guvernanţilor faţă de justiţie.

Directorul executiv al APADOR-CH, avocatul Diana Hatneanu a declarat, pentru NewsIn, că autorităţile române au susţinut iniţial că au dorit să adopte rapid Codurile tocmai pentru a avea ce raporta faţă de UE, iar această decizie de a prezenta raportul în septembrie oferă timp pentru dezbatere.

"Teoretic, este un avantaj faptul că se amână, pentru că ar fi timp ca autorităţile să mai adopte unele măsuri", concluzionează Hatneanu.

De aceeaşi părere este şi Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice.

"La nivel teoretic, ar fi fost un avantaj în sensul că am fi avut mai mult timp pentru măsuri concrete. Se dovedeşte că nu profităm de acest timp. După cum vedeţi, Guvernul îşi asumă răspunderea pe cele două Coduri - penal si civil -, deşi Parlamentul avea timpul necesar să fie ce scrie în Constituţie, adică organul legiuitor", a declarat pentru NewsIn, Georgiana Iorgulescu.

Directorul executiv Transparency Internaţional România, Victor Alistar, spune că data la care va fi prezentat raportul poate fi un avantaj, dacă în această perioadă se corectează anumite lucruri. În esenţă, decizia amânării creează un fond de timp, important este ce vor face autorităţile în această perioadă", a declarat Alistar.

Preşedinţia suedeză a UE, care va începe la 1 iulie, aşteaptă în luna septembrie rapoartele pe justiţie pentru România şi Bulgaria, considerând că mecanismul de cooperare şi verificare a fost "de ajutor" până acum, iar UE a învăţat să monitorizeze şi implementarea, nu doar adoptarea aquis-ului.

22 iunie 2009 15:51

reporter Cristi Ciuperca

editor Cristina Hurdubaia

Telegraf de Constanta: Societatea civilă crede că amînarea raportului pe justiţie ar putea fi un avantaj Reprezentanţii APADOR-CH, Transparency Internaţional şi cei ai Centrului de Resurse Juridice spun că amînarea prezentării raportului pe justiţie pentru România constituie un avantaj, dar teoretic, pentru ţara noastră, aceştia fiind sceptici faţă de atitudinea guvernanţilor faţă de justiţie. Directorul executiv al APADOR-CH, avocatul Diana Hatneanu a declarat că autorităţile române au susţinut iniţial că au dorit să adopte rapid Codurile tocmai pentru a avea ce raporta faţă de UE, iar această decizie de a prezenta raportul în septembrie oferă timp pentru dezbatere. De aceeaşi părere este şi Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice. Directorul executiv Transparency Internaţional România, Victor Alistar, spune că data la care va fi prezentat raportul poate fi un avantaj, dacă în această perioadă se corectează anumite lucruri. Buna ziua, Iasi: Amanarea raportului pe Justitie, un avantaj pentru Romania Reprezentantii Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Transparency International si cei ai Centrului de Resurse Juridice spun ca amanarea prezentarii raportului pe justitie pentru Romania constituie un avantaj teoretic, acestia fiind sceptici fata de atitudinea guvernantilor fata de Justitie. Directorul executiv al APADOR-CH, avocatul Diana Hatneanu, a declarat, pentru NewsIn, ca autoritatile romane au sustinut initial ca au dorit sa adopte rapid Codurile tocmai pentru a avea ce raporta fata de UE, iar aceasta decizie de a prezenta raportul in septembrie ofera timp pentru dezbatere. "Teoretic, este un avantaj faptul ca se amana, pentru ca ar fi timp ca autoritatile sa mai adopte unele masuri", concluzioneaza Hatneanu. De aceeasi parere este si Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice. "La nivel teoretic, ar fi fost un avantaj in sensul ca am fi avut mai mult timp pentru masuri concrete. Se dovedeste ca nu profitam de acest timp. Dupa cum vedeti, Guvernul isi asuma raspunderea pe cele doua Coduri - penal si civil - desi Parlamentul avea timpul necesar sa fie ce scrie in Constitutie, adica organul legiuitor", a declarat Georgiana Iorgulescu. Directorul executiv Transparency International Romania, Victor Alistar, spune ca data la care va fi prezentat raportul poate fi un avantaj, daca in aceasta perioada se corecteaza anumite lucruri. "In esenta, decizia amanarii creeaza un fond de timp, important este ce vor face autoritatile in aceasta perioada", a declarat Alistar. Presedintia suedeza a UE, care va incepe la 1 iulie, asteapta in luna septembrie rapoartele pe justitie pentru Romania si Bulgaria, considerand ca mecanismul de cooperare si verificare a fost de ajutor pana acum, iar UE a invatat sa monitorizeze si implementarea, nu doar adoptarea aquis-ului. Ecaterina POPESCU

Euro Avocatura.ro – 24 iun Comunicat CJR. Respectarea drepturilor copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist trebuie sa devina o prioritate pentru guvernul roman Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) si Fundatia Romanian Angel Appeal (RAA), solicitam tuturor autoritatilor si institutiilor cu putere decizionala din domeniile sanatatii, educatiei, protectiei sociale si protectiei copilului Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003Puterile publice existente in stat.Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic. Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,Un grup mic de angajati, desemnati sa lucreze impreuna la un anumit proiect. adoptarea de urgenta a masurilor legislative care sa asigure copiilor cu tulburari din spectrul autist (TSA) respectarea dreptului la sanatate, educatie si protectie sociala prevazute de Constitutia Romaniei si de tratatele internationale la care Romania este parte. In conditiile in care, potrivit statisticilor internationale, 1 copil din 166 dezvolta o tulburare din spectrul autist, cifra reala a copiilor cu autism nu este cunoscuta in tara noastra insa avem peste 58.000 de copii cu dizabilitati. Intrucat serviciile de screening, diagnostic si interventie timpurie lipsesc iar costurile pentru terapiile de recuperare ale copiilor cu TSA nu sunt decontate de catre autoritatile publice din Romania, facem apel la autoritatile si institutiile publice care au luat parte la intalnirea organizata ieri, 25 februarie 2009, sa-si asume elaborarea si adoptarea unui cadru normativ care sa conduca la recunoasterea dreptului la sanatate, educatie si protectie sociala pentru copii cu TSA. Parintii copiilor cu TSA prezenti la intalnire au prezentat reprezentantilor autoritatilor publice principalele probleme cu care se confrunta aproape zilnic: diagnostice inexacte, incorecte sau stabilite foarte tarziu, servicii de ingrijire a sanatatii neadaptate la nevoile copiilor cu TSA, lipsa specialistilor in recuperarea copiilor cu TSA, lipsa resurselor materiale si financiare pentru plata terapiilor de recuperare (TR), dat fiind faptul ca acestea nu sunt recunoscute si in consecinta nu pot fi decontate in acest moment in Romania. Diagnosticarea corecta si interventia timpurie constituie nu doar recunoasterea unor drepturi fundamentale dar si asigurarea ca numarul persoanelor adulte asistate in centrele rezidentiale pentru persoanele cu dizabilitati va fi cu 50% mai mic, data fiind recuperarea rapida a copiilor intregati in programe individualizate de recuperare. CRJ, FDSC si Fundatia RAA solicitam tuturor autoritatilor si institutiilor cu putere decizionala din domeniile sanatatii, educatiei, protectiei copilului si protectiei sociale sa se implice in asigurarea si solutionarea urmatoarelor cerinte: • Accesul la servicii de screening, diagnosticare si evaluare a copiilor cu TSA prin reteaua medicala de asistenta primara, in acord cu standardele internationale din domeniul medical

• Accesul la tratament multidisciplinar, continuu, adaptat si instituit cat mai precoce • Recunoasterea oficiala de catre Colegiul Psihologilor din Romania a terapiilor care si-au demonstrat eficienta in recuperarea copiilor cu TSA. • Formarea specialistilor/terapeutilor din domeniul recuperarii copiilor cu TSA. • Decontarea din bugetul central/local a cheltuielilor realizate cu terapiile pentru recuperarea copiilor cu TSA. Centru de Resurse Juridice, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si Fundatia Romanian Angel Appeal isi ofera sprijinul pentru a contribui la elaborarea normelor care sa asigure recunoasterea in practica a drepturilor copiilor cu TSA prin initierea unui grup de lucru format din reprezentanti ai autoritatilor si societatii civile. Detalii despre campania Impreuna Invingem Autismul aflati accesand site-ul www.invingemautismul.ro.

Monitorul de Sibiu: Dezvaluire l Ministerul Justitiei ar putea elabora abia intr-un an studii de impact pe coduri Ministerul Justitiei a cam mintit Autor: Lavinia POPA Ministerul Justitiei a cerut recent sprijin de la Banca Mondiala pentru realizarea unor studii de impact, desi reprezentantii institutiei au declarat ca studiile exista, iar ministerul este criticat pentru OUG nr. 61, ce elimina aceste studii pentru legi pe care Guvernul isi asuma raspunderea. Surse din magistratura au declarat, pentru agentia NewsIn, ca Ministerul Justitiei a cerut spriin in urma cu putin timp de la Banca Mondiala pentru realizarea studiilor de impact, iar informatia a fost confirmata de minister. Practic, proiectul este la stadiul de discutii, respectiv redactarea termenilor de referinta pentru studii. Specialistii sustin, astfel, ca, in cel mai optimist scenariu, studiile de impact ar putea fi terminate in cel putin un an. Banii pentru aceste studii de impact pot fi obtinuti de la Banca Mondiala, spun aceleasi surse, din imprumutul obtinut pentru reforma sistemului judiciar in mandatul Monicai Macovei la Ministerul Justitiei, bani care nu au fost, insa, cheltuiti, pana acum. Astfel, imprumutul acordat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea proiectului este de 110 milioane de euro, la care se adauga contributia Guvernului Romaniei de 36,1 milioane de euro. Ministerul Justitiei a recunoscut, raspunzand unei solicitari NewsIn, ca Romania plateste deja dobanda pentru banii imprumutati. Banii s-au „tocat“ Nu este pentru prima data, insa, cand ministerul se gandeste sa foloseasca pentru Coduri banii de la Banca Mondiala. Astfel, pentru Coduri au fost folositi bani din imprumutul pentru reforma sistemului judiciar, dar si printr-un alt proiect al Bancii Mondiale. In total, a fost platita o suma de 1,2 milioane de dolari pentru consultantii care au lucrat pentru proiecte. Printre acestia se numara actualul ministru Catalin Predoiu, fostul ministru Valeriu Stoica, Gheorghe Florea, presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, sau Flavius Baias, potrivit informatiilor de pe site-ul Bancii Mondiale. Ministerul Justitiei a raspuns, recent, pentru revista „Capital“, care a publicat informatia de pe site-ul BM, ca, intr-adevar, din cadrul Comisiei pentru elaborarea Proiectului Codului Civil a facut parte si Catalin Marian Predoiu, dar doar pana la data de 29 februarie 2008, data numirii sale in functia de ministru al Justitiei. La data respectiva, Catalin Predoiu a renuntat la calitatea de membru al Comisiei si la incasarea restului de onorariu cuvenit, din totalul sumei de 112.000 de dolari. Ba studii, ba „analiza“ Reprezentanti ai Ministerului Justitiei au declarat, in ultimele saptamani, fie ca aceste studii sunt pe cale sa inceapa, fie ca s-au realizat. ONG-urile sustin ca nu s-au facut studii de impact, legea spune ca trebuie facute inainte de adoptarea Codurilor, iar informatiile comunicate de MJ arata ca, pana in prezent, s-ar fi facut „analize“ de impact sau studii de prefezabilitate cu privire la Coduri. Anterior adoptarii Codurilor de catre Guvern, au fost efectuate

