Cuprins

ARGUMENT............................................................................................................................3

LUCRĂRILE PREGĂTITOARE PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIEI ELECTRICE INTERIOARE.........................................................................................................................5

TRASAREA CIRCUITELOR ŞI ÎNSEMNAREA LOCURILOR DE LAMPĂ..............................................................................5PREGĂTIREA ŞANŢURILOR ŞI GĂURILOR ÎN ZID PENTRU POZAREA TUBURILOR DE PROTECŢIE ŞI A DOZELOR.......5

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A PUNCTELOR DE CONSUM CASNIC...................................................................................................................................6

TRASAREA ŞANŢURILOR..................................................................................................................................................7Trasarea şanturilor pentru poarea şi susţinerea tuburilor de protecţie pe pereţi....................................................7

EXECUTAREA ŞANŢURILOR ŞI A GĂURILOR...................................................................................................................8Executarea şanţurilor în zid.......................................................................................................................................8Executarea gaurilor în zidărie....................................................................................................................................9

APARATELE DE CONECTARE DE MICĂ INTENSITATE..........................................9

APARATELE DE CONECTARE DE MICĂ INTENSITATE.....................................................................................................9MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE..................................................................................................................10

Verificarea aparatului de conectare.........................................................................................................................11Fixarea aparatlui de conectare în doză....................................................................................................................11Legarea conductoarelor la bornele aparatului........................................................................................................11

MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT................................................................12

CALCULE........................................................................................................................................................................13

SIGURANŢE FUZIBILE DE JOASĂ TENSIUNE..........................................................16

CONSIDERAŢII GENERALE. FUNCŢIONARE...................................................................................................................16

NORME DE SIGURANŢA ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ............................................18

MĂSURI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU....................................................20

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................21

2

ARGUMENT

Mi-am ales această tema deoarece mi sa părut un subiect interesant de a imi verifica

cunoşintele mele dobandite in dea cursu a celor patru ani in care am studiat.

Lumina condiţionează în mare măsură activitatea omului. Iluminatul la nivel corespunzător

contribuie la mărirea productivităţii muncii, la reducerea numărului de accidente, la evitarea erorilor.

Iluminarea este cantitatea de lumină, sau de flux luminos, primită de unitatea de suprafaţă. Datorită

faptului că în multe cazuri se foloseşte prea putină lumină sau prea multă decât este necesar pentru

derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie măsurat cu un Lux-metru,

valorile măsurate fiind comparate cu standardele în vigoare pentru locaţii diferite, puterea efectiv

consumată de lampile montate se va măsura cu un cleste wattmetric.

Instalaţiile de iluminat electric trebuie să realizeze un anumit nivel de iluminare, concomitent

cu îndeplinirea unor condiţiide calitate, reclamate de caracterul subiectival iluminatului. În afară de

acestea, instalaţiile de iluminat (artificial-electric) trebuie să aibă, pentru a fi economice, o mare

adaptibilitate la condiţiile variate de functionare, dată fiind corelaţia strânsă cu iluminatul natural.

Iluminatul fluorescent este eficient si economic.Eficacitatea luminoasa(lumen/watt) a tuturor

lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse luminoase. Culoarea nominala a

lampilor TLD creeaza o anumita atmosfera ,care variaza de la alb cald ,pana la alb rece lumina

zilei.Culoarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lampii.

Din necesitataea practică de formare la elevi, a deprinderilor corecte de muncă şi aplicării în

practică a cunoştinţelor teoretice şi tehnologice precum şi formarea deprinderilor de aplicare la

fiecare loc de muncă a normelor de protecţie a muncii, cele de prevenire a incendiilor şi normelor

igienico-sanitare şi ţinând cont de condiţiile pe care spaţiul le oferă, s-a conceput un simulator de

instalaţie de iluminat exterior în cadrul atelierului electric.

Dacă toate elementele componente se montează în interiorul clădirilor atunci instalaţiia se numeşte

instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie , deosebim instalaţii electrice interioare care

servesc numai pentru iluminat, instalaţii care sunt destinate alimentării receptoarelor şi instalaţii

pentru ambele destinaţii.

