REV1STA

FUNDATIILOR REGALEANUL V FEBRUARIE 1938 NR. 2

N. IORGAVISCOUNT SAMUEL .

JULES DE GAULTIER .VICTOR EFTIMIU . . .

GH. BRAESCUAL. T. STAMATIAD . .

ARON TAMASIN. CREVEDIASTEFANA VELISAR .

Carnet de drum 243Analiza indeterminismului 258

. Trei eseuri despre Flaubert 265, Binecuvantare 282

Primii i ultimii pasi 284Din poesia chinezd 299Douä mere si o par5 311Versuri 321Maica Olga 326Tata Catinca 330Eminescu fatà de Leopardi . 335Frank Wedekind, precursor al

expresionismului dramatic . 360Dante si Monarhia 376Filosofia d-lui Lucian Blaga dupà

trilogia Culturii ^

Poemul ciclic al d-lui N. Da-videscu 405

D. CARACOSTEA .

VICTOR IANCU .

JULIAN M. PETER . .

CONSTANTIN NOICA .

SERBAN CIOCULESCU,

CRONICIUN AMANUNT DIN PARSIFAL de Mircea Eliade (422) ; NOTA LA .2 SPA-RENBROKE » de Mihail Sebastian (426); DESPRE 0 POEZIE A MARILORCAUTARI de Pan M. Vizirescu (431) ; ANIVERSAREA BISERICEI SFANTASOFIA de Emil Riegler-Dinu (446); ACTUALITATI CULTURALE EURO-PENE de D. I. Suchianu (451); LAMPA CU TREI ELECTROZI de Al. Miro-nescu (456) ; NOTA LA EVOLUTIA PRETURILOR de Eugen Demetrescu (46o)

REVISTA REVISTELORN U M A.RUL 2 4 o P A G I N I 2 5 LEI

.

-'

.

.

r

.

k

.

. .

.

. .

. . .

. . .

.

.

REVISTAFUNDATIILOR REGALEREVISTA LUNARA DE LITERATURA, ARTA

CULTURA GENERALA

COMITETUL DE DIREC TIE!I. AL. BRATESCU-VOINESTI, 0. GOGA, D. GUSTI,E. RACOVITA, C. RADULESCU-MOTRU, I. SIMIONESCU

Redactor fef: RedactorilPAUL ZARIFOPOL

(1.I 1.V.1934)CAMIL PETRESCURADU CIOCULESCU

REDACTIABUCURESTI III39, BULEVARDUL LASCAR CATARGI, 39

TELEFON 2 -40 -70

AD MINISTRATIACENTRALA EDITURILORFUNDATIILOR REGALE22, STRADA LIPSCANI, 22

TELEFON 5 - 37 - 77

11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111I

ABONAMENTUL ANUAL LEI 3 o oPENTRU INSTITUTII 51 INTREPRINDERI PARTICULARE LEI L000

EXEMPLARUL 25 LEI

CONT CEC POSTAL NR, 1210ABONAMENTELE SE POT FACE ACHITA PRIN ORICE

OFICIU POSTAL DIN TARAMANUSCRISELE NEPUBLICA TE NU SE INAPOIAZA

EDITATA DE SECRETARIATUL GENERALAL FUNDATIILOR CULTURALE REGALE

milmmiliumminummiffillionolumnimillimuffintil

,

. ,

/4n

REVISTAFUNDATIMOR REGALE

ANUL V, No. 2, FEBRUARIE 1938

BUCURESTIMONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI

IMPAIMERIA NATIONALA

CRONICI

UN AMANUNT DIN PARSIFALIn legenda lui Parsifal exista un episod foarte semnificativ.