analize interne privind necesitatea elaborarii proiectelor noilor Coduri, concretizate in expunerile de motive, se arata in raspunsul Ministerului Justitiei, la solicitarea NewsIn. Prin ordinul ministrului justitiei nr. 1062 din 30 martie, a fost instituit un grup de lucru format din reprezentanti ai MJ, Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Administratiei Nationale a Penitenciarelor, care sa evalueze impactul noilor coduri. „Guvernul recunoaste ca s-a apucat de studiile de impact dupa ce societatea civila a cerut realizarea lor. Guvernul recunoaste ca nu a respectat procedura privind studiile de impact. Conform legii nr. 24/2000, in momentul in care Guvernul transmite proiectele de Coduri in Parlament trebuie sa aiba anexate studiile de impact“, mentioneaza Ministerul Justitiei, in raspunsul dat agentiei NewsIn. In sfarsit, clarificari Grupul de lucru a avut o serie de reuniuni, in care s-a stabilit metodologia de lucru si au fost elaborate chestionarele ce vor fi transmise instantelor din tara in vederea transmiterii datelor necesare finalizarii studiului, care va sintetiza impactul Codurilor sub aspectul necesitatii si distribuirii resurselor umane, al infrastructurii si finantarii. In acelasi raspuns al Ministerului Justitiei, se arata ca MJ a adresat Bancii Mondiale o solicitare de asistenta in domeniul studiilor de impact. Singurul aspect clar este ca, in prezent, „se deruleaza activitatea de elaborare a termenilor de referinta in vederea selectarii consultantilor, urmand ca, dupa definitivarea acestora, sa se treaca la urmatoarele etape prevazute de procedurile Bancii Mondiale“. Acest lucru inseamna, dupa cum si Simona David - purtator de cuvant in cadrul Ministerului Justitiei a explicat, pentru NewsIn, ca studiile de impact pe Coduri nu au inceput si ca tot ce s-a facut a fost o analiza de impact. Procedura cu Banca Mondiala presupune elaborarea unui caiet de sarcini, unde sa se explice amanuntit ce se doreste prin aceste studii de impact. Ulterior se va desfasura o licitatie, pentru angajarea unui consultant care se va ocupa de realizarea studiilor. „In ceea ce priveste studiile de impact, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a decis initierea demersurilor in vederea contractarii serviciilor de asistenta tehnica in vederea realizarii analizei de impact a celor patru Coduri. Pentru realizarea acestei analize, in conformitate cu procedurile Bancii Mondiale, se va avea in vedere o perioada de implementare de aproximativ 12 luni, termenul de finalizare al analizei de impact fiind estimat pentru luna iulie 2010“, precizeaza Ministerul Justitiei, la cererea NewsIn. Contradictii si ascunzisuri Radu Nicolae, de la Centrul de Resurse Juridice, a explicat, pentru NewsIn, ca prin OUG 61/2009, Guvernul a abrogat obligativitatea studiilor de impact. „Probabil s-a ajuns la concluzia ca aceste studii nu vor putea fi facute in 5 zile, precum consultarile la Codul civil. Astfel, dupa ce Comisia Europeana a presat ani la rand Romania sa introduca studiile de impact, acestea sunt scoase din legislatie“, a declarat Nicolae. In plin scandal, secretarul de stat Alina Bica a sustinut ca Ministerul Justitiei a facut studiile de impact. „Sunt facute studiile de impact (...) exista studiile de impact facute de Ministerul Justitiei, au fost depuse, sunt parte integranta din notele de fundamentare“, a declarat Bica, in cadrul unei

conferinte de presa din 11 iunie, a carei inregistrare audio exista pe site-ul institutiei. Si alti reprezentanti ai Guvernului, dar si ai partidelor aflate la guvernare, au afirmat in repetate randuri ca s-au realizat studiile. Ce spune legea Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative a fost modificata prin Legea nr. 194/2007, ulterior fiind publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 453 din 04/07/2007. In articolul 6 indice 1 sunt introduse noi prevederi, care reglementeaza institutia studiilor de impact. Astfel, evaluarea preliminara a impactului se face de catre initiatorul proiectului de act normativ. In cazul unor proiecte de acte normative complexe, legea spune ca evaluarea impactului poate fi realizata, pe baza unui contract de prestari de servicii, de catre institute de cercetare stiintifica, universitati, societati comerciale sau organizatii neguvernamentale, in conformitate cu prevederile legale in vigoare referitoare la achizitiile publice. Studiile de impact nu sunt obligatorii in cazul initiativelor legislative ale deputatilor si senatorilor, precum si al celor bazate pe initiativa cetatenilor. Care sunt, totusi, codurile? Ministerul Justitiei a comunicat, la cererea agentiei NewsIn, ca procesul de elaborare a Codurilor s-a incheiat in noiembrie 2008. „Cele patru Coduri au fost elaborate de patru comisii separate, compuse din profesori universitari, judecatori, procurori, avocati si reprezentanti ai Ministerului Justitiei. Componenta comisiilor a fost stabilita astfel incat sa se asigure o reprezentare echilibrata a principalelor profesii juridice interesate in aplicarea Codurilor“, arata Ministerul. Radu Nicolae sustine ca lucrurile nu stau asa. „Nu imi dau seama cum procesul de elaborare s-a incheiat in noiembrie 2008, din moment ce Codurile transmise Parlamentului in decembrie 2008 si retrase de Guvern in ianuarie 2009 nu sunt identice cu cele transmise Parlamentului de catre Guvern in februarie 2009. Un exemplu este Codul de Procedura Penala, care in decembrie 2008 avea 607 articole, iar in varianta din februarie 2009 avea 597 de articole“, explica Radu Nicolae. Ministerul Justitiei arata ca dezbaterile proiectelor Codului civil si penal s-au finalizat la jumatatea lunii mai, de catre comisia parlamentara, iar, pe 10 iunie, Guvernul a decis asumarea raspunderii cu privire la cele doua proiecte. Codul civil In privinta consultarilor publice, Ministerul Justitiei vorbeste despre prima versiune a proiectului Codului civil, care a fost aprobata in Guvern in ianuarie 2004 si a fost adoptata de Senat in septembrie 2004. Proiectul a fost elaborat de o comisie compusa din profesori de la facultatile de drept ale Universitatilor din Bucuresti si Cluj, si de practicieni experimentati, a fost transmis tuturor instantelor si parchetelor, fiind primite comentarii si propuneri, arata MJ. De asemenea, proiectul a beneficiat de consultanta straina, prin Agentia Canadiana pentru Dezvoltare Internationala, de la un grup de experti din Québec (compus din profesori, magistrati, avocati). Pe parcursul dezbaterilor in Camera Deputatilor a aparut necesitatea unei revizuiri substantiale a proiectului, astfel incat a fost constituita o noua comisie de elaborare „compusa din reprezentanti renumiti ai lumii academice si din practicieni ai dreptului, profesori la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti“ si a aparut

a doua versiune a proiectului. Noul proiect a fost adoptat in Guvern in 11 martie 2009, si reprezinta o versiune consolidata a proiectului adoptat de Guvern in ianuarie 2004, se arata in raspunsul Ministerului Justitiei, pentru NewsIn. „Varianta asta consolidata a fost adoptata in 11 martie 2009, iar ultima consultare publica a fost in mai 2008. Deci Guvernul recunoaste ca nu a supus proiectul consultarii publice cu cel putin 30 de zile inainte de 11 martie 2009, asa cum il obliga Legea nr. 52/2003 a transparentei decizionale. Propun ca celor care au participat la cele 5 zile de consultari in aproape 5 ani sa li se aplice noul Cod, iar noua, restul cetatenilor, sa ni se aplice Codul de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza“, a spus Nicolae. Codul de procedura civila In ceea ce priveste proiectul Codului de procedura civila, acesta a fost postat, pentru prima data, pe site-ul MJ, in martie 2008, fiind transmis instantelor si celor mai importante centre universitare (Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi, Sibiu si Craiova), potrivit ministerului. Drept urmare, intre martie si septembrie 2008 au fost primite de la reprezentanti ai profesiilor juridice precum si de la instante, comentarii si propuneri, care au fost analizate de comisia de elaborare. Proiectul a suferit unele amendamente, iar noua versiune a fost publicata in septembrie 2008. Si in acest caz, s-au organizat simpozioane, conferinte la care au participat profesori universitari, judecatori, avocati, notari publici, executori judecatoresti si reprezentanti ai mediului de afaceri, arata MJ. De asemenea, au avut loc intalniri cu reprezentanti ai profesiilor juridice, ai instantelor si ai societatii civile. In iulie 2008, au avut loc dezbateri cu reprezentanti ai societatii civile, in cadrul Comisiei de Dialog Social - MJ, in iunie 2008 cu avocati, notari, consilieri juridici, iar in septembrie 2008 cu judecatori desemnati de conducerea curtilor de apel, cu reprezentanti ai ICCJ, CSM si INM, dar si cu ONG-urile interesate, precum si cu reprezentanti ai Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti din Romania, ai Asociatiei Romane a Bancilor, ai Uniunii Nationale a Notarilor Publici, ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ai Bancii Nationale a Romaniei, ai Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului, precizeaza MJ, in raspunsul dat NewsIn. „Toate dezbaterile s-au incheiat in 2008, dar Guvernul le-a adoptat in 25 februarie. Iarasi Guvernul recunoaste ca nu a respectat legea transparentei si nu a publicat proiectul spre dezbatere publica cu 30 de zile inainte de 25 februarie 2009“, constata, din nou, Nicolae. Codul Penal In privinta proiectului de Cod Penal, MJ informeaza ca, intre decembrie 2006 si februarie 2007, a fost transmis instantelor si parchetelor, care au formulat comentarii si propuneri, iar noua versiune a fost publicata pe site-ul MJ in 2 martie 2007. Ulterior, pe parcursul anului 2007, au avut loc intalniri cu reprezentanti ai profesiilor legale interesate in aplicarea dreptului penal, precum si cu reprezentanti ai instantelor. Noile amendamente au fost postate pe site-ul MJ in data de 24 ianuarie 2008. Proiectul Codului de Procedura Penala a fost publicat pe site-ul MJ in 14 aprilie 2008, a fost transmis instantelor, au fost organizate intalniri cu reprezentanti ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ai DNA. Ulterior, tot in 2008, au fost organizate intalniri cu reprezentanti ai judecatorilor si procurorilor din Cluj,

