Grupul Partidului

Popular European (PPE)

este cel mai numeros grup

politic din PE cu 265 de

membri (36,1% din 736).

PPE militează în mod

constant pentru o

consolidare a Uniunii

Europene bazată pe

supremaţia legii şi

respectarea drepturilor

fundamentale, pe aplicarea

principiului subsidiarităţii si

partajarea eficientă a

puterii, precum şi pe

instituţii democratice si

independente.

www.eppgroup.eu

DIN CUPRINS:

Românii şi cetăţenii celorlalte state membre UE nu vor mai putea downloada gratis de

pe internet filme, muzică sau cărţi

Băncile şi societăţile de asigurări din România vor fi supravegheate de la Bruxelles din

2011

România şi celelalte state membre vor trebui să elaboreze planuri de acţiune preventivă

în cazul unei eventuale crize energetice

Prezența delegației României în Parlamentul European după ședința plenară din

săptămâna 20-23 septembrie

Principalele propuneri votate în plenul Parlamentului

European în săptămâna 20-23 septembrie

Românii şi cetăţenii celorlalte state membre UE nu vor mai putea downloada

gratis de pe internet filme, muzică sau cărţi

Parlamentul European a aprobat o rezoluţie prin care îşi exprimă dorinţa ca proprietatea

intelectuală să fie mai bine protejată în Uniunea Europeană, inclusiv prin prevenirea

descarcării şi copierii ilegale a filmelor şi muzicii de pe internet.

Propunerea a fost adoptată cu votul forţelor de centru-dreapta din Parlament (Popularii

Europeni – PPE, Conservatorii şi Reformiştii – ECR şi grupul anti-european Europa

Libertăţilor şi Democraţiei). De cealaltă parte, forţele politice de stânga (Socialiştii şi

Democraţii – S&D, Verzii şi stânga radicală – GUE-NGL) s-au opus vehement propunerii şi

au votat împotriva textului, considerând că acesta nu oferă un echilibru rezonabil între

drepturile de proprietate intelectuală şi drepturile consumatorilor (vezi distribuţia

voturilor şi textul).

România în Parlamentul European Numărul 5/2010

Newsletter România în Parlamentul European

2

Dintre europarlamentarii români, în favoarea rezoluţiei s-au pronunţat cei ai PD-L şi ai PNL

(în ciuda faptului că majoritatea grupului din care PNL face parte, ALDE, a votat împotriva

rezoluţiei). În schimb, membrii PSD au votat împotriva propunerii privind pirateria on-line.

Rezoluţia adoptată de Parlament nu are caracter legislativ. Prin această mişcare,

Parlamentul solicită Comisiei Europene, singura instituţie ce deţine prerogativa iniţierii de

legislaţie la nivel continental, să vină cu o propunere legislativă pe acest subiect. De altfel,

Comisia are în pregătire un astfel de text care va intra în procesul legislativ peste câteva

luni. Este de aşteptat totuşi ca o astfel de lege europeană să intre în vigoare abia din 2012.

Băncile şi societăţile de asigurări din România vor fi supravegheate de la

Bruxelles din 2011

Parlamentul European a aprobat pachetul de măsuri de

supraveghere financiară prin care se prevede crearea la nivel

european a unui Comitet pentru Riscuri Sistemice şi a trei

organisme de control independente: Autoritatea Bancară

Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii

Ocupaţionale şi Autoritatea Europeană pentru Valori

Imobiliare şi Pieţe. Aceste autorităţi vor avea rolul de a superviza activitatea societăţilor

de asigurări şi a băncilor din România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Sistemul de supraveghere financiară este conceput ca un raspuns european la

potenţialele crize financiare. Pachetul, ce conţine 6 rapoarte separate, a fost votat de

toate grupurile politice din Parlamentul European, cu excepţia grupului euro-sceptic

(EFD).

