Romania Expres Nr.5

7/29/2019 Romania Expres Nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/romania-expres-nr5 1/24

Interviu înexclusivitate cu se-

natorul realesViorel Badea(partea a II-a)

Publicaţie bilunară pentru românii din Spania 14 ebruarie 2013 Anul II - Nr.5

• S s b g • d s b c ó g •cbk.cm/m.xps w.cm/rmexps

www.mxps.s

Gg Bc cm îchs c ssp... pg. 4

rc c asgăSc p sb 35 ... pg. 8

Românicare ne accs

ambs îpropune o mai

bună colaborarecu cetăţenii

pg. 7

M m gs tineri la Madrid... pg. 8

rm, p spă î sc că c M B ... pg. 4

esbB: „P

, ș ”

„Eu nu am o culoare,am trei culori:roșu, galben și albastru;

acestea sunt culorilemele politice”

pg. 11-12

Pm Sp gă că pm b g

acs sdin declaraţia v patrimoniuăcută de

cs

Ion Vîlcusp bcvambspe 2013

... pg. 5

dgspentrumuzicaandină i-aschmbs

pg. 8

Elena Udrea va candida lap Pdl... pg. 4 iv c p esb B

rm - as 3-2în primul

mecidin 2013

pg. 10

Hb: HC ză s- cc î sCp eHf... pg. 11

România,medalie deb CM

scmă...pg. 11

Pcă sc p pmuncii... pg. 6

Cvrevine în otbal

pg. 10

Urpi,fata cu

două inimi

pg. 3



2 www.romaniaexpres.es Nr.5 14 februarie 2013

U T I Lis s m î rg Spambs rm î rg Sp

•orar: L-v, 09:00-14:00 i 15:00-18:00 •Adresa: Aenida de Alfns XIII, 157, Madrid, 28016 •Tel.pentru relații publice: 913501881, 913454553,914137412, 914137425, 913597623, 913504436•Tel. de urgen, (cazuri extrardinare): 609069983•Fax: 913452917 •E-mail: relatiipublice@embaja-

daderumania.es, [email protected] •Ataat pe prbleme de munc i scial e: tel.913507356, e-mail: [email protected] •Ataat de interne: tel. 913595087, e-mail:[email protected] •Cnsilierecnmic: tel. 913501881 (int. 104) e-mail: [email protected] •Site: http://ma-drid.mae.roCs G rm M•Jurisdicie: Cmunitatea Madrid, Castilia-Len(Aila, Burgs, Len, Palencia, Salamanca, Seg- ia, Sr ia, valladlid, Z amra) i Insulele Canare(Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •orar: L-v,09:00-17:00 •Adresa: Aenida Cardenal Herre-ra oria, 134, Madrid, 28034 •Tel. 917344004,913720832, 917342993, 917345688, 917345667•Tel. de urgen (dar în cazuri de accidente ruti-ere sau decese): 649656032 •Fax: 914165025 •Site:http://madrid.mae.r •E-mail pentru infrmații

cnsulare: [email protected], [email protected] •E-mailpentru prgramri de paaparte:[email protected] G rm Bc•Jurisdicie: Catalnia (Barcelna, Girna, Lerida,Tarragna) i Insulele Baleare •orar: L-v, 09:00-17:00 (09:00-15:00 preluare de dcumente; 16:00-17:00 eliberare de dcumente) •Adresa: C/SanJuan de la Salle, 35 bis, Barcelna, 08022 (intrarepublic: C/Alcy, 22) •Tel. 934341108, 934341139•Fax: 934341109 •Tel. de gard (dar în cazuri deaccidente rutiere sau decese): 661547853 •E-mail:[email protected] •Site:http://www.barcelna.mae.rCs G rm Bb •Jurisdicie: ţara Bascilr (Alaa, Guipuzca,viscaya), Naarra, La Rija, Asturia, Cantabria iGalicia (La Cruña, Lug, ourense, Pnteedra)•orar: L-J: 09:00-17:00 (09:00-13:30 prezentare dedcumente; 16:00-17:00 eliberare de dcumente);vineri, acces numai cu prgramare •Adresa: Pla-za Circular, 4, Bilba, 48001 •Tel. 944245177 •Tel.de urgen (dar în cazuri de accidente rutieresau decese): 608956278 •Fax: 944245405 •E-mail:[email protected] •Site: http://www.bilbao.mae.roCs G rm Sv•Jurisdicie: Andaluzia (Huela, Cadiz, Malaga, Se- ilia, Crdba, Jaen, Granada), Murcia, Ceuta, Me-lilla •orar: L-v, 09:00-17:00 (09:00-14:00 preluarede dcumente; 16:30-17:00 eliberare de dcumen-te) •Adresa: C/Nicaragua, 18, Seilla, 41012 •Tel.

954624070, 954240967, 954233243, 954625372,954230947, 954239327, 954620746, 954624053•Tel. de urgen (dar în cazuri de accidente ru-tiere sau decese): 648212169 •Fax: 954627108 •E-mail: [email protected] •Site:http://www.seilla.mae.rCs rm Csó P

•Jurisdicie: Cmunitatea valencian (Alican-te, Castelln, valencia) •orar: L-J, 09:00-14:00prezentare de dcumente; 15:30-16:30 eliberarede dcumente; vineri: 09:00-12:00, preluare dedcumente; 12.00-13.00, eliberare dcumente;14:00-16:00 (dar cu prgramare), cieri cs-trii, audiene i alte prbleme •Adresa: C/ Larra,2, Castellón de la Plana, 12006 •Tel. 964216172,964216163, 964203351, 964203342, 964206764•Tel. de urgen (dar în cazuri de accidente ru-tiere sau decese): 677842467 •Fax: 964257053•E-mail: [email protected] (infrmaii sericii cnsulare), [email protected] •Site: http://cas-tellon.mae.roCs rm C r•Jurisdicie: Castilia-La Mancha (Tled, CiudadReal, Albacete, Cuenca, Guadalajara) i Extre-madura (Cáceres, Badajz) •orar: •Adresa: Calle

Mata, 37, Ciudad Real, 13004 •Tel. 926251751 •Tel.de urgen (dar în cazuri de accidente rutiere saudecese): 609513790 •Fax: 926231170 •E-mail:[email protected] rm zg•Jurisdicție: Aragn (Zaragza, Huesca, Teruel•orar: L-v, 09:00–17:00 (09:00-14:00 prezenta-re de dcumente; 16:30-17:00 eliberare de d-cumente) •Adresa: C/Camin de Las Trres, 24,Zaragza, 50008 (intrarea prin spatele cldirii)•Tel. 976481429 •Tel. de urgen (dar în cazuride accidente rutiere sau decese): 663 814 474 •Fax:976481779 •E - m a i l : s e c r e t a r i a t @crzaragza.e.telefnica.netVccs rm am•Jurisdicție: Almeria •orar: L-J, 09:00–17:00(09:00-14.00, depunere de dcumente; 16:00-17:00, eliberare de dcumente); vineri (dar cuprgramare), zi de asisten în teritriu, izite lapenitenciare, ciere de cstrii la misiune i altesericii •Adresa: Carretera Hurcal de Almería, 46,Almería, 04009 •Tel. 950625963, 950624769 •Tel.de urgen (dar în cazuri de accidente rutiere saudecese): 682733408 •Fax: 950145217 •E-mail:[email protected] oc rm Pmp•Adresa: C/Crtes de Naarra, 5, 5D, Pamplna,31002 •Tel. 948203200 •Fax: 948220512Cs oc rm Mc•Adresa: Aenida de ls Rectres, 3, Edici Pa-raninf, Murcia, 30100 •Tel. 968879567 •Fax:968879568 •E-mail: [email protected]

redaCtor Șef: Alin SăcăceanSPeCialiȘti:Adelina Pâru (Scial)Cristina Marinescu (Spiritual)Emilian Dragmir (Sănătate)Marinela Pucau (Juridic)ColaBoratori:Mihaela Bădinvasile Ghiurcavirel Anghelina

deSiGn & WeB:Alin Săcăcean

MarKetinG:Maria SârzeaCoreCturĂ:Drina SaaContaCt:t. 628.851.495 sau 653.400.445e-m: [email protected]

[email protected] de CrresNº24084, 28080-MadridDepsit Legal M-29897-2012

Ca la noi, la nimenea Alin Săcăcean

Ptriit Cnstituţiei, Rmânia este ţară liberă, demcratică în care tţi ce-tăţenii sunt egali în drepturi, au aceleaiîndatriri faţă de ţară i se supun acelrailegi.

Aa se face, că dacă fur i sunt prins,sunt i pedepsit pe măsura faptei cmise,dacă nu-mi plătesc taxele la nanţe, încalclegea i cu siguranţă statul mă a urmăripână plătesc i ultimul bănuţ cu care-i sunt datr, însă din păcate legea la niîn ţară, de cele mai multe ri, e lege darpentru cetăţeanul de rând.

odată intrdusă imunitatea parla-mentară, acceptată i tată în unanimi-tate de către dmniile lr din guern,ceamai puternică armură cntra legii, le per-mite să se transfrme în inţe „imune”,pentru care legea este dar un cncept cese aplică altra, ei ind scutiţi.

Nenumărate hţii sunt trecute cu ederea în cazul unra, infracţiuni de ttfelul rămân uitate prin dsare prăfuite sauîn cel mai fericit caz sunt pedepsite cu în-chisare cu suspendare, că deh... unii sunt„imuni”. Aa că îi dare la bască de legii de pprul care i-a ales, pentru că ba-nii, funcţiile i imunitatea i-a făcut un fel

de dumnezei. Ba mai mult, unii se credmântuitri ai neamului rmânesc, r-bind în termeni religii despre dreptate,dragste i adeăr i făcând chiar milste-nii de Sărbătri în faţa camerelr de luat

ederi, ca să adă i mul de rând că eiîi amintesc de ppr. Un ppr care facecadă de Crăciun pe la palatele bierilrpentru a primiţi cu clindul.

Aa că este mai mult decât nrmalsă ă cuprindă nemulţumirea i indigna-rea ăzând acest spectacl plitic atât degrtesc la care suntem zilnic bligaţi săpriim. Te ezi neputincis în faţa atâtrnedreptăţi i te întrebi cum de ai putut ta asemenea ameni care-ţi râd în faţăacum prin felul în care-i cnduc prprii-le afaceri, flsindu-se de puterea pliticăpe care o au.

Ca prin farmec, pliticienii ntris-au transfrmat din păstri buni i in-teresaţi de sarta turmei dinainte de ale-geri, în nite stăpâni lacmi care în chipmachiaelic caută să-i atingă scpurile încel mai scurt timp psibil, că dar patruani nu-s enicie.Şi cum tt rmânul s-anăscut pet zic i eu din nu: „Faie erdemicunea / Ca la ni la nimenea”.



3Nr.5 14 februarie 2013 www.romaniaexpres.es

R O M Â N I Î N L U M E

Peru este arm i n u n a t ,misterias i

acti i nu e de mirarede-a lungul anilr, da-

rit culturii andine, s-ansformat într-un punctatracie pentru turitii

n întreaga lume, prin-care i unii de nai-

litate rmn. Muzicaruan este un exempluncret în acest sens, indreciat de farte multme de afar, de multe

chiar mai apreciat de-t de btinai.

Majriatatea dintreinii care aleg s cnteuzic andin pun far-mult sentiment în ceeafac. Este i cazul uneiere rmnce pe numearia Mirabela Blgean,u aa cum au “bte--” peruanii “Urpi, Lancesa Rumana”, care,

drgstit de Peru i deuzica andin, a decis streasc iar mai apise stabileasc pe aceste

eleaguri legendare.Nscut în Bucureti,

anul 1990, Maria Mi-bela, îndrumat într-are msur de mama sau -

cica Blgean, a fst atra-s înc de mic de muzi-c. Dragstea sa pentruaceast art s-a amplicatdat cu trecerea timpu-lui, îns ceea ce prbabil îilipsea Mariei Mirabela era

un stil prpriu, un gen demuzic autentic.

Aa se face c, într-zi, ascultnd un grup deperuani pelerini care cn-tau muzic andin în capi-tala Rmniei, s-a îndr-gstit de flclrul peruan.A fst mmentul în care adecis s plece spre aceastmic dar îndeprtat arnumit Peru, pentru a cunate mai îndeapra-pe. Dup ce, timp de unan de zile, ea i sra ei, au

strns sucieni bani pen-tru astfel de cltrie,Maria Mirabela i-a zut

visul împlinit.Iniial se dusese în

A m e ric ade Suds

a d

cncertul unui grup demuzic andin numit Al-brada, îns aceste me-leaguri au atras- att demult înct i-a fst suci-ent sptmn pentrua înelege c lcul ei este

de fapt acl, departe delcurile natale. Drags-tea pentru aceast ar i-afst rspltit cu aceeaimned, ea intrnd ime-diat în inimile peruanilor.Mai mult, Maria Mirabelaa strnit i interesul me-diilor de comunicare dinPeru, care au realizat maimulte reprtaje despresimpatica blnd de rigi-ne rmn.

S-a stabilit în distric-tul Ate, situat în centrul

rii, unde ajutat de ac-

tualul su s, a înatrepede limba spanil iexpresiile tipice locului.Tt acl a fst cucerit desunetul harpei peruane ide ritmul huayn (cuntdin limba quechua flsit

pentru ungen de mu-

zic i dans

de rigineinca).A c e s t aa fost

m o -

mentul în care i-a drits se transfrme dintr-imigrant într- prines afolclorului peruan.

Într-un timp scurt,Maria Mirabela aea scucereasc inimile bti-nailr din Peru, cu gla-sul su dulce i plcut. Unprieten peruan a “bte-zat-” Urpi, care în limbaquechua (limb rbit înAnzii Centrali) înseamn

“prumbi”.

Ptriit Mariei Mira-bela, “huayn este mu-zic special care îi d

eselie i care te pune înmicare, îi d ia”, însrecunate c la începutnu i-a fst delc ur s selase dus de ritmul acestuigen. De altfel, atunci cndajungi într-un lc cu bi-

ceiuri i cultur ttal di-

ferite de cele ale rii dincare prii, nu este simplus te adaptezi. Numai cMaria Mirabela s-a lsatur îndrumat i de Al-bert Sanchez Inchi, unmuzicant peruan pe careDumnezeu il-a scs încale i care ulterir aeas-i dein s. Acum Al-bert însete la tatespectaclele, în calitate deinstrumentist, de manageri bineîneles de sfetnicpersonal.

De atunci, Maria Mi-rabela a scs i un albumde muzică andină, în care

versurile în limba spanio-

lă se îngeamănă cu cele înlimba rmnă i aceastapentru că “Urpi” este fatacu duă inimi: una pentruRmnia i alta pentruPeru. Prbabil din acestmti i-a intitulat acestprim album “Ds cra-znes” (“Duă inimi”),în semn de respect i re-cuntină pentru celeduă ări sub chii cărraa crescut ca persană i ca

artistă.La mii de kilmetride meleagurile natale Ma-ria Mirabela se străduie-te să reprezinte Rmniaaa cum tie ea mai bine,flsind chiar ersuri înlimba rmnă pe ritmuride huayn i rbindfrums de prpria-i ară.Însăi faptul că bătinaiiîi spun “la princesa ru-mana” dentă că MariaMirabela nu se ruineazăde riginile ei atunci cndcei din jur îi admiră talen-tul, cea i frumuseea.De altfel, într-un reprtajrealizat de teleiziuneperuană ea rbete des-pre Rmnia ca ind “ară cu multă erdeaă icu ameni minunai careiubesc arta”.

Frumusee care nua putut alterată nicimăcar de cataracta cn-genitală de care MariaMirabela suferă încă dela rsta de trei ani. Ca-taracta cngenitală este afeciune a chilr care secaracterizează prin paci-erea cristalinului (pri-unea situată în spatele iri-sului i care funcineazaca lentilă). Ea pate

diagnsticată incă de lanatere la cpii, însă dacăapucă să se acutizeze, nueste depistată i nici trata-tă la timp, pierderea ede-rii este ineitabilă. Anultrecut Maria Mirabela asuferit duă intereniichirurgicale la chi, unala începutul lunii iunie ialta la sfritul lui niem-brie i se pare că aceastăbală i mmentele mai

puin plăcute prin care ceidi au trecut de-a lungulcelr duă peraii, nu afăcut altcea dect să cn-slideze dragstea dintreMaria Mirabela i Alber-to.

Iubită la nebunie înPeru “Urpi” este slicita-tă să susină spectacleîn tate clurile ării. Bachiar i peruanii de pestehtare îndrăgesc att demult, înct îi dresc să asculte lie i în afara gra-nielr. Pnă i peruaniidin Spania au inut mr-

i să adă în persanăpe Maria Mirabela, mti pentru care au invitat-osă susină un spectacl laMadrid alături de ali mu-zicani peruani.

Astfel că, rmniicare au drit să cunas-că pe “Urpi”, “La princesarumana de Peru”, au pututsă facă asistnd la spec-taclul rganizat de cle-gii ntrii de la prgramul“Las rutas del Peru” dincadrul Radi TentacinMadrid i susinut dumi-nică 10 februarie, la resta-urantul “Lancaster Pala-ce- La Flr de la Canela”din Madrid. .

de Sfântul Valentin, PERUANII DIN SPANIA AU INvITAT o RoMâNCă Să LE CâNTE ÎNRoPRIA LIMBă. AFLă CINE ESTE “URPI”, RoMâNCA CE A INTRAT ÎN INIMA PERUANILoR

„up”, mâcă m îăgă î P, M

dgs p mc

ă - schmb s

“R ş

”

Maria Mirabela Blgean, sau „Urpi”, dup numele de scen pe care-au pus btinaii, este tnr rmnc ce în scurt reme s-a trans-rmat în prinesa muzicii andine din Peru. Nu ezit s arme c estemnc, iar cnd este întrebat de ara ei deine generas în elgii,s, în acelai timp, recunate c este femeie cu du inimi: una carete pentru Rmnia i alta pentru Peru. Duminic, 10 februarie, „Urpi”

fst initat de cmunitatea peruan din Spania s cnte în Madrid.




R O M Â N I A

Finanatrul FCSteaua Bucu-reti, Gigi Be-

cali a fst cndamnat, azi,deniti, de cmpletul decinci judectri al ÎnalteiCuri de Casaie i Justiie

(ÎCCJ) la trei ani de închi-soare cu suspendare pen-tru c în ianuarie 2009 ardnat sechestrarea a treipersoane care i-au furat li-muzina, pedeapsa indu-le aplicat i grzilr salede crp. Decizia instaneisupreme este una deni-ti.

Judectrii ÎCCJau htrt suspendarea

cndiinat a pedep-sei lui Gerge Becali cuun termen de suprave-ghere de pt ani, timpîn care acesta va trebui

s respecte mai multebligaii impuse de ser-

iciul de prbaiune dinzna dmiciliului su,printre care i aceea de ainfrma, dat pe lun,despre rice cltrie înstrintate.

“Fac exact ce -amspus. Aici în Dubai lngbiserica cretin sunt nite

case frumase. Eu nu maiam ce cuta nicidat înara aia. Eu înc nu cred.Nu mai m cnsult cu ni-ciun acat, eu tiu ce amde fcut”, a declarat GigiBecali, din Dubai, pen-tru Rmnia Tv, imedi-at dup aarea sentinei.“Rmania nu este un lcsigur. Mi-e ruine s mîntrc în ar”, a mai spusmultimilinarul rmn.

Tt azi, pliistul R-mulus Dumitrescu a fst

condamnat la doi ani deînchisare cu suspendarepentru trei fapte de com-plicitate la lipsire de liber-tate în md ilegal.