Oradea, Alba Iulia, Timisoara, Bucuresti, Craiova, Pitesti, Ploiesti, Brasov, Constanta, Galati, Iasi, Suceava, Bacau, Targu Mures. Radu Nicolae spune ca si de aceasta data Guvernul nu a respectat legea transparentei decizionale. „Problema este ca intre varianta Codului de Procedura Penala din decembrie 2008 si februarie 2009 sunt 10 articole in minus. Cu alte cuvinte, Guvernul a umblat la Cod fara sa se consulte cu nimeni“, spune expertul. Irosire 146,1 milioane de euro costa proiectul de reforma a justitiei Cristi Danilet l presedinte SoJust „Procedura e complicata si va temporiza mult lucrurile, probabil semnarea contractului cu castigatorul licitatiei se va realiza pe la sfarsitul anului, iar inca cel putin 6 luni sunt necesare pentru intocmirea studiilor, la care se adauga perioada de rezolvare a problemelor ivite de la modificarea legii de organizare judiciara pana la recrutarea personalului si pregatirea adecvata. Aproximez aplicarea noilor coduri cel mai devreme la mijlocul anului 2011“

Agerpres: Bucureşti, 2 iul /Agerpres/ - Centrul de Resurse Juridice (CRJ) condamnă în mod public afirmaţiile discriminatorii ale deputatului PD-L Cristian Boureanu Centrul de Resurse Juridice (CRJ) condamnă în mod public afirmaţiile

discriminatorii ale deputatului PD-L Cristian Boureanu faţă de colega sa, deputatul PNL Alina Gorghiu, din cadrul dezbaterilor din comisia de anchetă a ministrului Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi, din data de 1 iulie, se arată într-un comunicat remis, joi, AGERPRES. Deputatul Cristian Boureanu s-a adresat colegei sale cu "domnişorică" şi, la îndemnul Alinei Gorghiu ca acest apelativ să-l adreseze soţiei sale, deputatul PD-L a spus: "Discutăm de soţie sau amant? Să nu intrăm în chestiuni de familie, că sunteţi într-o situaţie delicată". CRJ consideră că apelativul "domnişorică" adresat preşedintelui unei

comisii parlamentare de anchetă nu este "un cuvânt foarte delicat şi foarte frumos", cum susţine deputatul Boureanu, ci un apelativ care "subminează autoritatea şi credibilitatea d-nei Gorghiu, în calitatea sa de deputat ales în Parlamentul României şi de preşedinte al Comisiei de anchetă menţionate". "Astfel de comentarii discriminatorii au ca efect nu doar atingerea

demnităţii personale a femeilor din clasa politică, aruncate într-o situaţie de inferioritate, ci şi atingerea demnităţii femeilor în general. În plus, astfel de declaraţii ale politicienilor români, de cele mai multe ori nesancţionate la nivelul discursului public, au rolul de a transmite un mesaj către electoratul românesc în general, întărind valorile misogine din societatea românească", arată sursa citată. CRJ aminteşte că reprezentarea femeilor în politica românească se

află sub media europeană de 24% femei în parlamentele naţionale, în România doar 46 din 471 de parlamentari ai actualei legislaturi fiind femei. "Acest gen de atitidine descurajeaza implicarea lor în viata politica",

apreciază CRJ în comunicatul citat. Potrivit CRJ, prin atitudinea sa, Cristian Boureanu a încălcat

prevederile ordonanţei Guvernului privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. AGERPRES/(AS)

ANTENA3.RO - EXCLUSIV ONLINE: Societatea civila riposteaza – Boureanu acuzat de comentarii sexiste la adresa Alinei Gorghiu Întâlnirea membrilor comisiei parlamentare de anchetă, pentru a dezbate cazul Monicăi Iacob Ridzi, ministrul Tineretului şi Sportului în ceea ce priveşte verificarea sumelor cheltuite de "Ziua Tineretului" s-a lăsat cu atacuri la viaţa privată în cadrul şedinţei de miercuri, 1 iulie. Centrul de Resurse Juridice (CRJ), ong care se ocupă cu respectarea drepturilor omului, condamnă afirmaţiile discriminatorii de genul "domnişorică" ale deputatului PDL, Cristian Boureanu faţă de liberala Alina Gorghiu şi acuză misoginismul din politica românească, conform unui comunicat remis către Antena3.ro. Deputatul Cristian Boureanu, care a fost mandatat pentru a-l reprezenta miercuri pe Cristian Petrescu, colegul său de partid în cadrul audierilor din cazul Ridzi, s-a adresat Alinei Gorghiu, liderul Comisiei de control a Parlamentului şi care o anchetează pe Monica Ridzi, cu apelativul "domnişorică". Conform unui comunicat al Centrului de Resurse Juridice, apelativul "domnişorică" adresat preşedintei unei comisii parlamentare de anchetă, nu este în niciun caz "un cuvânt foarte delicat şi foarte frumos" cum susţine Boureanu, ci un apelativ ce subminează autoritatea şi credibilitatea Alinei Gorghiu, în calitatea sa de deputat ales în Parlamentul României şi de preşedinte al Comisiei de anchetă menţionată. "Subminarea are loc pe criteriul de gen, deoarece cuvântul "domnişorică", în contextul în care a fost folosit de Cristian Boureanu, denotă lipsa de experienţă a preşedintei comisiei şi este greu de crezut că deputatul PDL ar fi folosit un apelativ echivalent, de genul "domnişorel" pentru a gratula un coleg deputat", declară Delia Niţă, managerul programului Antidiscriminare, pentru Antena3.ro. Reprezentanţii CRJ arată în document că în ceea ce priveşte aluziile referitoare la viaţa privată a Alinei Gorghiu, ele se înscriu în seria de comentarii sexiste din politica românească, de la "păsărică" la "trimitere pe centură" sau " pe traseu politic", în paralel cu "trimiterea prin paturile politicienilor". Ong-ul atenţionează în comunicat că "din nou, comentarii şi aluzii bigote şi sexiste de acest gen nu apar în cazul politicienilor de sex masculin din România". Organizaţia neguvernamentală motivează că astfel de comentarii discriminatorii au ca efect atât atingerea demnităţii personale a femeilor din clasa politică, aruncate astfel într-o situaţie de inferioritate, cât şi atingerea demnităţii femeilor în general. În plus, un astfel de comportament şi astfel de declaraţii ale politicienilor români, de cele mai multe ori nesancţionate la nivelul discursului public, conform comunicatului de presă, au rolul de a transmite un mesaj către electoratul românesc în general şi întăresc valorile misogine din societatea românească. "Mai mult, mesajul ajunge şi către femeile din România, a căror implicare la nivel decizional este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. În plus, acest gen de atitudine descurajeaza implicarea lor în viaţa politică", mai spune Niţă pentru Antena3.ro.

Ea adaugă că în ceea ce priveşte reprezentarea femeilor în politica românească, doar 46 din 471 de parlamentari ai actualei legislaturi sunt femei, în proporţie de 9.76% şi doar 8 din 137 sunt senatoare, pe când media europeană este de 24% femei în parlamentele naţionale. "Sperăm că de data aceasta reacţia femeilor din politica românească să fie pe măsura jignirii. Înţelegem că, în contextul politic românesc, cartea drepturilor omului e greu de jucat, dar considerăm că fără această carte - cheie, societatea românească nu va învăţa niciodată valorile democraţiei europene din care pretindem că facem parte", mai informează comunicatul Centrului de Resurse Juridice. În cazul particular al lui Cristian Boureanu, ong-ul consideră că deputatul a încălcat prevederile Ordonanţei Guvernului care priveşte prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare , referitoare la comportamentul discriminator şi la dreptul la demnitatea personală. Paula Safta, Antena3.ro

7 iulie Curierul National: Coaliţia "Opriţi Codurile!" a pierdut procesul cu Ministerul

Justiţiei Roxana Dimache

Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă acţiunea Coaliţiei "Opriţi Codurile!", prin care aceasta solicita suspendarea şi anularea adoptării celor patru proiecte de Coduri. Totuşi, decizia instanţei nu este definitivă, aceasta putând fi atacată cu recurs. Centrul de Resurse Juridice a anunţat în data de 14 aprilie că reprezentanţii

Coaliţiei "Opriţi Codurile!" au dat în judecată Guvernul şi Ministerul Justiţiei, organizaţia depunând acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti. CRJ a solicitat ca cele patru hotărâri de guvern prin care au fost

adoptate de către Guvern proiectele de Coduri şi au fost trimise Parlamentului să fie suspendate şi anulate. Peste 20 de organizaţii neguvernamentale au lansat campania "Opriţi

Codurile!", cerând Parlamentului să returneze Guvernului proiectele de Coduri pentru o dezbatere reală, deoarece anumite prevederi pot avea efecte dramatice asupra vieţii sociale, iar România ar risca să devină un "paradis penal". Executivul a adoptat, la 22 iunie, forma finală a proiectelor de Cod Penal şi

Cod Civil prin acceptarea a 18 din cele 42 de amendamente depuse la Codul Civil şi a 5 din cele 10 amendamente depuse la Codul Penal. "Amendamentele nu au vizat schimbări majore faţă de prevederile cuprinse

în proiectele Codurilor rezultate din Parlament. Modificările operate nu au fost de structură, au vizat în special recorelări, corecturi şi s-a ţinut cont şi de observaţiile Consiliului Legislativ şi ale Consiliului Superior al Magistraturii. Cu alte cuvinte, amendamentele au vizat forma, şi nu conţinutul", a declarat, atunci, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean. Sfidare la adresa cetăţenilor Coaliţia "Opriţi Codurile" consideră că proiectele celor patru Coduri - Civil, de

Procedură Civilă, Penal şi de Procedură Penală - trebuie dezbătute public, nu sub presiunea votului politic. Reprezentanţii Coaliţiei "Opriţi Codurile!" au declarat, la 10 iunie, că

"asumarea de către Guvern a răspunderii pe cele patru Coduri - Penal, Civil, de procedură penală şi de procedură civilă - este o sfidare la adresa cetăţenilor României". "Guvernul joacă un joc stupid. Uite codurile, nu sunt codurile. Ba sunt

ale noastre, ba ale Parlamentului. Ba avem studii de impact, ba n-avem, pentru ca, într-un final, să îşi asume răspunderea pe coduri, care nu sunt într-o formă nici de departe finalizată. Parlamentul a avut unica ocazie în 20 de ani să arate că poate să termine nişte proiecte de coduri. Nu a fost lăsat să o facă, motiv pentru care devine egal responsabil cu Guvernul", a declarat Georgiana Iorgulescu, reprezentant al coaliţiei "Opriţi Codurile!". Centrul de Resurse Juridice a anunţat în data de 14 aprilie că

reprezentanţii Coaliţiei "Opriţi Codurile!" au dat în judecată Guvernul şi Ministerul Justiţiei, organizaţia depunând acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti.

