Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”

ESEU

Metafora : “Romania, fata urata fara priza la investitori”

Metafora “Romania, fata urata fara priza la investitori”, se refera la aspecte precum

absorbtia fondurilor structurale, la perceptia investitorilor asupra mediului de afaceri, la Codul

Muncii, la acordul tarii noastre cu FMI si nu in ultimul rand la costurile ridicate cu forta de

munca, care ar putea determina realocarea unor afaceri din mediul autohton, in alte tari.

In ceea ce priveste fondurile structurale, un studiu recent realizat de KPMG privind rata

de absorbtie a fondurilor europene, situa Romania in urma altor tari din Europa Centrala si de

Est, in multe sectoare ale economiei. Afirmatia  Danielei Nemoianu, Partener Executiv la KPMG

Romania, intareste acest lucru: “Analiza KPMG arata ca Romania are inca o rata scazuta de

absorbtie a fondurilor in domeniul transporturilor, energiei si asistentei tehnice”, in timp ce

exista si domenii in care absorbtia a fost mai eficienta, de exemplu domeniul cercetarii -

dezvoltarii si cel al dezvoltarii resurselor umane. “Este esential pentru politica europeana sa se

realizeze convergenta si unul din elementele-cheie ale acestui proces este bazat pe transferul de

bani sau de taxe, daca doriti, de la tarile bogate la cele mai putin dezvoltate, de aceea exista

fonduri regionale si de coeziune infiintate. Este un element central al politicii europene si

Romania, pur si simplu, nu beneficiaza de el in prezent”, a spus Peter Harrold, directorul Bancii

Mondiale pentru Europa Centrala si de Est.

Tara noastra si statele din Europa Centrala si de Est (ECE) au suferit o reducere

semnificativa a investitiilor straine, de la inceputul crizei, pe masura ce investitorii au parasit

pietele emergente, indreptandu-se catre economiile cu dezvoltare rapida (BRIC), in cautarea unor

oportunitati de afaceri mai profitabile si a unor piete mai sigure, mai precizeaza studiul. Acest

lucru este nociv pentru economia romaneasca in sensul ca aceasta va intampina dificultati in

depasirea decalajelor economice fata de alte tari, si ii reduce potentialul de crestere economica.

Din materialele studiate, opinia mea cu privire la aceasta situatie este ca principalele

motive care stau la baza acestui fenomen sunt slaba pregatire a personalului calificat si dedicat in

implementarea acestor proiecte si lacunele majore ale legislatiei privind achizitiile publice si

parteneriatele public-private (PPP), care lucreaza in detrimentul celor care ar trebui sa fie

beneficiari.

1

Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”

Un alt factor care impiedica absorbtia fondurilor europene il reprezinta lipsa unei strategii

de accesare a fondurilor europene la nivel local. Foarte putine judete ale Romaniei au o astfel de

strategie. In unele judete ale Romaniei nu exista nici in prezent un astfel de document dupa care

administratiile locale sa urmeze pasii accesarii anumitor programe operationale. Intrucat

intelegerea complexitatii Uniunii Europene si a mecanismelor prin care aceasta functioneaza la

nivel local si regional este un factor esential in marirea eficientei accesarii fondurilor structurale,

Romania trebuie sa-si indrepte atentia si spre reprezentante locale si regionale, pentru sectorul

privat, de stat sau pentru societatea civila. Cu cateva mici exceptii, acestea nu exista, semn ca in

materie de lobby ea practic nu exista la Bruxelles, fapt ce evidentiaza lipsa de interes a acestor

sectoare pentru afacerile europene. Si pentru politicienii romani este necesara o coerenta si

consecventa in discursurile si actiunile externe cu cele interne. Mai precis, daca sustinem

necesitatea coeziunii economice, sociale si teritoriale in plan European, daca sustinem fonduri

sporite pentru “tarile sarace”, este firesc sa sustinem necesitatea coeziunii si in plan national.

Trebuie promovate politici bugetare si institutionale care sa sustina cresterea coeziunii si in

interiorul Romaniei

Asa cum explica economistul Lucian Croitoru intr-un interviu pentru Wall Street,

„investitorii vin in Romania daca au incredere ca pe un termen rezonabil de timp, care se numara

in ani, politicile raman coerente. Pentru a fi coerente, politicile macroeconomice trebuie sa fie in

linie cu echilibrele macroeconomice sustenabile. In plus, trebuie sa existe stabilitate in sistemul

fiscal pentru ca altfel investitorii nu au cum sa isi faca planurile de busines. Indeplinirea acestor

doua conditii este cel mai bun lucru pe care il poate face guvernul, date fiind conditiile bugetare

din Romania” . In intarirea acestei afirmatii vine declaratia oficialilor austrieci care declara ca

investitorii austrieci activi pe piata din Romania, nu doresc de la statul roman sustinere, ci isi

doresc poata planifica pe termen lung si sa nu mai trebuiasca sa se confrunte cu modificari bruste

in plan juridic si fiscal, in conditiile in care acestia nu au primit subventii, iar investitiile au fost

facute din fonduri proprii. Produsul intern brut al Romaniei a scazut in 2010 cu 1,3 % fata de