Se spune ca Regele Pescar (le rois peschéor) a cazut bolnav, sinimeni nu-I putea vindeca. Era o boala ciudata: neputinta, ba-tranete, extrema devirilizare. Sä ne amintim ca acest Rege Pescar

in jurul caruia s'au construit atatea ipoteze era, in uncletexte medievale, regele Graalului ; sau, in orice caz, in directalegatura cu sfantul potir pe care, cum spune legenda, Josef dinArimatheea il adusese in Europa. Nu e locul aici, si nici nu sift'ki intentia acestei note, &à urmarim sensul simbolic al denumiriitp « Rege Pescar » (li riche pescheour). Destul sa spunem ca 4 pe-stele » a simbolizat reinnoirea, renafterea, nemurirea. Potirul S-tuluiGraal se confunda, uneori, cu « bogatul pescar * ; bunaoara, inJoseph de Arimatlzia a lui Robert de Boron. Pe de alta parte, inlegenda Graalului au intervenit si elemente din traditia nordica,celtica. i aceasta traditie celtica vorbeste de un « peste al inte-lepciunii >> (salmon of wisdom), care poate fi pus in legatura cuGraalul si « regele pescar » (A. Nutt, Studies on the Legend ofthe Holy Grail, London 1888, p. 158)-

Boala Regelui Pescar a adus dupa sine sterilizarea intregiivieti din jurul castelului unde agoniza misteriosul suveran. Apelenu mai curgeau in albiile lor, pomii nu mai inverzeau, parnantulnu mai rodea, florile nu mai infloreau. Se spune ea atat de cum-plit era acest blestem fail inteles, incat nici pasarile nu se maiindragosteau, si porumbitele se ofileau singure printre ruin; STAce cadeau doborite de aripa mortii. Chiar si castelul se paraginea.Zidurile se surpau lent, macinate parch' de o putere nevazuta :putrezcau podurile de lemn ; pietrele se desfaceau din parapetsi se faceau scrum, ca si cum veacurile s'ar fi sours asemeneaclipelor. (Ca sa pun in lumina semnificatia amanuntului pe care-Icomentez, am folosit, in aceasta descriere a paraginirii tinutuluisi a bolii regelui, episoade din dou'd texte diferite ; cel dintai serefera la Sir Gawain, celalalt la Parsifal ; cel dintai este ms. Bibl.Nat. f. Francais, 12576, citat de Jessie L. Weston, From Ritual

UN AMANUNT DIN PARSIFAL 423

to Romance, Cambridge 1920, p. 12.; celalalt, din Perceval, ed.Hucher, p. 466, citat de Weston, op. cit., p. 13).

Veneau necontenit cavaleri din toate colturile lumii, atraside faima Regelui Pescar. Dar erau atata de mirati de paraginireacastelului si de boala misterioasä a regelui, incat uitau ca veni-sera. ca sä intrebe de soarta si locul sfantului potir al Graaluluisi se apropiau stingheriti de bolnav, compatimindu-lsi intarindu-1.$i dupa vizita fiecarui cavaler, regele se imbolnavea mai ram,si intreg tinutul era mai bantuit. Iar cavalerii care innoptau incastel erau gasiti morti a doua zi de dimineata.

lea insà ca se indreapta spre Regele Pescar, fled' sa stie deboala acestuia, Parsifal. In treacat fie spus, Chretien de Troyes,in al ski Perceval roman ramas, dupa cum se stie, nesfarsitisi face eroul, cu tot dinadinsul, un prost. Chretien de Troyes,ca sä exalte harul divin care transfigureaza pe paladin, se tru-deste A. ni-1 arate ca un adevarat Perceval le simple, sau, cum spuneaNutt, un reprezentant al lui the Great Fool, tip bine cunoscutin folklorul universal (cf. Eugene Anitchof, Joachim de Flore etles milieux courtois, Rome, 1931, pp. 3o8-3o9). Plecarea lui Par-sifal e ridicula ; toti cavalerii rad, and il vad cum incaleca si-1vad trecand cu gaverlos. Apoi, ce poate fi mai ridicul pentruun cavaler decat sa te servesti de un bici, une roote, ca sa-timisti calul ?! Ajuns la curtea regard, Parsifal continua O. fie comicsi sa-si amuze vecinii prin purtarea lui necioplitä. Nu este nu-mai necioplit, este chiar prost. Chretien de Troyes ne spune cl,intalnind o fatä, Parsifal se repede la ea si o saruta, caci asai se spusese ca obliga « la courtoisie ». (Toate episoadele, citatein cartea lui Anitchkof, p. 309 sq.)