Rezoluţia adoptată de Parlament are caracter legislativ, deci obligatoriu. Este adevărat că,

pentru a intra în vigoare, textul trebuie să fie aprobat şi de cealaltă instituţie legislativă a

UE, respectiv Consiliul. Dar având în vedere acordul informal deja realizat între Parlament

şi Consiliu, votul în această a doua instituţie va fi o simplă formalitate, astfel că autorităţile

europene de supervizare în domeniul financiar vor deveni operaţionale de la 1 ianuarie

2011.

În plus, din analiza luărilor de poziţie ale liderilor principalelor grupări politice din

Parlamentul European, reiese cu claritate faptul că acesta este doar un prim pas către

schimbarea de paradigmă de guvernare economică şi financiară de la nivel naţional la cel

european, astfel că ne aşteptăm la noi măsuri similare în următoarele luni.

Grupul Alianţei

Liberalilor şi Democraţilor

pentru Europa (ALDE) este

reprezentat în PE de 85 de

membrii (11,3% din 736).

ALDE pledează pentru o

Europă politică pe care

oamenii o pot întelege şi

care răspunde nevoilor

acestora. Grupul caută să

creeze o Uniune Europeană

puternică şi sigură, cu

înalte standarde de

sănătate publică, protecţie

a consumatorului şi a

drepturilor omului. Scopul

lor este de a construi şi

proteja o societate liberă,

echitabilă şi deschisă.

www.alde.eu

Grupul Alianţei

Progresive a Socialiştilor şi

Democrţilor (S&D) este al

doilea grup ca mărime din

PE, cu 184 de membrii

(24,9% din 736). Valorile

promovate de S&D sunt

direcţionate către o

coordonare economică

europeană mai eficientă,

drepturi fundamentale de

muncă pentru toţi

lucrătorii, o economie

eficientă din punct de

vedere al resurselor,

măsuri de consolidare a

democraţiei UE, precum şi

îmbunătăţirea reprezentării

UE în G20 şi alte organizaţii

mondiale.

http://www.socialistsandd

emocrats.eu

Newsletter România în Parlamentul European

3

Pentru a vedea cum au votat eurodeputaţii români, puteţi consulta următoarele

documente:

Supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar şi înfiinţarea unui Comitet

european pentru riscuri sistemice (vezi aici distribuţia voturilor şi textul);

Competenţe specifice ale Băncii Centrale Europene referitoare la funcţionarea

Comitetului european pentru riscuri sistemice (vezi aici distribuţia voturilor şi

textul);

Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale (vezi aici distribuţia

voturilor şi textul);

Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (vezi aici distribuţia

voturilor şi textul);

Autoritatea Bancară Europeană (vezi aici distribuţia voturilor şi textul);

Competenţele Autorităţii bancare europene, ale Autorităţii europene pentru

asigurări şi pensii ocupaţionale şi ale Autorităţii europene pentru valori mobiliare

şi pieţe (vezi aici distribuţia voturilor şi textul).

Eurodeputaţii au aprobat semnarea unui Acord de readmisie UE-Pakistan

Europarlamentarii au votat semnarea unui nou acord cu Pakistanul

privind readmisia persoanelor care rezidă ilegal în Europa.

Eurodeputatul român Csaba Sógor (PPE) a fost raportorul1 acestei

rezoluţii care a fost adoptată cu 382 de voturi pentru, 250 împotrivă

și 23 de abțineri. Acordul prevede că, în cazul în care autoritățile

pakistaneze nu dau curs în 60 de zile la cererea de readmisie, aceasta

se consideră ca fiind acceptată. Costurile de transport vor fi

suportate de statul care returnează persoana în cauză. De asemenea,

acordul are şi o importanţă regională, în sensul că acesta consolidează efortul UE de a

avea o mai bună colaborare în regiune.

