Romania 1938

Click here to load reader

  • date post

    18-Dec-2014
  • Category

    Travel

  • view

    160
  • download

    8

Embed Size (px)

description

 

Transcript of Romania 1938

  • 1. M. 5. REGELE CAROL IIVoevodul Culturii Si FSuritorul Rom6niei Moderne
  • 2. MARIA SA M IHAI, MARE VOEVOD DE ALBA-IU LIA Fala tinerimii rom6ne, este un mare iubitor de sport
  • 3. CATEDRALA ORTODOXA DIN CLUJlmpozanl si mtre! altar al neamului, in Cluiul altE daiS inslrEinat.
  • 4. RESEDtNTA M|TROpOL|TANA DtN CERNAUTTCitadelt a credinfei ;i culturii pe pEm6niul pe care alfii il vroiau al lor.
  • 5. ARADPalalul cullural ad5poste;le splendide colecfii de art5. ln fund Muregul f;i duce lin apele lulburii spre Tisa.
  • 6. RAZBOT pRtMtilV DtN MUNTil ApUSENtCu a[uforul lui, femeile noasfre;i.au fmbrEcat sute de ani easa,
  • 7. a; +;: F. &iA PERECHE DIN FELMERComuni romSneasci pe malul drept al Oliului. Se remarcS gAleala capului la femei, foarfe originalS pentru un sal romSnesc.
  • 8. tI t # n t s .G FUReA !NCRUSTATA DtN T! t-t5eA-StBtU h{ef5rnnurita draqosfe de frunnos a ereiat din mAini simple, biiuterii de art5 popularS"
  • 9. L:AlTELUL. PFTES DELA SINAiALa roaiele luceqilor cu v;,rirri irrri t:eiirE, si,iiueslc r+:e d:rl.; plrnuiui ilege ,:i Rcmcaiei :j --l5lii ie .-ri t.:c3.:rli: drii:lice, atjtl;1c ei:c.".? ;:: ir;ije jir:rii.
  • 10. DEFILEUL DAMBOVICIOAREIgerpuind printre sl5nci inalfe ;i col!i infiorEiori, s:i qli-"-t-:]li!.Ylil.taul 5i drumul conduc pe cine vr6a sEi urmeze p6nE in creerul munfilor
  • 11. INVARTITALa Ptrh5ufi in Bucovina, flEc5ii ioacE a;a cum au iucat strEmolii
  • 12. PE BARAEANDin lulie, fn loatS fara unde"sa seceral g16ul, balozele duduie de povara lreeralulul
  • 13. v -a*r FATA DIN MUNTII APUSENIFurca ;i fusul, sunl nedespErfifii ei priefeni, fie acasE, fie ci esle plecatE in sat dupE lreburi
  • 14. MUNTETE GAINAT619ul de fele, depe acesl munle adunE in veselie mulfime de Moli din Munfii Apuseni
  • 15. MUNTELE ADAM $t EVA DtN BUCOVTNAln Bucovina, colinele si munfii mici formeazE peisagiul obignuit.
  • 16. IN TARG LA RAURENiN!ici un t6rg nare mai muliS viafE ca t6rgul olfenesc. Oamenii v6nd gi cumpEri, cu ochii strilucitoii de voie burE si cu gluma pe buze
  • 17. COSTUM DIN RUCARFemei frumoase, muscelencee, au ales penlru irnpodobirea lor cel mai sErbEloresc coslum romAnesc, lucrai, de multe ori, fn fir de aur.
  • 18. ililrffif[ilftfittt MANASTTREA CETATUTA DtN tA$t Ora; de aminliri;i tinerele molcomitS, la;ul pEstreazE cu sfinlenie lezaurul de relicve al Moldovei de altE dat5,
  • 19. trt _ rf A I I lp MANASTTREA MOLDOVTTAUna din cele palru mEnEsliri bucovinene, caroclerislice prin ccnslrucfia;i mai ales prin pcdcabele exter"ioare. Sub lespezile lor, odihnesc marii conducElori ai Moldovei
  • 20. BRAgOVLa poalele munfilor, ,,Burgul" sumbru altEdatS, esle azi un orat modern, plin de viafE.
  • 21. iRB , j E E i:f i --,r:rl.ii!. !ill+ 5:Ft;iIiCr:ri |i,:i"-!ce rie 5:1,..i1.) int:qri!i "ig i1r", i r":o1:ior :tt.!:1 1;1*{isv;:u ;.;:i ll i: ii:. ;:i:;l .r,Jj ce nu rn.li :?!=:.j{}iir: delle ti .:-:t.-.t?- ar :.,i-i:ii-:1 : =!!+ ir.*;:rr+: i:: :..:j r -. r-:: ,1 ; ,l::! a:.:)i-l :i ".itr iif"lr
  • 22. it I SCHITUL IALOMICIOARAln crestetul munfilor, in gura uneia din cele mai mari pegteri din far5, micul sehit este unie in felul sEu
