1.Rolul si statutul psihologului

 Rolul esential al psihologului, acela de a urmari bunastarea oamenilor si eficientizarea activitatii lor, este necesar oriunde oricand,  de a va ajuta sa întelegeti problema  sau dificultatea  pe care o experimentati si implicatiile ei, sa exprimati verbal sau prin alte modalitati continutul latent, ceea ce pâna atunci fusese ascuns, dat la o parte, ca fiind jenant, înspaimântator, neconform cu regulile sociale sau considerat fara importanta.  Ajutându-va sa întelegeti ca orice comportament are niste motive care nu sunt întotdeauna constiente. Prin investigarea si analizarea starilor si trairilor se poate ajunge, pe parcursul unei psihoterapii, la descoperirea sursei tulburarilor, la exprimarea conflictului sau a situatiei traumatice care a generat suferinta si astfel la rezolvarea problemei, fara riscul ca simptomul sa reapara sau sa fie înlocuit de altul.  Rolul psihologului este de a ajuta clientul sa isi descopere resursele care ii permit sa isi rezolve problema prin forte proprii. Poate va intrebati din ce cauza se intampla acest lucru in loc sa ii fie furnizata direct solutia. Desi procesul decurge mai greu in sensul acesta, rezultatul este mai bun si de lunga durata. Deci, am putea afirma ca psihologul are metoda prin care sa te faca pe tine sa descoperi cheia rezolvarii in interiorul sau.

Consilierea si psihoterapia sunt interventii de scurta sau de lunga durata care au urmatoarele scopuri:- prevenirea sau remiterea unor tulburari psihice, emotioanale, psihosomatice sau dezadaptative;- sustinerea clientului in timpul procesului;- ghidarea individului catre gasirea unei rezolvari propice pentru situatia in care se afla;- implementarea strategiilor invatate in viata de zi cu zi. Strategiile sunt folosite pentru a face fata unor probleme personale sau relationale care pot avea efecte in viata familiala, familiala si profesionala.

Rolurile psihologilor in diferite domenii de activitateConsilierul poate fi psihoterapeut si se ocupa de consiliere personala sau de grup. Ajuta la rezolvarea problemelor emotionale si de comportament. Desi evita formularea de solutii, chiar si atunci cand i se cer, consilierul poate juca un rol important in largirea spectrului de decizii posibile si cantarirea mai adanca a acestora.

In psihologia muncii, psihologul se preocupa de selectia personalului, studiaza aptitudinile muncitorilor, evalueaza pregatirea profesionala. Se implica in organizarea muncii cu scopul de a imbunatati conditiile de lucru conform nevoilor oamenilor. In management, psihologul evalueaza procedurile si schimbarile introduse de manageri, construind, cand e necesar, noi instrumente sau tehnici pentru a eficientiza munca managerului. In domeniul marketingului, psihologul face testari asupra ambalarii produselor, asupra reclamei, in general asupra metodelor folosite pentru promovarea unui produs. Psihologul se ocupa si cu determinarea caracteristicilor utilizatorilor unui anume produs. O contributie importanta a psihologului (in industrie, armata etc) este aceea de a promova cercetari asupra designului aparatelor de zbor, automobilelor etc.

In psihologia educatiei, psihologul face cercetari asupra tipurilor de predare si asupra variabilelor invatarii. De asemenea, psihologul dezvolta teste pentru a detecta capacitatile sau incapacitatile elevilor si evalueaza programele de educatie, colaborand la elaborarea lor.  Poate ocupa si postul de consilier educational. Piaget observa ca “... rolul psihologului este, inainte de toate, sa furnizeze date pe care pedagogul sa poata sa le utilizeze si nu sa-i dea sfaturi.”

In psihologia dezvoltarii, psihologul face cercetari asupra dezvoltarii emotionale, comportamentale, intelectuale a copilului si adultului. Lucreaza in programe pentru cei in varsta sau pentru copii cu handicap. Psihologul poate face cercetari si asupra animalelor.