Nu vi se pare ea' acest Parsifal cel putin, asa cum 1-a in-teles Chrétien de Troyes este un admirabil proto-tip al luiDon Quichotte ? Sunt intamplari identice, si o psihologie intrutotul corespondenta. Bunkara, calul prost al lui Parsifal si ri-diculul plecarii sale (mama incearcl sa-1 opreasca, pentru a nuse face de rels la curtea regelui I). $i scena cu fata imbratisata. Dar,mai ales, mi se pare revelanta stupiditatea celor doi cavaleri. Ina-poia prostiei si ridicolului lor lucra Harul (la Parsifal) si Visul(la Don Quichotte). Ce pacat ca Unamuno, care citise tot, n'acunoscut savuroasele descrieri ale lui Chrétien de Troyes! Ca-valerul Tristei Figuri si-ar fi gasit un admirabil tovaras in acestPerceval le simple, nesupus fata de toate regulile conduitei cava-leresti, si purtind totusi Harul care va transfigura cavaleria me-dievall intr'un nou tip de umanitate.

Sa ne intoarcem insa la castelul Regelui Pescar, unde ajungesi Parsifal. La intaia lui vizità, nici el nu se dovedeste un « trimis ».Pleaca, si i se spune ca trebue sd-1 intrebe pe Regele Pescar despre

424 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Graal. «Se tu eusses demande quel'en on faisoit, que li rois tonaiol fust gariz de l'enfermetez qu'il a, et fust revenu en sa juvente »(Perceval, ed. Hucher, p. 966 ; Jessie L. Weston, From Ritualto Romance, p. 13). Inteadevar, a doua card, apropiindu-se deRegele Pescar si pundndu-i intrebarea justd, intrebarea necesardregele se inzdraveneste ca prin miracol, si intinereste. « Le roispeschéor estoit gariz et tot muez de sa nature ».

In cealaltà legenda paralela, a lui Sir Gawain, indata ce eroulintreaba despre Lancea cu care fusese strapuns Mantuitorul peCruce (deci, un substitut sau un auxiliar al potirului Graal),4 apele incep sa curga din nou in albiile lor, si toate padurile in-verzesc » (Weston, ibidem, p. 12). Alte versiuni mentioneaza re-staurarea miraculoasa prin simpla intrebare a lui Parsifal acastelului si regenerarea intregului tinut. ..

** *

A fost de ajuns o singura intrebare ca sa se implineasca aceastaminune. Dar intrebarea lui Parsifal era ageptatd. Pentrucl ni-meni nu o mai punea, pentruca nici un cavaler nu era atat depatruns de nebunia cautarii Graalului inat sa treaca peste oriceregula de bunk' crestere (sa nu intrebi un om bolnav) si sa afletaina santului potir de aceea se agravase boala regelui si rit-mul intregii vieti cosmice se alterase. Nu era deci o simpla in-trebare ca toate celelalte pe care le rostisera cavalerii dinaintealui Parsifal ci intrebarea justd, singura asteptatä, singura careputea fructifica. Intrebarile celorlalti se nascusera din mirare saupolitetà. Ele nu porneau din nevoia urgenta a cunoasterii adeva-rului si mântuirii pentrucl asta simboliza pentru lumea me-dievala potirul Sfântului Graal : adevarul si mântuirea. Dar Par-sifal, care venise la castel ca sa afle Graalul, pune o singurd in-trebare : intrebarea justl. Si observati ca rostirea ei nu-1 lamu-reste numai pe Parsifal. Inainte chiar de a i se raspunde undeeste Graalul, pronuntarea corecta a intrebarii juste aduce dupasine o regenerare cosmica, pe toate nivelurile realitatii : apelecurg; padurile infrunzesc, fertilitatea coboarl pe pamânt, viri-litatea si tineretea regelui sunt restaurate.

Episodul acesta din legenda lui Parsifal mi se pare semni-ficativ pentru intreaga conditie umana. Este poate in destinulnostru sa ne refuzdm intrebarea justd, necesara si urgenta, sin-gura intrebare care conteaza si fructifica. In loc sa" ne intrebarn,in termeni crestini : unde este adevarul, calea si viata ? ne ra-tacim intr'un labirint de intrebari si de preocupari care pot aveaun anumit farmec si chiar anumite insusiri, dar care totusi nufructifica intreaga noastra viata spiritualà.