2009, inregistrand o valoare de 513,64 de miliarde de lei, conform statisticilor INS. Deficitul de

cont curent al Romaniei cu efecte asupra sustenabilitatii fiscale, participa la perpetuarea unui

mediu economic instabil. Desi acest aspect il putem argumenta cu faptul ca Romania este o

economie deschisa, iar stadiul de modernizare si dezvoltare in care se afla aceasta permite

existenta unui astfel de deficit, Romania are totusi o problema cu rata de economisire, dupa cum

2

Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”

afirma economistul V. Cojanu : “Romania are in mod evident o problema cu nivelul

economisirii, reflectata in deficitul de cont curent...iar o scadere accentuata a ratei de

economisire ridica problema sustenabilitatii finantarii investitiilor din economii externe (intrari

de capital)”. La cauzele deficitului au contribuit soldul negativ al balantei comerciale,

dificultatile exportatorilor de adaptare la exigentele pietelor externe, supraaprecierea leului din

anul 2006 cu efecte negative asupra exporturilor si nu in ultimul rand balanta veniturilor, care a

inregistrat in 2006-2007 un deficit datorita majorarii platilor de dobanda aferente creditelor din

sectoarele real si bancar. Majoritatea ramurilor industriale au fost afectate de criza, cele mai

afectate fiind activitatile industriale care au ca destinatie de productie exportul. Motivatia

efectelor crizei economico-financiare asupra acestor ramuri se explica prin:

• restrangerea pietelor externe din cauza crizei economice din principalele tari partenere

ale Romaniei (Italia, Franta, Germania etc.);

• restrangerea creditelor acordate agentilor economici de catre bancile comerciale, ca

urmare a normelor de prudentialitate impuse de BNR;

• diminuarea activitatii in constructii, ceea ce a determinat scaderi de productie in

activitatile industriale conexe.

Codul Muncii, un document relevant pentru piata fortei de munca din Romania,

reprezinta si el un aspect fundamental in alegerea Romaniei ca piata de investitii pentru

detinatorii straini de capital.

Andreea Paul-Vass, consilier al primului ministru este de parere ca „normarea actuala a

relatiei angajator-salariat este principala cauza din legislatia muncii care a tinut departe

investitiile straine”. In intarirea acestei afirmatii se pare ca vine si raportul “Doing Business” cu

privire la dificultatile derularii afacerilor in Romania din pricina blocajelor structurale pe piata

muncii. “Modificarile aduse Codului Muncii si Legea Zilierilor, care intra in vigoare din 2 mai

2011, introduc importante schimbari in piata muncii in vederea flexibilizarii acesteia, cresterii

numarului de contracte de munca, diminuarii muncii la negru si cresterii gradului de protectie

sociala a angajatilor”, a declarat Nicolae Ivaschescu, secretar de stat in Ministerul Muncii,

Familei si Protectiei Sociale (MMFPS). Pe de alta parte, sindicatele sunt de parere ca se incalca

directivele Uniunii Europene (in domeniul timpului de lucru) sau conventiile internationale in

momentul in care se doreste substituirea organizatiilor sindicale de intreprindere de catre

reprezentantii salariatilor. Ei mai mentioneaza ca ceea ce se intampla in Codul Muncii astazi,

3

Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”

sintetic, este nerespectarea prevederilor constitutionale care garanteaza drepturile colective si

care astazi sunt radiate complet din structura Codului Muncii propus de Guvern. Din punctul

meu de vedere, analizand informatiile despre aceasta lege, pot spune ca devenit din ce in ce mai

dependenta politic, fiind influentata de partidul care se afla la conducerea tarii, lucru ce

contravine drepturilor colective. Instabilitatea din mediul politic si bugetar este descurajatoare

pentru investitorii straini, care reprezinta o cale importanta de s spori accesibilitatea resurselor

financiare din piata. In tot spectrul politic apar promisiuni fara acoperire. Apar propuneri privind

cresterea impozitelor pe salarii care contravin scopurilor operationale amintite si accentueaza

ingrijorarile legate de sustenabilitatea fiscala. In sfarsit, solidaritatea sociala este prost inteleasa

si este invocata pentru a justifica propuneri care inhiba initiativa, creativitatea, inovarea si

munca.

