Grupul Partidului Popular

European (PPE) este cel

mai numeros grup politic

din PE cu 265 de membri

(36,1% din 736). PPE

militează în mod constant

pentru o consolidare a

Uniunii Europene bazată

pe supremaţia legii şi

respectarea drepturilor

fundamentale, pe aplicarea

principiului subsidiarităţii si

partajarea eficientă a

puterii, precum şi pe

instituţii democratice si

independente.

www.eppgroup.eu

Cuprins:

Expulzarea rromilor de origine română din Franţa condamnată de

Parlamentul European

Cât timp vor mai fi restricționați românii pe piața forței de muncă

din Uniunea Europeană?

Prezența delegației României în Parlamentul European după

ședința plenară din săptămâna 6-9 septembrie

Principalele propuneri votate în plenul Parlamentului

European în săptămâna 6-9 septembrie

Expulzarea rromilor de origine română din Franţa condamnată de forţele de centru-stânga

din PE

Parlamentul European a aprobat cu 337 de voturi pentru, 245 de voturi împotrivă şi 51 de abţineri,

rezoluţia iniţiată de 4 grupuri politice europene de centru-stânga (S&D, ALDE, Verzii şi GUE/NGL) prin

care este condamnată expulzarea rromilor de naţionalitate română de pe teritoriul francez.

O primă rezoluţie a fost propusă de forţele de centru dreapta PPE+ECR

(Grupul Partidului Popular European şi Grupul Conservatorilor şi

Reformiştilor Europeni), rezoluţie care prezenta acţiunile Franţei ca

justificate, şi considera că, această chestiune nu este de competenţa

instituţiilor europene, întrucât este legată de securitatea internă a

statului francez, mai degrabă decât de libertatea de circulaţie în

interiorul UE. Această rezoluţie a fost însă respinsă de o majoritate de centru-stânga, formată din

socialişti (S&D), liberali (ALDE), grupul Verzilor şi cei de extremă stângă (GUE/NGL).

România în Parlamentul European Numărul 4 / 2010

Newsletter România în Parlamentul European

2

Grupul Alianţei Progresive

a Socialiştilor şi

Democraţilor (S&D) este al

doilea grup ca mărime din

PE, cu 184 de membrii

(24,9% din 736). Valorile

promovate de S&D sunt

direcţionate către o

coordonare economică

europeană mai eficientă,

drepturi fundamentale de muncă pentru toţi

lucrătorii, o economie

eficientă din punct de

vedere al resurselor,

măsuri de consolidare a

democraţiei UE, precum şi îmbunătăţirea reprezentării

UE în G20 şi alte organizaţii

mondiale.

http://www.socialistsandd

emocrats.eu

Majoritatea de centru-stânga a propus apoi propria sa formă a rezoluţiei, care condamnă în termeni

duri acţiunile guvernului francez şi cere Comisiei Europene să se sesizeze în această problema şi să ia

acţiune împotriva Franţei, care este acuzată de încălcarea dreptului comunitar privind libertatea de

circulaţie.

Rezoluţia votată pune o presiune puternică pe Guvernul de la Paris şi pe Comisia Europeană care se

vede obligată să analizeze cu cea mai mare seriozitate deportarea rromilor de origine română din

Franţa şi să penalizeze Parisul, în cazul în care ajunge la concluzia că Franţa a încălcat dreptul

comunitar (vezi textul rezoluţiei aici).

Renate Weber în numele grupului liberal (ALDE) din PE, a

acuzat Franţa că se foloseşte de un „subterfugiu precum

situaţia financiară slabă a rromilor, pentru a încălca

drepturile fundamentale ale cetăţenilor”.

(Sursa: www.europarl.europa.eu)

Monica Macovei (PPE) s-a distanţat de opinia Grupului Popular

European şi a subliniat în plenul PE faptul că „discriminarea şi

expulzările colective sunt interzise, iar asocierea dintre rromi şi

criminalitate este rasism”. Totodată, deputata a cerut

instituţiilor europene să puncteze responsabilitatea fiecărui

actor implicat, inclusiv la nivel naţional. (Sursa: www.europarl.europa.eu)

Institutul Qvorum a realizat o analiză detaliată a poziţionării grupurilor politice

europene pe problematica repatrierii rromilor de către guvernul francez. Analiza

poate fi descărcată din secţiunea Analize a site-ului nostru.