3

Cunoaşterea şi însuşirea tehnologiei de execuţie a celor mai uzuale lucrări de instalaţie

electrică interioară constituie o condiţie de bază pentru asigurarea securitaţii şi bunei funcţionări a

instalaţiei însaşi, precum şi a receptoarelor, respective ale corpurilor de iluminat şi ale aparatelor

electrocasnice.

O legătură sau o innădire a două conductoare la bornele unui comutator, o montare a

conductoarelor în tuburile de protecţie ţinându-se seama de proprietaţile fizice ale acestora, ne dau

garanţia unei bune exploatari a instalaţiei, fără încălzirea şi arderea conductoarelor electrice, fară

scurtcircuite, fără alte neajunsuri care pot duce până la electorcutare.

Pentru aceste considerente se prezintă în cadrul acestui proiect principalele tehnologi de

execuţie cu privire la:

Lucrările pregătitoare la executarea instalaţiei electrice interioare ;

Prelucrarea şi montarea tuburilor de protecţie ;

Montarea conductoarelor electrice ;

Montarea corpurilor de iluminat.

Tehnologiile de execuţie a lucrărilor de mai sus ţin seama de natura şi structura materialelor

ce se pun în operă, de tipurile elementelor componente ce alcătuiesc ansamblul instalaţiei, precum şi

felul execuţiei instalaţiei electrice interioare, care, în mod obijnuit, este sub forma îngropată sub

tencuială şi într-o masură mai mică sub forma montată aparent sau înglobată sub tencuială.

4

Lucrările pregătitoare pentru execuţia instalaţiei electrice

interioare

La executarea unei instalaţii electrice interioare principalele lucrări pregătitoare sunt:

Trasarea circuitelor electrice şi însemnarea locurilor de lampă ;

Pregătirea şanţurilor şi găurilor în yid pentru pozarea tuburilor de protecţie şi a

dozelor.

Trasarea circuitelor şi însemnarea locurilor de lampă

Această operaţie pregătitoare se execută cu ajutorul riglei gradate din lemn sau oţel, a sforii

de trasat şi a firului cu plumb.

Trasarea constă în însemnarea cu cretă sau cărbune a traseelor tuburilor de protecţie, a

locurilor unde urmează ca sa se monteze corpurile de iluminat, prizele, întrerupătoarele şi dozele.

Pregătirea şanţurilor şi găurilor în zid pentru pozarea tuburilor de protecţie şi a

dozelor.

Această operaţie se execută dupa trasare, pe liniile respective cercurile trasate pe perete,

tavan şi/sau pardoseală, se execută:

Manual – cu ajutorul unei dalţi şi a unui ciocan

Mecanizat – cu ajutorul unui flex cu 2 pânze (acest flex are 2 pânze sau pânză dublă

aceste pânze sunt paralele un ape cealaltă şi au între ele un spaţiu care face foarte

uşoară operaţia de săpare a şanţurilor)

Această operaţie constă în săparea şanţurilor unde trebuie să fie îngropate tuburile de

protecţie ale: prizelor, întrerupătoarelor, dozelor şi curpurilor de iluminat.

5

Alimentarea cu energie electrică a punctelor de consum casnic

Alimentarea cu energie electrică a punctelor de consum casnic atât pentru iluminat cât şi

pentru acţionarea apratelor electrocasnice se realizează printr-un ansamblu de circuite electrice,

aparatele ed conectare de mica intensitate, ansamblu care poartă denumirea de instalaţie electrică

interioară.

Luând sensul parcurs de curentul electric de la sursa de alimentare până la punctele de

consum. Instalaţia electrică interioară se consideră de la ieşirea conductoarelor din contorul electric

până la punctele de racordare a becurilor.

Pe traseul instalaţiei electice interioare se găsesc: tabloul cu siguranţe, circuitele electrice de

lumina şi prize, aparatele de conectare şi corpurile de iluminat.