UN AMANUNT DIN PARSIFAL 42-5

Episodul acesta din Parsifal exprima admirabil faptul ca,inainte chiar de a afla vre-un rdspuns satisfdcdtor, 4 intrebarea justä »regenereaza si fertilizeaza ; si nu numai fiinta omeneasca, ci totCosmosul. Nimic nu oglindeste mai precis ratarea omului carerefuza sd se intrebe asupra sensului existentei sale, deck aceastaicoana a Firii intregi care sufera in asteptarea unei intrebari.Nouà ni se pare cä ratam singuri, unul ate unul, pentruca refuzarnsä ne intrebam : unde este adevarul, calea si viata ? Credem camantuirea sau naufragiul nostru ne priveste pe noi singuri. Nise pare el problematica noastra, buna sau rea, nu angajeaza penimeni in afara de noi.

Dar lucrul acesta nu este adevarat. Exista o solidarizare a oa-menilor si in destinul kr spiritual, nu numai pe nivelurile joase,in instinctele sau interesele lor economice. E greu sa se mantuiascaun om singur care sta.' in mijlocul oamenilor dad: veciniilui nici macar nu-si pun problema mantuirii. Un ganditor atatde profund si de original ca Origenes n'a pregetat chiar sä afirmeca oamenii se vor mantui toti laolaltä (apokathastasis), iar nuunul cate unul. E greu de spus in ce masura are dreptate Ori-genes, in acest punct. Dar este sigur ca ecumenicitatea ramaneidealul oricarei forme de viata crestina.

Iar claca am interpreta episodul din Parsifal, am putea spuneca firea intreaga sufera de nepasarea omului fata de intrebareacentralà. Solidaritatea s'ar intinde, asa dar, nu numai asupra in-tregii comunitati omenesti din care facem parte, ci chiar asupravietii cosmice, insufletite sau aparent neinsufletite, din jurul no-stru. Paideuma sufera, se adultereaza, o data cu ratarea noastranesemnificativa. Pierzandu-ne timpul cu futilitati si intrebari fri-vole, nu ne omorim numai pe noi, asa cum se omorau aceicavaleri neintelepti din legenda Regelui Pescar. Omorim, prinmoarte lenta si sterilizare, o pkticica din Cosmos. and omuluità sa se intrebe in ce parte sta izvorul mantuirii lui, se ofilesccampurile si se 'ntristeaza, sterpe, paskile. Ce admirabil simbolal solidaritatii omului cu intreg Cosmosul I. . .

Si atunci, in lumina acestui episod din Parsifal, ce covarsi-toare insemnatate capata deodata toti acei care nu sovaiesc saintrebe si sa se intrebe asupra adevdrului si vietii ! Intrebkilecare turbura somnul acestor oameni si dramele care le macereazasufletul sustin si alimenteaza un neam intreg. Prin patimireaacestor cativa alesi fructifica si izbandeste cultura fiecarei na-tiuni, si isi face drum in timp istoria. Nu numai oamenii pottrai sdndtofi prin intrebarile ce si le pun acesti cativa alesi, care,asemenea lui Parsifal, patimim pentru lenea noastra spiritualä,ci intreaga Fire s'ar paragini si s'ar steriliza, numai din cauzalipsei noastre de inteligenta, generozitate si curaj. Imi place sa

426 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

cred, cum lasa a se intelege Parsifal, cä am deveni deodata, pestenoapte, sterpi i bolnavi ca intreaga viata din castelul RegeluiPescar dna n'ar exista, in fiecare tall, in fiecare momentistoric, anumiti oameni darji i luminati, care sd-Fi pund intre-barea justd. . .

MIRCEA ELIADE

NOTA LA SPARKENBROKE"

Un om de geniu poate fi eroul plauzibil al unui roman ?Intrebarea pus-o candva Albert Thibaudet, si i-a raspuns

negativ.Fara a relua discutia de principiu a chestiunii, e de observat

ca Charles Morgan a incercat in ultima sa opera, sa rezolve tocmaiaceasta problema.

« Sparkenbroke » este romanul unui om de geniu.Subiectul are mari riscuri. Exista tot felul de semne exterioare

ale geniului, i ele formeazà tocmai laturea teatralä, declamatorie,falsä, a unei existence exceptionale. E ceva dezordonat sau puerilsau pur i simplu cabotin intr'un mare om, and are constiincapropriei lui grandori. « Geniu i dezordine « geniu i nebunie »,cine poate spune unde este in aceste vechi si rasp andite clisee,limita exacta dintre impostura i sinceritate ?