  • 23. sTANA PE VALEA tALOMTTETlmprEgtiale pe lot cuprinsul munfilor, sl6nele cu mii de oi i9i trEesc via!a plinE de farmec.
  • 24. DUNAREA LA CAZANELa intrarca in Cazane, DunErea i;i aduni apele 1i le strecoarE lerniloare prinlre ziduriie de piatrE
  • 25. DUNAREA LA ADA.KALEHCol! orienlal fn mijlocul bEtr6nului Danubiu, REmEsitE vie al unor vremi uiiaie.
  • 26. BALCICFeeiie de vis si poezie, nEscul din dragosiea 1i fantezia unei maii Regine"
  • 27. PORTU L CAVAR NACapAtul de noid al Coasiei de Arginl.
  • 28. S$ B* w w g$ INTERIOR DIN RUCARMuscelul, iudef al florilor 9i veseliei esfe locul celor mai frumoase podoabe lucrate de femei
  • 29. i.td t :.--- ULITA DrN DRAGOSLAYEmari, proaspit vSruite, impreimuire dc piairE cu poartE inEltS, ca s5 pcatE frece carul incErcai cu f6n, iaiS modelul gospodEriei de sub munte"
  • 30. PE DRUMUL PIFIR!GULUI iIIUNTIi NEAMTULUiiln r-nun1i. femeile e5!5rese
  • 31. BtslRtTA LA BROSTENtValea at6i de c6ntati de toti cei cari au vdzui-o
  • 32. MANASTIREA CURTEA DE ARGESLocul de vegnici odihnE al primilor Regi ai Rom6niei. Unul din cele mai slrElucite monumenle arhitectonice romAnegli-
  • 33. MANASIlREA NEAMTULUTUna din cele mai vechi gi mai mari m6ntsliri moldovene;li. Vestit cenlru de cuiiurS.
  • 34. FANTANA LA MANASTIREA HOREZUCtitorie a lui Br6ncoveanu cel iubitor de arl5. MEnEslirea esle vestilE prin bogSfia picturilor;i sculplurilor sale.
  • 35. CASTELU L MOGO9OAtAFosla regedinf; de varE a lui Br5ncoveanu, pSslreaztin inlerior numerodse relicve dela piosul Voevod.
  • 36. MANASTIREA CERNICAA;ezare monahalS, la c6!iva pa;i de Bucuregli, Loc de reculegere gi pace sufleleasct.
  • 37. 5hI AGOVFufini ani rnai jneinfe cunoscul numai. e e61iva,pentru strEvechea mAnlsiire, care I-a dat nurnele, eei minunaf loc de recreafie in imediala apropiere a Eucureslilo
  • 38. ENCICLOPEDIA FOTOGRAFICA Cu cigiva ani in urmi, pasiunea pentru vAnitoarea de fotografii,ma purtat pe drumuri, in lungul qi in 1atul girii. Pe aceste drumuri,care in cea mai mare parte, le,am stribitut pe jos, cu sacul inspinare, aparatul fotogra{ic pe umir gi ochii insetali de minunigiilelocurilor ce colindam, am invlEat nu numai si,mi cunosc, ci maiales sl,mi iubesc {ara. Aceasti gari plini de f,rumuseqi unde nuexistl sat, mai ales cele din apropierea munfilor, in care scotocindprin tainige ascunse, si nu descoperi comori artistice gi virtufi rarc. Am stribltuc mai intii plrgile de jos ale Banatului cu oameniveseli, mereu zimbitori, mereu ,,{runcea". De pe Cerna arn venit in Olcenia gi o vari intreagi i.am colindatsatele qi am aflat clipe de odihni la umbra ministirilor ei. In alc an am vinat imagini prin plrgile de sub rnunte aleMunteniei. In toamna aceluiag an, Balcicul, Valea Batovei, Caliacraqi alte locuri interesante de pe pimintul din dreapta Dunirii, aufost prinse pe cligee qi rinduite 1a rafturi. Vine iar primivara Ei pornesc din nou 1a drum. Ministirile Moldovei cu plrlile muntoase sunt cercetate incet,,,mo1com"; trec apoi in Bucovina Ei gisesc sate, unde 200,300 decliqee nu ajung pentru a pucea oglindi toati boglqia frumusegilordin partea locului. Incet, incet, pe creasta de nord a gI-rii dau inMaramureg. Aci mi intilnegte iarna Ei mi gonegte. Lucrind cligeele, agtept si treaci timpul urit. Jara Oltului, Sibiul, pir;ile Biscrirei vin 9i ele la rind. Apoialtele gi altele.