In domeniul medicinii, psihologul studiaza relatia dintre stres, personalitate si boala (boli de inima, ulcere, boli vascular-circulatorii etc.). Se ocupa de tratarea problemelor emotionale care sunt asociate cu boala sau indispozitia persoanei. Psihologul clinician se ocupa de probleme cum ar fi: handicapuri mentale, abuz de droguri sau alcool, tulburari psihosexuale, inclinatii spre suicid, depresii, anxietate.In domeniul ecologiei, psihologul este preocupat de efectele poluarii urbane. Psihologul studiaza atitudinile persoanelor in privinta mediului si utilizarii acestuia. Lucreaza consultant in problemele de design industrial, designul scolilor, al caselor etc.

In justitie, psihologul studiaza problema criminalitatii si a prevenirii acesteia. Se ocupa de programe privind reabilitarea sociala a incarceratilor. In plus, se ocupa de alegerea candidatilor in posturile din acest domeniu de la politisti la avocati.

Psihologii care lucreaza in laborator, deci in domeniul experimentarii, aplica metode stiintifice de cercetare pentru a studia comportamentul animal si uman. Ei dezvolta metode precise de masurare si control. Acestia pot conduce cercetari de psihologie comparata.

Numarul locurilor de munca si domeniile in care sunt angajati psihologi depind, in principal, de dezvoltarea economica a tarii si de conditiile domeniilor in care sunt utilizati specialisti. Ca tendinta, in tarile industrializate, in zilele noastre, predomina activitatile de cercetare traditional-academica, fiind dezvoltate foarte multe ramuri ale psihologiei: cognitiva, comparativa, educationala, experimentala, a personalitatii, industrial-organizationala, fiziologica, psihometria, psihologia sociala. In tarile in curs de dezvoltare prevaleaza activitatile din serviciile de sanatate, fiind dezvoltata psihologia clinica, scolara, counseling. 

Ce face ca un psiholog sa fie bun?

Experienta de viata – trebuie sa fi trecut el insusi prin diverse momente dificile astfel incat sa vada ce functioneaza si ce nu functioneaza cu adevarat in procesul de vindecare. Sa inteleaga umanul in splendoarea luminii si intunericului sau.

Cultura - capacitatea de a intelege multitudinea de personalitati, situatii si contexte, de a oferi exemple, metafore si comparatii care ajuta clientul sa se obiectiveze.

Talentul – ca in orice meserie, pentru ca sa fii un virtuoso, un bun specialist, trebuie sa ai vocatie catre aceasta meserie.

Multi dintre cei care sunt psihologi, sunt pentru ca nu au stiut ce altceva sa faca cu viata lor.

Altii pentru ca au vrut sa se cunoasca pe ei insisi.  Invata niste teorii si tehnici pe care incearca apoi sa le aplice  fara a intelege insa mare lucru din problematica omului din fata sa.

Empatia – calitatea de baza in aceasta meserie, nu este posibila daca psihologul nu are complexitatea cognitiva si emotionala necesara. Da, poti empatiza sa simti suferinta dar nu ajuta prea mult daca empatia se opreste aici.

Nu inseamna ca trebuie sa fii un afemeiat ca sa pricepi un alt afemeiat. E loc de argumentat aici si pro si contra, dar a putea intelege un alt Eu diferit de al tau, necesita o mare capacitate de transpunere intr-o alta alcatuire mentala si sufleteasca.

Iar a iesi din tine insuti este o actiune al naibii de dificila. Psihologul trebuie sa fie familiar cu aceasta actiune, sa fi deslusit maiestria de a ignora propriile-i capacitati si de a simti ce este, ce poate si ce nu poate omul din fata lui.

Oricat ar suna de poetic si desuet, un psiholog bun este o persoana care a iubit mult. Pentru ca iubirea este actiunea care te face sa iesi din tine insuti.  Iubirea pentru un partener, pentru copii, pentru prieteni, iubirea de cunoastere si de idei, iubirea in dimensiunile ei nenumarate, iubirea fata de uman.