Cand vorbeste despre un om genial, literatura risca sa retinamai ales indiciile vizibile, manifestarile exterioare ale genialitatii

ramana deci in zona cea mai suspecta, cea mai susceptibillde simulare a omului exceptional.

4 Geniul este un fel de proasta crestere observa ironic unpersonaj al lui Charles Morgan, voind astfel sa remarce tot ceeste iritant, provocator i incomod pentru comunii muritori, inprezenta unui om extraordinar.

Aceasta lature teatrald nu-i lipseste nici lordului Sparken-broke, eroul admirabil al cartii de fata. Este un tip fastuos, dra-matic, iubitor de glorie, extravagant, excesiv, cu ciudate capricii,care ii maresc misterul, cu neasteptate izbucniri de orgoliu, careaccentueaza pared' intencionat bizareria personajului. Este oareceva mai facil, mai conventional, mai cinematografic cleat oasemenea aparitie « fascinanta ?

autorul romanului i eroul ski Ii dau perfect seama deartificiile situatiei. Sunt prea multe proiectoare indreptate spre

') Charles Morgan, Sparkenbroke, roman, traducere france7A de Ger-maine Delamain, Librairie Stock.

*,

*,

si-a

ai el

FUNDATIA PENTRU LITERATURAARTA «REGELE CAROL Ile

CPT.-COMANDOR P. C. FUNDATEANU, Libertatea mdrilor gi Prise. maritime epuizat

Au apdrut:CONSTANTIN-WEYER,

BIBLIOTECA <1 ENERGIAM. Cavelier de la Salle, traducere din limbs franceza de Paul I

PRODANF. ROUQUETTE,

Lel 40L. /n cdutarea fericirei, traducere din limba francezd de E. FLAMANDA. * 40ALAIN GERBAULT, Singur strdbdtdnd Atlanticul, traducere din limba francezd de A. VIANU * 20COLONEL T. E. LAWRENCE, Revolta In desert, traducere din limba englezd de Mircea ELIADE,

cuRENE

o barn. (2 volume) * 6oBAZIN, Pustnicul din Sahara, via(a peirintelui Charles de Fouchauld, traducere din limba

francezd de Alexandru HODO I 30MIHAIL SADOVEANU, Viala lui Btelan cel Mare (Editia a III-a) * 30C. ARDELEANU, Domnul Tudor (Editia a II-a) I 30R. P. HUC, Descoperirea Thibetului, traducere din limba francezd de Apriliana MEDIANU . I 30HOMER, Odiseea, traducere in proza din limba elind de E. LOVINESCU (Editia a II-a) 6oJAKOB WASSERMANN, Viala lui Stanley, traducere din limbo germana de Radu CIO-

CULESCU . 40H. M. STANLEY, Autobiografie, traducere din limba englezd de Mary M. POLIHRONIADE 6oR. M. HUC, /n China, traducere din limba francezd de Natalia BALUTA I 40F. YEATS-BROWN, Bengali, traducere din limba englezd de Radu GEORGESCU . . . I 40

40JAKOB WASSERMANN, Christolor Columb, traducere din limba germanA de I. SANGIORGIU IDEAN FARRAR. St. Winifred sau $coala gi lumea ei, traducere din limba engleza de W.

si C. NOICA it 6oR. P. HUC, In Tartaria, traducere din limba framer:, de Victor STOE ...... 40L. F. ROUQUETTE, Impdrellia tdcerii albe 0 40M C. WEYER, Trecutul Domnului Monge 0 40

Au apdrut: BIBLIOTECA i INFORMATIVAIng. I. ORBONA$, Manual de atelier mecanic Lel 8oH. STAHL si DAMIAN P. Manual de paleogralie slavo-romand 140

Au apdrut: BIBLIOTECA t ARTISTICA »0. HAN, Sculptorul D. Paciurea, cu 24 de planse Lei 6o

120AL . BUSUIOCEANU, AndreescuG. OPRESCU, Pictura ronuineascd fn sec. al XIX-lea D 320

Au apdrut: BIBLIOTECA I ORASE 1MIRCEA DAMIAN, Bucuregti, cu 48 de planseTUDOR $0IMARU, Constanfa, cu numeroase ilustratii in text