  • 39. Astfel, an de an, negciute decit de cigiva, sau adunat intromodesti cisufI aproape 7000 de cligee, lucrate cu multi grije,-reproduceri fidele ale locurilor prin care am trecut, cu toatemanifestirile vieqii, cu toate bucuriile gi necazurile lor. AEa sa niscut Enciclopedia Fotografici. Din doringa de a arita tuturor, alor no;tri ca qi striinilor,minunile pimintului nostru, sa adunat aceasti mici colecgie decligee- Mici, deoarece in ziua cind se va termina, EnciclopediaFotografici va trebui si aibi aproape 2 milioane de cli;ee. Numaiatunci se va cunoagte de toatl lurnea cum arati gi ce este mogianoastri. In programul de lucru a1 Enciclopediei Fotografice intri: In afari de tipirirea in colecgie la indemdna tuturor, aga cumam pornit cu acest album, a locurilor interesante, monumentelor,manifestlrilor, etc., intrun viicor mai apropiat sau mai indepirtat,si se amenaje?e in capitall o expoziEie permanenti, cu sili mari,lumrnoase, in care fotografiile si infiqigeae tuturor, intreaga faricu toate caracteristicile 5i aspectele ei. $i pentruci in comparafie cu alte materiale, cel fotografic nueste prea scump, in afari de Expoaiqia permanentS. din capitalaflrii, va trebui si sc amenaje4e cite o Expoziqie 9i in fiecare capi,tali de regiune, bineinEeles cu material restrins. Numai aga vom contribui la cunoagterea llrii de cicre toqi fiiiei, cari o vor iubi cu atit mai mult, cu cit o vor cunoaqte mai mult. 31 Mai 1938 Bucure;tt IoNEScu ".
  • 40. ROMANIA In cadrul restrins, impus de formatul Enciclopediei Fotograficc,imaginile din acest album incearci si dea o ideie surnari asupratotalitigii f[rii noastre, atit cit poate reda o colecgie de 50fotografii dintro larl de aproape 300.000 km2. ColEurile prezentate ni sau p6rut a fi mai reprezentative prinaceea ci viafa romineasci, sar fi manifestat in e1e cu mai multivigoare. Sa ciutat, ca fiecare regiune si fie infigigaci prin ceeaceare particular, firl a se insista asupra uneia, in dauna alteia.Dealcfel difericele regiuni a1e qirii, de;i deosebite ca infiqigare,au un singur suflet, un singur cre4 de viaqi, deosebirile ne{lcinddecit si le uneasci, complectindu,se prin aceasta una pe alta. $i pentruci obiceiul cere ca 1a inceputul unui album si se dea9i o descriere, care si ugureze in{elegerea ilustrafiilor, o vom dagi noi pentru Rominia din pozele noastre. Nu vom da date istorice gi nici geografice, pentruci pe acestea lcputefi avea mai complete gi mai exacte, din lucririle savanfilor noqtri. Vi vom prezenta insi unul din miile de tipuri intilnite intirnpul peregrinirilor pe intinsul qirii. Este mituEa Dina din Breaza Figiragului. O veqi intilni oricind Ei oriunde in qinuturile rominegti. Va fipoate mai inalti, mai bicranl sau mai tiniri; va avea qi altenume, dar pinl la urmi va trebui sl recunoagteli, ci tot ea este. Iat,o pe a noastri. Daci vii din Flgirap, ca si ajungi la Breaza, nu este alt mijlocdecit eirufa sau... picioarele, Pentruci aduceam mulc material foto,
