Romana Referat812b73a1

7
LICEUL DE MUZICĂ ŞI ARTE PLASTICE ,, CONSTANTIN BRĂILOIU” ,TG-JIU PROFESOR :TULPAN ANIŞOARA 10 noiembrie 2005 Teoria inteligenţelor multiple ( Gardner) Gardner defineşte inteligenţa ca pe un mod de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse considerate valori de către cel puţin o cultură. Piaget defineşte inteligenţa ca fiind o formă superioară de adaptare optimă eficientă la situaţii noi, problematice, prin restructurarea datelor experienţei. Această adaptare este rezultatul interdependenţei dintre asimilarea informaţii (experienţa cognitivă anterioară) şi acomodarea ( transformarea experienţei cognitive). Thurstone consideră inteligenţa ca pe un produs a şapte factori: fluenţa verbală, înţelegerea verbală, raţionamentul, rapiditatea perceptivă, calculul numeric, memoria şi vederea spaţială. Teoria inteligenţelor multiple oferă un număr mare de instrumente didactice, care pot fi utilizate în cadrul lecţilor, centrarea instruirii pe elev. Astfel: inteligenţa ligvinstică este vizibilă prin lecturi, folosirea cărţilor, discuţii în gupuri de orice mărime, fişe de lucru, povestiri, joc de roluri, memorare, lectură individuală.

description

Proiect de lecție

Transcript of Romana Referat812b73a1

referat.ro

LICEUL DE MUZIC I ARTE PLASTICE

,, CONSTANTIN BRILOIU ,TG-JIU

PROFESOR :TULPAN ANIOARA

10 noiembrie 2005

Teoria inteligenelor multiple ( Gardner)

Gardner definete inteligena ca pe un mod de a rezolva probleme i de a dezvolta produse considerate valori de ctre cel puin o cultur.

Piaget definete inteligena ca fiind o form superioar de adaptare optim eficient la situaii noi, problematice, prin restructurarea datelor experienei. Aceast adaptare este rezultatul interdependenei dintre asimilarea informaii (experiena cognitiv anterioar) i acomodarea ( transformarea experienei cognitive).

Thurstone consider inteligena ca pe un produs a apte factori: fluena verbal, nelegerea verbal, raionamentul, rapiditatea perceptiv, calculul numeric, memoria i vederea spaial.

Teoria inteligenelor multiple ofer un numr mare de instrumente didactice, care pot fi utilizate n cadrul lecilor, centrarea instruirii pe elev.

Astfel: inteligena ligvinstic este vizibil prin lecturi, folosirea crilor, discuii n gupuri de orice mrime, fie de lucru, povestiri, joc de roluri, memorare, lectur individual.

Inteligena logico- matematic asigur rezolvarea problemelor de matematic, jocuri logice, demonstraii tiinifice, clasificri, cuantificri i calcule.

Inteligenta spaial are n vedere exerciii de gndire vizual folosirea culorilor, povestiri n imagini, colaje, hri, diagrame, grafice, filme i fotografii.

Inteligena kinestezic vizeaz micarea creativ, mima, dramatizarea, folosirea limbajului corporal, exerciii de relaxare fizic.

Inteligena muzical pune accent pe folosirea muzicii de fond, ascultarea muzicii, analiza ei, murmurarea, crearea de melodii sau legarea acestora de concepte.

Inteligena interpersonal are n vedere cooperarea n grup, implicarea n viaa comunitii , simulri, medierea de conflicte, predarea reciproc, brainstormingul n grup, ntlniri i consultri n contextul nvrii.

Inteligena intrapersonal asigur studiul independent, nvarea n ritm propriu, centrele de interes, reflecia la un moment dat, instruirea autoprogramat, activitile de autoevaluare.

Taxonomia lui Bloom poate s ofere un control al cativitii de nvare bazat pe teoria inteligenelor multiple.

V oferim un exemplu de curriculum difereniat, bazat pe inteligenele multiple.

Obiectul : Limba i literatura romn

Tema: Poezia naturii. M. Eminescu ,, Revedere

Obiective: Cunoaterea universului liric

Tehnici i materiale folosite n predare pentru valorificarea inteligenelor multiple:

Teoria inteligenelor multiple ofer un numr impresionat de instrumente didactice care pot fi utilizate n cadrul leciilor asigurnd centrarea instruirii pe elevi.

1.Activiti pentru elevii cu inteligen predominant lingvistic. Sarcinile de lucru ar putea fi urmtoarele:

Citii poeziile eminesciene n care natura dobndete rolul de spaiu ocrotitor, al poetului.

Descriei n trei paragrafe codrul vzut de ctre poet

Ilustrai printr-un eseu patru motive poetice de larg circulaie din creaia eminescian ce se regsesc i n textul amintit.

Recitai poezii despre natur din Blaga, Alecsandri, Macedonski, poezii populare.