România a sprijinit în Parlamentul European acordarea unui grant de 90

de milioane de euro Republicii Moldova

Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate (590 voturi pentru, 26

împotrivă, 29 de abţineri) raportul europarlamentarului român Iuliu Winkler

(UDMR/PPE), raport care propune acordarea unui grant din partea Uniunii

Europene în valoare de până la 90 de milioane euro Republicii Moldova, pentru a

combate efectele crizei economice în această ţară.

Newsletter România în Parlamentul European

3

Grupul Alianţei Liberalilor

şi Democraţilor pentru

Europa (ALDE) este

reprezentat în PE de 85 de

membrii (11,3% din 736).

ALDE pledează pentru o

Europă politică pe care

oamenii o pot întelege şi

care răspunde nevoilor

acestora. Grupul caută să

creeze o Uniune Europeană

puternică şi sigură, cu

înalte standarde de

sănătate publică, protecţie

a consumatorului şi a

drepturilor omului. Scopul

lor este de a construi şi

proteja o societate liberă,

echitabilă şi deschisă.

www.alde.eu

Majoritatea forţelor politice din PE au susţinut sprijinul financiar acordat Moldovei de

către Comisia Europeană, cu excepţia grupului Europa Libertăţilor şi Democraţiei

(EFD), constituit din deputaţi care se opun Uniunii Europene. Ponderea acestora în

Parlament este însă una foarte mică de doar 4.2%. Toţi cei 28 de eurodeputaţi

români prezenţi la vot (din totalul de 33) au votat în favoarea acordării ajutorului

financiar, indiferent de partidul din care provin" (vezi distribuţia voturilor şi textul).

Asistenţa macrofinanciară acordată de Uniunea

Europeană vizează în primul rând acoperirea nevoilor

generale ale Republicii Moldova în materie de balanță de

plăți și a nevoilor de finanțare a bugetului de stat. Banii

vor fi accesaţi de către Republica Moldova în trei sau

patru tranșe (două tranșe în 2010 și una sau două tranșe

în 2011). Acest ajutor financiar din partea Uniunii Europene reprezintă o completare

a fondurilor oferite de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială pentru

ieşirea Moldovei din criza economică.

Pentru ca sprijinul financiar al UE acordat Moldovei să devină realitate, trebuie ca şi

cealaltă cameră legislativă a UE, Consiliul, să adopte propunerea, votul în Consiliu

urmând a avea loc în săptămânile următoare.

Noi prevederi privind politicile de ocupare a forţei

de muncă pentru România şi celelalte state UE

România şi celelalte state membre UE trebuie să crească

rata de angajare la 75% din totalul populaţiei active până

în 2020, conform unei rezoluţii a legislativului european,

ca răspuns la consultarea declanşată de Consiliul UE pe această chestiune.

Totodată, rata abandonului şcolar ar trebui să scadă cu 10% până în 2020. Anti-

europenii (EFD), stânga radicală (GUE/NGL) şi conservatorii (ECR) din PE s-au opus

acestei măsuri. Această rezoluţie a fost susţinută la vot de o majoritate formată

din PPE, S&D, ALDE şi Verzi. (vezi distribuţia voturilor şi textul).

Grupul Confederal al

Stângii Unite

Europene/Stânga Verde

Nordică (GUE/NGL) are 35

de membri în Parlamentul

European (4,8% din 736).

GUE/ NGL pledează pentru

o Uniune Europeană mai

transparentă, pentru

democraţie directă şi

pentru participarea activă a

cetăţenilor. De asemenea,

luptă pentru mai multe

locuri de muncă şi

oportunităţi educaţionale,

pentru securitate şi

solidaritate socială.

www.guengl.eu

Newsletter România în Parlamentul European

4

Principalele propuneri dezbătute în plenul Parlamentului European în

săptămâna 6-9 septembrie

Cât timp vor mai fi restricționați românii pe piața forței de muncă din Uniunea Europeană?

Rovana Plumb (S&D) a solicitat Comisiei Europene să specifice ce măsuri va

adopta pentru a încuraja statele membre să deschidă total piaţa forţei de muncă.

În discursul său, aceasta a subliniat faptul că mobilitatea românilor şi bulgarilor pe

piaţa europeană a forţei de muncă nu a afectat muncitorii ţărilor resortisante.