Gardianul: Actiunea Coalitiei «Opriti codurile» respinsa în instanta in procesul cu Guvernul Curtea de Apel Bucuresti a respins actiunea Coalitiei „Opriti Codurile“ care a

dat în judecata Executivul si Ministerul Justitiei, acuzând încalcarea legii transparentei si faptul ca adoptarea codurilor prin hotarâri de Guvern s-a facut fara existenta unor avize. Decizia Curtii de Apel Bucuresti poate fi atacata cu recurs la instanta suprema. Coalitia de organizatii neguvernamentale „Opriti codurile!“ a dat în judecata, în 13 aprilie, Executivul si Ministerul Justitiei. În cererea de chemare în judecata, depusa la Sectia de Contencios Administrativ a Curtii de Apel Bucuresti, ONG-urile acuza Executivul de încalcare a Legii transparentei, dar si a Legii 24/2000 care reglementeaza tehnica legislativa, reprezentantii organizatiilor spunând ca adoptarea codurilor prin hotarâri de Guvern s-a facut fara existenta unor avize. Pe lânge cele doua legi, ONG-urile au mai reclamat si încalcarea mai multor hotarâri de Guvern continând prevederi tehnice. Mai multe ONG-uri au depus, în 24 martie, la sediul Executivului, o plângere prealabila actiunii în instanta, cerând premierului Emil Boc sa retraga codurile civil, penal, de procedura civila si de procedura penala din dezbaterea Parlamentului, acuzând deficiente grave ale acestora. Plângerea prealabila înaintata Guvernului era semnata de reprezentantii

Centrului pentru Resurse Juridice si ai Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) si sustinuta de alte 11 organizatii nonguvernamentale: Transparency International (TI) România, Institutul pentru Politici Publice (IPP), Asociatia Jurnalistilor din România (AJR), Federatia Româna a Jurnalistilor „MediaSind“, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Clubul Român de Presa (CRP), Agentia de Monitorizare a Presei (AMP), Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale (CENTRAS), Asociatia Româna de Comunicatii Audiovizuale (ARCA), Centrul de Resurse pentru Participare Publica (CRPP) si Asociatia Pro Democratia (APD). Guvernul a aprobat, în 22 iunie, forma finala a codurilor penal si civil, acceptând 23 de amendamente, dintr-un total de 50 depuse, dintre care 18 la Codul civil si 5 la Codul penal. A.M. Realitatea.net: Coaliţia "Opriţi Codurile!" pierde, în primă instanţă, procesul cu Ministerul Justiţiei Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă acţiunea Coaliţiei "Opriţi Codurile!", prin care aceasta solicita suspendarea şi anularea adoptării celor patru proiecte de Coduri. Decizia instanţei poate fi atacată cu recurs. Centrul de Resurse Juridice a anunţat în data de 14 aprilie că reprezentanţii Coaliţiei "Opriţi Codurile!" au dat în judecată Guvernul şi Ministerul Justiţiei, organizaţia depunând acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti. CRJ a solicitat ca cele patru hotărâri de guvern prin care au fost adoptate de către Guvern proiectele de Coduri şi au fost trimise Parlamentului să fie suspendate şi anulate.

Peste 20 de organizaţii neguvernamentale au lansat campania "Opriţi Codurile!", cerând Parlamentului să returneze Guvernului proiectele de Coduri pentru o dezbatere reală, deoarece anumite prevederi pot avea efecte dramatice asupra vieţii sociale, iar România ar risca să devină un "paradis penal". Reprezentanţii organizaţiilor consideră că proiectele celor patru Coduri - Civil, de Procedură Civilă, Penal şi de Procedură Penală trebuie dezbătute public, nu sub presiunea votului politic. Gazeta de Cluj: Coalitia “Opriti Codurile” in proces cu Ministerul Justitiei Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă acţiunea Coaliţiei „Opriţi Codurile”, prin care aceasta solicita suspendarea şi anularea adoptării celor patru proiece de Coduri. Reprezentanţii Coaliţiei „Opriţi Codurile” au acţionat în judecată Guvernul şi Ministerul Justiţiei, iar Centrul de Resurse Juridice a solicitat ca cele patru hotărâri de guvern prin care au fost adoptate proiectele de Coduri şi au fost trimise Parlamentului să fie suspendate şi anulate. ONG au lansat campania „Opriţi Codurile”, cerând Parlamentului să returneze Guvernului proiectele de Coduri pentru o dezbatere reală. (B.G.) Romania libera: Coalitia "Opriti Codurile!", infranta in instanta Curtea de Apel Bucuresti a respins actiunea Coalitiei "Opriti Codurile!", care a dat in judecata Guvernul si Ministerul Justitiei pe motiv de incalcare a Legii transparentei in procedura de adoptare a Codului Penal si a Codului Civil. Potrivit directorului executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, organizatiile din coalitie vor decide in privinta recursului dupa ce vor vedea motivarea Curtii. Reprezentantii societatii civile au criticat, inainte ca Executivul sa-si asume raspunderea, faptul ca nu au fost organizate dezbateri publice, dar si unele prevederi din noile Coduri. Cu putin timp in urma, Guvernul a decis sa-si asume raspunderea pentru Codul Civil si de Procedura Civila, urmand ca in toamna sa finalizeze elaborarea celorlalte coduri. RFI: Coaliţia "Opriţi Codurile !" pierde procesul cu statul, la Curtea de Apel Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea Coaliţiei "Opriţi Codurile !", care a dat în judecată Executivul şi Ministerul Justiţiei. Organizaţiile neguvernamentale din coaliţia amintită au acuzat încălcarea Legii transparenţei şi faptul că adoptarea Codurilor prin Hotărâri de Guvern s-a făcut fără existenţa unor avize. Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la instanţa supremă. Coaliţia "Opriţi codurile !" a dat în judecată Executivul şi Ministerul Justiţiei, în luna aprilie. ONG-urile au depus pe 24 martie la sediul Guvernului o plângere prealabilă acţiunii în instanţă. Ele au cerut premierului Emil Boc să retragă Codurile Civil, Penal, de Procedură Civilă şi de Procedură Penală din dezbaterea Parlamentului, acuzând deficienţe grave ale acestora.

Plângerea prealabilă a fost semnată de Centrul pentru Resurse Juridice şi Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH). Alte 11 organizaţii neguvernamentale au susţinut demersul. Printre ele se numără Transparency International România, Institutul pentru Politici Publice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Clubul Român de Presă, Agenţia de Monitorizare a Presei şi Asociaţia Pro Democraţia. Contestarea Codurilor Penal şi Civil este o dovadă de "neseriozitate". Cel puţin aşa crede vice-preşedintele PDL, Valeriu Stoica, fost ministru al Justiţiei. El a spus pe 11 iunie la RFI că organizaţiile neguvernamentale nu au motive să invoce lipsa dezbaterilor publice în cazul acestor documente. Textele au fost dezbătute în Parlament, ce-i drept într-o formă "mai specială", aprecia la acea vreme Valeriu Stoica. "Nu înţeleg această contestare întrucât de cel puţin 12 ani, toate soluţiile care sunt avute în vedere ca noutăţi în proiectul noului Cod Civil au fost supuse dezbaterii publice", declara Valeriu Stoica. "Mi se pare că este o dovadă de uşoară neseriozitate din partea celor care afirmă că aceste chestiuni n-au fost discutate, au fost discutate în mod succesiv, timp de 12 ani", susţinea fostul ministru al Justiţiei. "S-a ajuns într-un punct în care, însă, aşa cum bine ştiţi, nu mai poate fi întârziată adoptarea acestor Coduri, iar dezbaterea parlamentară de care vorbiţi a avut loc, într-o formă, e adevărat, mai specială", spune vice-preşedintele Partidului Democrat Liberal.