Cel mai bine ar fi sa dam dovada de disciplina interna si sa nu mai fie nevoie de ajutorul

oficial al FMI sau al UE. Cu politici disciplinate, sectorul public ar putea functiona fara ajutor.

Dar pentru asta este nevoie de sprijin politic si popular pentru ajustari.

Dat fiind echilibrul politic din Romania este greu de spus ca acest scenariu este cel mai

probabil. Un al doilea scenariu ar putea fi contractarea unui accord Precautionary Stand-By, in

care o suma de bani este disponibila dar nu este, in final, utilizata. Si acest scenariu presupune

ajustari serioase. Conform documentului intitulat “A Saptea Evaluare in cadrul Acordului Stand-

By, Anularea Prezentului Acord Stand-By, si Solicitarea unui nou Acord Stand-By” 10 martie

2011, elaborat de Departamentul European, criteriile de performanta stabilite pentru evaluarea a

saptea au fost atinse, cu exceptia criteriului privind arieratele bugetului general consolidat

(pentru care a fost deja acordata o derogare in data de 7 ianuarie 2011). Inflatia s-a mentinut in

intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflatie. Ultima evaluare a ASB si

negocierile pentru ASB urmator s-au concentrat pe trei aspecte: (i) masuri de asigurare a

indeplinirii tintelor fiscale; (ii) stadiul implementarii reformelor structurale; si (iii) asigurarea in

continuare a stabilitatii sectorului financiar.

ASB urmator se va concentra pe stimularea potentialului de crestere prin reforme

structurale. Deficientele structurale dion domeniile economice principale franeaza serios

cresterea economica. Eficientizarea sectorului public va reduce barierele birocratice din calea

eficientei economice si va spori absorbtia fondurilor structurale UE, impulsionand cheltuielile de

capital destinate perfectionarii infrastructurii nationale. Noul program vizeaza totodata reforme

4

Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”

profunde in sectoarele transporturi si energie, inclusiv reforme in ceea ce priveste mecanismele

de stabilire a preturilor, mai buna reglementare si restructurarea si privatizarea IS din sectoarele

transporturi si energie. Asistenta de tip preventiv acordata de Fond si de UE va constitui o

reasigurare pentru pietele private si o posibilitate de atenuare a socurilor viitoare, in

eventualitatea materializarii acestora.

Elaborarea unor politici macroeconomice sanatoase pentru a sustine procesul de crestere

economica si ocuparea fortei de munca, precum si stabilitatea preturilor, promovarea

competitivitatii si dinamismului economiei prin majorarea investitiilor in capitalul uman,

continuarea reformelor pietei muncii, care sa conduca la cresterea productiei potentiale, intarirea

viabilitatii finantelor publice pot reprezenta rampe importante de relansare a cresterii economice

rpin antrenarea intrarilor de capital strain. Mediul economic de afaceri din Romnai s-ar putea

ameliora in viitoarul apropiat si datorita principalelelor prioritati ale Politicii de Coeziune in

Romania 2007-2013.

Acestea vizeaza imbunatatirea infrastructurii de baza a transportului si accesibilitatea este

o prioritate de top. Aproape € 5.3 miliarde (echivalentul a 28% din alocarea totala) vor fi

cheltuiti pe reducerea deficitului ridicat de infrastructura a tarii. Construirea de aproximativ 1

400 km noi de drumuri vor fi finantate din fondurile din cadrul prioritatii desemnate de Retelele

Trans-Europene de Transport (TEN- T), care traverseaza UE. Politica de coeziune va contribui

cu 2,6 miliarde € la cercetare si inovare pentru a asigura competitivitatea economica durabila pe

termen lung. Aproape 570 milioane € vor fi investiti in sprijinirea afacerilor, cu o mare parte a

acestor resurse axate pe sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri). Aproximativ 5000

de IMM-uri este previzionat sa primeasca sprijin din partea Fondului de Coeziune. De asemenea,

Romania intentioneaza sa utilizeze noi instrumente financiare inovatoare, cum ar fi JEREMIE

(Resurse Europene Comune pentru Microintreprinderi si Intreprinderi Mici si Mijlocii),

instrumentul de inginerie financiara, care sa combine subventii si imprumuturi. Aproape € 445

milioane din fonduri vor fi investite in dezvoltarea retelelor moderne de larga utilizare si e-

servicii pentru intreprinderi si cetateni. Un total de 940 milioane € vor fi investiti in masuri

pentru ocuparea fortei de munca. Fondul Social European (FSE) va sprijini 15 000 de cursanti in

management si dezvoltare a competentelor pentru 280 000 de cursanti. O parte de 1.2 miliarde €

vor fi investite in educatie si masuri de instruire pentru a sprijini dezvoltarea unei societati bazate

5

Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”

pe cunoastere. Finantarea va fi furnizata pentru 15 000 de studenti la doctorat si pentru

imbunatatirea competentelor a 75 000 de persoane din personalul didactic.