Toate aceste elemente componente ale instaţiei electrice sunt reprezentate prin anumite

semen convenţionale (fig.1)

Prin aceste semene se reprezintă schemele de alimentare a punctelor de consum a unui

apartament.

6

După ce s-a făcut instalaţia electrică de la contor până într-o anumită cameră a unei locuinţe

se ajunge la Instalaţia electrică a unei camere.

Trasarea şanţurilor

Trasarea şanturilor pentru poarea şi susţinerea tuburilor de protecţie pe pereţi

Se execută numai oriyontal şi vertical, în nici un caz oblic. Totodata, se urmareşte ca acest

traseu să fie, pe cât posibil, pe rosturile zidăriei de cărămidă pentru uşurarea executarii şanţurilor de

susţinere a tuburilor de protecţie.

Traseul pe linie orizontală se face la distanţă de 30-40 cm de la tavan, iar traseul pe linie

verticală, pentru pozarea întrerupătoarelor, la o distanţă de 15-20 cm de la tocul uşii.

În ceea ce priveşte însemnarea locurilor de montare a dozelor de derivaţie, se va urmări ca

aceasta să fie pe aceeaşi linie orizontală cu cea a tuburilor de protecţie.

Traseul tuburilor de protecţie montate pe planşeu sau sub pardoseală se alege în general,

perpendicular pe perete, iar în cazul în care planşeul este din beton armat, legătura între două doze

de derivaţie aflate pe pereţi opuşi se poate face pe traseul cel mai scurt, respectiv pe diagonală,

pentru evitarea coturilor.

Însemnarea locurilor pentru dozele de aparat respective pentru întrerupătoare şi prize se

face astfel:

La 1,5 m distanţa deasupra pardoselii, la 15-20 cm faţa de tocul uşii pentru întrerupătoare din

camere cu mediu uscat

La 15-40 cm distanţă deasupra pardoselii, pentru prizele din bucătărie sau cele pentru

frigidere electrice.

La 1,2 m distanţă deasupra pardoselii, pentru prizele din bucătărie sau cele pentru frigidere

electrice.

7

Însemnarea locurilor de lampă pe tavanul încăperilor se face pe centrul acestuia

(pentru un singur corp de iluminat), determinarea mijlocului tavanului se face prin trasarea

diagonalelor acestuia.

În cazul în care este nevoie de montarea a mai multe corpuri de iluminat montarea se

face ca în figura. (fig.4)

Executarea şanţurilor şi a găurilor

Executarea şanţurilor în zid

Se face manual cu ajutorul dalţii şi a ciocanului de-a lungul rosturilor zidăriei de cărămidă.

Această operaţie trebuie executată cu multă grijă pentru a se evita dislocarea cărămizilor.

Adâncimea şanţurilor trebuie să fie de aproximativ 2 cm pentru a se putea îngropa tuburile şi a se da

un strat de tencuială pe deasupra.

8

Executarea gaurilor în zidărie

Pentru doze se face atât cât este necesar pentru ca doza să fie la nivelul tencuielii.

În interiorul camerei, pe tavane, nu se sapa şanţuri deoarece pozarea tuburilor se face pe

faţa de deasupra a planşeului, conductoarele intrând în corpul de iluminat prin gaura data pentru

aceasta.

După ce găurile sunt date şi şanţurile sunt trasate se face tragerea

respective împingerea conductoarelor în tuburi:

- Conductoarele din cupru (Cu) se trag în tuburi cu ajutorul unei

sârme sau a unei şufe de oţel.

- Conductoarele din aluminiu (Al) sunt prea fragile (se rup foarte

uşor) ca să se poată trage asa că se împing cu grijă în tuburile de

protecţie.

Aparatele de conectare de mică intensitate

Aparatele de conectare de mică intensitate

Aparetele de conectare de mică intensitate ce se folosesc în instalaţia electrică interioară

casnică, au rolul de a pune sub tensiune corpurile de iluminat, pentru aprinderea becurilor sau

prizele de alimentare cu energie electrică a aparatelor electrocaznice.