Romania libera, NewsIn, Cotidianul 19-20 iulie Romania libera: Predoiu da raportul coalitiei Camelia Popa Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, va participa astazi la sedinta saptamanala a coalitiei pentru a discuta Raportul Comisiei Europene asupra justitiei din Romania. Potrivit unor surse comunitare, documentul expertilor europeni va critica din nou Parlamentul, pentru ca blocheaza dosarul penal al fostului premier Nastase, si va mentine monitorizarea Romaniei. Procurorul general, Laura Kovesi, se asteapta ca Raportul Comisiei Europene sa mentioneze numarul prea mic al celor care lucreaza in parchetele din tara. Ministrul Catalin Predoiu crede, in schimb, ca documentul va acorda Romaniei cel putin o bila alba: "Codurile sunt un punct bun in raport, insa trebuie sa continuam si cu procedurile, si cu legea de punere in aplicare a Codurilor, care este extrem de importanta, aproape la fel ca si Codurile, si care asigura compatibilitatea cu sistemul judiciar". Ministrul Justitiei va incerca insa astazi, in fata conducerii PSD si PDL, sa explice de ce Romania va primi si destule bile negre. De altfel, raportul sau in fata coalitiei a fost solicitat insistent in ultimele zile de catre pesedistul Viorel Hrebenciuc. Aflat in aceste zile sub presiunea magistratilor nemultumiti ca nu-si primesc sporurile, dar si sub presiunea liderilor coalitiei, care l-au atentionat indirect de mai multe ori ca si-ar putea pierde fotoliul daca Romania va primi note proaste de la Bruxelles, Catalin Predoiu spera sa-i poata convinge pe fruntasii coalitiei de guvernamant ca balanta aprecierilor si criticilor din documentul european care va fi dat publicitatii miercuri va fi echilibrata. Potrivit unor surse bine informate, Romania va fi criticata din nou ca nu se angajaza ferm in lupta anticoruptie, ca Legislativul continua sa blocheze anchetele juridice, dar si ca tribunalele nu au rezolvat inca definitiv nici un dosar in care sunt implicati politicieni. Pe de alta parte, raportul Comisiei acorda din nou note bune Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), dar si coalitiei de guvernamant pentru mentinerea lui Daniel Morar in fruntea DNA. Procurorul general, Laura Kovesi, se asteapta in plus ca si procurorii care au in lucru cauze de coruptie mica sa fie laudati. Expertii societatii civile considera ca Raportul Comisiei ar putea mentiona ca Romania ar fi regresat. Radu Nicolae, de la Centrul pentru Resurse Juridice, enumera "doua puteri ale statului aflate in suferinta: Parlamentul, pentru ca nu mai adopta legi, iar tara este condusa prin ordonante de urgenta, si Justitia, care nu mai are finantare". In acelasi timp, presedintele Freedom House Romania, Cristina Gusheth, spune ca Raportul privind justitia autohtona va fi unul "moderat", dar ca Romania ar trebui sa ramana sub monitorizarea Comisiei Europene, astfel incat reformele din acest domeniu sa fie reluate. Cotidianul, NewsIn, Ziare.ro: Raportul CE va sublinia lipsa progresului din justiţie, consideră societatea civilă Reprezentanţii mai multor ONG-uri consideră că raportul pe justiţie, care va fi publicat pe 22 iulie, va sublinia lipsa progreselor pentru toate cele patru

benchmarkuri, menţionând că este necesară continuarea monitorizării justiției din România, însă nu si activarea clauzei de salvgardare. Reprezentantul Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Radu Nicolae, consideră că România a făcut paşi înapoi în ultima perioadă, ajungând chiar la nivelul anilor 2005-2006. CRJ consideră că raportul de ţară ar putea fi negativ şi îngrijorător, mai ales că două dintre puterile statului ”suferă”. ”Legislativul suferă pentru că nu mai adoptă legi, iar justiţia suferă din lipsă de finanţare”, a declarat managerul programului de Integritate Publică al CRJ, Radu Nicolae. Şi Freedom House România este în favoarea continuării monitorizării, directorul ONG-ului, Cristina Guseth, motivând că ”suntem cu progresele abia la început, iar cei de la Comisie aşteaptă mai mult, aşteaptă fapte”. Cu toate acestea, Guseth a declarat pentru NewsIn că raportul va fi unul moderat, având în vedere că în nici unul din cele patru benchmark-uri nu au fost făcute progrese considerabile. De asemenea, reprezentanţii Transparency International România consideră că raportul pe justiţie, de pe 22 iulie ,”va sublinia neajunsurile identificate ca urmare a lipsei unor progrese reale”. Reprezentanţii TI România au declarat pentru NewsIn că se impune continuarea monitorizării României pentru toţi cei patru piloni reprezentaţi de benchmark-uri, însă nu cred că, prin raport, se va solicita activarea clauzei de salvgardare. ”Codurile nu sunt un progres pentru România” În privinţa implementării codurilor, care sunt incluse în obligaţiile primului benchmark, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale au declarat, pentru NewsIn, că acestea nu reprezintă un progres, deoarece au fost adoptate fără consultare, fără studii de impact şi fără campanii de informare a populaţiei. Aceştia susţin că ar trebui făcută o evaluare a modului în care codurile vor putea fi puse în practică, pentru a se vedea dacă există resursele necesare şi dacă vor funcţiona în sensul creşterii vitezei cu care se desfăşoară procesele. CSM nu s-a implicat în criza din justiţie, iar magistraţii vor sporuri nejustificate Despre criza din justiţie din ultima vreme, managerul programului Integritate Publică de la Centrul de Resurse Juridice spune că, la nivelul justiţiei, problemele vin din lipsa banilor pentru funcţionarea instanţelor. ”Nu se poate ca instanţele să nu mai aibă hârtie şi să nu mai poată trimite citaţii, de exemplu”, a adăugat Radu Nicolae. El a mai spus că CE ar putea solicita Guvernului o rectificare bugetară pentru justiţie, prin care să fie mărit bugetul acordat acestui domeniu. ”CSM ar fi putut să îşi asume un rol mai important în conflictul dintre magistraţi şi Ministerul Justiţiei, însă se ţine deoparte. Cred că va fi criticat acest activism redus al CSM, care nu a făcut erori majore, dar nici nu a progresat”, consideră reprezentantul CRJ.

”Criza din sistemul judiciar a contribuit major la încetinirea reformelor şi va exista o influenţă în raportul Comisiei Europene. CSM nu a gestionat criza, nu s-a implicat deloc”, spune şi reprezentantul Freedom House, Cristina Guseth. Sistemul judiciar este inconsecvent Guseth a mai declarat, pentru NewsIn, că nici pretenţiile legate de nenumăratele sporuri pentru magistraţi nu i se par justificate şi că nu consideră normal ca judecătorii să primească inclusiv spor de calculator. Cu toate acestea, directorul Freedom House a explicat că i se pare absolut normal ca salariul unui judecător să fie suficient de mare astfel încât acesta să poată să fie independent, dar a adăugat că independeţa aceasta presupune şi o responsabilitate a judecătorului. ”În jurisprudenţă, nu poţi să dai soluţii diferite în cazuri foarte similare, iar astfel de situaţii au loc în prezent în România”, a precizat Guseth. Despre faptul că procesele intentate de magistraţi pentru sporuri au fost judecate în maxim două zile de la depunerea acţiunilor, Guseth spune că acest lucru dovedeşte că ”dacă se doreşte, se poate ca procesele să fie judecate rapid”. Directorul Freedom House România mai arată că acesta e încă un semn al faptului că sistemul judiciar din România e inconsecvent. ”Dacă se doreşte, se judecă foarte repede, când nu se doreşte, se amână la infinit”, a adăugat Cristina Guseth. ANI trebuie să arate că nu e influenţată politic În privinţa celui de-al doilea benchmark, ce face referire la Înfiintarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI), cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, reprezentanţii ONG-urilor spun că sunt îngrijoraţi. Ei consideră că ANI îşi face publicitate şi declară presei, pe surse oficiale sau neoficiale, că va ancheta noi miniştri. ”ANI ar trebui mai întâi să îşi facă treaba bine şi să îşi atingă scopul pentru care a fost creat”, a declarat, pentru NewsIn, Radu Nicolae de la CRJ. De exemplu, spune el, cazul averii lui Nemirschi, anchetat de ANI, pare „un caz subţire, dar intens mediatizat de Agenţie”. De asemenea, reprezentanţii Freedom House spun că ANI a început să funcţioneze, dar încă are de probat că funcţionează într-o manieră independentă, fără influenţe din zona politicului. Rezolvarea dosarelor de mare corupţie nu ţine doar de DNA Despre anchetarea şi condamnarea marilor corupiţi din România, ONG-urile spun că DNA îşi face treaba, însă Parlamentul va fi criticat de Comisia Europeană pentru blocarea mai multor dosare, iar judecătorii pentru încetineala desfăşurării proceselor. Cu toate acestea, ONG-urile critică faptul că DNA nu a rezolvat, în ultima vreme, decît dosarul de corupţie din fotbal, pe care îl consideră important, dar fără relevanţă pentru bunul mers al societăţii în ansamblul său. Marile probleme sunt licitaţiile publice „organizate pe sprânceană”, mai spun ONG-iştii.

Reprezentanţii ONG-urilor susţin că rezolvarea dosarelor de mare corpţie nu ţine doar de DNA, ci şi de modul şi viteza de judecare a acestora în instanţe. Astfel, directorul Freedom House România a declarat, pentru NewsIn, că dosarele depind şi de judecători, care ar trebui să judece pe fondul cauzei, nu să amâne la nesfârşit aceste dosare, pentru vicii de procedură. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale contactate de NewsIn consideră că progresele referitoare la marea corupţie sunt limitate şi că încă se aşteaptă rezultate. Ei mai spun că e şi vina Parlamentului, care a blocat unele dosare, dar şi că CE va aşteapta progrese legate de celeritatea soluţionării dosarelor şi de repartizarea aleatorie a acestora în instanţe. Direcţia Generală Anticorupţie a făcut progrese Despre al patrulea benchmark, care vizează corupţia la nivel mic, Radu Nicolae de la CRJ spune că descentralizarea la nivel local nu va face decât ca „baronii locali să fie şi mai baroni”. Nicolae critică şi corupţia din sectorul medical, unde, potrivit CRJ, nu s-a făcut nimic. Cu toate acestea, ONG-urile sunt de părere că în raport se va vorbi despre îmbunătăţiri la acest nivel, cum ar fi creşterea transparenţei, numărul mai mare de cazuri soluţionate sau activitatea bună a Direcţiei Generale Anticorupţie. Comisia Europeană va întreba Guvernul cum a pus în aplicare strategia CE anticorupţie pentru 2008-2010, unde se vorbea despre corupţia din sănătate, administraţie şi toate sectoarele vulnerabile, mai arată ONG-iştii consultaţi de NewsIn. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale susţin că toate obligaţiile asumate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare trebuie ”abordate cu maximă seriozitate” şi nu mai trebuie amânate la nesfârşit. NewsIn.