John Dalli, comisar pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului, i-a

răspuns doamnei Plumb susţinând că statele membre ar trebui să îşi

deschidă treptat piaţa muncii. Comisia nu are niciun rol formal, statele

membre fiind cele care decid dacă aplică sau nu restricţii.

Majoritatea grupurilor politice din PE susțin eliminarea restricțiilor de pe piața

forței de muncă și condamnă statele membre care le mențin, argumentând că

acționează în propriul interes. Numai eurodeputații de extremă dreaptă (EFD)

susțin că imigraţia necontrolată şi fără restricţii are efecte asupra economiei ţării

resortisante, oferind exemplul Marii Britanii, unde salariile au scăzut, iar costurile

vieţii au crescut.

Adina Vălean (ALDE) consideră că restricţiile existente

pentru români şi bulgari „sunt bazate pe teme iraţionale

şi nejustificate”, iar statele care decid să aplice

asemenea bariere ar trebui să îşi argumenteze poziţia pe

baza unor date statistice clare.

Traian Ungureanu (PPE) a susţinut că menţinerea barierelor

este „nefondată”, existând studii care dovedesc faptul că

deschiderea pieţelor are efect benefic asupra economiilor

statelor.

Grupul Verzilor/ Alianţa

Liberă Europeană reuneşte

55 europarlamentari (7,3%

din 736) şi susţine

dezvoltarea durabilă,

drepturi culturale,

democratice. Grupul

militează pentru un mediu

înconjurător bine

întreţinut, precum şi

pentru soluţionarea problemelor prin mijloace

paşnice. Verzii doresc, de

asemenea, să construiască

o Uniune Europeană a unor

popoare libere bazată pe

principiul subsidiarităţii şi al

solidarităţii.

http://www.greens-efa.org

Newsletter România în Parlamentul European

5

Cătălin Ivan (S&D) a argumentat că deficitul de forţă de muncă din Europa de Vest

este compensat de forţa de muncă din Est. Problemele Europei de Vest sunt

rezolvate de lucrătorii din Est, aceştia acceptând slujbe mai prost plătite, prestând

servicii care sunt refuzate de cetăţenii autohtoni.

Corina Creţu (S&D) consideră că migraţia lucrătorilor oferă o soluţie la

problema îmbătrânirii populaţiei europene şi poate conduce la îmbunătăţirea

economiei.

Elena Băsescu (PPE) şi-a exprimat dorinţa ca după 2011,

restricţiile împotriva românilor şi bulgarilor să nu se mai

menţină. Totodată, eurodeputata a evidenţiat faptul că temele

cu privire la mobilitatea lucrătorilor „nu ar trebui exploatate

politic”.

Venituri echitabile pentru agricultorii români:

Europarlamentarii solicită prin acest raport creșterea

gradului de transparență în cadrul sistemului de

aprovizionare cu alimente și eliminarea practicilor

neloiale între agenții comerciali. Acest raport a fost

criticat de ECR, EFD şi membrii neafiliaţi, care au susţinut că nu este nevoie de

legiferare excesivă în domeniu.

Viorica Dăncilă (S&D) a cerut Comisiei Europene să asigure

măsuri de stimulare a agriculturii pentru realizarea unor

produse ecologice.

Grupul Conservatorilor şi

Reformiştilor Europeni

(ECR) conţine 54 de

membri în PE (7,6% din

736). Grupul susţine

reformarea UE, bazată pe

eurorealism, deschidere,

responsabilitate şi

democraţie într-o manieră

care să respecte

suveranitatea statelor

naţionale. ECR pune

accent pe redresarea

economică, creştere şi

competitivitate, precum şi

o sănătoasă relaţie

transatlantică de

securitate.

www.ecrgroup.eu

Newsletter România în Parlamentul European

6

În discursul său, Petru Luhan (PPE) a propus adoptarea unor instrumente prin

care să fie promovate şi susţinute „lanţurile scurte de aprovizionare cu alimente

şi pieţe, unde agricultorii să îşi poată vinde marfa, creându-se astfel o legătură

directă între aceştia şi consumatori”.

Elena Băsescu a criticat autorităţile române pentru neadoptarea legislaţiei de

accesare a Fondului European pentru Ajustare la Globalizare (FEAG)

Europarlamentarii au dezbătut în plenul PE necesitatea extinderii Fondului

European de Ajustare la Globalizare1 şi după 2013, luând în considerare

numărul mare de cereri de accesare, precum şi faptul că efectele sociale

ale crizei economice mondiale se vor resimţi în continuare.