Aparatele de conectare pot fii montate sub forma de îngropate sub tencuială(fig.2), fixarea

făcându-se în doze cu ajutorul ghiarelor, înglobate în tencuială sau aparente(fig.1), fixarea

făcându-se cu ajutorul unor dibluri.

Fig 1. Fig. 2

9

Tensiunea şi intensitatea curentului electric maximă admisibilă la care pot fii folosite

aparatele de conectare este inscriptionată pe acestea de inteprinderea producătoare, astfel pentru

întrerupătoare şi comutatoare limitele admisibile sunt 250 V si 6 A, iar pentru prize 250 V si 10 A.

a. Întrerupătoarele, au rolul principal de închidere şi deschidere a circuitelor electrice care

alimenteză corpurile de iluminat. Din punct de vedere al

modului de acţionare se disting întrerupătoare rotative,

cumpănă şi basculante, poziţiile de închidere şi

deschidere realizându-se cu ajutorul unor pârghii, lamele

elastice sau lamele resoarte.

b. Comutatoarele. Din punct de vedere al formei

comutatoarele sunt asemănătoare cu întrerupătoarele, dar

din punct de vedere constructive diferă de acestea,

întrucât la acţionarea lor se pot realiza mai mult de două

poziţii de închis şi deschis între sursa de current electric şi corpul de iluminat. De aceea,

comutatoarele sunt folosite la alimentarea corpurilor de iluminat cu mai multe braţe cu

becuri, fie trei becuri, fie toate cinci becurile, în cazul unei luster cu cinci becuri.

c. Prizele, au rolul de alimentare a receptoarelor electrice mobile cu energie electrică, prin

conectarea acestora la bornele prizelor, cu ajutorul unor fişe (ştechere). Din punct de

vedere al posibilitaţilor de conectare se disting prize simple la care se poate conecta un

singur receptor, prize duble(bipolare), la care se pot conecta două receptoare şi prize cu

contact de protecţie împotriva electrocutaroo, (Schuko).

Montarea aparatelor de conectare

Operaţia de montare a aparatelor de conectare (întrerupător, cumutator, priză, etc.) este

alcătuită din următoarele operaţii:

Verificarea aparatelor de conectare ;

Fixarea aparatelor în doze ;

Legarea conductoarelor la bornele aparatului

10

Verificarea aparatului de conectare

Înainte de montarea aparatului de conectare se verifică cu multă atenţie să fie în stare de

funcţionare. De exemplu dacă arcurile rotorului sau a pârghiei basculante îşi îndeplinesc funcţia,

dacă lamelele şi tecile de contact sunt curate astfel încât să asigure un contact bun, dacă nu lipsesc

şuruburi de fixare, arcuri de presiune sau daca corpul izolant nu este fisurat sau crăpat astfel încât să

ducă la electrocutare.

Fixarea aparatlui de conectare în doză

După verificarea aparatului de conectare aceasta se fixează cu ajutorul ghiarelor de fixare în

doza de aparat. În acest scop se desface capacul aparatului, se slabesc şuruburile ghiarelor cu

ajutorul unei şurubelniţe, apoi aparatul de conectare se introduce în doză, se poziţionează corect pe

adâncime pe orizontală şi pe verticală şi se strâng şuruburile ghiarelor. Apoi se fixează capacul

aparatului se verifică şi se fixează în prealabil astfel încât să creeze un aspect plăcut.

Legarea conductoarelor la bornele aparatului

Aparatul de conectare fiind bine fixat în doză se trece la racordarea acestuia la circuitul de

lumină sau priză.

În acest scop se îndepărtează capacul pentru a se putea lucra la legarea conductoarelor, se

deşurubează şuruburile de la bornele aparatului se scot din doză capetele conductoarelor care se

dezizolează pe o lungilme de 5-10 mm (doar atât cât este necesar pentru conectare). După aceste

operaţii se introduce capetele conductoarelor în gaurile bornelor şi se strâng şuruburile respective,

fără a forţa strângerea pentru a nu se deteriora filetul sau secţiona conductorul.

Legarea conductoarelor la bornele întrerupătorului trebuie făcută cu multă atenţie pentru a

lega conductoarele în mod corect, în caz contrar corpul de iluminat este în permanenţă sub tensiune

indiferent de poziţia întrerupătorului.

11

Racordarea prizei simple şi a celei duble(bipolare) la circuitul de priză se face prin legarea

celor două conductoare la bornele prizei cu menţiunea ca unul dintre ele trebuie sa fie conductor de

fază iar celalalt de nul.

Montarea corpurilor de iluminat

Montarea corpurilor de iluminat constituie operaţia prin care se finalizează execuţia

instalaţiei electrice interioare. Corpurile de iluminat sunt obiecte de instalaţii, în care se montează

una sau mai multe lămpi electrice, repectiv becuri incandescente, pentru a se obţine o iluminare

corespunzătoare a distanţei încăperii.

Corpurile de iluminat sunt executate din diferite materiale, sub diverse forme care să dea un

aspect cât mai plăcut, putându-se monta pe acestea becuri, lămpi fluorescente, lămpi cu vapori de

mercur etc.

Corpurile de iluminat sunt echipate cu dulii şi conductoare, numărul şi secţiunea lor fiind

determinată de puterea becurilor şi de tipul circuitului de lumină (simplu, dublu pentru luster etc.).

Conductoarele proprii ale corpurolor de iluminat, după ce au străbătutt suportul lămpii, tija şi

ramificaţiile sunt legate la bornele duliei, în care se înşurubează becurile. Corpul de iluminat astfel

asamblat este racordat la circuitul de lumină, prin legarea conductoarelor proprii cu conductoarele

circuitului de lumină.

Cum se face legarea conductoarelor la dulie. Legarea conductoarelor la bornele duliei este

o operaţie care trebuie să fie executată cu multă atenţie, pentru a se asigura o legare corectă a

conductorului de fază, o străpungere perfectă, fără joc, a conductoarelor şi o izolare bună a acestora.

Se verifică dulia dacă are toate elementele componente de bază şi dacă acestea sunt într-o

stare bună de funcţionare;

Se demontează dulia în elementele sale componente, prin deşurubarea rozetei de porţelan şi a

armăturii metalice exterioare, după care se scoate din carcasa suportului izolant cu armătura

lui metalică cu filet;

12

Se leagă borne, mai întâi conductorul de fază a cărui legătură este cu contactul din fundul

duliei, apoi cel de nul a cărui legătură este cu contactul lateral (armătură cu filet);

Se introduce suportul izolant cu conductoarele legate la bornele din interiorul carcasei,

urmărindu-se ca suportul izolant să fie bine fixat în pintenul carcasei, pentru a se evita rotirea

suportului izolant în timpul înşurubării becului.

După ce s-au făcut aceste operaţii se înşurubează becul sau becurile, în dulii şi se poate da drumul la

tensiune pe instalaţie verificându-se dacă toate părţiile sale componente sunt complet funcţionabile.

Calcule

Aceste calcule sunt făcute pentru un circuit electric de iluminat cu 5 becuri

13

Notaţiile:

P= Puterea curentului electric (W=Watt)

U= Tensiunea curentului electric (V=Volt)

I= Intensitatea curentului electric (A=Amper)

S= Secţiunea conductorului (A/ )

D=Diametrul conductorului ( )

D- fiind diametrul conductorului şi fiind în acest caz 1,13 , ne indica faptul

că diametrul minim al conductorului care trebuie utilizat pentru această

instalaţie este de 1,13 dar din cauză ca nu se fabrică conductor de această

dimensiune alegem, cea mai apropiată dimensiune fabricată, care să corespundă

cerinţelor minime pentru acest circuit adică conform stasului dimensiunea

aleasă va fii de 1,25

14

15

Siguranţe fuzibile de joasă tensiune

A. Consideraţii generale. Funcţionare

Siguranţele fuzibile sânt aparate destinate protecţiei

împotrica suprasarcinilor şi scurtcircuitelor, în circuitele

electrice care nu sunt prevăzute cu relee termice sau

întrerupătoare automate.