Pe 28 ianuarie, pr-currul de edin a cerutcndamnarea la 11 ani i

ase luni de închisare cuexecutare a omului de afa-ceri Gerge Becali în acest

dosar.Gigi Becali a fst tri-mis în judecat în ctm-brie 2009, alturi de Şte-fan Fnu Dediu, Ctlinott Zmrndescu, MihaiMila, Niculae Dumitracu,Marcel Ppa i de pliis-tul Rmulus Dumitrescu,pentru lipsire de libertateîn md nelegal.

Ptriit prcurrilrSeciei de urmrire pe-nal i criminalistic dincadrul Parchetului ÎnalteiCuri de Casaie i Justi-ie, în naptea de 26 spre

27 ianuarie 2009, Gigi Be-cali le-a rdnat grzilrsale s-i aduc la barul dela sediul PNG pe cei carei-au furat limuzina, lc încare acetia au fst pui sdea declaraii scrise princare îi mrturiseau fap-ta i prmiteau c nu rface nici reclamaie pen-tru faptul c au fst aduicu fra la sediul PNG.

Gg Bc: ”Romania nu esteun loc sigur. Nu mai am cecăuta niciodată în ţara aia”

Patronul Stelei A DEMISIoNAT DIN PNL, NU ŞI DIN PARLAMENT

Gg Bc, cm îchs cssp î s pv schs ps

Alturi de ri pre-

cum Marea Bri-tanie, Suedia ri Franta,Rmnia s-a zut recentimplicat într-un uriascandal care are de a facecu etichetare greit acrnii de it, dup cecmpania suedez Findusa recunscut c, de apr-ximati ase luni, existprbleme cu pachete decarne care ar trebuit s fst de it i care eraulirate de prductrulfrancez Cmigel.

Cmigel, care alimen-teaz numerase lanuri

de supermarket-uri dinMarea Britanie, a precizatc unele dintre pacheteledestinate preparrii lasag-na lirate cmpaniei Fin-dus cnineau carne de calîn prprie de 99 - 100 %i c ele preneau de laun prductr din Rm-nia.

Imediat, Ministe-rul rmn al Agriculturiia anunat c a deschis anchet priind lirri-le de carne ctre Frana,dup ce a fst infrmatde autritile franceze c

du abatare rmnetiar implicate în scandalulpreparatelr lasagna din

carne de cal descoperiteîn Marea Britanie.

Dup primele cer-cetri se pare c aceastcarne a ajuns în Frana iaCipru i olanda.

Între timp, furnizrulfrancez de carne pentrulasagna pus la nzareîn Marea Britanie i înSuedia a anunat c a daîn judecat prductrulrmn de la care se apr-

izina. În plus, i cmpa-nia suedez Findus, undese prducea lasagna carea iscat scandalul, a anun-at c a depune plngereprealabil împtria unuiautor necunoscut.

Întrebarea este dacRmnia trebuie s eunicul ap ispitr pen-tru cele întmplate?

„Sunt sigur că impor-tatorul ştia că nu este vită,deoarece calul are un gust,

o culoare şi o textura spe-cifce” , a declarat pentruAFP preedintele ascia-

iei Rmalimenta, SrinMinea.

Acelai lucru îl subli-niaz i Drags Frumsu,preedintele FederaieiSindicatelr din IndustriaAlimentar (FSIA). Ptri-

vit acestuia „importatorul rancez ar f ost obligat săverifce calitatea cărnii, cu

ocazia recepţiei, mai alescă a ost vorba de o canti-tate mare”.

„Chiar dacă nu dis-cutăm de un produs toxic,carnea de cal find la el de comestibilă ca şi ceade vită, o etichetare alsă

pentru obţinerea unui câs-tig ilegal va decredibilizaRomânia pentru o lungă

perioadă de timp şi riscul de a avea restrictii la ex-

port sunt oarte mari” , adeclarat Traian Basescu,în cadrul unei cnferinede pres.

În Marea Britanie ca-lul este enerat, iar cnsu-mul crnii sale este tabu..

rm, p spă î sccă c M B

Mai mult de ju-

mtate dintreexecutiii de tp din R-mnia pred cretereasalariilr angajailr înacest an cu 5-10%, în liniecu inaia, în cndiiile încare un sfert r s facni angajri, iar dar 4%cred c industria în careactieaz a înregistra unaans, ptriit unui studiual Ernst&Yung (E&Y),care are la baz un ches-tionar aplicat în perioada21 ianuarie-5 februarie. Înraprt s-au analizat rs-punsurile a 105 executivide tp, prezentndu-sepercepia acestra asupraperspectivelor mediului

de afaceri din Rmnia în

2013. În marea lr majri-tate, respndenii prindin companii cu cifre deafaceri mai mari de 50 mi-lioane de euro.

Astfel, 25% dintre li-derii de business din R-mnia sunt farte încre-ztri, iar 40% sunt relati încreztri c rmele lr

r crete în 2013.Raprtul eidenia-

z, de asemenea, c ma- jritatea celr chestinaiacrd mare atenie in-

aiei. Aceasta este cnsi-derat surs de cretereîn iitr i una din princi-palele prghii de generarede ni prtuniti de bu-

siness. Cu tate acestea

cmpaniile din Rmniarmn înc destul de timi-de cnd se pune prblemaunr inestiii în inaie.

În acest cntext, dar18% din cmpanii spun c

r cntinua btlia pre-urilr mici pentru a-crete nzrile în 2013În schimb, 75% au rs-puns c r intrduce pepia prduse/sericii npentru clienii existeni33% intentineaz s intrepe piee ni cu prdusele/sericiile pe care le au, întimp ce 20% spun c i-auregndit prdusele pentrua ataca piee gegraceni. (MEDIAFAX).

Ps mă mg rmpvă î 2013 c s 5-10%

Deputatul ElenaUdrea a anun-

at, azi, c a candida lapreedinia Partidului De-mcrat Liberal (PDL), laCnenia Nainal dinmartie. Decizia ine dup discuie cu clegii departid, infrmeaz Medi-afax.

"Am decis s candidezpentru cnducerea PDLpentru c PDL are neiede schimbare. Cnsider cam energia i fra necesa-re s in cu un PDL atrac-ti pentru electrat, candi-dez pentru c electratulde dreapta are nevoie deun partid puternic", a maiprecizat Udrea.

Ea a spus c are expe-

riena de lupt plitic dpt ani de zile i c se batpentru iitrul partidulunu pentru trecut.

Udrea a mai spus cîn urmtarele zile a encu miunea pe baza creia a candida la preedinia PDL i c îi drete cmpetiie care s nu s

bazeze pe simpatii, ci pprincipii i prgrame.Întrebat dac PDL

este pregtit s aib unpreedinte femeie, Udrea spus c a zut c PSDa fst pregtit s aduc înfruntea lui un tnr, pvictr Pnta, i la remeaceea a fst piune franse, dar s-a dedit unde succes. (MEDIAFAX).

Elena Udrea va candida p Pdl




R O M Â N I Î N S PA N I A

Mh Bă:b sp

b c mb m-. C sc? Cmp ț- să îvț b?

esb B: Nuexist nici un secret, îmi

plac lucrurile bine fcu-te. Am înțat s rbesclimba spanil dup s-sirea mea aici, în Spania,

cu ajutrul unr crțide gramatic i, în acestfel, nu mi s-a prut de-lc greu. Cmunicarea eun element fundamentalal existenței umane i, deaceea, mi s-a prut nece-

sar s rbesc limba țriiîn care triesc. În general,acrd farte mult atențiecmunicrii cu ceilalți,iar în acest caz, eu aeamneie s m exprim i scomunic cu persoaneledin nul mediu, în acelaifel în care fac i în limbamatern.

M.B.: Pț săsmț c c î mă cî îspă? r să c mț,sm, sț,să sp...?

E.B.: Cred c da.Am aut nrcul s cu-nsc cția dintre primiimei cititori de diferite

naținalitți: rmni, spa-nili, plnezi i ucrai-neni, care mi-au mrturi-sit c se identic cu ceeace eu exprim în poemelemele. În plus, am primitmesaje asemntare i de

la alți cititri, necunscuți,iar acest fapt este foarteemoționant pentru mine.

M.B.: l c vsăț- scp psp p?

E.B.: Crțile au înce-put s m fascineze încînainte de a ti s citesc.Chiar i acum îmi amin-tesc acea curizitate arz-toare de a descifra tainelesemnelr care se dihneaualturi de imagini. Cndam înțat s citesc, amdescperit cu uimire cliterele aveau propriul lor

ritual, cu ajutrul cruiaeu puteam s cltresc înalte lumi, pline de magiei mister. Îns, cu timpul,

am început s isez s-micreez prpriul meu ritu-al literar i, dat cu el,prpria mea lume. Credc prima pezie am scris-

pe remea cnd aeamunsprezece sau dispreze-ce ani, iar cnd le-am ar-tat-o fraților mei mai maris-au amuzat farte mult peseama mea, întrebndu-m din ce carte eche amscs-, dat ind c peziase asemna farte bine castil, cu stilul unui cuns-cut pet rmn. Dupacest incident am pstratpentru mult reme secre-tul pasiunii mele.

M.B.: a v vță sp m- ă sc p

că ă sb cgm cms?E.B.: Dar într- a-

recare msur. Eu m-amnscut intr-un sat încn-

jurat de dealuri, din nr-dul Transilaniei, i aici nuse suferea prea mult dincauza regimului cmu-nist. Prinții mei lucrauîntr- fabric i creteauanimale dmestice, iar eunu duceam lips de nimic.Aeam i cas în cmp,într-un lc minunat, caremie mi se prea un trmde peste, unde îmi l-

sam imaginația s hin-reasc.M.B.: P c

sc? C s să

p ?E.B.: Scriu pentru c

îmi place, scriu din pasi-une. Scriu pentru tți ceicrra le place pezia , dar

pentru c sunt feminis-t, scriu în primul rndpentru femei, pentru ace-lea care înc mai triescînlnțuite de prejudecțileunei scietți dminate demisginie.

M.B.: d c s ”dms”?

E.B.: Pentru c suntadepta teriei relatiitțiicare nu se aplic dar în -zica cuantic, cred c ta-te lucrurile care ni se în-tmpl în iaț depind depercepția nastr asupralr cptnd astfel dimen-

siunea pe care ecare din-tre ni rea s le- dea, dindrința de autdepire,pn cnd reuim s atin-gem aderata dimensiu-ne a spiritualitții.

M.B.: C pc- ă c?

E.B.: În mmentul defaț lucrez la traducereaunei crți de pezii dinrmn în spanil, pre-gtesc cel de-al dilea -lum de pezii i, desigur,am i alte priecte literareîn prz.

M.B.: esb, c

gs vs?E.B.: Pentru mine i-sele au gustul speranței, allibertrții i al fericirii.

nterViu CU PoETA RoMâNCă ELISABETA BoţAN

Esb Bț s c p-să mă, că p î pc să vbscă sp . es îăgsă

ță s m p că ”p că sv m vsă c ț”. Î 2002, g î

c p c smă c ”Ț făgăț” c căț c ă sb s gms rm. asă, sp c m-ie că are două patrii.

d c, esb pbc pm să vmp î mb spă, î ”dmss”.

cg ă ccs ă î mb sp-ă, c c împs- să sc m m. M-m m că sc p m, că m- păc

să ăsc m sc m”, sp esb cm. e mmă m , sm, scpă c c căț mb mă îspă. e pț c mgțm c să- împscă vs, îmm-

p p c să î- p s”Pbg. Pmță Ță făgăț. M-mîs m, c cv s...”

Î p s vb sp b, ă,cpă, vs, mv cț s cî. Î mă c smb-ă p, c m.

C s că î m p, esb sspă vță ”c ă căă ”.

sb Bț:”Cărțile au început să mă fascineze încă înainte de a ști să citesc”




S P A N I A

Decizia Guer-nului Rajy de a prelungi

cu înc un an restriciilepe piaa muncii spanilepentru cetenii rmnii bulgari a determinatAmbasada Rmniei înRegatul Spaniei s reamin-teasc cetenilr rmnictea precizri referitarela acest aspect.

Dup cum s-a pr-cedat înc de la adp-tarea restricțiilor (la 22iulie 2011), Ambasada iautritțile rmne cm-petente asigur ceteniirmni c r cntinua smnitrizeze permanenti cu cea mai mare atențieaplicarea crect a nr-

melor de implementare arestricțiilr, pentru a eitaapariția de situații în cares e afectate drepturilecetțenilr rmni, prineentuale cazuri de aplica-re decitar sau abuzi acadrului normativ privindrestricțiile.

În acest cntext, sub-liniem c, la slicitareaprii rmne, s-a cne-nit ca Grupul bilateral delucru pe tema restriciilr,alctuit din reprezentaniai ministerelr Munciidin Spania i Rmnia,s cntinue s funcine-ze i în 2013, att pentru

claricarea unr aspectetehnice care pt interenipe parcursul aplicrii m-surii, ct mai ales pentrusemnalarea prmpt ctreautritțile spanile a ri-crr eentuale cazuri deaplicare ernat a metd-lgiei, practici neunitareîn teritoriu sau eventualeabuzuri etc., ct i pentruadoptarea corecțiilor ne-cesare.Prnind de la slicitrile isesizrile cetenilr, Am-basada Rmniei la Ma-drid a realizat demersurilenecesare pe lng autrit-ile spanile cmpetente,în cadrul mecanismuluiinstituinal rmn-spa-niol creat pentru moni-trizarea aplicrii restric-iilr de acces pe piaamuncii, din care au reieiturmtarele claricri ielemente de interes:

Categoriile decetăţeni români că-rora NU li se aplicărestricțiile (NU au nevoie de autorizareprealabilă pentru an-gajare):

1. Că mactivi pe piaţa munciisp mp-

sc – 22 -lie 2011.n: categria

„cetțeni actii pe piațamuncii” include: (1) anga-

jai cu cntract – „traba- jadres pr cuenta ajena”;(2) cetțeni înregistrațica ind în maj sau (3)cetțeni înregistrați caandu-se „în cutareaunui lc de munc” – „de-mandantes de emple”.

2. lcă „-m” („bs pcuenta propia”);

3. Că mc - p s- psă cvăp p mc spdupă data impunerii re-sc (că 22 2011). Deci, cetțeni careerau „actii pe piața mun-cii” la 22 iulie 2011, dar i-

au pierdut ulterior aceastasituație – nu mai sunt înprezent nici angajai, nicimeri, nici „în cutareaunui lc de munc”;

4. Membrii de ami-lie ai tuturor cetăţenilormțț pc. ), b) sc). Prin membri de familiese îneleg: sul/sia i c-piii pn la rsta de 21 deani, precum i cpiii peste21 de ani, dac se aa înîntreinerea prinilr. Nubeneciaz de acest dreptrudele pe linie ascendent(prini etc.).

5. Membrii de ami-lie ai cetăţenilor români

care la data impunerii re-sc cvpe piaţa muncii, dar careulterior fe au obţinut o mcă s gț, v-nit lucrători „autonomi”;

6. S/s că-nului român cu liber ac-cs p p mc, chî c î c căsă v c c, spc-tiv după data impuneriisc;

7. Cp ps 21de ani, indierent de vâr-să, că vsc că cp gă (mp-dronamiento) din amilie v, spc-v s ă î îpă c b ccsp p mc sp.

8. Ps cau avut un contract depractică. Persanele care,la data de 22 iulie 2011,beneciau de un cntractde practic aat în derula-re, benefciază de drept deliber acces pe piaţa munciidin Spania.

A NU :

1. Ps în concediu maternal/

p c s- sp, m-p sc (NU

au neie de binereaunei autrizaii de lu-cru, îi pstreaz dreptulde munca pe teritoriulSpaniei).

2. Ps c ă s într-un penitenciar undesă cvlucrativă au dreptul, lab, bă g- , dearece pe periadadeteniei se cnsider cau ctizat în cadrul Siste-mului Special al Peniten-ciarelor.

3. Ps c vcontracte de muncă peperioada determinatăla data impuneriiscț (dup na-lizarea crespunztare

a contractului anteriorau acces liber la nuangajare; exemplu: încazul în care cntractulde un an a respectat,

dup încheierea acestuiaceteanul rmn are liberacces pe piaa muncii, la nu angajare, iar anga-

jatrul nu mai trebuie sslicite nu autrizaiede munc).

Categoriile decetăţeni români cărora li se aplicărestricţiile:

1. Că mcare au intrat pe terito- sp pă 22 -ie 2011 (data impuneriirestriciilr);

2. Că c, s p sp spcv ă, g c îsc îgm cspă Sc Scă snu erau luați în evidentă

la Serviciile Publice deocp, c s psă î „că

unui loc de muncă”.3. P îgs-

(„p hch”)ai unui cetăţean euro-p c b ccs ppiaţa muncii din Spania:

Cnfrm Anexei vIIa Tratatului de aderare aRmniei la Uniunea Eu-rpean, dreptul de liberacces pe piaa muncii dinSpania se transfer darsului sau siei i cpii-lor sub 21 de ani sau pesteaceast rst aai în în-treinere, NU i partene-rului înregistrat (“parejade hech”), pentru careangajatrul a trebui sslicite autrizaie demunc, pentru a putea lu-cra legal în Spania.

I m p o r t a n t :Ceteniilr crra li seaplic regimul de restricții– categriile meninate lapunctele anteriare – pt

aea acces pe piaa munciidin Spania dar dac unangajatr spanil slicitpentru ei autrizaie demunc la Birurile pen-tru Strini („ocinas deExtranjeria”). Pentru s-licitarea acestei autrizaiieste nevoie doar de docu-mentele nainale alabileale ceteanului rmn(nu i de certicat dereziden).

n: În cazullucrtrilr în gspdrii(empleads de hgar),procedura de obținere aautrizației de munc esteaceeai, cu urmtareleprecizri:

-pentru angajaii carelucreaz într- singurgspdrie – autrizaia

bine angajatrul;-pentru lucrtriicare lucreaz în mai

multe gspdrii: slici-tarea autrizaiei pate fcut (1) direct de ctrelucrtrul rmn sau (2)de ctre unul dintre anga-

jatri.i :

lucrtrul (sau reprezent-antul angajatrilr)

a trebui s prez-inte dcumentaiacrespunztare din par-tea ecrui angajatr(cntractul de munc icelelalte documente so-licitate), sau, cel puțin,din partea unui numrde angajatri care s asig-ure lucrtrului prin cn-tractele încheiate cel puinremunerarea la nivelulSalariului Minim Inter-

prfesinal; pentru s-licitarea autrizaiei înnume propriu taxa pentrufrmalitțile referitarela eliberarea autrizațieide munc a pltit delucrtr.

Alte situaţii spe-ciale

) C -ţiilor de muncă acorda-te până la 31 decembrie2012, ccp c ssă s-c pă csăă:

În cazul în care peri-ada prezut în cntrac-tul de munc pentru care

s-a slicitat autrizaiede munc pentru un lucr-tr rmn depete datade 31 decembrie 2012, darautrizaia a fst acrda-t dar pn la acea dat,se a prelungi din ciuautrizaia, dup cum ur-meaz:

• cntractele pentruperiad determinat, sub1 an - se a prelungi aut-rizaia cnfrm periadeirmase din cntract;

• cntractele pentru1 an - se prelungete aut-rizaia cnfrm periadeirmase, api ceteanulrmn beneciaz de liberacces pe piaa muncii;

• cntractele pe peri-ad nedeterminat - seprelungete autrizaiapn la nalul anului 2013.

b) Schimbarea men-ţiunii reeritoare la drep-tul de muncă pe teritoriulSpaniei care apare în cer-tifcatele de rezidenţă eli-berate după 22 iulie 2011

În situaia în care per-soanei care la 22 iulie 2012avea drept de liber acces pepiaa muncii spanil saumembrilor de familie lis-a trecut în certicatul dereziden menţiunea că nu

pot lucra în contul terţilor ără autorizaţie de muncă,sau dac ulterir acestei

date ceteanul a dbndidrept de angajare (la femembrii de familie) poatslicita, prin prezentaredocumentelor doveditoar(„ida labral”, certicade cstrie/natere, dupcaz) eliberarea unui alcerticat de reziden încare s nu mai apar meniunea respecti.

c) dp ps c, î csc, s îgs c cc Sc Scă spniolă ără autorizaţie dmcă, vp b ccs ppiaţa muncii

Din raiuni bircratice care in de partea spa

nil, un numr restrnde ceteni rmni au fsangajai cu cntract dmunc înregistrat la Securitatea Scial spanil, cutoate că nu aveau drept dliberă angajare.