Eurodeputata Elena Băsescu (PPE) a criticat autorităţile române, privind

incapacitatea acestora de a adopta legislaţia necesară astfel încât România să

poată accesa Fondul European de Ajustare la Globalizare. Dacă România ar fi putut

accesa acest fond, efectele sociale ale crizei economice ar fi putut fi diminuate, a

accentuat dna. Băsescu.

1 Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG) are rolul de a oferi sprijin lucrătorilor care şi -au pierdut

locul de muncă în urma schimbărilor survenite în structura comerţului mondial.

Newsletter România în Parlamentul European

7

Prezența delegației României în Parlamentul European după ședința plenară din

săptămâna 6-9 septembrie

Elena ANTONESCU 100.00 % George Sabin CUTAŞ 100.00 % Iosif MATULA 100.00 % Cristian PREDA 100.00 % Csaba SÓGOR 100.00 % Ioan ENCIU 98.39 % Adriana ŢICĂU 96.77 % Victor BOŞTINARU 95.16 % Monica MACOVEI 95.16 % Theodor STOLOJAN 94.92 % Marian-Jean 93.55 % MARINESCU Claudiu TĂNĂSESCU 93.55% Iuliu WINKLER 93.33 % Daciana SÂRBU 91.53 % Corina CREŢU 90.32 % Elena BĂSESCU 90.32 %

Petru LUHAN 89.83 % Adrian SEVERIN 88.14 % Rareş NICULESCU 86.44 % Rovana PLUMB 86.44 % Viorica DĂNCILĂ 85.48 % Renate WEBER 84.75 % Ioan Mircea PAŞCU 83.87 % László TŐKÉS 79.66 % Cătălin IVAN 77.97 % Ramona MĂNESCU 77.42 % Sebastian BODU 76.27 % Traian UNGUREANU 75.81 % Norica NICOLAI 74.58 % Cristian BUŞOI 74.19 % Corneliu VADIM TUDOR 57.63% George BECALI 30.51%

Grupul Europa Libertății

și Democrației (EFD) este

reprezentat în PE de 35 de

membri (4,2% din 736).

EFD promovează o

cooperare democratică

între statele europene

suverane, respingând

crearea unui superstat

european, centralizat şi

unic. Grupul se opune

continuării integrării

europene, care ar

accentua structura politică

centralistă a UE,

considerând că nivelul

legitim pentru democraţie

revine Statelor Naţionale.

http://www.efdgroup.eu/

Newsletter România în Parlamentul European

8

Institutul European pentru Democrație Participativă - Qvorum este o

organizație non-guvernamentală, fondată în anul 2008, care şi-a stabilit ca

misiune stimularea participării cetăţenilor şi a partenerilor sociali în procesul

de formulare a politicilor la nivel naţional şi european.

Qvorum își desfășoară activitatea la Bruxelles, București și Cluj-Napoca, iar principalele arii de analiză

sunt monitorizarea lucrărilor Parlamentului European și ale Parlamentului României. În vederea

informării publicului, Qvorum emite regulat informări de presă, newsletter-uri , analize și rapoarte de

monitorizare.

Totodată, Qvorum desfășoară traininguri educativ-informative pentru promovarea valorilor

democratice şi a cetăţeniei europene active în special în rândul tinerilor din România.

Urmăriţi-ne în timp real pe: Facebook

Citiţi numerele anterioare din newsletter pe site-ul Qvorum

Contact:

Doru Franţescu: doru.frantescu@qvorum.ro

Rucsandra Filloreanu: rucsandra.filloreanu@qvorum.ro

Proiect finanţat de Guvernele Islandei, Principatul Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al

Spaţiului Economic European

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Mecanismului Finanaciar SEE

Acest mesaj nu este SPAM. Conţine datele de identificare ale expeditorului şi instrucţiuni de dezabonare. V-a fost oferit

deoarece adresa dvs. este publică şi am considerat că prin conţinutul sau informativ ar putea face obiectul interesului dvs.

Daca nu mai doriţi să primiţi acest newsletter, trimiteţi un e-mail cu subiectul: Dezabonare la adresa bucuresti@qvorum.ro