  • 41. grafic, am inchiriat o clruli g pornind dupi arniazi din Figira;pe inoptat am ajuns la Breaza. Cu mine mai crau inci doui per,soane. Gizduirea o aranjasem dinainte, la o notabilitate a satului,aga ci nu aveam nici o grije. In ajun insi, aceasti notabilitatcBizduise un om care sar fi putut si fie hoq. Cazul era suspeciqi se cerceta de jandarmi. Flpt este cl intrase frica de l-roEi inbiecul om ;i cind ne.a vizut venind, a refuzat si nc m:ri gizduiasci.Insiscenfe, legitirnagii, imploriri, zadarnic. Intre timp, noapce. Ccs[ facem ? Pe cind stam gi chibzuiam vedeam trcclnd pe lingi noi, o umbri.O oprim si cerem glzduire. Ne rispunde o voce sonori, energici. -- Pii numai de vo place! Mai era de ales? Trecem citeva case mai departe gi ne oprimin faga uneia strilucind in lumina focului din cuhnie. Intrirniniuntru, ne aprinde lampa qi riminem cu gurile clscate. Douicamere mari acoperite cu covoare, paturi bune cu saltele noi ncilobiau la odihni. Nu ne,ar mai fi trebuii nimic. Nu mai spun, ciprciul cerut cra pe sfert cit sar fi cuvei,ij. DomniEorilor, oare nali fi fliminzi? Pini vi desfacegi lucrurilecu- vi pregitesc ceva de mincare. Intreba qi rispundea singuri. Nici nam terminat bine, cl ne pomenin cu mitu5a Dina cicicr este: - Ei, gata sunteli Domnigorilor ? - Qx13 I rispundem noi gi luindu.ne proviziile trecem in cuhnie, -unde pe o masl acoperitl de un Eervet curat trona o mimiliguii,jumiri, lapte, ba gi ni;te costigi fripti. O chemim lingl noi, dar vine numai ca si stea de vorbi qi ncpovesteste intrun fe1 care ne face si uicam de oboseali gi de somn.Mituga Dina are toli copiii invigaqi. Unul esce inginer, o fardprofesodri, altul 1a liceu. Nu sa prea in!eles cu birbatul, carei,ar {i vrut mai de ajucor la casi. A ficut ea singuri cum a putut;a inchiriat casa drumegilor cari veneau sb urce munlii, a negus,torit, a ficut de toate, dar a riugit. La mituga Dina toate au
  • 42. infigigare veseli; ea nu vede decdt partea comici a lucrurilordeaceea noi ridern, ridrem de ne tivllim. Ne povestegte viagasatului, conflictele ei cu oamenii din cauza deosebirilor de vederigi cite altele. Cind ne aducem aminte de somn este ora 2al2 noaptea. A doua zi abea sa luminat de aiui gi vocea mitugii Dina netrezeqte qi ne indeamni la treabi. Ciliuza noastri Ghig5, un adevirat om al mungilor, a gi fostchemat de mituga Dina Ei ne agteapti. In ajunul inapoierii la Figirag, pe valea Brescioarei, ne,a prinso furtuni grozavi. Drumul ducea pe marginea piriului. Ploaiainsl a umflat pAriul 9i a ridicat apele, acoperind drumul. Ne,amscos ciorapii din bocanci gi am pornit aga la trap spre sat, drumde 10 km. Morgi de oboseali, uzi complect deploaia carenuvroiasi inceteze gi nemai simgind frigul care ne inconjura, ajungeminsfirgit in sat. Cum ne vede, mitu;a Dina strigi infocati pe ,,Gligoriqi", celmai mic biiat al ei gi il trimite sl ia o sticlI de spirt. Pini cindvine Gligorigi ne scoacem toate boarfele ude de pe noi gi imbri,cim strae jirineqti. Vine spirtul, il fierbe, nu gtiu ce dresuri maiadaugi in el 9i ni,l di si bem. Ne.a culcat apoi ca pe niEte copii Ei ne,a sculat la masi, A doua ai, sinitogi gi teferi, ne,am despirqit de mituqa Dinacum ne.am despirfit de atdqia algii. Alte peisaje, alte mitugi Dina. Tuturor dragostea 9i recunoE,tin{a noastri. N. I.
  • 43. ACEST ALBUM, PRIMUL OIN CICLUL ENCICLOPEDIEIFOTOERAFICE, SA TIPARIT IN INTREGIME DEIMPRIMERIILE.,ADEVERUL" IN LUNILE MAIU-IUNIE 1938