Un psiholog bun este un om pe care il poti admira, pentru ca prin admiratie poti invata enorm de multe.

Un psiholog bun este un om cu o personalitate calda, charismatica, cu un bun echilibru intre ratiune si emotie, in prezenta caruia simti ca te poti gandi si te poti simti pe tine insuti cu toate vulnerabilitatile, fricile si defectele tale.

Un psiholog bun este acela care te ajuta sa iti descoperi resursele si bogatiile, care stie sa iti aduca motivatia corecta la lumina, care stie sa te redea pe tine tie insuti intr-o versiune pe care sa o poti iubi.

Personalitate complexa, multidezvoltata, ancorata in realitate - calitati foarte necesare. Multi dintre psihologi sunt sedusi de un umanism excesiv, de un cult al suferintei si al copilariei. Care este bun intr-o anume masura – ii da capacitatea sa empatizeze, simti ca e o persoana sensibila care te asculta. In exces insa poate vicia relatia terapeutica.

Un psiholog, in afara de faptul ca trebuie sa isi fi vindecat propriile traume, trebuie sa fie intr-o continua dezvoltare personala – mai ales ca psihologia este o stiinta tanara si in fiecare an se fac noi descoperiri, se darama teorii vechi si sunt propuse altele noi.

2.Argumentati necesitatea existentei institutiilor post-spitalicesti cu profil social in viata clientului bolnav psihic cronic.

Ca definitie, reabilitarea psihosociala este o abordare terapeutica in tratamentul bolnavilor mintal ce incurajeaza fiecare pacient sa-si dezvolte pe deplin capacitatile restante prin procedee de invatare si import situational (Liebermann,1988). Acest sistem trebuie sa cuprinda un sir intreg de servicii, institutii si posibilitati oferite persoanelor cu probleme psihice, pentru a-i face sa functioneze la nivel optim in societate. Scopurile acestor servicii sint la trei nivele: national, local si la nivelul clientului.

La nivel national se formuleaza legislatia, politicile de sanatate mintala si principalele structuri.

La nivel local,scopurile serviciilor de sanatate mintala sint: furnizarea de servicii de sanatate mintala care sa acopere nevoile intregii populatii; colaborarea cu alte organizatii locale; coordonarea programelor de interventie preventiva.

La nivelul clientului, scopul primar al serviciului este: reducerea suferintei acestuia si a suferintei familiei acestuia, precum si restabilirea competentei sociale.Elementele cheie pentru furnizarea de interventii clinice eficace la nivelul pacientului sint: alegerea celei mai eficace metode, considerarea pacientului ca partener in tratament, folosirea familiei pacientului ca resursa, recunoasterea intregii game de nevoi a fiecarui pacient, adoptarea unei abordari logitudinale, promptitudinea in oferirea si retragerea interventiilor.

Informarea pacientului si ulterior, negocierea tratamentului cu acesta consuma timp, dar creste complianta la tratament si deci, scade numarul recaderilor in boala.

In ce priveste familia ca resursa in terapie, vom enumera mai intii cele mai frecvente preocupari ale familiei pacientului psihic: a. Ce se va intimpla cu pacientul cind persoana din familie care o ingrijeste direct va muri?; b. Griji in legatura cu comportamentul suicidar sau agresiv al pacientului:c. Preocupare in legatura cu hiperactivitatea pacientului; d. Nevoia de informatii in legatura cu implicatiile genetice (de transmitere genetica) ale bolilor mintale; e. Dorinta de a sti evenimentele din viata timpurie care ar fi putut constitui cauze ale bolii actuale; f. Consultatii in legatura cu drepturile la beneficii de protectie sociala.

In legatura cu toate aceste lucruri, asistentul social poate si trebuie sa furnizeze informatii clientului bolnav mintal, familiei acestuia, membrilor echipei terapeutice(medic,psiholog,asistenta medicala) sau altor organizatii si agentii care se ocupa de acelasi pacient/ de ex. tribunalul, spitalul de medicina interna, scoala sau

universitatea,etc.Bineinteles, acest fapt se petrece diferentiat, luandu-se in considerare deontologia profesionala(mai ales aspectele legate de confidentialitate), etica personala si grija de a nu rani prin informatia data. Recomandam (in masura posibilitatilor), formarea asistentilor sociali in terapia de familie.