23 iulie 9AM News: Centrul de Resurse Juridice, pe lista neagra a ANI Directorul Centrului de Resurse Juridice, avocatul Georgiana Iorgulescu, a declarat ca din informatiile pe care le detine, reprezentantii ONG-ului pe care il conduce ar fi pe lista "neagra" a Agentiei Nationale de Integritate, dupa Transparency International Romania. "Se aude ca urmam noi ca ONG, pentru ca am deranjat. Probabil ca intreaga societate civila, atat cat mai este, deranjeaza", a completat Iorgulescu, potrivit NewsIn. Avocatul Georgiana Iorgulescu spune ca nu intelege de ce "ANI treneaza de 6 luni cazurile legate de posibile incompatibilitati si conflicte de interese ale alesilor locali sesizate de catre Centrul pentru Resurse Juridice". Si, "nici de ce, desi Transparency International Romania a sesizat posibilele probleme de integritate ale conducerii ANI, nu s-a primit nici un raspuns. Curios este faptul ca dosarul "Victor Alistar/TI", insa, a fost rezolvat de ANI in doar cateva saptamani". Directorul CRJ are si o explicatie. "Cazul s-a rezolvat atat de rapid printr-o inversare a sarcinii probei. Adica, mai nou, cetatenii trebuie sa isi demonstreze nevinovatia si nu mai este chemat statul sa demonstreze vinovatia. S-a rezolvat si prin cercetarea unor persoane juridice de drept privat, pentru a gasi ceva. S-a rezolvat prin neaudierea partilor aflate in cercetare si prin amestecul in activitatea unor entitati private, asupra carora nu au competenta. Si, nu in ultimul rand, prin manipularea textului de lege", completeaza Iorgulescu. Reprezentantul ONG-ului declara ca nu exista posibilitatea de a fi contestata procedura ANI. "Nu se poate, pentru ca este clasificata. Pana la urma, ce este ANI, un organism administrativ sau un serviciu care desfasoara " activitati operative"- sintagma folosita chiar de conducerea ANI intr-un comunicat de presa de infierare a Centrul de Resurse Juridice?", a mai declarat avocatul Georgiana Iorgulescu, care a incheiat spunand ca este timpul ca "cineva sa ia taurul de coarne, pentru a vedea ce merge si ce nu merge in activitatea si organizarea ANI". Ziare.com: Seful ANI are case, terenuri si Jaguar la scara Chiar daca nu ii dau conturile pe afara de bani, Catalin Macovei presedintele Agentiei Nationale de Integritate se poate mandri cu masini, case, apartamente si terenuri. Seful ANI detine impreuna cu sotia sa o vila in Chitila, o parte dintr-o casa din comuna Vartoape din Teleorman si inca o parte dintr-un apartament in Bucuresti, impreuna cu alta ruda. Pe numele sau mai exista si o garsoniera, tot in Capitala, informeaza Cancan. In ceea ce priveste masinile, Macovei detine un Jaguar din 2004, iar la inceputul lui 2009 a vandut o alta masina catre o ruda de-a sa.

Macovei are, impreuna cu sotia, un teren intravilan in Predelut, judetul Brasov si, prin mostenire, a dobandit un teren agricol de 4,75 hectare in comuna Vartoape din judetul Teleorman. Problemele sefului ANI ar putea sa nu fie insa legate numai de averea sa. El a fost acuzat miercuri, de catre Georgiana Iorgulescu, reprezentantul Centrului pentru Resurse Juridice, ca Agentia pe care o conduce colecteaza ilegal date despre CRJ. Iorgulescu a declarat pentru Realitatea FM ca ANI a declansat culegerea de informatii dupa ce CRJ a sesizat institutia in legatura cu mai multe persoane din administratia publica aflate in stare de incompatibilitate. Realitatea FM: G. Iorgulescu(CRJ): Avem date ca A.N.I. investighează, ilegal, persoane juridice Georgiana Iorgulescu, reprezentantul Centrului pentru Resurse Juridice susţine la Realitatea FM că Agenţia Naţională de Integritate colectează date despre organizaţia sa. Iorgulescu afirmă că ANI nu are, legal, astfel de atribuţii. Potrivit Georgianei Iorgulescu, Agenţia a declanşat culegerea de informaţii după ce CRJ a sesizat instituţia în legătură cu mai multe persoane din administraţia publica aflate în stare de incompatibilitate. Ea deplange faptul că procedura de lucru a ANI este clasificată. http://fm.realitatea.net/g--iorgulescucrj--avem-date-ca-a-n-i--investigheaza--ilegal--persoane-juridice_1524.html Timpolis: Avertizorii de integritate - specie pe cale de disparitie in Romania Proiectul de raport al Comisiei Europene asupra justitiei releva faptul ca, cu toate schimbarile legislative facute pentru a incuraja functionarii publici sa denunte cazuri de coruptie, sesizarile de acest fel sunt extrem de putine sau lipsesc cu desavarsire. De frica sau pentru a nu-si complica inutil viata, majoritatea angajatilor din institutiile bugetare prefera sa pastreze tacerea atunci cand afla despre abuzuri, fapte de coruptie sau incompatibilitati in structurile in care isi desfasoara activitatea. Legea tacerii bate legislatia pro-integritate Proiectul de raport pe justitie al Comisiei Europene inventariaza progresele sau regresele facute de Romania in domeniul implementarii masurilor anticoruptie in institutiile bugetare. In acest sens, raportarea se face la comisia de disciplina a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, care a solutionat anul trecut 837 de plangeri, din care mai putin de 2% provin de la functionari care semnaleaza fapte de coruptie petrecute in institutia la care lucreaza. Mai precis, noua functionari au avut curajul anul trecut sa vorbeasca despre ilegalitatile sau abuzurile din structura in care isi desfasoara activitatea, cea mai mare parte a lor ascunzandu-se sub protectia anonimatului. Majoritatea plangerilor sunt facute de managementul institutiilor, iar procurorii au primit si anul trecut surprinzator de putine notificari sau plangeri penale in urma controalelor interne sau ale corpurilor de audit din institutii.

In urma celor 837 de plangeri facute anul trecut la Agentia Nationala a Functionarilor Publici, s-au dat 375 de sanctiuni, dintre care mai mult de 80% au fost sub forma avertismentelor scrise. Raportandu-se la aceste date, proiectul de raport al Comisiei Europene releva faptul ca exista o lipsa de initiativa in ceea ce priveste detectarea coruptiei la nivel local si o relaxare a controalelor facute in serviciile de sanatate si educatie regionale, autoritatile si corpurile de control gasind si semnaland extrem de putine nereguli. Comisia Europeana recomanda, in acest sens, o implementare reala, nu formala, a politicilor privind avertizorii de integritate din interiorul institutiilor, mai ales in ceea ce priveste confidentialitatea. Potrivit legii, in situatia in care cel reclamat prin avertizarea in interes public este sef ierarhic, direct sau indirect, ori are atributii de control, inspectie si evaluare a avertizorului, comisia de disciplina sau alt organism similar va asigura protectia avertizorului, ascunzandu-i identitatea. Plan de masuri pe hartie In cadrul unui proiect derulat anul trecut, numit "Tacerea ta ne costa! - Campanie de de curatenie in administratia publica locala", Centrul de Resurse Juridice si Asociatia ProDemocratia au incercat sa determine autoritatile din administratia locala sa adopte o serie de acte normative concrete, menite sa intareasca politicile de integritate deja implementate. Parteneriatul ONG-institutii s-a realizat, si, formal, s-au luat angajamente si de catre Consiliul Judetean Timis, si de catre Primaria Timisoara, cu privire la adoptarea unui nou set de masuri pro-integritate. Si, din nou, la nivel strict formal, lucrurile s-au concretizat, in sensul ca si Primaria Timisoara, si Consiliul Judetean au adoptat, prin hotarari de consiliu, "planuri de imbunatatire a integritatii". Astfel, obiectivul a fost bifat si de ONG-uri, si de institutiile partenere, cu toate ca, de exemplu, planul de masuri pro-integritate al Consiliului Judetean prevedea "completarea, depunerea si publicarea declaratiilor de avere si de interese, pana la 31 mai, pentru anul fiscal anterior", lucru care oricum e prevazut de lege. In aceeasi ordine de idei, la Primaria Timisoara, in mod cel putin dubios, s-a fixat un termen foarte lax, in acelasi set de masuri pro-integritate, pentru "implementarea unei declaratii privind interesele rudelor functionarilor", care a fost prevazuta pentru data de... septembrie 2010. E greu de spus, in acest context, ca scopul programului initiat de ONG-uri - acela de a creste gradul de integritate al functionarilor publici - a fost atins. Laura Stefan, expert anticoruptie al Societatii Academice Romane explica de ce la institutiile romanesti nu pare sa prinda sistemul de avertizori de integritate, "brevetat" de multa vreme in tarile vest-europene : "Sistemul, in Romania, exista, dar e facut extrem de prost. In strainatate au fost cazuri in care avertizori de integritate, care au fost concediati din cauza denunturilor facute, s-au adresat in instanta, au castigat, au fost reangajati si au primit si despagubiri substantiale. La noi nu se pune problema de asa ceva. Cadrul legal exista, e adevarat, dar e greu de implementat. In vest acesti oameni,

care denunta ilegalitatile si abuzurile sunt iubiti de public si de mass media, sunt sprijiniti. In Romania nu se pune problema sa fie sprijiniti, si sunt supusi si unei presiuni extraordinare". SORIN OLARU Monitorizare justitie Adevarul: CJR: raportul Comisiei Europene este rupt de realitate Mihaela Stoica Raportul Comisiei Europene este rupt de realitatea sistemului judiciar de la Bucureşti, fiind prea diplomatic şi superficial, a declarat astăzi directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu. Iorgulescu a declarat că raportul nu prezintă în niciun fel problemele sistemului judiciar, nici măcar în privinţa obiectivelor de monitorizare. "Este extrem de diplomatic, suav, parcă s-a dorit să nu deranjeze pe nimeni,. Poate pentru că suntem şi noi stat membru, poate din cauza alegerilor şi schimbrărilor recente din forurile europene", a declarat directorul CRJ, citată de NewsIn. Avocatul a afirmat că raportul solicită studii de impact pe Coduri, dar nu prevede şi vreo critică asupra faptului că aceste studii ar fi trebuit făcute înainte de adoptarea Codurilor, potrivit legii româneşti. În privinţa strategiei de resurse umane din sistemul judiciar, Iorgulescu a precizat că raportul CE recomandă modificarea acesteia, fără, însă, să facă măcar trimitere la faptul că noile Coduri vor impune shimbări majore în ceea ce priveşte personalul din justişie, ceea ce s-ar măsura tocmai prin studiile de impact. Viziunea Ministerului Public concordă cu obiectivele fixate de Comisia Europeană Cu toate dificultăţile create de lipsa acută de personal, aprecierile pozitive ale activităţii procurorilor consemnate în raport demonstrează că viziunea Ministerului Public concordă cu obiectivele fixate de Comisia Europeană, arată, miercuri, Ministerul Public, într-un comunicat de presă. Reprezentanţii Ministerului spun că e nevoie, însă, de continuitate în implementarea proiectului care vizează întărirea capacităţii instituţionale a parchetelor de combatere a corupţiei. "Raportul prezintă obiectiv şi punctual problemele supuse monitorizării din justiţia română, din perspectiva situaţiei actuale, a vulnerabilităţilor identificate şi a măsurilor necesare pentru a atinge exigentele unui stat de drept. Este îmbucurător faptul că experţii Comisiei Europene au remarcat şi au apreciat măsurile luate în cadrul Ministerului Public, în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel local, respectiv elaborarea ghidului de bune practici în acest domeniu, întocmirea strategiilor locale de combatere a corupţiei şi constituirea reţelei de procurori care lucrează în acest domeniu", se arată în comunicat.