Grupurile de centru-stânga din Parlamentul European (S&D, Verzi, GUE/NGL) s-au opus

semnării acordului, susţinând faptul că Pakistanul nu a semnat Convenţia de la Geneva cu

1 Raportor (rapporteur) se referă la un membru din cadrul unei comisii parlamentare sesizate în fond şi

desemnat de către aceeaşi comisie să redacteze raportul oficial pentru o propunere (legislativă sau non-

legislativă).

Grupul Verzilor/

Alianţa Liberă Europeană

reuneşte 55

europarlamentari (7,3% din

736) şi susţine dezvoltarea

durabilă, drepturi culturale,

democratice. Grupul

militează pentru un mediu

înconjurător bine

întreţinut, precum şi

pentru soluţionarea

problemelor prin mijloace

paşnice. Verzii doresc, de

asemenea, să construiască

o Uniune Europeană a unor

popoare libere bazată pe

principiul subsidiarităţii şi al

solidarităţii.

http://www.greens-efa.org

Newsletter România în Parlamentul European

4

privire la respectarea Drepturilor Omului, semnarea acesteia fiind obligatorie pentru orice

stat democratic. Totodată, europarlamentarii au susţinut că acest acord este îndreptat

împotriva afganilor, şi că nu este un moment propice discutării unui astfel de subiect,

având în vedere situaţia socio-economică actuală a Pakistanului.

Principalele propuneri dezbătute în plenul Parlamentului European în

săptămâna 20-23 septembrie

SUA criticată în PE datorită menţinerii obligativităţii vizelor pentru români şi restul

cetăţenilor UE care vor să călătorească pe continentul american

Europarlamentarii au criticat atitudinea SUA cu privire la instituirea unei taxe - SEAC2 - şi

menţinerea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii europeni care doresc să călătorească pe

continentul american. Aceştia consideră că această taxă de 14 dolari (4$ - taxa SEAC şi 10

$ - taxa de protejare a turismului) constituie o piedică în calea cetăţenilor care doresc să

călătorească în SUA, această ţară încălcând total principiul reciprocităţii.

Corina Creţu (S&D) şi Marian-Jean Marinescu (PPE) au criticat

introducerea de către SUA a unei taxe de intrare pentru cetăţenii

UE şi au susţinut eliminarea obligativităţii vizelor de călătorie

pentru cetăţenii români. Europarlamentarii români au solicitat

Comisiei Europene să insiste pentru asigurarea unui tratament

nediscriminatoriu tuturor cetăţenilor Uniunii Europene.

2 Sistemul Electronic pentru Autorizaţia de Călătorie (SEAC) este o taxă de 4 dolari ce trebuie plătită de fiecare

pasager care doreşte să intre pe teritoriul SUA. La aceasta se adaugă altă taxă de 10 dolari pentru protejarea

turismului.

Newsletter România în Parlamentul European

5

România şi celelalte state membre vor trebui să elaboreze planuri de acţiune

preventivă în cazul unei eventuale crize energetice

Parlamentul European a adoptat o propunere de regulament prin care se instituie noi

reguli privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Aceste reguli au ca scop

reducerea vulnerabilităților privind posibile perturbări ale aprovizionării cu gaze naturale

și promovarea dezvoltării unor noi infrastructuri la nivel european și național. De

asemenea, în raport se specifică că, în eventualitatea unei crize energetice precum cea

din ianuarie 2009, consumatorii nu trebuie să rămână fără gaze naturale.

Adina Vălean a luat cuvântul în numele grupului ALDE

menţionând că este nevoie de o abordare europeană a

chestiunii aprovizionării cu energie şi de o piaţă comună de

energie, deoarece situaţiile politice din statele membre sunt

diferite.

Europarlamentarul George Sabin Cutaş (S&D) şi-a exprimat sprijinul pentru proiectul

Nabucco, considerând că se impune dezvoltarea unei strategii comune pentru

diversificarea rutelor şi surselor de aprovizionare cu gaze ale Uniunii Europene. Astfel, în

opinia domnului europarlamentar „Uniunea Europeană nu îşi permite să depindă de surse

externe-monopol în aprovizionarea cu gaze”, proiectul Nabucco reprezentând „singura

alternativă viabilă monopolului energetic rusesc”.