Dei li se r lua înconsiderare perioadelctizate, att pentru stabilirea dreptului la majct i pentru pensie, acetceteni nu au drept de liber acces pe piaa muncii pentru regularizarea situaiei în care se a saupentru nu angajareangajatrul trebuie s slicite pentru ei autrizaia

de munc.În alt rdine de idei

Ambasada Rmniei lMadrid face un apel la tțcetțenii rmni care scnfrunt cu prbleme sausituații în care cnsider csunt tratați necrespunztr sau c sunt afectați deaplicarea greit sau abuzi a nrmelr în materide acces pe piața munciis semnaleze aceste cazurcu peratiitate Ambasadei Rmaniei în Spaniala urmtarele crdnatde cntact:

Birul ataatului pprbleme de munc afaceri sciale: telefn0034.91.350.73.56; fax0034.91.345.29.17, [email protected]; [email protected].

De asemenea, Ambasada Rmniei la Madridsubliniaz necesitatea csituațiile semnalate s prezentate ct mai dcumentat, pentru a pute în msur s acținezect mai ecient pentrua le aduce la cuntințautritțilr spanile cmpetente i a determina din

partea acestora necesarelclaricri sau msuri dcorecție.

ambs rm c pcă pv ccscă m p p mc sp




S P A N I A

R ecent, ambasa-drul Rmâ-niei la Madrid,

mnul In vîlcu, a aut,sediul Ambasadei R-niei în Regatul Spaniei,ntâlnire cu reprezentan-mass-mediei rmâneti,ederea unei discuţii

ind prirităţile pe caresiunea diplmatică r-nească din Spania le-a

ut în anul precedent iectivele pe anul în curs.această întâlnire, au par-pat pt reprezentanţi aisei scrise i audi-izu-din Spania i din R-

nia, printre care i R-nia Expres. La dialgulre misiunea diplmaticămânească din Spania idiile de comunicare austat i damna Irina Ma-, Şef al Secţiei Cnsu-e de la Madrid, precumdamna Ştefana Rtaru,nsilier diplomatic pebleme legate de presă imunitate rmânească îndrul Ambasadei Rmâ-i în Regatul Spaniei.

u sbc

b: sc pp mc sppentru români

Discuţiile s-au axat peblemele legate de r-nii din Spania i de c-

unicarea cu mass-mediamplicit cu cetăţenii, pee misiunea diplmaticăla Madrid drete să

nslideze în următareaiadă. Bineînţeles cărdinea de zi în agendaţilr prezente la întâlni-s-a aat prblema pre-girii restricţiilr pentru

mâni pe piaţa munciiniole introduse la 22 iu-

2011.În acest sens ambasa-

rul Rmâniei a asiguratîn anul 2012 s-a purtatdialg intens, cnstant

cnstructi cu Guernuly, încercându-se eli-narea acestr restricţii.

mbasada Rmâniei creden anul 2012 tate decizi-i liniile de acţiune careesc rmânii din Spania,fost determinate de con-t: criza prin care treceastă ţară, rata recrd a

majului, de peste 26%refrma aplicată de Gu-nul Rajy. Tate aceste

ruri, în pinia dmnuluicu, au creat un cntextgati de care, bineînţe-

les, nu a fst scutită nicicea mai mare comunitatede străini din Spania, cearmânească, acesta indde fapt i adeăratul mti care a dus la prelungirearestricţiilr pe piaţa munciidin Spania pentru cetăţeniirmâni.

De partea cealaltă,însă, reprezentanţii presei

au reprat ambasadei lipsade presiune la nivel diplo-matic a autrităţilr de laBucureti pentru a frţa eli-minarea acestr restricţii.

Dmnul In vîlcu aprmis ttdată că a fe-ri atenţie specială aces-tui aspect pentru a veni însprijinul rmânilr carese cnfruntă cu diferitesituaţii în care sunt încăl-cate drepturile laborale alecmpatriţilr ntri.

Prioritatea numă-ul 1: comunicaea cu

cetăţenii

Astfel, prirităileAmbasadei Rmniei înRegatul Spaniei au de-pins într- mare măsurăde acest context. În capulacestr prirităi se aăcomunicarea cu comu-nitatea rmnească prinmai multe canale, cumar : site-ul Ambasadei;prin contul acesteia deFacebk, deschis anultrecut i prin interme-diul căruia s-au primitdin partea cetăenilr sumedenie de sugestii,întrebări sau chiar critici;prin presa scrisă i audi-

izuală; prin asciaiilermneti, prin bisericilermneti etc.

Plecnd de la un di-agnstic care arată căimaginea Ambasadei R-mniei în Regatul Spanieieste redată în mare mă-sură de sericiile cnsu-lare, dmnul ambasadrIn vîlcu a armat că înanul 2012 s-a lucrat foar-te mult la mdernizareaprcedurilr i dtărilr

din cadrul CnsulatuluiRmniei de la Madrid,precum i din cadrul ce-lrlalte cnsulate, cu sc-pul de a elimina binui-tele czi interminabile lacare cetăenii erau bli-gai să atepte.

În 2013, AmbasadaRmniei prmite cn-tinuarea acestei etape deîmbunătăire a sericii-lr cnsulare, drindu-seeliminarea ateptărilr laacele servicii unde existaun timp mare de atepta-re, facilitarea unei cmu-nicări eciente cu reeauadiplmatică rmnească

din Spania prin telefn,prin email sau prin altecanale de cmunicare,astfel înct criticile iplngerile să se reducăla zer i eliminarea ri-cărei situaii de practicineunitare pe teritoriulSpaniei.

La nalul acestei în-tlniri, dmnul ambasa-dor Ion Vîlcu a oferit oscurtă cnferină de pre-să în care a rezumat celediscutate cu reprezentan-ii presei. Pe www.rma-niaexpres.es i pe cntulnstru de YuTube putei

izina un ide cu me-

sajul dmnului ambasa-dor Ion Vîlcu.

ambs rm î pppe 2013 o mai bună comunicare

ps c că

ePrezentanţi AI MISIUNII DIPLoMATICE ŞI AI MASSEDIEI RoMâNEŞTI SAU ÎNTâLNIT PENTRU DIALoG

A SEDIUL AMBASADEI RoMâNIEI DE LA MADRID

Perioada de înscrierea echipelr drita-

re să participe la cncursulde cultură generală „Cu-nate Rmânia!”, adresat

cpiilr de rigine rmâ-nă, rezidenţi în Spania, cu ârste cuprinse între 8 i12 ani, s-a încheiat la datade 25.01.2012, infrmea-ză Ambasada Rmâniei laMadrid.

La cea de-a treia edițiea concursului se vor în-frunta 55 de echipe peparcursul a patru eta-pe preliminare.

P r i m e -le trei echipeclasate la celeduă etape ce r rganizatela Madrid, alăturide primele duă

echipe clasate la etapelede la Zaragza i Castellnde la Plana, r cncura înnala cncursului din iunie2013.

Detaliile exacte priind desfăurarea cncur-sului r cmunicate, întimp util, tuturr echipelr.

Etapele preliminare r aea lc după cum ur-mează:

dmcă, 24 b- 2013 – p i - M.Participă echipele: Acila

- Parla, Brânduele - Riasvaciamadrid, Carpatica -valdemr, Danubius - Fu-enlabrada, Madrid, Flarede clţ - Rias vaciama-

drid, Ghiceii Rias vaci-amadrid, Luceafărul - Ma-drid, Mlda - Aranjuez,Nuferii - Madrid, Prietenii- Arganda del Rey, SteauaRmânia - Madrid, Transil- ania - Aranjuez (tate din

Cm. Ma- drid),

Arge- Valla- dlid (Casti-lia-Len), Izraul - Gua-dalajara, Mugurii - Azuque-ca de Henares (ambele dinCastilia La Mancha).

dmcă, 17 m2013 – p ii- – z-g. Participă echipele:Campinii, Curiii, Cu-tezătrii, Flrile, Naetaspațială, Pestitrii, Razede sare, Steluțele, Tranda-rii, virele (tate din Ara-

gn).dmcă, 14 p

2013 – p iii- – M-drid. Participă echipele:Bucureti - Brunete, Est

- Mstles, Mirița -Trre-laguna, Muntenia - Aran- juez, Muchetarii - Madrid,Snxul - Alcala de Henares,Silania - valdemr, Ti-grii - Fuenlabrada, Tmis- Alcala, vulturii - Argan-da del Rey (tate din Cm.Madrid), Cmetele - Dai-miel, Dacii - Miguel Este-ban, Dina - ocaña, Hra- villafranca de ls Cabal-lers, Prietenia - Quintanarde la orden, Rmânaii -Tarancn (tate din Castilia

La Mancha).dmcă, 12

m 2013 – p iV- – Cs

Plana. Participă echipe-le: Brâncenii - villarre-al, Bucina - Castelln,Cirearii - Castelln,Drința - Benidrm, Incre-dibilii - Castelln, Îngeraii- Castelln, La steaua - Al-faz del Pi, Laleaua pestriță- Castelln, Luceafărul- Benidrm, Marțianii -Castelln, Reedere - Be-nidrm, Transilania - Cas-telln, vrneț - villarreal,Zăganul - Castelln (tatedin Cm. valenciană).

rp chp îscs îccs “C rm!”




S P A N I A

Guernul Rajy adecis reducerea

ctizaiei la AsigurrileSciale pentru tinerii sub30 de ani. Ministrul Mun-cii din Spania, FátimaBáñez, a anunat c Stra-tegia de Angajare i SpiritAntreprenrial pregti-t de Guernul Rajy ainclude un "plan c" cumsuri pe termen scurt,care cnst în plata, timpde ase luni, a unei ctiza-ii cu "tarif unic de 50 deeur" pe lun la AsiurrileSciale, pentru ti acei ti-neri pn în 30 de ani care

r s iniieze prpria afa-cere.

Dup aceste ase lunibrbaii pn în 30 de anii femeile pn în 35 deani care demareaz pr-

pria afacere r benecia,timp de di ani, de redu-cere de 30% la plata aces-tei ctizaii.

Báñez a armat cprin aceste msuri se ur-mrete reducerea rateimajului în rndul tine-rilr , precum i creareaunr prtuniti egalepentru tat lumea. Mi-nistra Muncii a asiguratc stadiul acestei strategiieste "destul de avansat"i c a trimis curndspre aprobare în consiliulde minitri.

Federaia AsciaiilrMuncitrilr Autnmi(ATA) cnsider c aceas-t msur ar putea crealcuri de munc reducndastfel rata majului înrndul tinerilr, care a de-

pit pragul de 50%. ATA ede msura cu chi bunii din prisma faptului c,în mmentul de fa, unmuncitor pe cont propriu(autnm), c are sau cnu are, trebuie s scatdin buzunar pentru Asi-gurrile Sciale, în medie,250 de eur pe lun, chiardac nu a apucat s aib

reun beneciu.

În ceeea ce prietepropunerea secretaruluigeneral al PSoE, AlfredPérez Rubalcaba, aceea dea face aliană la niel na-inal în ederea reduceriiratei majului, Báñez ainut să precizeze că "tiacei care r să cntribu-ie la crearea de noi locuride muncă sunt binee-nii", mti pentru careîi îndeamnă să se alătureacestei strategii pe care,de mai multe săptămni,Guernul a pus- pe masade lucru.

Pe de altă parte,Báñez a prtat de pre-zena cmisarului eur-pean al Muncii, LászlóAndr, pentru a slicitasprijinul Uniunii Eur-pene. "În trecut Spania afst slidară atunci cndalii au aut neie de ni,iar acum cnd aem maimare trebuină de ajutr,dmnule cmisar, spe-ăm să primim sprijinulnecesar pentru a iei dinaceastă situaie", a cnchisMinistrul Muncii.

• es p "p c" c măs p m sc cs î Sg ag Sp ap

• es s pă î 30-35 c sc să c;mp s c v pă 50

• Ms Mc î vă p rbcb să ssă csă sg, c

ăsps pv c c mcă ăcă scg PSoe

• Báñ p p cms ep, lásó a, p c sp ue

rc c asgăSc p sb 35

Americanul Steevai, cunscut ca

unul dintre cei mai marichitarişti din tate tim-purile, a feri în 18 iulie,la Madrid, un cncert încare va interpreta toatemeldiile sale clasice,

and alături orchestraSimfnică a Rmniei.

Biletele pentru acestspectacl intitulat “Steevai & Elutin Temporquesta” şi care a susinut la Htel Audit-rium din Madrid se rscate la nzare pe 12februarie în bişnuitelepuncte de nzare alereelei Ticketmaster.

De la discul de debut“Flex-Able” şi pnă la celmai recent, intitulat “eStry f Light” (2012),folosindu-se de abilitatea

tehnică şi talentul peticcaracteristic, Stee vai adat cmpziiilr sale un

sunet şi un stil prpriu.“Fac muzică pentru a

explora propriile-mi bar-iere”, explică chitaristul,care adaugă că înttdeau-na s-a lăsat călăuzit de“dependena sa de a creasunete unice, nu neapărat

mai bune dect cele createde ali instrumentişti, cipur şi simplu difer-ite”.

Stee vai esteun chitarist, cm-pzitr, slistşi prducătramerican. Astudiat chitaracu Je Satri-ani şi şi-aînceput car-iera tran-scriind partituripentru Frank Zappa. A

cntat întrupe precumWhitesnake,

Public Image Ltd., Alc-atraz şi a susținut turn-ee alături de Daid LeeRth. În 1983 a început carieră sl de succes, îndecursul căreia a bținuttrei Premii Grammy. Estecunscut drept chitaristul

care a reluinat teh-nica acestui instrument,

printre primii artiticare au flsit chit-ara cu şapte crzi i

creato-r u l

serieiJ E M ,

alături deb r a n d - u lI b a n e z .Din 1999,Stee vaico n d u cep r o p r i acasă de

d i s c u r i ,F a r e dNations.

Steve Vai va concerta la vară la Madrid alături ochs simfonică a româniei

Un cpil de naina-litate rmn în rst de14 ani a fst rnit în urmaunei încierri între unspanil i di tineri d-minicani, ineri seara, în

jurul rei 22:00, pe Callevillalns, situat în car-tierul Villaverde din sudulMadridului, farte apra-pe de staia de tren (Cer-canias) Puente Alccer.Minrul s-a ales cu cteaase fracturate, dup ce aprimit mai multe lovituricu arm alb, care în

pinia pliitilr, pate un cuit.Ptriit unr surse

din cadrul Sericiilr deUrgen Madrid, tnrula suferit tieturi serise laambele piciare i la în-cheietura minii stngi. Pelng aceasta - lucrul carei-a surprins cel mai tarepe medicii de la Samur -minorul avea rotula unuipicir i sul de la înche-ietura minii stngi frac-turate în urma lovituriloraplicate cu arma alb fl-sit de cei di atacatri.

Ptriit unr sursedin cadrul Şefaturii Supe-

riare a Pliiei Nainale,în urma unei alerte, maimulte patrule din cadrul

Cmisariatului de Pli-ie din Usera-villaerdeau ssit imediat la faalculu, unde au arestattrei persoane implicate înaceast agresiune, un spa-nil i di dminicani, tiaduli.

Cpilul a fst dus deurgen la spital unde asuferit mai multe peraiichirurgicale. Acum el sea în afara ricrui pe-ricol.

Pliitii arm cbiatul nu aea legtur

cu încierarea celr impli-cai, el ind dar în trece-re prin acel loc.

M m gs

Premierul spa-nil MarianRajy, al crui

nume a aprut într-unscandal de crupie relai-onat cu mai multe presu-puse documente contabileale fstului trezrier alPartidului Ppular (PP),Luis Barcenas, neag c ar primit sume de bani lanegru, mti pentru carei-a publicat declaraii-le de enit i patrimniu.Ptriit El Pais, din acestedcumente reiese c Ma-rian Rajy ar primit,între 1997 i 2008, pli încuantum total de 25.200de eur pe an, din dnaiiale unr e de întreprin-deri private.

În urma acestui scan-dal, pe Internet a fst lan-sat i petiie prin carese cere demisia imediata premierului spanil, icncarea de alegeri an-ticipate, petiie care a de-pit biectiul de un mi-lin de semnturi. Aceastpetiie a fst aat pesite-ul change.rg în ziuapublicrii în ctidianul ElPais a unr infrmaii des-pre existena unei presu-puse cntabiliti ascunsea PP.

Prin aceast publicarea declaraiilr de enit ipatrimniu, Rajy dretes pun capt implicriisale în scandalul de corup-ie care îi izeaz pe lideriiPP. odat cu publicareaacestr date au aprut

îns i unele detalii caredeschid drum unr cri-tici intense. Şi asta pentruc, în plin criz i într-periad în care el însuireducea sau cngela sala-riile unr bugetari, a deciss-i mreasc seris leafaprimit de la PP.

În martie 2011, Rajy declara într-un interviupentru El Crre: "În m-mente dicile este multmai bine s le spunemmuncitrilr c urmeaz periad cmplicat is-i asigurm c nimeninu-i a pierde slujba darc pentru aceasta ar treuis lucrm ctea re supli-mentare i s ne reducemniel salariile. Flexibilita-

tea este fundamental".Acest lucru se pare c nuera alabil i pentru dm-nia sa, dearece în anul2011 liderul PP aea s-

i mreasc leafa cu 10%.În 2006 i 2011, Rajy atrecut de la un salariu de146.000 de eur brut pe anla peste 200.000 de euro

(peste 35%).Ptriit datelr sca-

le publicate pe site-ul guernului de la Mncla,Rajy a încasat în 2012un ttal de 74.912,31eur brut pentru slujbade ef al guernului dela Madrid spre desebirede cei 239.084,89 eur pecare îi primea de la PP peperiada cnd era în p-ziie.

De ctea săptămni,"Cazul Barcenas" a fă-cut multe aluri în Spa-nia prcnd indignare

într- scietate afectatăde prfundă criză ec-nmică i unde deză-luirile priind cazuri decrupie se in lan.

ry - mă s î mp că




P U B L I C I T A T E



Nr.5 14 februarie 2013www.romaniaexpres.es10S P O R T

La cei 44 de aniai si, rmnulGic Craiea-

nu a decis s cbare din

nu pe gaznul erde încalitate de ftbalist la echi-pa de Primera Reginalvillafams din Castellón(Liga a 6-a) GhergheCraieanu, fst juc-tr la echipele spanileReal Sciedad, villareali Getafe,a pune umrulla redirecinarea echipeide pe penultimul loc sprepartea de sus a clasamen-tului Grupei I din Prime-ra Reginal, villafamsandu-se la mare distan- de salarea de la retr-gradare. Cu Gic Crai-

eanu pe teren, echipa deftbal villafams a îninsBenicarlo cu scorul de 3-1i în ultima etap a pierdut

în deplasare la Calig CF,cu 2-1.