NewsIn: Raportul CE este rupt de realitatea din România, spune directorul CRJ Directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, a declarat, miercuri, după publicarea raportului CE, că documentul este rupt de realitatea sistemului judiciar de la Bucureşti, fiind prea diplomatic şi superficial. Iorgulescu a declarat, pentru NewsIn, că raportul nu prezintă în niciun fel problemele sistemului judiciar, nici măcar în privinţa obiectivelor de monitorizare. "Este extrem de diplomatic, suav, parcă s-a dorit să nu deranjeze pe nimeni,. Poate pentru că suntem şi noi stat membru, poate din cauza alegerilor şi schimbrărilor recente din forurile europene", a declarat directorul CRJ. Avocatul a afirmat că raportul solicită studii de impact pe Coduri, dar nu prevede şi vreo critică asupra faptului că aceste studii ar fi trebuit făcute înainte de adoptarea Codurilor, potrivit legii româneşti. În privinţa strategiei de resurse umane din sistemul judiciar, Iorgulescu a precizat că raportul CE recomandă modificarea acesteia, fără, însă, să facă măcar trimitere la faptul că noile Coduri vor impune shimbări majore în ceea ce priveşte personalul din justişie, ceea ce s-ar măsura tocmai prin studiile de impact. Cât despre referirile din raport la activitatea Agenţiei Naţionale Anticorupţie, directorul CRJ a susţinut că documentul CE laudă această instituţie, fără referire, însă, şi la deciziile instanţelor de anulare a amenzilor date de ANI. Europa FM: Justitia din România rămâne sub lupa celor Bruxelles-ului Comisia Europeană a făcut public astăzi raportul anual în ce priveşte starea justiţiei din România. România scapă de clauza de salvgardare pe justiţie, dar nu şi de Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Dacă anul trecut oficialii europeni erau îngrijoraţi de ritmul prea lent al schimbărilor în justiţia noastră, acum doresc ca reformele să fie cu adevărat puse în practică. Anchetele Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt privite cu ochi buni la Bruxelles. La fel si cele ale Agenţiei Naţionale de Integritatea - care a început să urmărească atent declaraţile de avere ale demnitarilor. Comisia salută şi adoptarea Codurilor Penal si Civil, pe care o consideră o dovadă a angajamentului politic a Bucureştiului. Totuşi, avertizează că nu toate prevederile acestora sunt bune, iar actualul cadru legislativ îngreunează actul de judecată. Raportul de astazi, privind justiţia, conţine, elemente tehnice asemănătoare cu cele din evaluările anterioare. Tonul folosit este unul mai blând decât în rapoartele trecute.

În ţară, reactiile au fost diferite. Ministrul Justiţiei remarcă lucrurile bune din raport. Amintim insa ca in ultimele zile au existat voci pe scena politică ce îl acuzau pe ministrul Cătălin Predoiu pentru faptul că în justiţie sunt probleme. Ministrul spune că se putea şi mai bine, dar ... şi mai rău, şi subliniază că Bruxelles-ul cere o justiţie nepolitizată şi mai multă voinţă politică. Pe de altă parte, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase spune ca raportul Comisiei Europene poate fi considerat echilibrat, obiectiv si corect la adresa tarii noastre. Chiar daca nu se inceteaza monitorizarea Romaniei in ceea ce priveste justitia, Anastase spune ca este o veste foarte buna ca nu a fost activata clauza de salvgardare. Consiliul Superior al Magistraturii consideră că raportul privind justiţia din România este, în ansamblu, pozitiv. Presedintele Senatului, Mircea Geoana crede ca progresele inregistrate in zona justitiei nu au fost suficient de convingatoare. El este de parere ca justitia din Romania este intr-o situatie critica. Nici liberalii nu au scăpat ocazia de a critica Puterea. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a adaugat ca raportul reprezintă un eşec al actualei conduceri a ţării. Reacţii diverse şi în rândul reprezentanţilor societăţii civile. Directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, spune că documentul nu prezintă toate problemele din sistem. Presedintele Transparency International, Victor Alistar, spune că documentul Comisiei Europene este mult prea indulgent. De asemenea, Victor Alistar salută concluzia oficialilor cu privire la adoptarea celor două coduri. Comisia Europeană a cerut studii de impact inainte de a pune in aplicare actele normative, ceea ce vine în acord cu solicitările anterioare ale societăţii civile care a criticat graba cu care au fost discutate si adoptate Codurile civil şi penal.

Azi: Directorul CRJ, Georgiana Iorgulescu ar vrea să ştie Cum îşi culeg datele cei de la Bruxelles? Raportul pe Justiţie al Comisiei Europene este foarte departe de adevărul şi realitatea sistemului judiciar românesc, susţine liderul Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), ba se întreabă cum îşi culeg cei de la Bruxelles datele pe care aceste documente se bazează. „Este un raport care nici măcar din perspectiva celor patru benchmark-uri nu se apropie de o minimă perspectivă asupra realităţii“, a afirmat Georgiana Iorgulescu. „Aş vrea să aflu, concret, ca cetăţean al acestei ţări, care este modalitatea de culegere a informaţiilor care stau la baza acestor rapoarte. Se pare că (autorii lor – n.r.) nu cunosc realitatea din România“, a spus aceasta, argumentându-şi acuzaţia cu câteva idei cuprinse în Raportul dat publicităţii miercuri. Astfel, în document se afirmă că ar fi foarte bine ca Executivul să realizeze studiile de impact pentru coduri, „autorii Raportului parcă prefăcându-se că nu ştiu că ele trebuie făcute anterior adoptării actelor normative“, susţine Iorgulescu. Apoi, documentul felicită inspecţia judiciară a CSM pentru că veghează la unificarea practicii judiciare, lucru care nu este în competenţa legală a acestuia, ci a instanţei supreme. În opinia directorului CRJ, este „neavenită“ recomandarea făcută de CE CSM de a-şi revedea strategia de resurse umane atâta timp cât nu există studii de impact ale codurilor care să indice necesarul de resurse umane din sistem. „În plus, CE felicită procurorul general pentru că a dat un ordin prin care invită parchetele locale să lupte împotriva corupţiei la nivel mic, deşi acest lucru face parte din fişa postului acestor parchete“, mai spune Iorgulescu, criticând dur şi menţionarea importanţei viitorului preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în Raport, „o imixtiune în afacerile interne“, în opinia sa. Aceasta a mai opinat că sunt necesare discuţii reale „în România, noi între noi, despre sistemul judiciar, care este în colaps“ şi nu discuţii „superficiale, din şase în şase luni, ocazionate de aceste rapoarte ale CE“, precizând că, referitor la modalitatea de culegere a informaţiilor pe care se bazează rapoartele CE, CRJ nu a fost consultat decât o singură dată în ultimii trei ani, atunci când reprezentanţii organizaţiei au avut o întâlnire cu un procuror de la Bruxelles, pe tema corupţiei de nivel mic. „Am întrebat, în urmă cu câteva luni, despre programul raportorilor la Bucureşti şi despre persoanele cu care aceştia se întâlnesc, însă mi s-a răspuns că activitatea lor este secretă“, a dezvăluit Georgiana Iorgulescu, fără, însă, a preciza cu cine anume a discutat. Bacau TV: Discuţii despre integritate Autor: 1 TV Bacau Reprezentanţi a trei ONG-uri s-au întâlnit pentru a discuta despre integritate şi despre nevoia implicării societăţii civile în monitorizarea activităţii instituţiilor de stat. Evenimentul a stârnit un interes destul de scăzut chiar şi în rândul organizatiilor nonguvernamentale.

Începând cu 2004, Centrul de Resurse Juridice monitorizează problemele de integritate şi de corupţie de la nivelul administraţiei publice locale. În parteneriat cu Asociaţia Pro Democraţia şi Transparency Internaţional România, CRJ a derulat un proiect care a vizat creşterea capacităţii de monitorizare anticorupţie a organizaţiilor neguvernamentale locale. Dacă la început acest proiect a stârnit interesul majorităţii ONG-urilor din Bacău, acum doar cele de mediu se mai implică. O posibilă explicaţie ar fi dependenţa unor ONG-uri de fondurile primite de la administraţia locală. Lupta pentru integritate în administraţie s-a transferat în mare parte din mâinle ONG.urilor în cele ale statului, odată cu înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate Timpolis: 20 de magistrati timiseni, la apogeul "razboiului sporurilor" 20 de magistrati timiseni, la apogeul "razboiului sporurilor" Bataia pentru acordarea de sporuri retroactive in sistemul judiciar pare sa fi ajuns la apogeu odata cu citarea, intr-o singura zi, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, a 2.000 de reclamanti - magistrati din toata tara, care solutionau anularea actului administrativ prin care s-a dispus sistarea platii sporurilor salariale de stres si conditii solicitante. Printre acestia se numara si aproximativ 20 de magistrati din Timis, a caror apartenenta la instante sau unitati de parchet din vestul tarii a fost omisa din "pomelnicul" cu reclamanti, fiind inclusi in marea masa a contestatarilor insiruiti in desfasuratoarele de sedinta. 2.000 de oameni, in proces cu Ministerul Justitiei In procesul-mamut de la Curtea de Apel Bucuresti, 2.000 de judecatori, procurori si grefieri au cerut suspendarea executarii actului administrativ semnat de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, prin care se anunta incetarea platii sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica, in cuantum de 50%, spor recent castigat prin hotarari judecatoresti date in toata tara intr-un sistem "reciproc avantajos" pentru instante. Printre cei 2.000 de reclamanti, care nu au putut fi cuprinsi cu totii in listele de sedinta, se regasesc si 20 de judecatori si procurori timiseni, a caror apartenenta la o anumita instanta sau la o anumita unitate de parchet nu a fost facuta publica, fiind inclusi "la pachet" in pomelnicele cu magistrati din intreaga tara, probabil cu scopul de a se evita mediatizarea acestui proces de catre presa locala. De altfel, Timisul a devenit in ultimele luni un varf de lance al luptei pentru sporuri, fiind chiar ridicate la Curtea Constitutionala, in ultimele luni, patru sau cinci exceptii de neconstitutionalitate prin care se solicita ca recursurile la procesele prin care magistratii din vestul tarii solicitau sporuri sa se judece la Curtea de Apel Timisoara, si nu la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cum specifica legea, probabil pe considerentul ca la Curtea de Apel Timisoara acest gen de procese sunt mult mai usor de castigat. Pana acum, Curtea Constitutionala a respins aceste exceptii de neconstitutionalitate, formulate de catre magistratii timiseni, insa ele continua sa fie ridicate, in instantele din vestul tarii.