Incluziunea sociala a grupurilor defavorizate va fi sprijinita in valoare de aproximativ 1,2

miliarde €. Numarul de participanti la cursuri de formare/programe de reorientare profesionala

pentru grupurile vulnerabile, este de asteptat sa fie in jur de 150 000 (din care 65 000 vor fi

romi), in timp ce aproximativ 10 000 de profesionisti sunt asteptati sa participe la programe de

formare in domeniul incluziunii sociale.

O parte de 2,8 miliarde € (14,6% din contributia comunitara totala) vor fi investite in

domenii care contribuie direct la atenuarea schimbarilor climatice, cu proiecte privind eficienta

energetica si energia regenerabila stabilite in timp ce aproximativ 10 000 de profesionisti sunt

asteptati sa participe la programe de formare in domeniul incluziunii sociale.

Totalul alocarilor pentru investitii, contribuind direct la imbunatatirea mediului (inclusiv

tratarea apei) este de € 8.6 miliarde (aproape 45% din totalul alocarilor, si care reprezinta cea mai

mare proportie in termeni relative, decat a oricarui stat membru).

Pentru a beneficia de 604 milioane €. Initiativa JASPERS (Asistenta Comuna pentru

Sustinerea Proiectelor in Regiunile Europene), va asista autoritatile romane in pregatirea

aplicatiilor majore de proiecte pentru sprijinul din partea fondurilor.

Bibliografie

1. Bal, Ana, “Evolutia deficitului de cont curent in contextul aderarii Romaniei la UE”,

Revista Transilvana de Stiinte Administrative nr. 1(21) / 2008

2. V. Cojanu (coord.), Elemente de strategie a pregatirii Romaniei pentru perioada post-

aderare”, Studii de impact III, IER, 2006.

3. Irimia, Horia, “Coeziunea economico-sociala : niveluri teritoriale”, Economie si

administratie locala, v. 10, nr. 3, p.43-45, Martie 2005, PI3986

4. Lucian Croitoru, “ Romania: o noua provocare, aceleasi riscuri” articol in Lumea in

2011, revista publicata de The Economist si Capital, decembrie 2010

5. Lucian Croitoru, “Daca te-ai ranit la genunchi, nu te bandajezi la ureche”, Interviu

acordat cotidianului online Wall-Street.ro”, 19 iulie 2010, disponibil pe www.bnr.ro

6

Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”

6. Lucian Croitori, “Cresterea economica, criza si populismul”, articol publicat in Ziarul

financiar, 11 octombrie 2010), disponibil pe www.bnr.ro

7. Dumitru, Miron, “Economia Uniunii Europene”, Bucuresti, Editura Luceafarul, 2002,

p. 393

8. Isarescu M., (2007), Globalizare si integrare europeana, accesibil la adresa

http://www.bnro.ro

9. D.C. Palagean, Mix pentru Romania, in Piata financiara nr.11/2007

10. “Cohesion policy should be more than a handout” 17 January 2010, disponibil pe

http://www.euractiv.com/en/regional-policy/cohesion-policy-should-be-more-hand-out-says-

spanish-presidency-news-26004

11. A Saptea Evaluare in cadrul Acordului Stand-By, Anularea Prezentului Acord Stand-

By, si Solicitarea unui nou Acord Stand-By” 10 martie 2011, elaborat de Departamentul

European, disponibil pe

12.http://www.fmi.ro/img/File/Romania%20%20staff%20report%20martie

%202011%20RO.pdf

13. Eurostat: “Combating poverty and social exclusion 2010 edition. A statistical portrait

of the European Union 2010” disponibil pe

14. http://romaniaintheworld.files.wordpress.com/2010/02/ks-ep-09-001-en.pdf

15..http://www.fseromania.ro/index.php?

option=com_content&task=blogcategory&id=2&Itemid=6http://ec.europa.eu/regional_policy/

sources/docoffic/official/reports/pdf/cohesion3/cohesion3_part1_terr_ro.pdf

16. http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane

17.http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion3/

cohesion3_en.htm

18.http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/object/index_ro.htm

19. www.posdru.edu

20. http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/revista_articole.php?rn=111

7