Silvia-Adriana Ţicău (S&D) a subliniat importanţa investiţiilor în

infrastructura energetică şi în eficienţa energetică. Aceasta consideră

că Uniunea Europeană ar trebui să investească în crearea unor noi

depozite de gaz, în îmbunătăţirea interconexiunilor dintre statele

membre dar şi în instalaţii de producţie de gaz din surse de energie

regenerabile.

Norica Nicolai (ALDE) consideră că Turkmenistanul reprezintă un furnizor vital de

energie pentru Uniunea Europeană, date fiind rezervele pe care le are şi oportunităţile

de deschidere faţă de Uniunea Europeană. Totodată doamna eurodeputat a afirmat că

toate proiectele europene, inclusiv Nabucco, White Stream, depind de relaţia cu

Turkmenistanul. În acest context relaţiile UE cu ţările furnizoare trebuie să fie

îmbunătăţite, păstrând în acelaşi timp standardele impuse la nivel european. Doamna

Nicolai a subliniat şi importanţa pe care România, o are în ceea ce priveşte tranzitul.

Newsletter România în Parlamentul European

6

Elena Băsescu (PPE) este de părere că diversificarea surselor de

energie trebuie să constituie o prioritate în politica de securitate

energetică a Uniunii, având în vedere criza cu care s-a confruntat

Europa. Astfel, domnia sa consideră esențială sprijinirea unor proiecte

alternative credibile în domeniul aprovizionării cu gaz din regiunea

Mării Caspice, cum ar fi proiectul AGRI. Proiectul AGRI va conecta piața

europeană la resursele de gaz din regiunea caspică, prin culoarul

energetic Azerbaidjan-Georgia-România. Peste numai trei ani urmează să fie realizate

primele livrări de gaz din Azerbadjan, mai ales că România a demarat deja un studiu de

fezabilitate care vizează terminalul de la Constanța, a declarat doamna Băsescu.

Europarlamentarii români au sprijinit intensificarea relaţiilor economice şi

comerciale cu Turcia

Prin această rezoluţie Parlamentul European solicită Turciei eliminarea

barierelor din calea schimburilor comerciale cu UE, stoparea

discriminării împotriva firmelor străine în procesul de achiziții publice,

combaterea contrafacerii și deschiderea aeroporturilor, a porturilor

către toate statele membre UE, inclusiv către Cipru.

Printre europarlamentarii români care au intervenit în plenul legislativului european pe

acest subiect se numără Elena Băsescu (PPE), aceasta subliniind importanţa cooperării

dintre UE şi Turcia, astfel încât cele două să reuşească să-şi alinieze politicile comerciale,

în special în ceea ce priveşte încheierea acordurilor de liber schimb cu ţări terţe.

Ioan Mircea Paşcu (S&D) a menţionat faptul că relaţiile comerciale

dintre UE şi Turcia au şi o însemnătate politică. Astfel, având în

vedere că Turcia are relaţii comerciale şi cu ţări terţe, domnul

europarlamentar a recomandat Uniunii Europene „să se gândească

dacă acordă sau nu Turciei poziţia care i se cuvine în Uniunea

Europeană”.

Grupul

Confederal al Stângii

Unite Europene/Stânga

Verde Nordică

(GUE/NGL) are 35 de

membri în Parlamentul

European (4,8% din 736).