Salariu din bucati Avocatul Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, e de parere ca situatia din prezent e cauzata de o politica salariala proasta, promovata ani in sir de Ministerul Justitiei. "In multe cazuri, salariul de baza era destul de mic, la acesta adaugandu-se o pleiada de sporuri. S-a ajuns sa se traiasca mai mult din sporuri decat din salariul propriu-zis. Timp de 20 de ani, Ministerul Justitiei nu a reusit sa rezolve aceasta problema, iar neimplicarea aceasta isi arata acum coltii. In plus, au intervenit o gramada de modificari legislative prin care s-au taiat, s-au reinfiintat, s-au ajustat, s-au marit, s-au completat sporuri, ajungandu-se la o situatie de haos". In urma acestei situatii, apreciaza reprezentantul C.R.J., statul se vede acum pus in situatia de a nu respecta legea. "Conform unei legi pe care eu nu o discut daca e proasta sau nu, magistratii aveau dreptul la o serie de sporuri. Daca nu s-a aplicat legea, magistratii s-au adresat instantei. Statul, daca a vazut la un moment dat ca s-au dat prin lege, o avalansa de sporuri, trebuia sa promoveze modificari legislative care sa ajusteze aceste sporuri. Insa statul nu a facut acest lucru, la fel cum acelasi stat roman nu a promovat modificari legislative atunci cand a pierdut si pierde pe banda rulanta procese la C.E.D.O. in materia proprietatii. Sunt hotarari judecatoresti irevocabile pe care noi credem ca le putem negocia. Si asa ajungem la C.E.D.O., unde pierdem proces dupa proces".

Stiri ONG, 29 iulie CRJ: Legile rasiale si Romania anului 2009 Data: 29-07-2009 articol din "ACTUALITATEA" Centrul de Resurse Jurdice condamna, printr-un comunicat, lipsa de reactie a organelor statului roman si a partidelor politice la derapajele discriminatorii si rasiste din Romania anului 2009, ce “amintesc si chiar repeta experiente pe care le credeam rezervate unui trecut negru din istoria omenirii”. CRJ se refera la «Protocolul » ce a fost impus exclusiv romilor din localitatea Sanmartin, judetul Harghita, in urma unui conflict interetnic intre maghiarii majoritari si romii minoritari din localitate. Protocolul, elaborat si impus pe criterii de rasa, aminteste izbitor de mult de legile rasiale importiva evreilor. CRJ atentioneaza de asemenea asupra faptului ca, mai ales in context de criza economica, nesanctionarea adecvata a rasismului poate duce la consecinte nefaste in cautarea de tapi ispasitori. Pornind de la un conflict intre cativa etnici romi si maghiari, si pe fondul tensiunilor acumulate in localitatea Sanmartin, au avut loc, incepand cu 31 mai, atacuri violente, sistematice si repetate din partea maghiarilor asupra bunurilor tuturor romilor, inclusiv incendierea unei case. Etnicii romi si-au parasit casele refugiindu-se in padure, si inca nu s-au intors cu totii, inclusiv copii, datorita amenintarilor continue si intimidarii din partea comunitatii de maghiari, inclusiv in prezenta politiei. Intr-una dintre intalnirile de reconciliere organizate de autoritatile locale, a fost adoptat un protocol in 11 puncte, ce a fost impus exclusiv romilor, drept conditie pentru a putea reveni in localitate. “Este condamnabil faptul ca UDMR, declina orice responsabilitate pentru ceea ce se intampla in Sanmartin, avand in vedere faptul ca primarul localitatii face parte din UDMR. In acest fel, UDMR, pana acum campion al drepturilor minoritatilor, se face complice, alaturi de autoritatile statului roman, la implementarea unui protocol ilegal si rasist”. CRJ atrage atentia si asupra faptului ca s-au inmultit situatiile tensionate, ca un alt conflict a avut loc in localitatea Sancraieni, judetul Harghita in luna iulie.

NewsIN, Ziare.ro, Realitatea.net, 21 iul Ziare.ro: Centrul de Resurse Juridice - Se aude că pe lista ANI urmăm noi ca ONG, pentru că am deranjat Directorul Centrul de Resurse Juridice, avocatul Georgiana Iorgulescu, a declarat, marţi, pentru NewsIn, că, din informaţiile pe care le deţine, reprezentanţii ONG-ului pe care îl conduce ar fi pe lista "neagră" a Agenţiei Naţionale de Integritate, după Transparency Internaţional România. "Se aude că urmăm noi ca ONG, pentru că am deranjat. Probabil că întreaga societate civilă, atât cât mai este, deranjează", a completat Iorgulescu. Avocatul Georgiana Iorgulescu spune că nu înţelege de ce "ANI trenează de 6 luni cazurile legate de posibile incompatibilităţi şi conflicte de interese ale aleşilor locali sesizate de către Centrul pentru Resurse Juridice". Şi, "nici de ce, deşi Transparency Internaţional România a sesizat posibilele probleme de integritate ale conducerii ANI, nu s-a primit nici un răspuns. Curios este faptul că dosarul "Victor Alistar/TI", însă, a fost rezolvat de ANI în doar câteva săptămâni". Directorul CRJ are şi o explicaţie. "Cazul s-a rezolvat atât de rapid printr-o inversare a sarcinii probei. Adică, mai nou, cetăţenii trebuie să îşi demonstreze nevinovaţia şi nu mai este chemat statul să demonstreze vinovăţia. S-a rezolvat şi prin cercetarea unor persoane juridice de drept privat, pentru a găsi ceva. s-a rezolvat prin neaudierea părţilor aflate în cercetare şi prin amestecul în activitatea unor entităţi private, asupra cărora nu au competenţă. Şi, nu în ultimul rând, prin manipularea textului de lege", complezează Iorgulescu. Reprezentantul ONG-ului declară că nu există posibilitatea de a fi contestată procedura ANI. "Nu se poate, pentru că este clasificată. Până la urmă, ce este ANI, un organism administrativ sau un serviciu care desfăşoară " activităţi operative"- sintagmă folosită chiar de conducerea ANI într-un comunicat de presă de infierare a Centrul de Resurse Juridice?", a mai declarat a vocatul Georgiana Iorgulescu, care a încheiat spunând că este timpul ca "cineva să ia taurul de coarne, pentru a vedea ce merge şi ce nu merge în activitatea şi organizarea ANI". Newsin, Realitatea.net: Centrul de Resurse Juridice spune ca e urmatorul pe lista ANI Directorul Centrului de Resurse Juridice, avocatul Georgiana Iorgulescu, a declarat, marti, ca, din informatiile pe care le detine, reprezentantii ONG-ului pe care il conduce ar fi pe lista "neagra" a Agentiei Nationale de Integritate, dupa Transparency International Romania. "Se aude ca urmam noi ca ONG, pentru ca am deranjat. Probabil ca intreaga societate civila, atat cat mai este, deranjeaza", a completat Iorgulescu. Avocatul Georgiana Iorgulescu spune ca nu intelege de ce "ANI treneaza de 6 luni cazurile legate de posibile incompatibilitati si conflicte de interese ale alesilor locali sesizate de catre Centrul pentru Resurse Juridice". Si, "nici de ce, desi Transparency International Romania a sesizat posibilele probleme de integritate ale conducerii ANI, nu s-a primit nici un raspuns. Curios este faptul ca dosarul "Victor Alistar/TI", insa, a fost rezolvat de ANI in doar cateva saptamani".

Directorul CRJ are si o explicatie. "Cazul s-a rezolvat atat de rapid printr-o inversare a sarcinii probei. Adica, mai nou, cetatenii trebuie sa isi demonstreze nevinovatia si nu mai este chemat statul sa demonstreze vinovatia. S-a rezolvat si prin cercetarea unor persoane juridice de drept privat, pentru a gasi ceva. S-a rezolvat prin neaudierea partilor aflate in cercetare si prin amestecul in activitatea unor entitati private, asupra carora nu au competenta. si, nu in ultimul rand, prin manipularea textului de lege", completeaza Iorgulescu. Reprezentantul ONG-ului declara ca nu exista posibilitatea de a fi contestata procedura ANI. "Nu se poate, pentru ca este clasificata. Pana la urma, ce este ANI, un organism administrativ sau un serviciu care desfasoara " activitati operative"- sintagma folosita chiar de conducerea ANI intr-un comunicat de presa de infierare a Centrul de Resurse Juridice?", a mai declarat avocatul Georgiana Iorgulescu, care a incheiat spunand ca este timpul ca "cineva sa ia taurul de coarne, pentru a vedea ce merge si ce nu merge in activitatea si organizarea ANI".

Euractiv, 9 august Raport privind coruptia si conflictele de interese Centrul pentru Resurse Juridice a dat publicitatii un raport intitulat "Impreuna impotriva coruptiei". Raportul a fost realizat cu sprijinul jurnalistilor de investigatie si are in vedere cazuri de coruptie, de conflicte de interese si de nedeclarare a averilor care au fost trimise spre cercetare catre institutiile implicate in lupta anticoruptie. Sesizari fara raspuns Centrul de Resurse Juridice a trimis opt sesizari oficiale la Parchetul National Anticoruptie, la Parchetul General, la Camera Deputatilor si la Senat, precum si la anumite prefecturi. Este vorba de posibile cazuri de coruptie si conflicte de interese. Doua exemple mentionate de cei de la CRJ sunt legate de presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan si primarul Constantei, Radu Mazare. Centrul a primit doar trei raspunsuri la cele opt solicitari. De asemenea, proiectul a urmarit si monitorizarea declararii averilor membrilor consiliilor de administratie ale societatilor de stat. Situatia nu este clara intrucât majoritatea acestor companii refuza sa publice datele privind declaratiile de avere. Concluzia raportului si urmarile sale au fost rezumate de coordonatorul de program Radu Nicolae: "Când vine vorba de coruptie, institutiile statului sunt mai reticente sa isi faca treaba, raspund mai greu si nu dau dovada de foarte multa transparenta in activitatea lor." Domnul Radu Nicolae mai afirma ca acesta este si motivul pentru care organizatiile implicate in proiect au hotarât sa creeze o retea informala. Gratie acesteia, investigatiile, cazurile si informatiile pe care le vor primi de acum incolo vor fi transformate in sesizari oficiale. Selma Iusuf