Întarcerea lui Gicîn fotbal se produce la

peste apte ani de la re-tragere, ultima sa partid

cial în ftbalul prfesi-nist disputnd- cu Ge-tafe în seznul 2005-2006.“Fizic m simt farte binei aeam un chef nebuns jc din nu”, spuneGic Craieanu, care înti aceti ani a rmas încntact cu ftbalul. De laretragere Gic a jucat într- echip de ftbal sal în

Badilla del Mnte, iarulterir, prin interme-diul micrfnului, a feritaderate “meditaii” de

fotbal prin intermediulteleiziunii i radiului,la “La Sexta”, respecti la“onda Cer”. “Cinea dela un pst de teleiziunedin Rmnia mi-a spus:Cred c ai fst mtiat cu sum frumuic pen-tru a te întoarce în fotbal.Bineîneles c le-am rs-puns: vi nu pricepei…”Şi aderul este c Gic

a aea un salariu de zereur. De ce? Pentru cdup cum arm mijl-caul rmn, “prietenia cuantrenrul echipei, Alfn-s Trelles i cu unii juc-tri de la villafams a cn-trit mult în luarea acesteidecizii“. Adaug: “o facde dragul de a face sprt,pentru a mai da din burti-c i mai ales darit pri-eteniei, care pentru mineeste un lucru extrem deesenial în ia”. Trelles, ede fapt un bun prieten alsu, cleg în tipica echipde ftbal apte unde maimergea i Gic pentru a se

menine în frm i pen-tru a sta aproape de ma-

rea sa dragste: ftbalul.Acesta, mai în glum, maiîn seris, i-a cerut ajutrrmnului, cruia nu i-aluat prea mult s de-a unrspuns farabil.

odată cu ssirea fs-tului internaţinal rmânla echipă, lucrurile s-auschimbat, iar salarea dela retrgradare pare psi-

bilă. ”Acest sprt pra-că multă emţie i dar ăzându-i pe cpiii ătiamerită efrtul. Ba chiar

m-am cntagiat i eu deaceastă emţie. Sunt sigurcă ne m distra de minu-ne”, au fst cuintele rmâ-nului cu zâmbet etern. Câtdespre talent, acesta nu-ilipsete, iar despre frmaîn care se aă nici nu mai

vorbim. În meciul de debuta jucat 80 de minute i pă-rea încă unul dintre tineriiechipei. În prima reprizănu a apărut prea mult în jc, însă în partea a dua“Crack”ieanu” – aa cuml-au btezat suprterii l-cali – a dedit multă clasăpe teren, mti pentru carea fst aţinat de cătrepublicul prezent. Pare denecrezut, dar cântăresc unkilgram mai puţin decâtpe remea când jucam înftbalul prfesinist. Şi amun chef de jc care mă facesă alerg mai mult decât îmiimaginam”, mai spune Cra-ioveanu.

Mari, preedinteleclubului i prprietar alpub-ului “La Fnt” din l-

calitate e fericit ca un copilcu papuci ni. “Să-l aempe Gică alături de ni e bucurie de nedescris pen-tru tţi, un adeărat prii-legiu”, armă acesta încân-tat de “achiziţia” făcută.

Acum râmâne de ă-zut cum a reui să îmbinefotbalul cu munca sa de co-mentator în diferite mediide cmunicare din Spaniai Rmânia. Până una alta, enic tânărul Gică s-atransformat într-un exem-plu de urmat pentru mulţidintre cpiii ntri, ară-

tând că banul nu este ttulîn această iaţă i că încă semai pate juca de plăcereca i diniară.

Gcă Cv s îcpe terenul de otbal

MijloCaşul roMân vA JUCA LA vILLAFAMéS DINPRIMERA REGIoNAL LIGA A 6A PE CARE şIA PRoPUS Să o SALvEZE DE LA RETRoGRADARE

Gic Craieanu în tricul lui villafames

“C k ”

Selecinata de ftbal aRmniei, a înins mier-curi, cu scrul de 3-2 (1-1), reprezentatia Austra-liei, într-un meci amicaldisputat la Malaga, dupce “triclrii” au fst cn-dui cu 2-1. Acesta esteprimul meci disputat în2013 de Nainala Rm-

niei.Glurile Rmniei au fstmarcate de Tnase ’35,

Stancu ’80 i Trje ’84, întimp ce pentru australieniau înscris Wilkshire ’45din penalti i Crnthwaite’54.Gabriel Trje s-a trans-frmat în arma letal a luivictr Piurc, cel care l-acncat pe timireanîn nu mai puin de 16 din

cele 18 partide din ultimasa etap de seleciner alRmniei. În tate aceste

partide, Trje a dat asepase de gl i a marcat dept ri, adic medie de0,5 gluri pe partid. Înttal, Trje a jucat 25 demeciuri la Nainala R-mniei, în care a înscrisde nu ri, ultimul mier-curea trecut în partidacntra Australia, unde a

transfrmat litur li-ber direct.Rmnia: Pantilimn –

Tama, Chiriche, Gian(Luchin ’81), Ra (Şt. Radu’46) - Burceanu (C. Lazr’57), Pintilii - Trje (Chiu’90), Grza (Alexe ’63),Tnase (Maxim ’72) –Stancu.Australia: Schwarzer(Federici ’46) – Wilks-hire (McGwan ’52),

Crnthwaite, Neill (Willi-ams ’57), Zull – Bres-cian (Milligan ’81),

Hlland – Kruse, McKay(Rukaytsya ’66), Hlman- Brsque. SelecinerHlger osieck.Federaia Rmn de Ft-bal a anunat, ineri, pe si-te-ul cial, c echipa an-trenat de victr Piurc

a susine, la 14 august, peArena Nainal, parti-

d de ericare împtriareprezentatiei similare aSlaciei.

rm îvg as c 3-2 î pm mc 2013

F o T B A L F o T B A L EX P RES• Liga I de ftbal ar putea aea din seznul 2013-2014un numr de 14, 16 sau 18 echipe, dup cum a declaratluni, valentin Alexandru, secretarul general al LigiPrfesiniste de Ftbal (LPF), dup Adunarea generala preedinilr celr 18 grupri din ealnul de elit..• Echipa nainal a Rmniei a urcat du pziii fade luna trecut i se a pe lcul 31 în clasamentulFederaiei Internainale de Ftbal (FIFA).• Fstul funda al echipei Sprtul Studenesc BrunIn Grigre a încetat din ia, miercuri, la 62 de aniinfrmeaz site-ul cial al Federaiei Rmne de Ftbal. Tt în aceast sptmn, fstul ftbalist TedrLucu, triplu campin nainal cu Dinam Bucuretia decedat, la rsta de 57 de ani.• Echipa de ftbal a Nigeriei a ctigat Cupa Africipe Naiuni (CAN) 2013, care a aut lc în Africa deSud, impunndu-se cu 1-0 (1-0) în faa reprezentatieBurkinei Fas, în nala disputat duminic la Jhannesburg .Mali a terminat pe lcul 3, dup ce a îninssmbt, cu 3-1 (1-0) echipa Ghanei în nala mic. Lanumai zi de la aceast perfrman selecinerul Nigeriei, Stephen Keshi i-a prezentat demisia.• Atacantul echipei AC Ajacci, Adrian Mutu, a indipnibil minimum trei sptmni dup ce a suferit ruptur la gamb..

• Gruparea Galatasaray i Milan Bars au reziliat pecale amiabil cntractul pe care atacantul ceh de 31 deani îl aea cu echipa turc,.

Nici una dintre echipele lcale nu a reuit sîning în primele patru meciuri din cadrul

ptimilr Ligii Campinilr. PSG i Juentus Trin auînins în deplasare, ultima fr prea multe prbleme, întimp ce Brussia Drtmund i Manchester United aubinut ecare cte un rezultat de egalitate.

Echipa lui Mircea Lucescu, a pierdut cazia de aîninge chiar spre nalul meciului i într-un mment

în care dmina întlnirea, iar galacticii de la Real Ma-drid dup ce s-au zut cndui în ciuda cursului me-ciului, au egalat printr-un gl impresinant cu capulmarcat de Cristian Rnald.

În schimb, valencia i-a dezamgit prprii supr-teri, ind înfrnt pe Mestalla, într-un meci care s-ar putut încheia mult mai ru pentru spanili, dac fran-cezii nu ar ratat att de mult. Sperana ibericilr pen-tru întlnirea de la Paris este c Ibrahimic a zut uncarta ru, el neputnd juca astfel în meciul retur.

Cea care practic i-a asigurat calicarea în sferturiînc din tur este Juentus, care a fcut ce a rut cu sc-ienii de la Celtic.

Iat i rezultatele: Glasgw - Juentus Trin 0-3,FC valencia - Paris Saint-Germain 1-2, Şahtir Dnek- Brussia Drtmund 2-2, Real Madrid - ManchesterUnited 1-1.

Meciurile retur r aea lc la 5 i 6 martie.Pe 19 februarie urmeaz s se dispute partidele

Prt - Malaga i Arsenal - Bayern, iar pe 20 februarieAC Milan - Barcelna i Galatasaray - Schalke 04.

lg Cmp:optimi de fnală



S P O R T

Nr.5 14 februarie 2013 www.romaniaexpres.es 11

S P o RT EX P RESts: • Juctarea rmn de tenis Laura Iana Andrei actigat turneul ITF de la Antalya (Turcia), dtat cupremii ttale de 10.000 de dlari, dup ce a înins-în nal pe a dua farit, Ea Fernandez-Brugues(Spania), cu 6-2, 4-6, 6-2.• Perechea frmat din tenismanul rmn MariusCpil i germanul Andreas Beck a ratat calicarea înnala prbei de dublu din cadrul turneului challengerde la Bergam (Italia), dtat cu premii ttale de 42.500eur, dup ce a fst înins cu 7-5, 7-6 (4) de cuplulKarl Beck/Andrej Martin (Slacia).• Juctarea rmn de tenis Simna Halep a aband-nat în meciul din turul 2 al turneului WTA de la Dha,dtat cu premii în alare de 2.369.000 dlari, disputatmiercuri cu Ana Ianic, juctarea din Serbia, capde serie nr. 13, cnducnd în acel mment cu 6-3.• Spanilul Rafael Nadal este de prere c turneele pesuprafee dure stau la baza accidentrii juctrilr i

rea ca numrul cmpetiiilr de acest fel s e redus,pentru a prelungi carierele tenismenilr.lp: • Cmitetul internainal limpic (CIo) a surprins petat lumea mari, scnd luptele, unul dintre spr-turile limpice ancestrale, din nucleul stabil care cn-stituie prgramul Jcurilr olimpice de ar din 2020.rgby:

• Nainala de rugby a Rmniei a înins, smbt,pe stadinul Arcul de Triumf, cu scrul de 29-14,echipa Rusiei, într-un meci din grupa 1A din cadrulCupei Eurpene a Naiunilr (CEN). În urmtrul jc,Rmnia a înfrunta Spania, la Gijn, pe 23 februarie,dar juctrii nainalei ateapt derbyul ‘’rgliilr’’ cuGergia din luna martie.asm: • Sud-africanul oscar Pistrius, primul atlet paral-impic participant la Jcurile olimpice, ara trecut, laLndra, i-a împucat mrtal prietena, ji diminea,în lcuina lui din Pretria, psibil din greeal,infrmeaz ctidianul Beeld.

Bxerul englezJames DeGale

r. 4 în ierarhia WBC, lategria supermijlcie),intr al centurii SilerBC, l-a prcat cialrmnul Lucian Bute,t campion mondial

F, relateaz presa cana-an.

DeGale, în rs de

ani, campin limpicBeijing, are în palmaresictrii (9 prin Ko) i 1

frngere la prfesiniti.deine titlul eurpean

BU) la aceai categrie.Lucian Bute, în pre-

nt nr. 5 în ealnulBC, are 31 ictrii (24n Ko) i singur în-ngere, cea de la 26 mai12, cntra britaniculuirl Frch, prin Ko în

priza a cincea, cnd aerdut i centura IBF. Ul-ir, la 4 niembrie, r-

nul l-a înins la puncte

rusul Denis Grace i aenit deintrul cen-

turii NABF la categriasemigrea.

Daid Messier, uncial al InterBx, a cn-rmat discuiile, dar an-sele unui meci sunt destulde mici: ''DeGale este piune psibil, dar neintereseaz în cntinuareun meci cu îningtruldintre Bika i Sjeklca.

Lucian i Stephan Laru-che r urmri acest meci.Data de 25 mai este cnsi-derat urmtarea ieire alui Bute''.

Bxerul glean arputea bxa cu îningt-rul din meciul eliminato-riu, rdnat de WBC, dincauza accidentrii campi-nului Andre Ward, în-tre americanul de riginecamerunez Saki Bikai muntenegreanul Nik-la Sjeklca (16 februarie,Atlantic City). Este puinprbabil îns c Ward a

renuna fr lupt la titlulsu.

HCM Cnstana afst înins de frmaiamaghiar MKB veszpremKC cu scrul de 31-21(14-11), smbt seara,în deplasare, într-un mecidin Grupa B a Ligii Cam-pinilr la handbal mas-culin.

HCM Cnstanacup ultimul lc în clasa-ment, în timp ce pe primul

lc se a veszprm, ri- ala cnstnenilr, cumaximum de puncte, 16,urmat de THW Kiel, 10p, BM Atletic Madrid, 6p, IK Säehf, 4 p i CeljePiarna Lask, 4 p.

HCM a jucaurmtrul meci pe 16februarie, în Slenia, cuCelje Piarna Lask.(AGERPRES).

Hb msc: Vspm- HCM Cs 31-21, îlg Cmp

g jms dG -vc c p lc B

B oX HA N D BA L

Gaz Metan Media auit ictrie recnfr-nt în faa echipei turcenar Kariyaka, scr 77-

(21-11, 24-23, 15-18,-17), mari seara, peen prpriu, în Grupa I

FIBA EurChallenge laschet masculin.În clasament, Pinar se

enine pe primul lc, cu

7 puncte, urmat de GazMetan, 6 p, BK ventspils(Letnia), 4 p, JensuunKataja (Finlanda), 4 p, ul-timele du cu un jc maipuin.

Gaz Metan a disputaurmtrul meci pe 19 fe-bruarie, în deplasare, cuJensuun Kataja. (AGER -PRES)

HC Zalu a trecut înptimi de frmaia prtu-ghez Jue Lis, cu 25-14i 29-8, în du manedisputate sptmna tre-cut pe teren prpriu is-a calicat în sferturileCupei EHF la handbalfeminin, unde a întlniechipa spanil GrupAs Itxak Naarra.

Rmncele r dis-puta primul meci în de-plasare, pe 9 sau 10 mar-tie, returul urmnd s se

jace pe 16 sau17 martie.În cazul unei calicri înseminale, HC Zalu a

a întlni pe ctigta-rea dintre Astrahancika

Astrahan (Rusia) i Metz

Handball (Frana), ur-mnd s dispute manaînti tt în deplasare pe 6sau 7 aprilie i returul pe13 sau 14 aprilie.

Itxako a eliminat înturul III pe AC Latsia (Ci-pru), cu 33-23 i 40-18, iarîn ptimi a trecut echipaturc Cankaya Beledyies-pr Anka Spr, cu 24-37i 36-23.

Prgramul celrlal-te meciurilor din sfer-turi: Team Tis Hlstebr(Danemarca) - TertnesBergen (Nregia); FCMidtjylland (Danemarca)- HC Kuban Krasndar(Rusia); Astrahancika -

Metz Handball.

Echipa masculin desabie a Rmniei, a cu-pat lcul al treilea la CupaMndial de la Madrid,dup ce a înins în nalamic frmaia Germanieicu scrul de 45-38.

şi echipa feminin despad a Rmniei s-a cla-sat pe locul al treilea laCupa Mndial de la Leip-zig (Germania), dup ce aîntrecut Rusia cu 45-37 înnala mic a cmpetiiei.

Campiana Rmâ-niei la handbal feminin,oltchim Râmnicu vâlcea,a suferit a dua înfrângerecnsecutiă în grupa a II-aprincipală din Liga Campi-nilr, după ce a pierdut cu28-24 (13-10), duminică,în Slenia, cu RK KrimMercatr Ljubljana.

În primul meci din gru-pă, âlcencele au pierdut

pe teren prpriu cu Feren-cvaros Budapesta cu 22-23.

Cnduc în clasament,Krim Ljubljana i Feren-cars cu câte 4 puncte,ind urmate de oltchim iZezda Zenigrd, ambe-le cu 0 puncte.

Următrul meci,oltchim îl a disputa pe 16februarie, pe teren prpriucu Zezda Zenigrd.

HC ză s- cc îs Cp eHf

ochm îgcscvă î lg Cmp

az Metan Mediaş - Pinar Karşiyaka 77-69

B A S C H ET

S C R I M ă

B p chp

rmâ CM



Nr.5 14 februarie 2013www.romaniaexpres.es12I N T E R V I U

(Continuare din nu-mărul trecut)

alin SĂCĂCean:C c că s apt lucrul care i-a con- vs p m să v-? ac pbb b să- împăm îă cg: m rm m sp. C c-

că s mv,gm?Viorel Badea:

Din pcate, în ultimelecicluri electrale, rmnii

teaz numai ca frmde protest la adresa unorai a altra care se a la pu-tere; nu teaz pe princi-pii i nu teaz aprfun-dat pe analize. vteaz ca msur de prtest. S-a

ehiculat mult la teleizrc au fst tiate salariile ipensiile, dei nu s-a fcutasta, s e farte clar. S-aspus la teleizr chestiaasta. Atunci rmnii au

tat ca reacie împ-triva celor care au fost laputere. Sunt farte puini

tanii care atunci cndmerg la cabina de t tiufarte clar pe cine îi puntampila i de ce. Eu zic cnoi avem foarte mult delucru în ceea ce priete bun cmunicare cu elec-tratul nstru, pentru cdin acest punct de vede-re PDL-ul a aut un eec.Datrit acestei prastecmunicri a enit reaciape care au avut oamenii la

t. Ni nu tim s expli-cm celr care ne trimitîn parlament de ce lumanumite msuri i maiales nu tim s lum acelemsuri dup ce discutmcu ei. Muli dintre ame-nii plitici, în general, îiseteaz atitudinea pliticîn funcie de ceea ce zicepartidul, iar partidul, larndul su, de multe rinu tie s culeag pinii dela cei care l-au susinut încampaniile electrale. Euzic c aem farte mult delucru în ceea ce priete mai bun cmunicare

în rganizaia plitic, înpartid, care este uniunede interese plitice, and

ca singur scp bunstareaceteniilr. De multe rinoi am considerat partidulca pe int în sine, ceeace este farte gra. Eu zicc aici trebuie schimbat abrdare. Eu tiu, c emult mai greu s te cn-suli permanent cu ceicare te trimit în parlament,este mult mai greu i mai

bsitr, dar trebuie fcutacest lucru, dat pentrutdeauna. vreau s zic c bun parte a succesuluimeu în alegeri în cel de-al dilea mandat, a fsttcmai aceast prfundi permanent cnsultarecu cei care m-au trimis înparlament, indiferent c afost vorba de domnii dinBasarabia, din Serbia saudin Eurpa occidenta-l. Am tiut s fac aceastcampanie de comunicarepermanent cu ei iar re-zultatul s-a zut farteclar.

a.S.: Vb aptul că românii votea-ă c c psc, să îgm -cm că pp s-pă p gm tBăssc p vc uSl- s Pnl- s îcîn cele două partide, cim gbă ăba românului de rând pegm Băssc?

V.B.: Da, este mai de-grab rzbunare a rm-nului împtria regimu-lui Bsescu, ca urmare ainfrmaiilr pe care cet-enii le-au cules în specialdin mass-media, i repeteste ina prfund a celrcare au mers în parlamenttrimii dintr-un clegiu,fr ca s se mai întarcîn clegiu i s discute cucei ce l-au trimis acl;pentru c tu dac te întl-neti cu amenii i tiu ce cmplicat s te întlneticu ti, dar tu ca m pli-tic trebuie s ai nite lideride pinie ai ti în cmuni-tate care s transmit maideparte mesajele tale, pen-

tru c mul dac nu are deunde s-i culeag infr-maiile i le culege numai

din teleziune, binenelesc are reacii de acest gen.v dau un exemplu, pen-siile pentru pensionariimilitarii. Permanent timpde un an de zile s-a spuspe mai multe canale de te-leiziune c au fst redusepensiile militarilor. Nimicmai fals. 80% din pensiilelr, în urma recalculrii

lr au crescut. Dac tu nuai aut cum s le cmuniciacest lucru, dei în mareparte ei au zut c aucrescut, ei d la telei-zr pe acei dmni care seplng de reducerea pen-siilr, dmni care fceauparte din acei 20% crrali s-au sczut pensiile pen-tru c depeau 100 mili-ane de lei echi pe lun.În general erau eri su-periori care aveau acestepensii aberante. Pentru cnu era normal pentru eiceea ce se întmpla, ieeaumereu la teleizr spu-nnd c s-au tiat pensiiletuturr, strnind indigna-rea cetenilr, îns nu eraaderat. Şi acest lucru s-aîntmplat din lipsa uneibune cmunicri. Eu ca ipartid, cnd sunt la guer-nare i m pregtesc s iauunele msuri, înainte ca siau acele msuri care suntbenece pprului, eutrebuie s–mi trimit maiînti actiul de partid laua ecreia dintre aceastepersane, spunndu-le cni încercm din data x slum urmtarele msuriprecum i care r aan-tajele sau dezaantajeleacestei msuri, i de ce, iaa mai departe i abia la sptmn de la infrma-rea cetenilr s iau acelemsuri.v spun c efec-tul ar fst cu ttul altul.Altfel se simt pui în faaunui fapt împlinit i deaceea reacinez necn-trlat. E nrmal s e aa,iar ni am greit fartemult i nu e de mirare cgreelile se întrc împtri-

va ta. a.S.: l -

viu anterior, am apreciatp că „g” întrebările directe. Am o

îb m că. Îm c vă să î-, v ss pícPdl- s v î v îg s-ă p, v î v ps pcămvsă pă Pdl, xs-ă psbí ppsp p?

V.B.: Nu. Plitica pecare eu am fcut- i faccntinuu, e în primul rndpolitica celor care m-autrimis în parlament, iar euo suprapun politicii par-tidului din care fac parte,partid care trebuie s-iasume politica celor carem-au trimis în parlament.Cei care m-au trimis înparlment nu trebuie s-iasume politica partidu-lui, ci iners. Ct remepartidul a înelege acestelucruri, eu i rmne înacest partid, dar dac par-tidul iese în decr i arun-c la guni aceste princi-pii, nu tiu ce-a putea sfac. A rea ca amenii sîneleag c eu nu am cu-lare, am trei culri: rugalben i albastru; acesteasunt culorile mele politi-ce i dup aceea culareapartidului din care facparte. Aceasta este rdineai aa a rmne mereu.Sunt cnins c un mplitic, dac a ajuns într-funcie public imprtan-t, a ajuns acl numai inumai pentru a transpuneîn fapt ina pprului,iar dac într-ader, pp-rul ctedat are un punctde edere care îi pate d-una, trebuie s discute cuel acest punct de vedere.Eu aa d lucrurile. Nus fac din partid intîn ia. Nu. Partidul e rganizaie. Ne-am întl-nit mai muli ceteni caresunt numii ameni p-litici, s facem un partidcare are principiile lui îndrept. Dac acele principiirmn în piciare, parti-dul rmne în piciare, iardac acele principii dispar,

partidul dispare. Acestaeste punctul meu de ve-dere.

a.S.: V-m sps că să gm sbccheltuielilor din campa-nia electorală. Iată c-ams cs sbc.M m s p că ăă campanie electorală ră-să c cg bsă p ăă vs

c s m c c, v p -bă. C că p-c V B - csv g s s - p să c m p

candidaţi în comparaţiec s cp Cm dp-? exsă mv p c săîvg?

V.B.: Singurul mti pentru care am reuit sîning a fst prezena meapermanent în rndurilecmunitilr de rmnii a faptului c am autdiscuii direct cu ame-nii. Pe mine nu m-ai prea

zut la teleizr pentruc nu aeam timp de tele-

iziune. Dect s merg la

teleiziune i s fac un circmediatic, artndu-mmuchii plitici la telei-zr, am preferat s m în-tlnesc cu cinci, ase, zeceduzeci de rmni care sm prieasc în fa i sdiscute problemele lor cumine, ca api s spun ialtra. Aceasta a fst stra-

tegia mea timp de 4 ani dezile i nu numai, ci timp de14 ani de zile. Eu cred, cdac în 2008 Partidul De-mcrat Liberal m-a ridicatîn sus i m-a ajutat s-mictig mandatul, de dataaceasta, eu am ridicat Par-

tidul Demcrat Liberal însus, ctignd acest man-dat cu un numr recrd de

turi, 22.000. Ceea ce afost mai important pentrumine e c am reuit s m

d permanent cu ame-nii, ceea ce pentru un mplitic e abslut esenialEu în campania elect-ral nu am fcut altceadect s m întlnesc cuamenii e la lcul lr demunc, pe antier în Italia

e la biseric, duminicala sfnta liturghie, e pestrad în Madrid, auzin-

Senatr

„Eu nu am o culoare, am trei culori: roșu, galbiv î xcsv c s s V B (2)

Î

n numărul trecut am publicat prima parte a in-v c V B, s mâ sp î Pm rmâ

2008, s î cş c î 2012, sc dpm rmâ P, S. Î csă vă m sp c p cs v î c s V Bîş xpmă pă c m pc c cb

cc ă, pcm ş p s c că â, vă ă ş pcpă s îc c pvş v rmâ. f î c m-

s îş v săş cv, s p c- v ms ă mâ sp ş mî c v ş să că pcă vbă pcmş bby- p c- v c p âgă s uep, î c -m găs s căăm s

â mâ, v m c sp c s î-pă v s, mâ p mg p csă. Cc pv

vm g b ps p , pâă c ămâ câ să spăm m b ş să ămâmîcă. d, îcă, â î m câî dm, că „m” s mă ş că pms s î m c.

„P î



Nr.5 14 februarie 2013 www.romaniaexpres.es 13I N T E R V I U

-i rbind rmnete iergnd la ei, rbind cui dndu-le cartea meaizit. Asta am fcutîn campania mea elec-

ral. Şi cum spuneai imneaastr, cheltu-ile au fost aproape in-ibile datrit acestui

pt. Aderata campaniectral mi-am fcut-cei patru ani de cnd

nt parlamentar rmn,riad în care mai mult600 de zile am fst în

munitile rmneti,n Basarabia i Kazas-an pn în Irlanda. At un efrt mare, îns un

rt cmpensat pe m-r de cei care m-au re-

us acum în Parlamentulmniei, în ciuda tutu-

r atacurilor înveninatere au fost lansate asupraea în special de anumiilegi din partid. Aceas-a fst reeta succesuluimine. Sper s m in

umnezeu s pt s md în cntinuare cu r-nii, s m pt cnsultaei i împreun cu ei st s prpun priect dei sau s determin anu-te direcii din partealiticienilr rmni înea ce-i priete pe ei.

a.S.: Cm că v sbc m c, că vs g- c cc c

v c s c -

V.B.: Eu nu-mi per-t s jignesc amenii

ferindu-le un mic i uncrna rugndu-m i spe-rnd în suetul meu s m

teze c le-am dat un mici un crna. Nu. Eentual

dac a rea s fac cea degenul acesta, nu a apela laei acl, nu le-a da ae ipliante. A face aa darca ei s se întlneasc is se cunasc ei între ei.Dar nu pi s–i inii peti la un cncert, s le daimateriale de prmare,s apari acl pe scen, szici du cuinte, cum afcut un cleg de-al meula Zaragza, spunnd cdatrit lui s-a cnstru-it biserica de acl, cndamenii tiu c a fst nu-

mai i numai rezultatulefrturilr cmunitii r-mneti de acl. Deci nupi s mergi pn aclcu frnicia i ipcriziaspernd s-i cningi peameni s te teze. Uitec nu-i ei cninge. Nu

pi s apari zilnic la te-leizr i s spui ce-aifcut tu; las-i pe alii s

rbeasc despre ce-ai f-cut tu sau rbete despreceea ce-au fcut alii darspunnd aderul. oa-menii îi dau seama. Nune putem face iluzii spe-rnd c pprul e încet laminte i-l putem pcli.Nu, pentru c putem aeasurprize aa cum au autunii. Eu am încercat pe cta fst psibil s menin unechilibru în tt ceea ce amfcut. v dau ca exemplu

un episod din Italia dintimpul campaniei electo-rale. Am fst initat de unprieten la un restaurantunde erau adunai mai

muli rmni care srb-treau Ziua Rmniei.Am stat cu ei la un paharde in, am pestit cu ei,api am plecat. La cteazile zi cnd mi-au zutpza pe un a unii dintreei i-au întrebat pe prieteniimei dac eu am fst acelacare a stat la mas cu ei.Au rmas uimii cnd auaat c am fst eu i c nuam vorbit nimic desprecampania electral, ci cpur i simplu am rut s

d cum triesc ei. Pentruei a fst un c i asta i-a

determinat pe muli s m teze.a.S.: M m î-

bare directă. Pe viitor in- să m cx cs sv-c gă?

V.B.: Cu singurannu, pentru c la cuantu-mul la care ele funcinezacuma sunt k. Datritacestor taxe consulare s-aufcut cnsulate ni, s-auangajat ameni, s-a schim-bat modul în care sunt tra-tai unii ceteni în anumi-te consulate unde evident

exist infrastructur l-gistic ce le permite s numai stea la czi re întregi.Eu zic c aceste msuri i-au atins în mare parte sco-pul pentru care au fost lu-ate. Acum eu m i luptas cning autritile dela Bucureti pentru redu-cerea taxelor consulare cupeste 60%. Sunt deja in-terenii pe care eu le-amfcut în urm cu cinci lunii sper ca Ministerul deFinane i Ministerul deExterne s e de-acrd cumsurile pe care eu le-am

prpus i s treac la redu-

cerea taxelr cnsulare aacum este normal în acestmoment.

a.S.: V vb Cs pb-m c c s căromânii, mă reer la ceidin Spania, o mare pro-bmă să s m g- m î c s pgmă Cs, ms c .Cm m p îpăcs m m-?

V.B.: Mdul în carese rganizeaz relaiile cucetenii la Cnsulat ine

în bun msur de per-snalul Cnsulatului i înmdul în care eful Cn-sulatului reuete s im-pun un anumit md de

rganizare la nielul rela-iilr cu cetenii. v dauexemplul Cnsulatuluidin Chiinu, unde existaumereu prbleme datritczilr imense. Echipa deacl a reuit s impunmdul de rganizare printelefn, lucru care funci-neaz bine. Aa i aici. Artrebui s existe trei, patrupersane care s se cupepermanent de telefoane cai acl, s fere infrmaiii s fac prgramri. Suntcnins c cei din Spania

r reui s fac la fel. Este

chestiune de rganizareintern în cadrul Cnsu-latului, nu este chestiunecare s implice mare in-

estiie.a.S.: C p-

tant în Senat al româ- sp, p să mcv p sproiectele pe care le aveţic pv v p mg să?

V.B.: Mare parte din-tre proiectele care-i pri-

esc pe cetenii rmni ipe care ni le putem legi-

fera în Parlamentul Rm-niei sunt cele care au de-aface cu statutul lor dinRmnia. De exemplu,nu putem legifera chesti-uni legate de prbleme demunc în Spania, pentruc asta ine exclusi deautritile statului spa-nil, îns eu pt legiferachestiuni legate de statutulde starea ciil a ceteni-lr din Spania care r deexemplu s aib pe lngpaaprt de Cetean R-mn cu dmiciliul în Str-intate (CRDS), un bule-

tin de identitate care s sepat mica ur în relaiecu bncile din Rmnia,cu ntariatele i aa maideparte. Un alt priect ar referitr la taxa de primînmatriculare. Mie nu mide pare nrmal ca un cet-ean rmn care i-a înma-triculat maina în Spanias in s- reînmatricule-ze ca prim înmatricularei în Rmnia, dup ce afcut- în Spania. Statulrmn are relaii de ei-tare a dublei impuneri.Priecte de genul acesta sept face. Eu inteninez catate aceste priecte, îna-inte de-a le pune în faptîn ar, s le deschid i s

le dezbat cu reprezentaniai rmnilr din stateleEurpei ccidentale i înacest sens i începe sam cnsultri cu amenii

din Clegiul meu, chiardin aceast lun pe pr-iectele pe care ei le consi-der fundamentale pentrubunul mers al cetenilrrmni din aceste state aleEurpei occidentale. Cusiguran, în afar de pr-iectele legiferate în Par-lamentul Rmniei, r seam de discuii cuautritile statelr în careei triesc, m cntinuadiscuiile pentru ridicareamratriului de muncîn Spania i alte state dinEurpa occidental, i

cntinua dialgul meu cuautritile lcale pentru aputea s recmand acest-ra membrii ai cmunitiirmneti care pt s seimplice la nivel de autori-tate lcal in cmunitileîn care ei triesc i aa maideparte. Deci tate acesteaciuni r cntinua i pemai departe.

a.S.: u cv p- v mvs-ă, î m sb p-tru acei care au „aruncatc ” î ă csăpă mp -

naintea campaniei elec-?V.B.: Spun i eu ce

spuneau unii prieteni dinperiada interbelic: ”Numr caii cnd r cinii”.În al dilea rnd, eu le d-resc mult sntate i în-dreptare. Aa cum spuneai printele la slujb i cumeste scris i în Scriptur,nu trebuie s drim mar-tea pctsului i dispari-ia lui, ci mai degrab cael s se întarc la caleacea bun i s se îndrepte.Ştii bine pilda pstrului

care a pierdut aie i carele-a lsat pe cele 99 ca s-aduc înapi pe cea pier-dut.Tt aa i ni, dacunul dintre ni s-a dus i aieit în decr, trebuie s negndim cum s-l aducemînapi, nu s ne rugm snu mai gseasc calea deîntarcere. Eu aa priesclucrurile, relaxat i detaattiind c într- bun zi tine m duce în acelai lc,aa c n-are rst s priimîn urm cu mnie i uri s edem c-am lsat undeert. Aa gndesc eu isper c asta s m ghide-ze i de-acum înainte.

a.S.: răm c p-da pe care a-ţi amintit-o

c ă c m-au plăcut cel mai mult m că rm vp cs c sp-

că v îcc săs m -sp v săă-să s mpc î vpolitică din România.

V.B.: A mai rea sadaug cea la sfrit; lespun de multe ori oame-nilr c atunci cnd mergla biseric, indiferent la cebiseric merg, le dresc sdea Dumnezeu s rmnîn acel duh i cnd ies dinbiseric, pentru c alfelnu se pune ce-au fcut eiacl. Ei, asta le-a dri ioamenilor politici care au

izitat pe ti rmnii depretutindeni în campanie,s rmn în acelai duhîn care au fost în campa-nie, i dup ce nu mai ecampanie, is-a-is de ei.Dac ar aa cum le d-resc, sunt cnins c multedin prblemele rmnilrdin diaspra s-ar rezla.

a.S.: a v c- vânt pentru rivalii dum-vsă, să sm cv c-rilor ziarului Româniaexps?

V.B.: Dresc tuturr

s se infrmeze biecti din acest ziar i le mrtu-risesc cititrilr c nimeninu mi-a cerut nimic ca s

in la acest ziar i s spunctea cuinte, dimptriam fst initat s rbescliber, ind unul dintre pu-inele ziare din afar careîn campanie a aut aceastatitudine bun, care a c-utat i caut s infrmezecrect amenii. Le drescs citeasc acest ziar, s ca-ute s cntribuie la buneluie a presei în diasp-ra, cci fr pres de ca-liate, ni amenii pliticinu m reui s transmi-tem ce avem de transmisi nici s cmunicm eci-ent cu cei care ne-au ales.Ba mai mult, mi-a drica prin intermediul aces-tui ziar s pun întrebricelor pe care i-au ales înParlamentul Rmniei, lu-cru care pentru mine ar foarte util.

a.S.: dm S-, mmsc pamabilitatea dumnea- vsă vă sc m p cs î csă p î cm ms chp.

V.B.: Şi eu mulu-mesc i Damne ajut!

Badea

și albastru; acestea sunt culorile mele politice”

- î . C î ”




S Ă N Ă T A T E

Sindrmul de intestiniritabil (SII) reprezint afeciune intestinal ( aintestinului grs i subire)

caracterizat prin dureriabdminale sau discnfrt,crampe sau brbrisme, diareesau cnstipaie (aceasta patealterna). La aceast durere semai pt aduga balnarea,senzaia de plenitudine, precumi scaunul cu mucus. Este bal crnic, dar care pate amelirat.

SII numit uneri clnspastic sau clit spasticeste prblem funcinal aintestinelor.

Aceasta înseamn cfuncinarea tractului digesti este afectat, dar nu exist

nici mdicare (inamaie,tumare) în structura zic aintestinului.

Clnul iritabil este balîn care simptomele pot persista operiad lung, chiar ani de zile,în ciuda regimului alimentar ieentual a administrrii unrmedicamente. Dei este afeciune suprtare, nu este bal gra (nimeni nu a muritdin cauza ei) i nu este balcntagias.

Cauza exact a sindrmuluide intestin iritabil estenecunscut. Cu tate acestea,medicii specialiti cred c

cmunicare între creier i tractulgastrintestinal reprezint cauzaacestui sindrom.

o cmbinaie cmplexde elemente, incluzndstresul psihlgic, statusulhrmnal, sistemul imunitari neurtransmitrii, par sinterfereze cu mesajeledintre creier iintestin. Aceastc m u n i c a i ea n r m a l determin

cntracii sau spasmeabdminale, care cauzeazadesea crampe. Aceste spasme,e accelereaz tranzitul

intestinal, determinnd diareea,e îl încetinesc, determinndcnstipaia.

La cei mai muli amenisintmele sunt asa de uare,înct nici nu se duc la medicpentru aceasta. Ttui existi unii carea au sintme maideranjante, în special crampeabdminale, balnri, diaree,mti pentru care cnsultaiemedical este necesar.

Persanele care suferde SII au un intestin anrmalde sensibil. Nu se cunatemotivul pentru care intestinelelr reactineaz puternic la

elementele care contribuie laapariia acestei bli.

Durerea apare ca rspunsla unul sau mai muli factri,printre care:

-balnarea abdminal;-mdicrile hrmnale,

cum ar cele din timpul cicluluimenstrual;

-unele antibitice, cum ar eritrmicina;

-factri genetici, SII aparemai frecvent la persoanele cuistrie familial de SII;

-perosanele mai tinere de35 ani – cel puin jumtate dincei cu SII dezlt simptmele

înainte de rsta de 35 ani. Dacprimul atac apare dup rstade 40-50 ani, este psibil casimptmele s nu e cauzate deSII. Bala nu apare decat farterar la cei de peste 60 ani;

-alimentaia, dei nu existanumite alimente care

s se ascieze înmod particular cu

SII;- s t r e s u l ,

poate afectam i c r i l ei n t e s t i n a l e

i mdul depercepere a durerii;

-femeile în SUAsunt mai afectate ca ibrbaii. Dar în alte rieurpene se întampl

s e brbaii. Aceastdiferen are mai mult de-aface cu diferene culturalesau cu factri sciali dect

cu diferenele reale dintrenumrul de brbai i femei.

SiMPtoMele SiiSe cnsider ca ind SII,

dac durerile sau discnfrtulabdominal sunt continue sauapar i dispar pe periadde cel puin 12 sptmani (nutrebuie s e cnsecutie) în

timpul ultimului an, plus 2 dinurmtarele 3 cndiii:-durerile sunt ameliorate

dup emisia de fecale;

-frecena scaunelr semdic;

-aspectul sau formascaunului se mdic.

Prezena ricruia dintreurmtarele simptme sprijindiagnsticul de SII. Seeritateasimptmelr indic clasicareaSII. M :

În SII, tipul tranzituluiintestinal ariaz cel putin În

25% din timp. Sunt psibiledu sau mai multe dintreurmtarele situaii:

-tranzitul intestinal pate, e accelerat (diaree) eîntrziat, and mai mult de 3scaune pe zi sau mai puin de 3pe sptmn

-materiile fecale pot varia

în mrime sau cnsisten (tarii creinate sau mi i apase)-senzaia de defecaie

imperias sau incmplet.-balnare abdminal

sau borborisme (suneteabdminale, blbrseli).

A :Unele persane care sunt

cnstipate prezint dureriabdminale jase, care sunturmate, de bicei, de diaree.Alte persane prezint dureri icnstipaie uar, neurmate dediaree. Alte simptme:

-balnarea abdminal-emisie de mucus dat cu

scaunul.S :În afar de simptmele

intestinale mai pt aprea:-anxietate sau depresie;-bseal;-cefalee (dureri de cap);-gust neplacut;-durerile drsale (de spate);-tulburri de smn

(insomnie) care nu suntdeterminate de simptomele deSII;

-tulburri sexuale, cum ar dispareunia (dureri la cntactsexual) sau scderea libidului;

-palpitaii;

-tulburri urinare (senzaiade miciune imperias,miciuni frecente, glireincmplet a ezicii urinare).

Simptmele apar cel maiadesea dup mese, în timpulunei perioade de stres sau întimpul menstruaiei.

trataMent- GeneralitĂţiSII este afeciune crnic,

dar care pate inut subcntrl. Tratamentul a adaptat pentru a se potrivineilr ecruia. Tratamentulinclude mdicri ale stiluluide ia i depinde de tipul de

simptme i de seeritatea lr,de interferarea cu actiitilezilnice. Este farte imprtantrespectarea recmandrilr detratament fcute de mediculspecialist cu ajutrul pacienilri necesitiilr acestra.Eliminarea unr alimente sauadugarea de br în diet

pt uura sau preeni unelesimptome.Medicaia este rezerat

pentru tratarea simptomelorcare nu pt schimbate prindiet i un nu stil de ia.T :

Nu exist un tip de tratamentcare s e ecient pentru tatepersanele. Medicul specialisti blnaii trebuie s cnlucrezeîmpreun pentru a determinacare sunt factrii determinaniai simptmelr. Este necesaradaptarea stilului de iapentru a amelira ecientsimptmele i pentru a putea

cntinuate actiitile zilnice.Trebuie discutate cu mediculprile tratamentului care nusunt eciente.

În cazul persanelr cu SII,anumite alimente sunt factoriideterminani ai simptmelr.Sugestii pentru a preeni sauamelira simptmele includ:

-eitarea cafeinei,-limitarea consumului de

grsimi; grsimile cresc senzaiade fame, care fac ca durerileabdminale s par mai seere;

-limitarea consumuluide lactate, fructe sau srbitl(îndulcitr articial) în cazulul

diareei;-dieta bgat în bre ajutla amelirarea cnstipaiei

-evitarea anumitor

alimente, cum ar faslea sau arza;

-exerciiile zice regulate igurase (cum ar întul

jgging-ul) regleaz tranzitulintestinal.

Medicamente cum ar Lperamid (Imdium) pentrudiaree, Tegaserd pentrucnstipaie sau medicamenteleanxilitice (Parxetina) se ptflsi alturi de mdicarilestilului de ia pentruamelirarea simptmelr SII.

Dac stresul este factruldeclanatr al simptmelr, suntnecesare terapii psihlgice saude management al stresului,pentru a preveni sau reduceepisadele de SII determinate destres.

T :Persanele blnaele

de SII trebuie s e atentela schimbrile semnicatieale simptmelr, cum ar apariia sngelui în scaundurerile seere, febra ridicatsau scderea inexplicabil îngreutate. Dac apare ricaredintre acestea, sunt necesareinestigaii suplimentare pentrua determina alt cauz de SII.

În tratamentul cronic alSII este imprtant meninereamdicrilr stilului de iai a dietei care amelireazsimptmele. Abandnarea

fumatului, eitarea cafeinei ia alimentelr care agraeazstarea i un prgram regulatde exerciii zice, trebuie s e cmpnent permanent arutinei zilnice.

Este psibil s e necesari tratamentul medicamentspentru tratarea simptomelor.

Datrit faptului c SIIadesea este rezultatul uneicmbinaii de factri zicii stres, un tratament cares se adreseze ambelr cauzeeste mult mai ecient. În plus,alturi de medicamentelepentru cnstipaie sau diaree i

mdicrile stilului de ia i adietei, terapia psihlgic sau demanagement al stresului trebuies reprezinte parte majr aschemei de tratament.Pfx:

Sindrmul de intestiniritabil (SII) nu pate preenitCu tate acestea, catea msuript amelira simptmele ipt prelungi periada de timpdintre episadele actie. Acestemsuri includ:

-abandonarea fumatului-evitarea cafeinei-evitarea alimentelor care

agraeaz simptmele

-un prgram de exerciiizice regulate.Rubrică realizată ded. em dgm

Sm s b




T R A D I Ţ I I R O M Â N E Ş T I

În ultimii ani, Srb-tarea de Dragbetesau Dragbetele e pe

e din ce în ce mai mult sdat cu desrire uitrii, el

nd înlcuit de valentine's Day,u ziua Sfntului valentin, care

are nici legtur cu spi-

ualitatea rmneasc. Pe 24bruarie, în ziua cnd Bisericatdx srbtrete Aareapului Sfntului Ian Btez-

rul, spiritualitatea ppularnsemneaz ziua lui Dragbe-zeu al tinereii în Pantenul

thtn, patrn al dragstei ibunei dispziii.

Dragbetele este srb-are cu tradiie relati nu,nd echime în jurul a 170-0 de ani de la ptrunderea eiteritriile rmneti i ps-t cu precdere în sud-estulmniei. Are rdcini slae deechi i este celebrat în unele

curi din Rmnia pe 24 (înce-tul anului agricl) sau pe 28bruarie(ziua ieirii ursului dinrlg), iar în alte lcuri în 1, 325 martie, aceste numera-date ind cauzate de cnfu-dat de cele du calendare

lian i gregrian. Ceea ce s-aserat îns, este c acesta se „în preajma zilelr Babei

chia, de aceea Dragbete-era srbtrit în unele lcuridata de 1 martie, dearece sensider c el este ul Dchi-i primul deschiztr de pri-ar. Etimlgia cuntuluidragbete”a fst dezbtut de

meri etnlgi i llgi,punndu-se ariate explicațiintru riginea sa. Etimlgic,prine din deriarea cun-ui „drag-dragul”( cu tem), la care se adaug suxul

„-bete” ind flsit în zneledin oltenia i care înseamn„adunare, mulime”.

Diinitate mitlgic simi-lar lui Ers sau Cupidn, Dra-gbete este cnsiderat a unbrbat chipe i farte iubret,nu blnd ca Sfntul valentin, cinalnic i puternic. Tradiiilei biceiurile legate de aceastzi sunt numerase dar tate auacelai numitr cmun: drags-tea.

La ni, Dragbete era ziua

cnd fetele i bieii se îmbrcauîn haine de srbtare, iar dctimpul era frums, prneau în

grupuri prin lunci i pduri,cntnd i cutnd primele ride primar. Fetele strngeauîn aceasta zi ghicei, irele itmiase, pe care le puneau laicane, pentru a le pstra pn

la Snziene, cnd le aruncau înapele curgtare. Dac, întm-pltr, se nimerea s gseasci fragi înrii, rile acestraerau adunate în buchete ce sepuneau, mai api, în lutareafetelr, timp în care se rsteaucuintele: „Flri de frag / Dinluna lui Faur / La tat lumeasa u drag / Urciunile s ledesparți”.

Pe dealurile din sat seaprindeau fcuri, iar în jurullr stteau i rbeau fetele i

bieții. La ra prnzului, fetelese întrceau în sat alergnd, bi-cei numit zburtrit, urmrite

de cte un biat cruia îi czusedrag. Dac biatul era iute depicir i ajungea, iar fata îl pl-cea, îl sruta în zul tuturr. Deaici prine expresia “Dragbe-tele srut fetele!”. Srutul aces-

ta semnica lgdna celr dipentru un an, sau chiar pentrumai mult, Dragbetele ind unprilej pentru a-ți aa dragsteaîn faa cmunitții, care astfel îiddea seama care r urm-tarele nuni la care r merge.

“Unii tineri, în Ziua deDragbete, îi crestau brațulîn frm de cruce, dup careîi suprapuneau tieturile, de-

enind astfel frați, i, respec-ti, surri de cruce. Se luau defrați i de surri i fr ritualul

de crestare a brațelr, dar prinîmbrțiri, srutri frțeti i

jurmnt de ajutr reciprc. Cei

ce se înfrțeau sau se luau surride cruce fceau un spț pentruprieteni”, a armat Simin Fl-rea Marian. Flclristul rmnCnstantin Rdulescu-Cdin,în lucrarea „Srbtrile pp-

rului cu biceiurile, credințele iunele tradiții legate de ele” scria:„Dragbete e cu iubieț iumbl prin pduri dup fetele ifemeile care au lucrat în ziua deDragbete. Le prinde i le facede rsul lumii, atunci cnd elese duc dup lemne, ri, bureți

...”. De aici i prine rspnditaexpresie adresat fetelr mari ineestelr tinere, care îndrz-neau s lucreze în aceast zi:„Nu te prind Dragbete prinpdure!”

În aceast zi, amenii maiîn rst trebuiau s aib grij detate animalele din grad, dari de psrile cerului. Nu se sa-cricau animale pentru c astfels-ar stricat rstul împerecheri-lr. Femeile binuiau s atingun brbat din alt sat, pentru a drgstase întreg anul. Fetelemari strngeau de cu seara ulti-mele rmițe de zpad, numi-

t zpada znelr, iar apa tpitdin mt era flsit pe parcur-sul anului pentru înfrumusețarei pentru diferite descntece dedragste.

Exist serie de biceiuriîn zna rural legate de aceastsrbtare. Brbații nu trebuies le supere pe femei,nici s nuse certe cu ele, pentru c altfelnu le a merge bine în tt anul.Tinerii cnsider c în aceas-t zi trebuie s glumeasc i srespecte srbtarea pentru a îndrgstiți tt anul. Iar dacîn aceast zi nu se a întlnitfata cu reun biat, se crede c

tt anul nu a iubit de nici unreprezentat al sexului pus. Înaceast zi, nu se case i nu selucreaz la cmp dar se face cu-renie general în cas, pentruca tt ce urmeaz s e cu spr.

dgb Săbă gs m




C U R I O Z I T Ă Ţ I

Înc din 1847 este ilegal s-i pui rufele la uscatîn public (pe strad), în Anglia. Cnfrm

unei legi din 1847, aceast aciuneeste cnsiderat infraciune i sesancineaz cu amend de 1000 delire sterline sau cu 14 zile în închisare.

Insucienta apei in rganism este celmai imprtant factr ce declanseaza

starea de bseala din timpul zilei. Mediciirecmanda cnsumul a di litri pe zi.

Una dintre cele mai ciudatelegi din Anglia spune c este

ilegal s intri îmbrcat() în armur înParlamentul Britanic, cnfrm unei legice dateaz din 1313 i rmas în igarepn astzi. Aiz celr care r s izitezeParlamentul.

Ziua Nainal a Ppcrnului (Ppcrn Natin-al Day). Pe 19 ianuarie, în ecare an, în Statele

Unite ale Americii se srbtreteZiua Nainal a Ppcrnului,zi în care aceast mdalitate de

alimentaie este adus în primplan, subliniindu-i-se aantajelei mdalitatea haias de pre-

parare. oamenii care srbtrescaceast zi binuiesc s mnnce

ppcrn pregtit în numerasefeluri, dup numerase reete.

obalen care eueazpe rmurile Insule-

lr Britanice sau este prinsîn apropiere devine automatprprietatea regelui sau a regi-nei Angliei, ptriit unei legiciudate aate înc în igare înRegatul Marii Britanii.

Daca barbatii nu si-ar barbieri barbaaceasta ar creste pana ar aea 9

metri in lungime, intr- iata de m. In me-die, un barbat petrece 3300 de re din iata

sa pentru a se barbieri.

Ştiaţi că...u cp - ps m c 60.000 monede de un cent

Ca i multealte cupluritinere care

se a la început de drum,

Ryan Lange i Emily Bel-den, aeau mare neie deinspiraie pentru a-i pu-tea remodela dormitorulcasei lr din Suth Lp(Illinis – SUA). Inspira-ia, îns, le-a enit imedi-at ce au aruncat o privirela borcanul cu monede pecare îl aeau într-un clal casei, infrmeaz ziarulTdey News.

Lange, un afa-cerist din znaChicag, sus-ine c stuiind de as-

pectul dor-m i to ru lu ilr, cei dise gndeau c

erde ar trebui se culare pred-minant în apartamentullr, cnd dedat, le- tre-cut prin cap c în drmi-tr, în lc de parchet ar

putea pune pe js m-nede de un cent. Sigur caceast munc nu a fstdelc una simpl, ambii

and neie s se înar-meze cu mult rbdare.Şi uite aa s-au apucat de“pennyng” (dup cum aubtezat chiar ei aceast“meserie”). Munca lra durat patru luni, timpîn care cei di au aezatmonede de un cent pe cei24 de metri ptrai ai dr-mitrului. Îns chiar dac

muncaacestora a durat foartemult, ei susin c s-au idistrat de minune.

Acest priect a cs-tat 10.000 de dlari, iarpentru a acperi tat su-prafaa drmitrului aufst necesare 60.000 demnede de un cent. Aces-tea au fst api lefuite

i lcuite. Bineînelesc pentru a bine

un numr att demare de monede

de un cent cu-plul a fost nevoits treac de mai

multe ori pe la ban-c, scriu cei de la ziarul

Tday News.În timpul en-

rii drmitrului în cauzcei di tineri au gsit iun cent de el din anul

1944 care s-a fabricat dinpricina lipsei acute de cu-pru din acea reme i unalt cent din 1873, care înlc s aib pe spate chi-pul lui Abraham Linclnavea încrustat un cap deindian. Curis este faptulc, dei cele du mnedeaeau împreun alareatt de mare înct ar pu-

tut acperi cheltuielile cupriectul, cei di si aupreferat s le aeze alturide celelalte monede.

Ryan i Emily aupublicat ctea pze cunoul lor dormitor pe re-elele sciale i pe un sitenumit www.thepenny-or.com.

Viespile asteamici i c-lrate bi-

nuiesc s înepe gndaciide buctrie de du ri:una într-un ganglin pa-ralizndu-i piciarele dinpartea frntal cu scpulde a imbiliza i alta încap – în creier, ca s mmai precii - unde ies-pea îi injecteaz dzde enin. Efectulcelei de-a douaînepturi estep a r a l i z a r e apermanent a

reexului defug al gn-dacului, infr-meaz reistaLie Scinece.

Api ies-pea îi trte icti-ma trgnd- de anteneîntr-un cl ferit sau încuibul su, dup care de-pune un ou pe abdomenulgndacului. În ctea zileul se transfrm în lari dup ce se hrnete cuprile neeseniale exteri-are ale gandacului intrîn abdmenul acestuia,

unde cntinu s triascsub forma unui endopa-razit dernd gndacul

dinspre interior spre exte-rir. Îns înainte de aceas-ta se întmpl cea incre-dibil.

La ase sptmnide la incubare, din c-conul situat în interiorulgndacului apare un puide viespe care ur-m e a -

z s sehrneasc cu rganeleinterne ale ictimei. Pr-babil întrebai ”Cumse face c în tt acest timpgndacul nu se descmpu-ne?”. Gndacii sunt nite

ieti mizerabile, pline de

bacterii care se hrnesc cu“carnea” de gndac, astfelc de-a lungul acestei lun-

gi periade de incubaielara de iespe se a într- permanent ameninareîn interiorul insectei.

Un studiu publicatîn ianuarie, îns, de ctrereista Prceedings f theNatinal Academy f Sci-

ences, scate în ei-d e n

u nlucru ne-

tiut pn acum. Şi anu-me, faptul c aceste larede iespe elimin impr-tant cantitate de cmpuiantibacterieni care ajutla cnserarea gndauluiîntr- stare perfect.

Cu alte cuinte lar- a de iespe îi îmbib“gazda” cu aceast secreie

pentru a împiedica dez- voltarea microbilor caredegradeaz alimentele icare implicit amenin

iaa itarei iespe sma-rald.

Descperirea este peatt de fantastic, pe cteste de aderat faptul cgndacul este singura sur-s de alimentare a acesteilare de iespe. Aceste in-

secte ciudate triesc înregiunile trpicale

din Africa, Asia izna Pacicului.

B i n e î n -

eles c nu estesingurul exem-plu de insec-

te care produccmpui antibac-

terieni. De pild,unele specii de gndaci

dezinfecteaz carnea stri-cat pe care flsesc caaliment larar, numai cîn acest caz cmpuii chi-mici antibacterieni suntprdui de ctre insectaadult. Ptriit cercett-rilr de la Uniersitateadin Regensburg, lara de

viespe smarald este una

dintre puinele care creazsingure astfel de “antibi-tice”.

Vsp sm căgc î - mc

Un studiu realizat dectre cia cercettridin raul Milan i pu-blicat de reista Prcee-dings f the Ryal Sciety B: Bilgical Sciences,alergnd cu spatele ardemde du ri mai multe ca-lrii, infrmea-

z ersiuneamexicana por-t a l u l u iMuy In-teresante.

M a imult, ptri-

it cercettrilritalieni, alergarea cu spa-tele ajut la îmbuntireaechilibrului i la recupe-rarea sprtiilr dup ac-cidentri.

Studiul rele cpentru a alerga cu spate-le avem nevoie de apro-

ximati 30% mai multenergie, iar picirul atin-ge slul cu mai mult de-

licatee dect dac iniiemun sprint nrmal. Dinacest mti, inestigatriimilanezi asigur c leziu-nile de genunchi se reduccnsiderabil dac alegems alergm cu spatele.

La tate acestea seadaug cncluziile

unui alt stu-diu realizat

de membriiai Unier-sitii dinSte l lenb -

sh care sus-in c dup trei

sptmni de aler-gare cu spatele, un grupde femei au pierdut maimult din greutate i dingrsimea crpral de-ct un alt grup de femeicare dedicau acelai timpunei alergri nrmale. Deasemenea, la primul grup

s-a bserat i mai bunfuncinare a sistemuluicardio-respirator.

ag c sp mde două ori mai multe calorii




P L I M B A R E P R I N S PA N I A

Situat pe Casta Atlan-tic (sudestul MriiCantabrice), în nrd-

ul Peninsulei Iberice, chiargrania cu Frana, Guipúzcae cea mai mic dintre celede princii ale Spaniei, cu

ppulaie care nu depete0.000 de lcuitri. Cu aprapede kilmetri de cast, care

nst în stnci, plaje i prturipescuit, Guipúzca esteprovincie a con-stelr: maremun-

e ,a esate, i n -

u s t r i e i agri-l tur ... Este princiede pi edea zne industria-în ecintatea unr zne ru-e în care au fost conservatediiile culturale i flclrice.

Guipúzca se bucur de m ceanic, ara temperatu-medie ind de 20ºC (în iulie

august temperatura depeteºC), iar iernile ind destul dende i de cele mai multe rigate în precipitaii.