Lel 120/ 8o

OCTAV $ULUTIU, Brasov, cu numeroase ilustratii in text e ZOO

Au apdrut : BIBLIOTECA 4 DOCUMENTARA AArnintirile Colonelului Ldcusteanu, publicate de RADU CRUTZESCU Lel 70ELENA G-ral PERTIC ARI-DAVILA, Din via(a gi corespondenfa lui Carol Davila . . . . * 200E. DVOICENCO, Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu

:6o

ENS. BUCUTA, Duiliu Zamlirescu gi Titu Maiorescu in scrisori (1884-1913)

Au apdrut: BIBLIOTECA e ENCICLOPEDICA eCONST. C. GIURESCU, Istoria Romdnilor, I, editia a II-a, revdzutd gi addogitd, cu numeroase

ilustratil in text . Lel 200Dr. G. BANU, Sdndtatea poporului romdn I 200

22 60 00

I. SIMIONESCU, Tara noastrd1CONST. C. GIURESCU lstoria Romdnilor. II, (loud pArti l

AL. ROSETTI, Istoria limbii routine, I. Limba latind 0 ZOO

SCRIITORII ROMANI CONTEMPORANIA u apdrut: Romane

JOACHIM BOTEZ, Insemndrile unui Beller Lel 60oC. GANE, Trecute viefi de Doamne gi Domnife, II, cu numeroase ilustratil In textADRIAN MANIU, Focurile pthndverii $i flacdri de Mound I 6oSARMANUL KLOPSTOCK, Feciorul

Tinerefe .lui Nenea Tache Vamegul, II I 70

LUCIA DEMETRIUS, * 506oN. M. CONDIESCU, Insemndrile lui Safirim, I I

0P. M. CONDIESCU, Peste mart: $i liiri, CU 20 acuarele originate de S. MUTZNER . . 800

A u apdrut : Esseuri, CriticdPAUL ZARIFOPOL, Pentru arta literard

IILel 6o

PERPESSICIUS, Men(iuni enlace, * 8oG. M. CANTACUZINO, Isvoare gi popasuri

,*: 5968]N. IORGA, Oameni cari au lostEM. CIOMAC, Viala gi opera lui Richard WagnerM. D. RALEA, Valori 1 50N, IORGA, Oatneni cari au lost, II$ERBAN CIOCULESCU, Corespondenfa dintre I. L. Caragiale gi Paul Zarilopol (1905ra) I 40C. CALINESCU, Opera lui Mihail Eminescu, II, IIIC. ANTONIADE, Renagterea italiand. Trei figuri din Cinquecento I yoN, IORGA, Oameni cari au lost, III * 90ALICE VOINESCU, Montaigne

armoniei,. i i 70

EM, CIOMAC, Poefil I I 6o

.

.

..

. .

a

.

--..

..

.* go

I leo1

. . . . . . . . ............. . . . . . . . . .I

I

It

.

:...... ... .......n

....

. . . . . ....... .

. . . . . . . . . . . . . . . .. . , . . . . .. . .... . . . . . .

. . . . . . . . ... .

.

. . . .......

G. CALINESCU, Opera lui Mihail Emincscu, IV si V Lei 15PERPESSICIRS, Menliuni CM lice, II 0 gooDRAOS PROTOPOPESCU, Fenomenul Engles 8 100N. IORGA, Slaturi pe traunerec e 50ION PETROVICI, Figuri disparate 1i 40C. BANU, Grddina lui Glaucon sau Manua lul bunului politician A 70HAIG ACTERIAN, Shakespeare * 90

Au apdrut: VersuriDEMOSTENE BOTEZ, Cuvinte de dincolo . Lei 6oZ. STANCU, Antologia poefilor line cu portrete de Margareta STERIAN I 6oG. BACOVIA, Poesii, cu o prefatii de Adrian MANIU ' 40G. GREGORIAN, La toarta din wind 0 60ADRIAN MANIU, Cartea Tdrii $ 40G. LESNEA, Cdntec deplin