Precizai patru elemente lexico- gramaticale prin care se evideniaz eul liric n text.

Motivai folosirea modurilor i a timpurilor verbale n poezie.

Transcriei dou versuri care conin cte un pronume n dativul etic.

Explicai / comentai repetarea verbului ,,a face n structura,, fac ce fac demult

Ilustrai printr-o compunere, particularitile limbajului

2. Inteligena logico- matematic Stabilii patru particulariti de compoziie i de ordin structural n poezia ,,Revedere de M. Eminescu

Completai rebusul

3. Inteligena spaial Realizai ilustraia potrivit pentru o pagin de carte, care deschide volumul de poezii eminesciene ( s presupunem c volumul ncepe cu poezia ,,Revedere).

Concepei un interviu imaginar n centrul cruia s se afle codrul eminescian

Continuai dialogul din textul poetic ,, Revedere de M Eminescu.

Alctuii diagrame vizuale ale codrului

Creionai / desenai imaginea codrului vzut de poet

Presupunei c putei intra n acest dialog. Ce i-ai spune codrului?

Codrul ne transmite un mesaj folosind un limbaj codificat. Descifrai-l!

Construii un rebus avnd pe vertical cuvntul ,, Revedere.

Folosind markere de culori diferite, evideniai prile/ strofele poeziei (ntrebare- rspuns).

Creai nite simboluri pentru formele pronominele i verbale ale eului liric folosind nuane sugestive.

Confecionai un semn de carte pe care s desenai imaginea codrului n viziunea voastr. Folosii culoarea preferat!

4. Inteligena corporal kinestezic Folosind limbajul corporal, imaginaiv i imitai micarea codrului / din poezia ,,Revedere de M. Eminescu.

Creai din argil n orele de modelaj (pentru secia pictur) un copac, o pdure sugernd micarea

Admirai pdurea din apropierea oraului ( mergei ntr-o scurt excursie i scriei impresiile voastre n ,, Jurnalul de lectur)

Realizai un eseu cu tema ,, Codrul spaiu ocrotitor n univers. Eseul poate fi nsoit de un desen simbolic.

5.Inteligena muzical

Punei pe note textul acestei poezii

Practicai mprovizaii muzicale pe baza primei strofe.

Scriei o compunere un eseu n care s prezentai muzica inconfundabil a codrului eminescian n univers.

Ilustrai o poveste a ,, Doinei populare ascultat de codru i ale crei ritmuri profunde genereaz micarea ( ca simbol al perenitii naturii, micare opus eferemitii vieii pe pmnt.)

Descoperii relaia indestructibil ntre emoia poetic i muzica universului (a codrului).

Creai o legend orfic a codrului pornind de la micarea n univers

6. Inteligena naturalist Descriei scene memorabile din natur oglindite n literatura romn ( n poezie i n proz)

Scriei un eseu poetic sau descriptiv bazat pe experiene trite n natur.

Creai analogii ntre om i elementele naturii.

Dezbatei influenele climei i ale mediului nconjurtor asupra creatorilor de poezie (Eminescu, Alecsandri, Bacovia).

7. Inteligena interpersonal Experimentai scrierea unei poezii/ poveti sau a unui eseu n parteneriat, subiectul fiind : ,, Codrul spaiul ocrotitor n univers, n care ritmurile macrouniversului au rmas nealterate. Subliniai rolul important al axei temporale.

Analizai mesajul poetic. Realizai un joc de rol ( ,, Eu i codrul)

Imaginai-v alte vremuri / alte existene . Descriei sentimentele eului eminescian

Facei exerciii pentru automatisme- lingvistice i transformai-le n joc! Oprii aciunea i improvizai un monolog al codrului o scrisoare adresat acestuia ( rspunsurile se vor susine pe grupe de elevi).

Extragei cel puin dou trsturi pozitive ale codrului

Concepei un plan de salvare a universului nconjurtor, dup modelul monumentalitii i eternitii naturii

Ilustrai ntr-o scurt pies de teatru, drama omului efemer n mijlocul naturii eterne.

Argumentai, printr-un eseu, c omul este supus entropiei n acest univers venic.

8.Inteligena interpersonal Concepei, implementai i evaluai proiectul intitulat ,, Modelul codrului folosind poezia naturii i a iubirii n literatura romn.

Scriei un eseu autobiografic,, Viaa mea n univers n viitor

Reflectai exprimnd printr-o schi sau un desen, la etapele vieii omului i ale codrului, anticipnd viitorul lor.

Imaginaiv c ai putea fi metamorfozai ntr-un element al naturii. Care ar fi acesta? Descriei-l!

Creai o pictur un desen care s exprime starea voastr sufleteasc, folosind un vocabular al culorilor

Concepei un jurnal al sentimentelor fa de natur ( fa de codru, n special).

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate