Prezentare carte De ce este România altfel? de Lucian Boia

 

Profesor coordonator: prof. univ. doc. Alexandru Florin- Platon

 

 

Student: Donceag Alexandru

Master anul II

Universitatea ,, Alexandru Ioan Cuza” IașiFacultatea de Istorie

Relații, Instituții și Organizații Internaționale

• •lucrarea De ce este România altfel? a

apărut în anul 2012 la Editura Humanitas

din București;

•este încadrată în domeniul istorie și

eseistică;

•face parte din colecția Seria de autor

Lucian Boia;

•a primit premiul Bestseller românesc în

cadrul Galei Industriei de Carte din

România-Bun de Tipar, fiind cel mai

vândut titlu al anului 2012;

•a suscitat numeroase controverse,

comentarii și critici;

Profesor universitar doctor Lucian Boia, autorul cărții De ce este România altfel?

Lucian Boia s-a născut la data de 1 februarie 1944 la București;

A urmat cursurile liceului Nicolae Bălcescu din București și în perioada 1962- 1967 pe cele ale Facultății de

Istorie din cadrul Universității din București;

1967- 1989 a ocupat posturile de preparator și de lector ale aceleași facultăți;

între anii 1980- 1990 a fost vicepreședinte al Comisiei Internaționale de Istorie și Istoriografie;

în anul 1993 a devenit director fondator al Centrului de Istorie a Imaginarului, în prezent fiind profesor

universitar doctor al Facultății de Istorie din București;

A publicat numeroase lucrări care tratează domeniul istoriei ideilor și a imaginarului: Istorie și mit în

conștiința românească, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, Două secole de mitologie națională,

Pentru o istorie a imaginarului, România, țară de frontieră a Europei, Franța, hegemonie sau declin?,

Tragedia Germaniei: 1914- 1945, etc.;

De ce este România altfel? este o lucrare de 126 de pagini care se dorește a fi un eseu ce preia idei din alte

lucrări ale sale: Istorie și mit în conștiința românească, România, țară de frontieră a Europei, dar și a altor

autori: Bogdan Murgescu, România și Europa, acumularea decalajelor economice ( 1500- 2010), Elena

Siupiur, Emigrația: condiție umană și politică în sud-estul european, în încercarea de a-și exprima propria

viziune și de a demitiza istoriografia românească;

Lucian Boia afirmă că România este altfel deoarece ,, Țările și națiunile sunt diferite...România intră

și ea, firește, în acest joc al asemănărilor și deosebirilor” dar și pentru că ,, se încăpățânează să fie

altfel”;

situația actuală a României se datorează unor cauze complexe:

1. ,, întârzierea istorică”- poporul român s-a constituit în momentul în care Evul Mediu era pe sfârșite

în Europa, într-o ,, zonă vagă ”a continentului și cu condiția de frontieră a trei mari imperii;

acest fapt a produs o societate rurală, conservatoare și persistentă care a importat termeni lexicali de

la slavi, greci, unguri, turci și mai apoi francezi, rezultând procesul de ,, relatinizare” și modelele

politico- culturale slavo- bizantin și turco- fanariot;

2. ,, trăsătura specifică” de neputință a statului care a eșuat în consolidarea structurilor centrale,

ajungându-se astfel ca succesiunea la tron să fie pe principiul ,, ajunge cine poate” sau pe criteriul ,,

cine dă mai mult”;

3. îndelungata experiență în importul modelelor externe - modernizarea României producându-se prin

diferite procedee preluate: adoptarea vestimentației occidentale în dauna celei orientale, limba de

cultură a devenit franceza, renunțarea la scrierea chirilică, occidentalizarea legislației după model

francez, adoptarea Constituției din anul 1866 care este copia celei belgiene din 1831, apariția

universităților;

4. îndelungata experiență în importul modelelor externe- modernizarea României

producându-se prin diferite procedee preluate: adoptarea vestimentației occidentale în

dauna celei orientale, limba de cultură a devenit franceza, renunțarea la scrierea

chirilică, occidentalizarea legislației după model francez, adoptarea Constituției din anul

1866 care este copia celei belgiene din 1831, apariția universităților;

5. rolul străinilor în modernizarea României- Pavel Kiseleff a introdus în 1831-1832

Regulamentele Organice, prima constituție care încerca să organizeze o societate

românească care nu ,, prea cunoscuse ordinea și regulile”, Carol I a fost ,, un om cu

simțul datoriei, corect metodic și ordonat” astfel reușind să asigure un echilibru al

sistemului politic, cunoscuți arhitecți francezi care au transformat Bucureștiul: Paul

Gottereau a construit Fundația Universitară Carol I, Albert Galeron- Ateneul Român,

Lecomte de Nouy a restaurat Curtea de Argeș și biserica Trei Ierarhi din Iași;

4. Rolul străinilor în modernizarea României - Pavel Kiseleff a introdus în 1831-1832 Regulamentele

Organice, prima constituție care încerca să organizeze o societate românească care nu ,, prea

cunoscuse ordinea și regulile”, Carol I a fost ,, un om cu simțul datoriei, corect metodic și ordonat”

astfel reușind să asigure un echilibru al sistemului politic, cunoscuți arhitecți francezi care au

transformat Bucureștiul: Paul Gottereau a construit Fundația Universitară Carol I, Albert Galeron-

Ateneul Român, Lecomte de Nouy a restaurat Curtea de Argeș și biserica Trei Ierarhi din Iași;

5. ,, complexul de inferioritate” al românilor care se simt insignifianți în fața Europei și au încercat să

contracareze situația: Școala Ardeleană încearcă să demonstreze că românii sunt urmașii coloniștilor

romani puri stabiliți în Dacia, August Treboniu Laurian afirma că istoria românilor se confundă cu

cea a romanilor până la fondarea Romei la 753 î. Hr., Nicolae Densușianu reclama că românii sunt

de fapt daci puri și romanii erau urmași ai acestora;

6. apariția a două construcții mitologice: ,, lupta pentru independență” și implicit apărarea Europei de

expansiunea otomană pentru a explica întârzierea istorică a țărilor române și ,, dramatizarea relațiilor

cu străinii” Lucian Boia concluzionând că: ,, antisemitismul a fost destul de larg răspândit în

societatea românească, deși fără forme extreme până în perioada celui de al II-lea Război Mondial”;

7.simularea respectării legilor, românii privindu-le ca fiind abstracte, orientându-se după ,,

aranjamente” și a supunerii, mereu încercând să ,, tragă pe sfoară”, pasivitatea și umorul de care dau dovadă

în momentele critice fiind alte două caracteristici care îi diferențiază pe români de alte nații;

8.,, acomodarea ” la vicisitudinile istoriei și schimbarea taberelor pe criterii oportuniste, ceea ce a provocat

lipsa credibilității României pe plan internațional;

9.,, convertirea la comunism” deoarece oferea stabilitate socială, siguranța slujbei și a zilei de mâine”, a

perfecționat modul de funcționare a societății românești după sintagma ,, noi ne facem că muncim, voi ne

faceți că ne plătiți”, acțiunile lui Nicolae Ceașescu: industrializarea excesivă, urbanizarea forțată, arhitectura

monumentală, medierea politică internațională ce au reușit ca pe moment să elimine ,, complexul de

inferioritate” al românilor;

10.apariția unei ,, democrații originale” românești care a creat ,, mitul fondator postcomunist român” realizat

prin: manipularea ,, revoluției în direct” la televiziune, parodia procesului soților Ceaușescu, propagandă

împotriva ,, partidelor istorice”, desființarea Partidului Comunist ( transformat în realitate într-un partid ,,

democrat”, Frontul Salvării Naționale);

astfel, realitatea arată că România a fost condusă după 1989 tot de elita comunistă care pentru a-și păstra

puterea a apelat la un nou artificiu al ,, democrației originale”- mineriadele;

suma acestor considerente expuse de Boia este România actuală, una a ,, confuziei valorilor” care

pornește din mediul elitei și se răsfrânge asupra populației, situată într-o ,, nedefinită stare

intermediară”;

obligată să-și caute propriile valori, populația se îndreaptă spre efectul de ,, mahala”, un mediu în

care domnesc incultura și prostul gust, iar cele mai apreciate calități sunt ,, șmecheria și

agresivitatea”, lipsește comportamentul civic și este dominată de o ,, apatie colectivă” ;

la fel ca orice lucrare și cartea De ce este România altfel? are puncte:

tari: lecturare ușoară, deoarece nu are rigoarea unei lucrări științifice, stil clar și concis cu observații

pertinente, demitizează imaginarul colectiv românesc și realizează un profil al românilor, expune cu

imparțialitate evenimente și realități , uneori cu mult umor;

slabe: tratarea unei probleme atât de grave într-un mod expeditiv, iluzia unei superficialități, fiind

scrisă parcă pentru marketing, argumentele pot fi combătute din punct de vedere istoric, pentru

naționaliști dă senzația că denigrează istoria și poporul român;

obiectivul lucrării nu este acela de a preda istoria ci de a-l determina pe cititor să conteste ideile

expuse de autor, de a-și pune întrebări. Nu-și propune să fie un studiu științific, ci un eseu care

construiește o imagine personalizată a românismului și încearcă să suscite discuții care se pot

prelungi la nesfârșit.