GUE/ NGL pledează

pentru o Uniune

Europeană mai

transparentă, pentru

democraţie directă şi

pentru participarea activă

a cetăţenilor. De

asemenea, luptă pentru

mai multe locuri de

muncă şi oportunităţi

educaţionale, pentru

securitate şi solidaritate

socială. www.guengl.eu

Grupul

Conservatorilor şi

Reformiştilor Europeni

(ECR) conţine 54 de

membri în PE (7,6% din

736). Grupul susţine

reformarea UE, bazată pe

eurorealism, deschidere,

responsabilitate şi

democraţie într-o

manieră care să respecte

suveranitatea statelor

naţionale. ECR pune

accent pe redresarea

economică, creştere şi

competitivitate, precum

şi o sănătoasă relaţie

transatlantică de

securitate.

www.ecrgroup.eu

Newsletter România în Parlamentul European

7

Prezența delegației României în Parlamentul European după ședința plenară din

săptămâna 20-23 septembrie

Elena ANTONESCU 100.00 % Rovana PLUMB 87.10 % George Sabin CUTAŞ 100.00 % Daciana SÂRBU 87.10 % Iosif MATULA 100.00 % Viorica DĂNCILĂ 86.15 % Cristian PREDA 100.00 % Renate WEBER 85.48 % Csaba SÓGOR 100.00 % Adrian SEVERIN 83.87 % Ioan ENCIU 98.46 % Ioan Mircea 83.08 % PAŞCU Adriana ŢICĂU 96.92 % László TŐKÉS 79.03 % Victor BOŞTINARU 95.38 % Cătălin IVAN 79.03 %

Monica MACOVEI 95.38 % Ramona MĂNESCU 78.46 % Theodor STOLOJAN 95.16 % Traian UNGUREANU 76.92 % Marian-Jean 93.85 % Adina VĂLEAN 75.86 % MARINESCU Iuliu WINKLER 93.65 % Sebastian BODU 75.81 % Corina CREŢU 90.77 % Norica NICOLAI 75.81 %

Elena BĂSESCU 90.77 % Cristian BUŞOI 75.38 %

Claudiu TĂNĂSESCU 89.23% Corneliu VADIM TUDOR 54.84%

Petru LUHAN 88.71 % George BECALI 33.87% Rareş NICULESCU 87.10 %

Grupul Europa

Libertății și Democrației

(EFD) este reprezentat în

PE de 35 de membri

(4,2% din 736). EFD

promovează o cooperare

democratică între statele

europene suverane,

respingând crearea unui

superstat european,

centralizat şi unic. Grupul

se opune continuării

integrării europene, care

ar accentua structura

politică centralistă a UE,

considerând că nivelul

legitim pentru

democraţie revine

Statelor Naţionale.

http://www.efdgroup.eu

Newsletter România în Parlamentul European

8

Institutul European pentru Democrație Participativă - Qvorum este o organizație non-guvernamentală, fondată în anul 2008, care şi-a stabilit ca misiune stimularea participării cetăţenilor şi a partenerilor sociali în procesul de formulare a politicilor la nivel naţional şi european. Qvorum își desfășoară activitatea la Bruxelles, București și Cluj-Napoca, iar printre principalele activităţi se numără monitorizarea lucrărilor Parlamentului European și ale Parlamentului României. În vederea informării publicului, Qvorum emite regulat informări de presă, newsletter-uri, analize și rapoarte de monitorizare. Totodată, Qvorum desfășoară traininguri educativ-informative pentru promovarea

valorilor democratice şi a cetăţeniei europene active în special în rândul tinerilor din

România.

Urmăriţi-ne în timp real pe: Facebook Citeşte numerele anterioare din newsletter pe portalul Qvorum

CONTACT: Doru Franţescu: doru.frantescu@qvorum.ro

Rucsandra Filloreanu: rucsandra.filloreanu@qvorum.ro

Proiect finanţat de Guvernele Islandei, Principatul Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanimsul

Financiar al Spaţiului Economic European

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Mecanismului

Finanaciar SEE

Acest mesaj nu este SPAM. Conţine datele de identificare ale expeditorului şi instructiuni de dezabonare.

V-a fost oferit deoarece adresa dvs. este publică şi am considerat că prin conţinutul său informativ ar

putea face obiectul interesului dvs.

Daca nu mai doriţi să primiţi acest newsletter, trimiteţi un e-mail cu subiectul: Dezabonare