Protecţia circuitelor prin siguranţe fuzibile constă

din topirea unor elemente fuzibile, atunci când curentul

în circuit depăşeşteo anumită valoare. Elementele

fuzibile sânt astfel calibrate încât ating temperaturi de

topire înainte ca în circuitul protejat să se atingă limita

maximă admisă de temperatură.

Ca element fuzibil se folosesc fire sau benzi de

argint, cupru, zinc mai rar aliaje de plumb, cositor.

Caracteristica de topire (fig. 11 – 1) este curba t = f

( ), adică timpul de topire trece de la apariţia

scurtcircuitului până la topirea fuzibilului în funcţie de

curentul prezumat de scurtcircuit, adică curentul de scurtcircuit care s-ar stabili în circuit dacă

fuzibilul ar fi înlocuit cu o rezistenţă neglijabilă. Caracteristica de topire este o curbă hiperbolică, iar

asinptota la această caracteristică reprezintă curentul limită de topire adică cel mai mic curent la care

se poate obţine topirea.

Procesul de topire este influenţat de valoarea curentului, de tensiune de lucru şi de construcţia

siguranţei. Când tensiundea de lucru este mică rezistenţa arcului format in momentul topirii reduce

din valoarea curentului şi topirea este mai lentă. La tensiuni mari, rezistenţa arcului este neglijabilă

şi topirea se face foarte rapid. La suprasarcini când valoarea curentului este puţin mai mare decât

valoarea limită, topirea începe la mijlocul fuzibilului, deoarece spre extremităţi se pierde o parte din

căldură. Cu cât curentul de topire e mai mare, topirea începe simultan în mai multe puncte, iar la

scurtcircuit topirea are loc pe toată lungimea firului fuzibil.

16

În punctul de topire, rezistenţa electrică creşte, datoriă reducerii secţiunii şi a creşterii

rezistivităţii, picătura de metal se vaporizează şi în locul ei apare un arc electric, care continuă

topirea fuzibilului până când lungimea arcului este suficient de mare pentru ca să se rupă.

În funcţie de timpul scurs de la apariţia supraintensităţii până la topire, siguranţele fuzibile de

joasă tensiune se pot împărţii în două categorii:

Siguranţe fuzibile rapide, care întrerup circuitul într-un timp foarte scurt, chiar la suprasarcini mici

în circuitul pe care îl protejează. Este tipul cel mai utilizat de siguranţă, are o construcţie simplă şi

foloseşte ca element fuzibil un fir sau bandă dintr-un singur metal. Siguranţele rapide au

dezavantajul că pot fi folosite la protecţia contra suprasarcinilor, în circuitele în care în mod normal

apar supraintensităţi, de exemplu circuitele de alimentare a unor motoare electrice. La pornirea

motoarelor apar inevitabil supraintensităţi de scurtă durată care sunt suportate de elementele din

circuit. Dacă siguranţele sunt astfel alese încât să nu se topească la aceste supraintensităţi, ele nu mai

realizează la funcţionarea de regim o suficientă protecţie împotriva suprasarcinilor.

Siguranţe

fuzibile cu inerţie, care au o funcţionare

întârziată la supraintensitaţi, pentru a putea

suporta un timp scurt supraintensităţile inevitabile

(de exemplu la pornirea motoarelor) din circuit,

dar care au tot o funcţionare rapidă în cazul unor

scurtcircuite. Acest tip de siguranţe au o

construcţie puţin mai complicată, însă sunt

indispensabile în instalaţiile insdustriale. În această categorie intră siguranţeşe de mare putere, al

căror element fuzibil este combinat (fig.11-2). El este format din una sau mai multe benzi de argin

sau cupru (1), care are în partea centrală (2) o cantitate de aliaj uşor fuzibil (plumb, cositor,

antimoniu), iar spre extremităţi este prevăzută cu

câte o decupare circulară (3), care reduce secţiunea

benzii până la 15-25%. Partea centrală (2) se topeşte la

suprasarcini, iar părţile extreme (3) se topesc la

scurtcircuite. Topirea la scurtcircuit este

caracterizată prin capacitatea de rupere, curentul de

limitare şi timpul de întrerupere (fig. 11 – 3).