Paisie5 40

GEORGE SILVIU, psalm! spune A 40V. CIOCALTEU,

DAVIDESCU,Poesii * 6o

N. Helada s 606oN. DAVIDESCU, Roma *

ION POGAN, 2ogar 0 4050RADU BOUREANU, Gullul Sdngelui 5

ION MINULESCU, Nu sunt ce par a /i. 5 50VIRGIL CARIANOPOL, Scrisori mitre plante $ 40ADRIAN MANIU, Poesii din Carmen Sylva . * ZOOMIHAIL MOSANDREI, Singurdali (poeme) * 40

50CICERONE THEODORESCU, Clestar (poeme) *ILARIU DOBRIDOR, Vocile Singurdtdiii 1 70ANDREI TUDOR, Amor 1926 (poeme) 5 40V. VOICULESCU, Urcus A 60ION PILLAT, Tartu pierdut 0 GoN. DAVIDESCU, Evul Mediu * GoZ. STANCU, Albe a 6o

6oAL. 0. TEODOREANU, Caict A

EDITH DEFINITIVETUDOR ARGHEZI, Versuri Lei xooMATEIU I. CARAGIALE, Opere * 150ELENA FARAGO, Poesii I 100

SCRIITORII ROMANI UITATIANGHEL DEMETRIESCU, Opere Lei 26o

A apdrut : SCRIITORI ROMANI MODERNIBOGDAN PETRICEICU-HASDEU, Scrieri literare, morale si politice, Editia csitiet cu note

si variante de Mircea ELIADE (2 volume) Lei 280

SCRIITORII STRAINI MODERNI I CONTEMPORANIAu apdrut:

E. MADACH, Tragedia omului, traducere In versuri din limba =Warn de Oct GOGA . . . Lei 40LUIGI PIRANDELLO, Rdposatul Matei Pascal, traducere din limba italianS de A. MARCU . I 40M. CHOROMANSKI, Gelozie i marina traducere din limba polonb de Gr. NANDRI$ . * 5oR. L. STEVENSON, Comoara din insuld, traducere din limba engleza de Radu GEORGESCU . 50EMILY BRONTE, La rdscruce de anturi, traducere din limba englezA de Mary POLIHRO-NIADE. . . . . ...... . . . . . . . . . .... .. . .. . . 6oCOLONEL T. E. LAWRENCE, Cei sapte ai traducere ..n limbs engleza

deEMIL

Petra COMARNESCU, cu 44Edgar

plansePoe

gi 4 126.rti Marl de text 0o

240GULIAN, Poemele lui 50

Au apdrut: BIBLIOTECA DE FILOSOFIE ROMANEASC AD. D. ROSCA, Existenfa tragied Lel 6oT. VIANU, Esteticd, vol. I xooPETRE PANDREA, Filosofia politico-juridicd a lui Simion Bdrnuliu . . I, 6oLUCIAN BLAGA, Orizont l stil * 60o.MIRCEA ELIADE, Y oga. Essai sur les origines de la mystique indienne . .T. VIANU, Estelia, vol. Ir 0 ZOOC. RADULESCU-MOTRU, Rovuinismul. Catehismul unei noui spiriiieaiddli S 6oALEXANDRU CLAUDIAN, Originea sociald a filosoliei lui Auguste Comte o 70LUCIAN BLAGA, Genera Metaforei 6oCAMIL PETRESCU, Modalitatea estetia a teatzului o 6oMIHAI D, RALEA, Psihologie gi vieald o 6o

A aPdrut: BIBLIOTHEQUE DqIISTOIRE CONTEMPORAINEG. I. BRATIANU, Napoleon III et les nationalitis Lei 60

COMPOZITORII ROMANI CONTEMPORANIP. CONSTANTINESCU, Sonatind pentru pion si °blind Lei 120MIHAIL

siJORA, 015 antece s, pentru canto si piano, pe versuri de A. MANIU, G. BACOVIA

Tudor ARGHEZI i8o

Cartile noastre se gasesc de vânzare in principalele librridin taxa. Ele se pot trimite franco la domiciliu in toatà tara.

CENTRALA EDITURILOR22, Strada Lipscani, 22 Bucuregti, ITelefon 5-37-77

M. 0., IMPRIMERIA NATIONALA BUCURE5TI C. 91.118

-

\

'1

I

.stdlpi tntelepciunii,

.

*

(IcJD1on

xtchr l r_

1

I. . ! ...... ..

........ . . . .

.

.

. .

. .

. . . .......... . . .