Capitala princiei este Sanbastián sau Dnstia (în lim-basc). Situat între mare i

unii înerzii, este unulntre celeai frumoa-rae ale

p a n i e i .inunata

gastr-

mie, ce-rele saletivale in-nainalecinema i

z, plajelesrbtrile

e, fac din aceast princieloc perfect pentru un turism

riat.Guipúzca psed bg-

peisagistic de inidiat att simpl priire, ct mai alesitnd parcurile sale naturale.

ajele sunt un alt mare tezaurprincei, ind numerase ine întreinute, cu instalaii i

vicii excelente.Printre alte atracii ale pr-

nciei putem menina: gastr-

nmia, tradiiile, terenurile deglf, nenumratele psibilitide practicare a sporturilor deiarn i de munte, htelurile irestaurantele sale i patrim-niul su cultural i istric,care , împreun, fac dinaceast regiuneun loc per-f e c t

p e ntru acan de

vis.Tt aici se pate face

Ruta celr trei Temple, care cn-st în izitarea Bazilicii San Ig-naci de Lyla situat în Azpe-itia, Schitul Nuestra Señra dela Antigua din Mndragón iSanctuarul lui Arantzazu dinoñate. Acestea sunt trei peremagistrale din mnumentele

religiase ale ţrii Bascilr (înlimba basc Euskadi).

Guipúzca este, de aseme-nea, zn cu multe centre detalasoterapie (tratament terape-utic care cnst în bi de mareasciate cu aer marin, flsitîn bli ca reumatismul crnic,sinuzita etc.), cum ar renu-

mita Staiune Balnear dinCestna, care din anul1900 funcineaz frîntrerupere, Centrul „La

Perla” i Htelul „MaríaCristina” din San Sebas-

tián, Centrul Kresala dinDeba i Centrul Zelay din

Zumaya.Un alt punct de atracie

a acestei princii este PeteraArrikrutz din oñati situat înMunii Aizkrri i care a fstdescperit în anul 1966 de c-tre di studeni care rtcindu-se, au fst neii s înnptezeîn ea. Cuizitatea acestei peterieste un schelet de leu gsit în in-terir de ctre cei di tineri.

Guipúzca are bgat idelicias gastrnmie bazatpe carne, pete, fructe de marei legume. Unii buctari basciau chiar prpriile lr grdini dincare flsesc legume praspete

la gitul în restaurante. Gastr-nmia basc este renumit peplan internainal, iar buctari

precum Martín Berasategui, Ele-na Arzak sau Karls Arguiñansunt cunos- cui în tatlumea. D a t r i t

c a l i t i iproduse-lr i a

p r ic e p e r i ibuctarilr basci,

în ţara Bascilr existnenumrate restau-

rante.C e l e

m a ic u -

nos-c u t efeluri demncare dinb u c t r i abasc sunt:Fasle r-ie de Tl-sa (un fel de iahnie de fasle),Marmitak (un fel de tcnide cart cu scrumbie), cirbde pete sau de fucte de mare,

Kktxas în ss erde (kktxassunt parile glandulare ale ma-xilarului inferir de merluciu),Merluciu a la Kskera a la lavasca, Prrusalda a la vasca (unfel de tcni de pui cu carti praz), Calmar în suc prpriusau cu ceap, omlet de mrun,sau de merluciu, Ss cu mrun,kktxas i cu scici, Scici curez, Biban în saramur, Pastelde Cabrach (tart sau pate descrpie de mare, care seserete ca aperiti, înspecial în perioa-da srbtrilr deiarn), sau de-serturi precumPantxineta (unfitaj umplut cu crem realizatdin u, fin izahr), Ruluri cucrem, i Trt basc

Bineîneles c dinbarurile i restaurantele bascenu lipsesc frigruile, care, dealtfel, sunt tipice znei. Basciisunt mari amatri de frigrui, la

amiaz ei binuind scumpere cte

f r i g r u i ea c o m -

pani-a t

d eu n

z u r i t (un pahar

de bere) sau deun in bun. Pre-ul unei frigrui

ariaz de la 1 a2 euro. În partea

eche a raului San Sebastian- Dnstia exist peste sutde baruri unde se pate mnca delicias frigruie. Ctea

recmandri în acest sens ar :Astelena y Tambril (în Plazade la Cnstitución), Gandaria y La Cepa (pe Calle 31 de Ags-t) sau Gambara (pe Calle SanJerónim).

Tt tipice ţrii Bascilrsunt i Asciaiile Gastrnmi-ce, în care pentru a aea accestrebuie neaprat s membrusau cel puin s i initat al unu-i a dintre membri. Aici,

membrii aces-tor asoci-

aii sestrngl a o -la ltpen-tru amn-

ca îm-preun

i pentrudiscuii. Cu-

rios este fap-tul c în acesteasciaii ecare

dintre membrii gtesc unii pen-tru ceilali, iar pn nu demult,în aceste localuri aveau accesdar brbaii. Unele dintre celemai tradiinale astfel de ascia-ii înc interzic accesul femeilr,îns cele mai multe dintre aces-tea sunt mixte.

Pentru amatrii de amin-tiri i sueniruri tipice dinţara Bascilr, ă ferim i c-tea sugestii. Există numeraseustensile i biecte din lemncare fac parte din tradiia bas-că i care în zilele nastre sefolosesc pe post de obiecte de-cratie. Printre acestea se nu-mără: kaiku (recipient în carese punea laptele), kutxa (cufărmare sculptat), jug de bi, gu-rine sculptate din lemn, maki-la (bastn cu rf de el, tipicţării Bascilr), sabi ărănetidin lemn. Alte biecte tipiceznei sunt: chapelas (bătile ca-racteristice bascilr), ulciare,gurine i farfurii din cerami-că, cerci de răchită sau decastan sau bijuterii de aur t ipicedin Eibar.

Marmitako

Py l Cch S Sbs

Kaiku

P ak oñ

Sanctuarul luia oñ

G u i p ú

z c o a




PA G I N A C O P I I L O R

Văzând palaturile de aur în carelocuia zmeul cel mic, rămasecam pe gânduri, dară, luându-și

inima în dinți, intră înăuntru.Cum îl văzu, fata îl rugă ca pe Dum-

nezeu să o scape de zmeu, care, zicea ea,

e otărât ca, îndată ce se va face sănătosbine, să o silească oricum să se însoțeascăcu dânsul.

Abia isprăvise vorba șibuzduganul, izbind în ușăși în masă, se puse în cui.Prâslea întrebă ce pute-re are zmeul și îi spuse căaruncă buzduganul calede trei conace; atunci elaruncă și mai departe, lo-vindu-l în piept.

Zmeul, turbat de mâ-nie, se întoarse numaidecât acasă.

– Cine este acela care-a cutezat să cal-ce hotarele mele și să intre în casa mea?

– Eu sunt, zise Prâslea.

– Dacă ești tu, îi răspunse zmeul, amsă te pedepsesc amar pentru nesocotințata. Cum ai vrut, venit-ai; dară nu te vei maiduce cum vei voi.

– Cu ajutorul lui Dumnezeu, îi răspun-se Prâslea, am eu ac și de cojocul tău.

Atunci se învoiră să se ia la luptădreaptă,. Și se luptară/ și se luptară,/ zi devară/ până seara;

iară când fu pe la nămiez, se făcurăamândoi două focuri și așa se băteau; uncorb însă le tot da ocol, croncănind.

Văzându-l, zmeul îi zise:– Corbule, corbule! ia seu în unghiile

tale și pune peste mine, că-ți voi da stâr-vul ăsta ție.

– Corbule, corbule! îi zise și Prâslea,

dacă vei pune peste mine seu, eu îți voida trei stârvuri.– Unde dă Dumnezeu să cază o ase-

menea tiă peste mine! Mi-aș săturasălașul întreg.

– Adevăr grăiește gura mea, îi răspun-se Prâslea.

Corbul, fără a mai întârzia, aduse înunghiile sale seu, puse peste viteazul

Prâslea, și prinse mai multă putere.Către seară zise zmeul către fata de

împărat, care privea la dânșii cum se lup-tau, după ce se făcuserăiară oameni:

– Frumușica mea, dă-mi nițică apă să mă răco-resc, și-ți făgăduiesc să necununăm chiar mâine.

– Frumușica mea, îi ziseși Prâslea, dă-mi mie apă,și-ți făgăduiesc să te ducpe tărâmul nostru și acolo

să ne cununăm.– Să-ți auză Dumnezeu vorba, voinice,

și să-ți împlinească gândul! îi răspunse ea.Fata de împărat dete apă lui Prâslea

de bău și prinse mai multă putere; atuncistrânse pe zmeu în brațe, îl ridică în sus și,când îl lăsă jos, îl băgă până în genunchi

în pământ; se opinti și zmeul, ridică și el în sus pe Prâslea și, lăsându-l jos, îl băgăpână în brâu; puindu-și toate puterile,Prâslea mai strânse o dată pe zmeu de-ipârâi oasele și, aducându-l, îl trânti așa degrozav, de îl băgă până în gât în pământși-i și tăie capul; iară fetele, de bucurie, seadunară împregiurul lui, îl luau în brațe, îlsărutau și îi ziseră:

– De azi înainte frate să ne i. Îi spuseră apoi că ecare din palaturi-

le zmeilor are câte un bici, cu care lovește în cele patru colțuri ale lor și se fac niștemere. Așa făcură, și ecare din fete avură

câte un măr. Se pregătiră, deci, să se în-toarcă pe tărâmul nostru.(Continuarea în numărul viitor)

Prâslea cel voinic şimerele de aur

(Continuare din numărul trecut)partea a V-a

de Petre Ispirescu

Să ne cunoaştem ţara!

Poveştiromâneşti

Grijulia Iarnă

Damna Iarn, peste zare,ţese plapumi de ninsare;

S-neleasc, s-ngrijeasc,Hldele ce r s creasc.

Firele de gru plpndIernii îi ptesc în gnd:

-Mai stai, Iarn, pe la niCt e ifrul în ti!

S pleci dar la primar,

Iarba cnd s rsar.

vileta Mihe

Întoarce-te cu nava spaţială pe Pământ!

Ghicitori ( G e r u l )

( Z ă p a d a )

( S o b a )

( S ă n i u ţ a )

Voievozii apărători

ŞTEFAN CEL MARE

Mare Apartr al Neamului Rmnesc



19www.romaniaexpres.esNr.5 14 februarie 2013

F E R E A S T R Ă S P R E C E R

Cu ani în urm tiredespre feti dinTled, statul ohi,

impresinat pe tat lumea.te rba de un cpil ca tilali, cu excepie. Priniiiei au bserat trstur

udat a acesteia înc de pe re-ea primelr luni de ia. Dac

lea, prea s nu dar iplngea. La început, au cre-

t c era, pur i simplu, un c-curajs, îns, dup reme,bnuit c cea nu e în regul.

În cele din urm, mama as- la un dctr i, dup c-

a zile de cnsultaii, s-a des-perit c feia sufeea de alr a sistemului nes, care piedica s simt durerea. Me-

cii i-au aertizat pe prini cia n-ar trebui lsat nicida-sinur dearece exista risculei rniri grae în lipsa unuimul al durerii. Astfel c, iat,iar i durerea pate un dar

la Dumnezeu menit s netejeze, iar absena scesteiaate aea cnsecine tragice.

Permitei-ne, îns, s rbim despre un alt fel de du-e, durere pe care resim-

m cu tii - acrei cauz estecazul. Tat lumea are neca-ri. viaa nu e nicidat att de

mpl înct s nu întlnim înumul nstru grpi i piedici.aa este cltrie, nu cur-de 100 m plat! Cltria esteesea lung i dicil, unerisitare i chiar îneltaremulte ri. În ciuda urcuu-

r i cbrurilr, cltria

ii este, ttui, cea mai teribilentur.Cnd iaa se cnfrunt cu

cnfrtul necazurilr, trebuiene punem întrebarea: e psi-ca aceast durere s slujeasc,fapt, siguranei i binelui ns-

u? Trebuie s ne dm seamare sunt acele necazuri i s în-m cum putem prta de elentru a le putea gsi rezlarea.

Unele sunt ur de iden-cat. Dac maina refuz srneasc dimineaa sau dacgiderul nu mai rcete, timaem de fcut. Altele, mai

in. Exist multe cazuri cnd

menii tiu c cea lipsete dinaa lr, îns nu tiu exact ce.ai fst nicidat furii frmti aparent? N-au existat

grijrri a crr surs a r-nea necunscut? Dac a fsta, tii la ce ne referim. Acesteri indic faptul c cnfrun-i cu situaii prblematice nei-nticate.

Exist i un alt tip de necaz,ult mai familiar nu. Cel careare subit, nucitr, neanunat,rprinzndu- ttal nepreg-. Şi care, cu tate acestea, e ctpate de real!

Dac aei parte de ricare

ntre aceste neajunsuri, încu-ai- cu faptul c nu sunteiguri. În Biblie, Hrists ne-a

fgduit c nu ne a lsa cu niciun chip i nu ne a lsa nicide-cum (Erei 13:5). Putei aeaîncredere în prmisiunea Lui.Şi nu trebuie s uitai c rictde netrecut par a dicultile,Dumnezeu este mai puternicdect tate acestea la un lc.Aei cningerea c Dumnezeu

are un rspuns limpede pentrurice situaie întlnit în ia.El ne-a creat, ne înelege i tiecel mai bine ce nei aem icum s le inem piept cu succes..oricare ar prblemele astre,

ele nu sunt dincolo de putereaiubirii lui Dumnezeu i de atin-gerea harului Su.

CuM SĂ ne foloSiM deneCazuri?

În limba englez existun jc de cuinte care spune:„Truble will either make usebetter r bitter”, adic „Necazu-rile ne fac e mai mari, e maiamari”. Decizia, cu aderat,ne aparine. Una dintre cel maicunscute fgduine din Bibliespune: „Şi tim c Dumnezeutate le lucreaz spre binele ce-lr ce iubesc pe Dumnezeu, alcelr care sunt chemai dup

ia Lui” (Rmani 8:28), Nu nu-mai c Dumnezeu lucreaz în

ieile nastre prin binecun-trile harului i buntii sale;

El e prezent în md acti i prinprbleme sau greuti.. Aceastaeste cheia înelegerii mdului încare putem s depim dicul-tile. odat ce ne dm seamac Dumnezeu lucreaz în iaanastr în ciuda întmplrilrdin jur sau chia a nelinitilrinteriare, putem spera într-

ia mai bun.Unul dintre marile ade-

ruri referitare la depireagreutilr este acela c mdulnstru de a reaccina în faanecazurilr este mult mai im-prtant dect însei necazurile.Pentru c aceast atitudine este

semnul caracterului nostru celmai prfund. oricine pate aea iziune pziti asupra ieiiatunci cnd tate lucrurile mergbine. Îns atunci cnd apar su-feinele i tul pare c se prbu-ete, ceea ce facem dezluie,de fapt, cine suntem cu aderatni înine. Unele familii par streac prin ia fr cea maimic grij: sntate, fericire, iprsperitate în tate. Au slujbebnase, mariaje echilibrate, c-pii frumi i ttul pare s indi-ce starea ideal la care se pateajunge în cursul unei iei. Darcnd apar furtunile (cre apar

ineitabil), aderul i alri-le ieii lr încep s se clatine.Cnd se întmpl ca iaa s ne

întarc pe ds i s ne scuturedin tate încheieturile, începems înelegem ce înseamn un ne-caz aderat.

Din nefericire, unii amenicare duc ia plin de prspe-ritate n-au nici cea mai ag ideeasupra ce înseamn prblemserias. Au impresia c a nu-i

putea permite main nu, hain de blan sau excursieîn tr-un loc exotic sunt motiveseiase de îngrijrare. Pe cndcineva care s-a confruntat curealele diculti ale ieii îne-

lege c astfel de ameni nu au,de fapt, nici un mti s se pln-g.Herbert Cassn a scris dat:„omul binuit cnsider iaa prblem. Se a într- starepermanent de iritare în faa în-

tregului spectacl. Nu reuete,de bicei, s înee care e dife-rena dintre prblemele seriasei micile neajunsuri pn cndnu se gsete într- situaie cuaderat gra. Face scandal în

jurul cuielr de ptca pncnd catrul îi arde cpitzdran. Atunci a care e di-ferena”.

Se gsesc în Biblie nenu-mrate exemple de ameni alecrr iei preau s e cu ttulnetulburate. În exterir, ttulprea s mearg fr gre cnd,pe neateptate, s-a surpat ttul.Este cazul lui I, pe care Biblia

îl descrie ca pe cel mai înstritom din anti-cul Rsrit.Aea nume-rase turme,aeri i

f a m i l i efericit.

Î n tr- zi,

îns, le-a pierdut pe tate. Maimult, a fst lit de bal i aajuns în cea mai dezndjduitstare meneasc. Iat, aadar, unm care nu fcuse nimic ca s

merite aceste pedepse. Sufereacu tate c fusese un bun s,tat i negustr.

Un alt exemplu ar cel allui Isif. Dac a existat redatcinea care prea s aib drep-tul de a renua la Dumnezeu ila ia, acela era Isif. Un tnrcare nu greise cu nimic i, t-tui, a fst înrbit i aruncat întemni. Dar chiar i acl, Isif a deenit un priznier al cruicmprtament exemplar fceaastfel înct cuntul lui s parcel al unui cnductr cu inu-en. În timp, a deenit capabils-l înfrunte pe însui faranul

Egiptului i a ajuns sfetnicul celmai de seam al acestuia. Esteexemplul admirabil al unui om

care a reuit s-i depeascprblemele, s treac peste tatepiedicile în ia pentru a ajun-ge la cea mai înalt i inuentpziie a acelr remuri.

Mai trziu , cnd Isif a re- enit lng fraii si, acetia s-auartat îngrijrai de inteniilesale fa de ei. Şi el le-a explicat

c, ei îi driser rul, „Dum-nezeu a schimbat rul în bine”(Geneza 50:20). Faptul c a în-eles acest ader i-a dat lui Isif fra de a îndura tat nedrepta-tea care prea s pus stpnire

pe iaa sa. Fr a se lsa striitde necazuri, acesta le-a rspunsîntr-un md care arta limpe-de c încrederea i credina saîn Dumnezeu rmseser ne-clintite. Rul nu l-a cpleit, ci,

dimptri, el a fst cel care areuit s alunge rul cu ajutrulbinelui.

Numai atunci cnd mîna s înfruntm necazurileaa cum a fcut- Isif, m cu aderat capabili s trecemdincl de ele în md pziti iecient. Necazurile ieii suntreale. Ele nu lipsesc de niciun-de. Dar nu înseamn nicidecumc Dumnezeu ne-a prsit, ci înrice situaie ne-am aa, Dum-nezeu lucreaz fr bseal în

ieile nastre.Ar trebui, de asemenea,

s permitem necazurilr nas-

tre s ne îndrepte cu mai multhtrre spre Dumnezeu. Cndun cpil cade i se rnete, el seîntarce imediat spre printe-le su. Prbabil c amintiide un asemenea incident dincpilrie. v-ai rnit, ai autneie de ajutr i ai fugit lamul care tiai c iubete i

crtete. Pate amintiide mama sau de tata lundu-în brae i spunndu- cuintede alinare pentru a liniti. Tastfel ar trebui s ne îndreptmspre Dumnezeu cu tt ceea cene încearc i ne prac neca-zuri. El este Cel care ne iubete

i cruia îi pas mai mult de nidect ricine altcinea.Din nefericire, muli a-

meni permit ca necazurile ieiis-i îndeprteze de Dumnezeu.Suetel lr se înnegureaz i în-cep s pun la îndial iubirealui Dumnezeu sau chiar existen-a Sa. Amrciunea ne a înde-prta de Dumnezeu. Astfel, ne

m îndi de iubirea i druireaLui fa de ni. De asemenea,

m ajunge s ne cncentrmatenia asupra experienelr al-tra în lc s ne lsm ajutai înaprpierea de Dumnezeu.

Dac drim într-ader s

ne înfruntm necazurile în-nd cum le putem flsi, trebu-ie s le permitem s ne aprpei

de Dumnezeu. Chiar i neajun-surile personale provocate deceilali trebuie tratae astfel în-ct s sereasc binelui nstru.Adesea, chiar întmplarea careurma s ne distrug ne a apr-pia, de fapt, i mai mult de tr-nul harului dumnezeiesc.

Un alt ader e acela c ne-

cazurile de astzi ne îna cums le eitm pe cel de mine.Unul din prerbele din Scrip-tur pune urmtarea întrebare:„oare pate pune cinea fc însnul lui, fr ca emintele luis nu ard?” (Prerbe 6:27).Din nefericire, înm anumitelecii în ia numai dup ce neardem. Întimp ce aderul pa-te înat prin precepte, mulidintre ni par s nu înee dectdin experien. o dat ce amaut înfrictarea experiena pcatului, m îna cum sne ferim de el în viitor.

viaa înseamn neîntre-

rupt întur. De-a lungulcltriei ieii, Dumnezeu nefer tt timpul lecie, prinintermediul propriei noastreexperiene. Cel mai neinspiratlucru în ia este s suferimcnsecinele unei greeli fr a înat nimic. Pcatul pate mrturisit i iertat, îns efectulsu las urme adnci în mem-rie i putem spera ca remem-rarea cnsecinelr pcatului sîmpiedice repetarea greelii.

În sfrit, experienele pr-blematice prin care am trecut neajut s-i sftuim i pe alii cuînelepciune. Nimeni altcinea

nu-i pate da un sfat mai ni-merit dect cel care a trecut prinaceleai greuti. Nimeni nu tepate ajuta mai bine s iei la li-man dect cel care, la rndul lui,s-a rtcit. Un m, prin sfaturilesale, pate s-i ajute mai bine pesemenii care s-au confruntat cuprbleme prin care el însui atrecut. Uneri, nimic nu pate mai deranjant dect s ezi uniiameni care se pretind aderaispecialiti în prblemele altra,fr a aut ei înii parte decea asemntr. Fie c nu suntsinceri cnd rbesc de prprii-le necazuri, e c le lipsete îne-

lepciunea de a-i ajuta pe amenis se cnfrunte cu aderateleprbleme ale ieii.

Dac putem îna s în-fruntm cum se cuine pr-blemele i le îngduim s neaprpie de Dumnezeu, atunciacestea pt transfrmate înpsibiliti de cretere duh-niceasc i prpduire. Pemsur ce înm cum s abr-dm prblemele ieii, cptmfr spiritual i, astfel, suntemmai bine pregtii s-i ajutm pealii s fac la fel. Astfel, prefa-cem greutile în psibiliti dea-i sluji Dmnului. În acest fel

putem, cu aderat, s înmce flase ne pt aduce necazu-rile.



A N U N Ţ U R INr.5 14 februarie 2013www.romaniaexpres.es20

Îch•Se închiriaz ca-

mer pentru persanîn Madrid. Pre: 240€ (cucheltuieli incluse). Inter-net, buctrie cu cmedr,2 bi, blc cu ascensr.Metr Las Musas i LasRsas. Dispnibil de la 1decembrie. Nu se slicit“anza”. Tel. 670.445.937.Csmina

•Închiriez camerluminas în Madrid, încndiii excepinale. Du-lap în perete spais cuui de glind, pat pen-tru persan, Tv, inter-

net gratis. Pre: 250€ sau280€ (cheltuieli incluse).Metr Puebl Nue- L5-L7 (în fa la Mercad-na). Tel. 695.022.068 sau686.370.007

Vânzări•Urgent nd aparta-

ment cu 4 camere, la stra-d, în Lupeni (HD), ne-nisat. Pre aantajs. Tel.642.997.452.

•vnd 1100m terenintrailan cu deschide-re 14m în staiunea bal-neclimateric Seja,Jud. vrancea. Se patecnstrui il, cas, ri-ce. Pre. 30eur/m2.Tel. (0034)664335632,(0040)744119436. Rg ssune dar cei interesai.

•vnd teren intrai-lan de 400 m2 în Bucu-reti, str. Teiu, nr. 170.Frnt stradal de 22m,gaze i electricitate. Pre:

16.000€. Tel. 652.929.794.Liiu.

•vnd Frd Mn-de diesel din 2004, 115c, culare rie, 175.000km. Merit azut. Tel.642.991.773.

•vnd oCHELARI“MINUNE” inentai înIsrael, fr sticle cu guri.Cncepia lunetei refacnatural ederea cu 0,5 dptpe lun. Pentru mipie,hipermetrpie, stigma-tism, cataract, etc. Tel.642.219.600.

lc mcă•Am 29 de ani i caut

un pst de munc, ca -fer de tir, tahgraf, atestattransprt de marf! Se-ris, muncitr i respn-sabil, nu cnteaz undeeste lcul de munc, in-tern sau internatinal. Tel.0760119537. E-mail: raz-

[email protected].•Tnar, caut un pst

de recepiner de htelîn cmunitatea Madrid.Psed diplm, rbescspanila i engleza (ni-

el alt). Pt cntactla telefn 664105704 sau642866955. Iulia

•Instalatr (fntane-r) cu experien, caut demunc. Pt cntactat latel.642.746.836

•Brbat cu „tarjeta”de cnstrucii de 8 i 20 dere, cu recmandri, cautde munc în cnstrucii ca„pen”, „cial”, grdinarsau în orice alt domeniu.

ofer recmpens!. Tel.642.219.600.

Matrimoniale•Dmn seris, 174

cm, 80 kg, 53 ani, prezen-tabil, dirat, de prfesieinginer, dresc s cunsc damn necstrit,serias, credincias,educat ( studii superi-are / sau studii medii ),care lucreaza în zna Ma-drid. Rg SMS de prezen-tare i te i suna eu. Tel.642.379.811.

•Stau în Madrid, amcasa mea, am 40 de ani.Caut fat cu rsta cu-

prins între 35 i 42 de ani.Pate i cpii. Iubesc cpi-ii. Tel. 642.919.410.

•Spanil de 37 de ani,de prfesie muzician,, d-resc s cunsc fat denainalitate rmn în

ederea unei relaii de pri-etenie sau chiar mai mult.Sunt pasinat de cinemai îmi plac plimbrile. Tel.647.733.924.

•Tnr, nefumtr,de 28 de ani din Cm. deMadrid, caut fat sincerpentru prietenie seriasTel./Whatsap: 685.280.540

dvs•Abslent a clii

de art, seciunea cantppular, caut instrumen-tist rg pentru a efectuaun prgram artistic lanuni aniersri. Lcuiescîn zna Alicante (valen-cia). Rg serizitate. Mag-da, Tel. 687.096.004.



21 A N U N Ţ U R I

Nr.5 14 februarie 2013 www.romaniaexpres.es




orizontal: 1) “... htel”, film distins cu premiul oscar în1933 - Pustnic. 2) “Cine. . . oscarul?”, articl scris de Anca Gr-dinaru înaintea festiitii din 2007 - Sprtiii din filmul “Carede fc”, distins cu oscar-ul în 1982. 3) “Frrest ...”, filmcu Tm Hanks, premiat cu oscar în 1995 - Actr care inter-preteaz rlul lui Santin Crlene in filmul “Naul”, distins cu

oscar în anul 1973 (James). 4) Abia aprui - A deprinde unanimal. 5) American Entreprise Institute - La sfritul turnee-lr! - “N cuntry fr ld . . . ” film distins cu premiul oscar laa 80-a ediie, în 2008. 6) Cai dbrgeni - A admira ca un fan. 7)Începe reuniunea! - Exprimat prin iu grai – Fc superficial!8) oscar’s Plitical Actin Cmmittee - “... i pmnt” (1993)film regizat de olier Stne, ctigtr a 3 premii oscar. 9) Ali-niat - Zdia actrului Tm Hanks, ctigtr al oscarului în1995. 10) Un film tradus - Cresc la actri dup ce iau oscar-ul.11) Unit - Actr rmn (Sandu Mihai).VertiCal: 1) Film muzical, premiat cu oscar în 1959, cuLeslie Carn în rlul principal - “În ... npii”, film premiat cuoscar în 1968, cu Sidney Piter în rlulprincipal. 2) “Fr ...”, film din 1981 pentru care a fst nmi-

nalizat la oscar Paul Newman - “Marte pe...”, film realizat în 1978, premiat la oscar la seciunea “cele mai bunecstume”. 3) “Tcerea ...”, oscarul din 1992 cu Anthny Hpkins (neart.) - Armate. 4) “S-a întmplat într- ...”, filmal lui Frank Capra premiat cu oscar în 1935, cu Clark Gable în rlul principal (pl.) - o rsucire la 360 de grade. 5)

“... i damna. Smith” (2005), film cu Angelina Jlie în rlul lui Jane Smith, actri care are la acti un premiu oscari trei Glburi de Aur - Cel de filmat care este indispensabil pe un platu. 6) o prescurtare la filmele de pe DvDpentru “interzis cpiilr” - Public iubitr de art (fig.). 7) oscar-ul anului 1985, film bigrafic inspirat din iaaunui mare cmpzitr. 8) Ramur de cpac (reg.) - “Casa de lng ...”, film cu Keanu Reees, actr nminalizatla Razzie Awards, seciune a premiilr oscar - 23 de ecranizari! 9) Cas de filme - Pstura lui Clint Eastwdîn filmul “Necrutrul”, premiat cu oscar în 1993. 10) În faa unui ecnmist! - Sure la tmple! - “şapte miresepentru apte ...”, film nminalizat la oscar în 1954 la seciunea “cea mai bun imagine”. 11) oscarul anului 1998, înregia lui James Camern - “Ziua ... mai lung”, film distins cu 3 oscar-uri în 1963, pentru cel mai bun regizr, celemai bune efecte izuale i cele mai bune efecte snre.Dicinar: AEI. F. L. Manlescu

D I V E R T I S M E N T

P r e m i i o s c a r 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

INTEGRAMA

- Cscă, î -tima vreme te vădb mp. C

s împă c ?- Pă c să s î-

mp? am pmc m -m, ...!

Cnstatare: În alcl sunt cu siguran hrmnifeminini. Cnd beau nu mai tiu s cnduc maina i

vorbesc mult.*

Dac te-ai cstrit cu un magnat al petrlului, i-aicumprat il pe Casta de Azur i ai ctigat la Ltun milin de eur, înseamn c în curnd a suna de-tepttrul.

*Un ran într- cru plin chi, cu un singur mgaramrt, cu chelari de cal, care nu se urnea delc, strigafrenetic:- Dii, Murgule! Dii Surule! Dii Flrica! Dii Maricica!Un brbat se uit la el i îl întreab dac a uitatcum se numete mgarul. Țranul spuse:- Ştiu cum îl cheam, da reau sîi dau impresia c nu lucrea-z singur.

*- Ce este iubirea?- Lumina ieii.- Ce este cstria?- Factura la

lumin.*

Mama ctre ic:- Gsete-mi i mieun tip, printre priete-nii ti..- Da’ tata ce are, de cenu-i mai place?- E însurat...

*Un medic îi aduce studenii în izit la un spiciu. Sepresc la un saln unde era un brbat cu priirile r-tcite.- vedei, acest brbat i-a pierdut minile indc femeiacu care trebuia s se cstreasc l-a refuzat.- În urmtarea rezer îl m izita pe cel care a luat-…

*Mama ine acas într- hain nu de blan.– Cnd i-a cumprat tticu blana? întreab ul.– Dac m-a bazat pe taic-tu nu te-a aut nici petine.

*Dac cinea arunc piatr în tine, tu s arunci în elcu are. Dac area este într-un ghieci... asta e, semai întmpl!

*Întrebare: Care e diferena dintre c i plcere?Rspuns: Plcerea e pe mment, cul ine dup 9 luni!

*Dac ai femeie, ai grmad de prbleme. Dac nu aifemeie, ai singur prblem: nu ai femeie!

*Un ceretr suna la u i îi deschide gspdin iri-

tat, cu minile în lduri, pus pe scandal:- Ce mai rei, b, i tu, ratatule?- Pi tii, dac ai aea nite sticle gale de bere, pe carele-a putea inde ...- Art eu ca i cum a bea bere?!- Aaaa ... atunci nite sticle gale de et!?

*Dac brbatul tu nu rbete urt, nu bea, nu se ener-

eaz, nu st în faa calculatrului, nu merge cu priete-nii la pescuit, încearc s-l împungi cu un ac. S-ar puteas e mrt demult!

*- Draga mea! Am decis, te prsesc!- Ai gsit una mai bun?- Mai bun nu. Mai iein!

*

Iari stai întins pe canapea...- Draga mea, priete partea pziti: înttdeaunatii unde s m gseti!

Momente vesele

SUDOKU . . . SUDOKU . . . SUDOKU

Uşor Mediu Dificil5

5 2 8 4

2 8 9 3

7 6 8

8 7 5 3

5 8 6 7

8 4 6 2 5 7 9

4

3 7 4 6 8

5 2 1

3 8

7 9 2

2 8 7 3

1 5

5 3 6 9

4 8 3 2 5 6

7 5 8 4

2 9 8

7 1 9

6 5 2 1

9 1 4 5 7

2 9 1 8

9 1 3

8 1 6

9 8 5

7 4 2

2 6



23Nr.5 14 februarie 2013

L I F E & S T Y L E

www.romaniaexpres.es

La initaia uneiimportante casede prducie,

ndreea Marin a enit înania pentru a izina

prgram de teleiziu-

pe care dia i-ar driîl pat duce în R-nia. Ciprian Blțiu,respndentul Digi24 înania, i-a luat Andreeiarin un interiu, tcmair-un mment dicilntru aceasta, dup cecent i-a infrmat faniise separ de Ştefan B-

c Jr.În interiul difuzat

cadrul emisiunii “Digi-atinal”, Andreea Marinrbete despre iaa de

milie i despre priecte-ei de iitr, dar mai ales

spre relațiile sale cu pre-din Rmnia. ”Nu mng de ceea ce triesc lane acas, de aceea îmidresc s r-n în Rm-a. Sunt un

m cntientmeseria pe

re are, îmi asum lu-urile care sunt de asu-at, dar, în acelai timp,iar dac sunt persanblic, legile sunt alabi-i pentru mine, iar legea

spune c exist intimi-tate care trebuie s îmi erespectat”, a declarat pen-tru Digi24, cunscuta e-det de teleiziune, fcndreferire la inci-

dentul cuftgrafiicarea u

asal-

tat-o larecenta saîntoarcere dinDubai.

“Chiar dac sunt persan public, legi-le sunt alabile i pentrumine i legea spune cexist intimitate caretrebuie s-mi e respec-

tat”, a mai spus “ReginaSurprizelr”, deranjat -ind de atitudinea ftgra-lr, despre care a armat:“Cred c sunt nite ama-

tri cu pretenii

de papa-r a z z i ,n u -

m a i

c einu tiu cun paparazz în-

seamn cel nezut, unul

care te urmrete fr s teicaneze”.

Dup spusele An-dreei Marin “se pare c,dup mai muli ani, unprductr care a plcut-

o foarte mult pe vremeacnd lucra cu valeriu La-zar i-a adus aminte deea”, iar izita la Madrid sedatreaz tcmai acestuifapt, edeta rmnc ind

initat s participe la unprgram Tv lie.Andreea Marin re-

cunate c “e un an bun,care a început înc dinianuarie cu patru maripriecte”, singura ei pre-cupare pe plan profesionalind aceea de a reui s seîmpart în md ecient.“Pun în capul listei pre-cuparea pentru fetița mea,aa c, rict de pr-catare ar experiențpentru mine, nu e nimicmai imprtant. Ea e ceamai mare realizare a mea”,

a mai spus fsta prezenta-tare de la “Surprize, sur-prize!”.

La începutul acestuian AndreeaMarin i Şte-fan Bnic Jr.au anunat pereeaua de s-

cializare Facebk c, decmun acrd, dup apteani de csnicie, au decis sdireze. Cei di au îm-preun feti de ase ani.(Ft/sursa: DIGI24)

Andreea Marin în vizită la Madrid

"n mă pâg c c ăsc m csă, c îm ş sc să ămâ î rmâ"

Cea mai inter-nainl actri- spanil a

mentului i ctigta-a unui oscar, Penelpeuz, este din nu însrci-t cnfrm ziarului

merican New Yrk st i surse apró-

ate ale cupluluianil. Cei dirmeaz un cu-u din 2007 i s-au

strit în secret2010, iar un

mai trziu, în11 au devenitrinii un b-el pe numenard.

Se parestatutul de

ie casnice pe placultriei, aceastarturisind cr s rmnulte re în casgrijind de ul ei.unt o soţie casni-

şi asta e minu-t, e cel mai bun

cru din lume.u să gătesc şi

este important pentru minesă gătesc diverse preparate

proaspete în fecare zi. Nuţin diete nebuneşti, ci mă-nânc produse din dieta

mediteraneană, pe careo ador, pen-

tru

că este important să te hră-neşti sănătos" , a spus actri-a spanil.

Penelpe este fartereinut atunci cnd tre-buie s dea detalii despre

iaa ei intim. În 2011, vedeta a declarat pentruvgue: “Naşterea este oexperienţă revoluţiona-ră. Natura este oarteînţeleaptă şi îţi oerănouă luni pentru a

te pregăti, dar înmomentul în

care îi vezichipul te

s c h i m b ic o m -

p l e t ” .S r a

actri e i ,M n i c a

Cruz estei ea însrci-

nat în urmaunei insemi-nri articia-le, aa c celedu surri

r nate lascurt timp unade cealalt îndecursul acestui

an. De mment, tim darc Mnica ateapt feti-, urmnd a aa în lunileurmtare sexul cpiluluipe care-l ateapt familiaCruz Bardem.

Dacă pe plan famili-al lucrurile îi merg frtebine, pe plan prfesinalPenelpe se bucură demult succes nu numaiîn lme ci recent, actriai-a flsit talentele cale

cntnd în duet cu MiguelBsé, ctigătr al premii-lr Latin Grammy. Mel-dia se numete “DecirnsAdiós”, este extrasă depe albumul “Papitw” allui Miguel Bsé i cmpu-să de fratele lui Penelpe,Eduard Cruz, după cuminfrmează Daily Mail.Penelpe Cruz arată abs-lut răăitr în ideclipulpiesei, alb-negru, în careinterpretează rlul uneifemei care se simte singu-ră i tristă, rl care n-arenimic de-a face cu realita-

tea, actria bucurndu-sedin plin att de iaa defamilie ct i cea prfesi-nală.

S C îsăc!Pp s- pc mcă!

Seminalele de pe23 i 24 februa-

rie i marea nal din 9martie a Cncursului Eu-risin Rmania r

prezentate de oi i PaulaSeling, cei care au repre-zentat Rmnia la Euri-sin în anul 2010. Ambelefestiiti r cnta cuparticiparea cunoscuteicntree Andreea Bni-c i a actrului MariusRizea, care împreun cucei di prezentatri îi rinterpreta pe cei patrumembri ai trupei ABBA.

"Finala europeanăa concursului Eurovisionare loc în Suedia, iar noine-am gândit să aducemo bucată de Suedia la

noi acasă. Şi cinereprezintă maibine ţara organi-zatoare a con-cursului decât

ABBA, trupăcare a câşti-

gat, de altel şi Eurovi-sionul" ,afirmD a n

Manliu, manager de pr-iect al cmpetiiei.

Din cele 148 de cn-tece ajunse la Teleiziu-nea Rmnă, dar una a

ajunge la Malmö. De dataaceasta au sosit nu doarcmpziii din ară, ci imeldii din Marea Brita-nie, Israel, Frana, Suedia,Turcia sau chiar Spania.Printre cei pe care estepsibil să-i edem în se-minale, în cazul în carepiesele lor vor trece deprba preliminară, se nu-mără: Lra, Rbert Tur-cescu i trupa, LuminiaAnghel, Elena Crstea,Electric Fence, Cezarouatu, Daniel Rbu, Li-

iu Mititelu sau

Alin vădua.Pe 18 fe-bruarie Telei-ziunea Rmnă

urmea-ză săanun-e nu-m e l e

s e m i -nali-tilor.

P Sg ş ov v pSc nă evs




P U B L I C I T A T E

Romania Expres Nr.5

Documents

Transcript of Romania Expres Nr.5