Capacitatea de rupere, măsurată în kA, este egală cu

valoarea eficace a curentului prezumat de

17

scurtcircuit ce s-ar forma în cazul când siguranţa ar fi înlocuibilă cu o rezistenţă neglijabilă: În

realitate curentul în circuitul protejat de siguranţă nu ajunge la valoarea (fig. 11 – 3) deoarece,

după timpul , numit şi timpul de prearc, curentul ajunge la valoarea numit curentul de limitare,

când elementul fuzibil se topeşte în zonele strangulate (3). Se formează un arc electric, care se stinge

în timpul numit şi timpul de arc. Timpul este timpul de întrerupere al siguranţei.

18

Norme de siguranţa şi securitate în muncă

Personalul care lucrează la instalaţiile electrice sub

tensiune va folosii întotdeauna mijloacele individuale de

protecţie împortiva electrocutării şi a acţiunii arcului

electric.

Mijloacele de protecţie izolante, care au drept scop

protejarea omului prin izolarea acestuia faţă de elentele aflate sub

tensiune sau faţă de pământ.

Cele mai importante mijloace de acest fel sunt: cleşti,

scule cu mânere electoizolante, mănuşi, cizme, galoşi, covoare,

preşuri şi platforme electroizolante.

Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este

necesar să se cunoască următoarele:

- Atingerea cu mâna a unui conductor aflat sub tensiune provoacă în majoritatea cazurilor

o contractare convulsivă a muşchiilor în urma căreia degetele se strâng atât de tare, încât

mâinile nu pot fii desprinse de pe conductor;

- Cel care intervine nu trebuia să vină în contact direct cu accidentatul aflat sub tensiune;

- Prima măsură care se inteprinde este scoaterea rapidă de sub tensiune a parţii din

instalaţie cu care accidentatul a venit în contact;

Executarea , exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice se va face

numai de către electricienii calificaţi.

Instructajul introductiv general, care se efectuează la angajare.

Durata acestuia poate fii între 8 ore şi 2 zile în funcţie de specificul întreprinderii.

După instructaj, se face o verificare a cunoştinţelor de protecţie a muncii al cărei

rezultat se menţionează în fişa individuală de protecţie a muncii ;

Instructajul la locul de muncă, care se desfăşoară la locul unde a fost repartizată

persoana nou încadrată. Durata instructajului va fii de cel puţin 8 ore.

19

Instructajul periodic care se efectuează la locul de muncă de către conducătorul

acestuia. Acesta se efectuează la locul de muncă de către conducătorul acestuia.

Aceasta se efectuează la termene fixate o dată la 6 luni în funcţie de natura locului de

muncă.

MĂSURI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU

Se vor respecta normele de PSI aflate în viguare:

- Norme tehnice de proiectare şi realizare a constructiilor priviind protecţia la acţiunea focului

- Norme PSI pe durata executarii lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora,

- Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

- Norme generale de apărare împotriva incendiilor aprobatre prin Ord.nr. 163/2007 al MAI.

- se vor realiza etanşările conductelor şi cablurilor electrice la trecere prin ziduri

- cablurile şi conductele electrice se vor poza conform prescripţiilor tehnice, cu accent deosebit pe

respectarea distanţelor minime între cabluri sau conducte electrice

- aparatajul electric se va monta respectandu-se distanţa de protecţie, pentru eliminarea riscurilor de

scurt-circuit.

20

Bibliografie

Alexandru Ioan Stan, Aparate echipamente şi instalaţii de electronică industrială –

tehnologia meseriei, Editura Didactică şi pedagogică

Constantin Burdescu, Depanări şi reparaţii casnice, Editura Tehnica

Năstase Bichir, Dan Mihoc, Dragoş Sinulescu, Maşini, aparate, acţionări şi automatizări,

Editura Didactică şi Pedagogică

http://www.regielive.ro/

http://www.garajuluimike.ro/electrice.htm

21