Lector asociat psiholog Dr. MARTA EISIKOVITSNOŢIUNI DE PSIHOPATOLOGIE ŞI SĂNĂTATE MENTALĂSuport de curs pentru studenţii anului III

In opinia mea,institutiile post-spitalicesti sunt necesare pentru a sprijini indivizii cu tulburari psihice , pentru a-i implica in viata sociala . Pacientul poate munci, trai intr-o comunitate, se bucura de o viata sociala si are alaturi niste persoane de incredere . Ei invata sa elimine barierele , sa compenseze efectele simptomelor bolii . Aceste institutii sunt necesare pentru indivizii singuri, dezamagiti, ramasi fara incredere si alungati de restul lumii,uneori chiar de familie. Ei primesc inca o sansa . Acesti oameni merita sa fie tratati bine si sa fie supravegheati pentru a nu suferi accidente, sau a nu cauza ei accidente. Indiferent de problema, orice om are nevoie de un ajutor in viata, cu atat mai mult cand acel om este bolnav. In concluzie, aceste institutii sunt ca un dar pentru persoanele bolnave psihic si aduc foarte multe beneficii atat pentru bolnavi, cat si pentru familiile lor .

3. Doua programe de preventie

Titlu: O mana intinsa spre o viata sanatosaVreau sa slabesc

Obezitatea este o boala cronica ce se caracterizeaza prin acumularea excesiva de grasime in corp.

Stiati ca…?-Se poate vorbi de obezitrate in momentul in care greutatea corpului este cu 20% mai mare decat cea standard , luand in calcul raportul greutate inaltime.-Atunci cand raportul dintre dimensiunea taliei si inaltime este mai mare de 0,5 , apare obezitatea abdominala.-Obezitatea poate duce la boli cardiovasculare, cancer, diabet zaharat, boli articulare, tulburari menstruale.-Exista aproximativ 22 de miloane de copii obezi cu varsta sub 5 ani.

11% dintre copiii cu varsta intre 12-17 ani sunt obezi.-Obezitatea aparuta in copilarie si mentinuta la varsta adulta, este mai greu de tratat decat cea aparuta la varsta adulta.-Greselile alimentare reprezinta una dintre principalele cauze ale exploziei de obezitate si supraponderabilitate la copii, alaturi de reducerea activitatii fizice.

Tratamentul se poate realiza prin: Dieta

Exercitii fizice

Farmacoterapii

Tratament chirurgical

Psihoterapie

Proiectul se adreseaza elevilor din ciclul general de invatamant clasele V-VIII, aproximativ 11-16 ani.

Chestionar de evaluare initiala:

Ce stiti despre obezitate?Exista antecedente cu privire la aceasta afectiune in familia ta?Percepeti starea in care va aflati ca pe o boala?De ce boli ati suferit sau suferiti?Care este regimul dumneavoastra alimentar?Cat timp alocati miscartii zilnic?Urmati un tratament in prezent?Ce tratamente ati urmat pana acum?Ati avut scaderi sau cresteri bruste de greutate?Cum iti afecteaza viata tulburarea de care suferi?Care sunt planurile tale de viitor?Care sunt simptomele bolii, pe care le resimti?de cat timp se manifesta boala?care crezio ca sunt cauzele bolii?

Obiective:Cresterea stimei de sine si increderii in fortele propriiDezvoltarea corecta si completa a schemei corporaleAdaptarea si integrarea la viata sociala

Insusirea unui program de alimentatie corect si echilibratAdoptarea unui stil de viata sanatosConstientizarea perspectivelor de viitorPrezentarea de programe sportive adaptate avcestui tip de afectiune

Strategii de interventie:Informarea asupra a ceea ce inseamna obezitatea(cauze, simptome, tratament)Prezentarea de idei, solutii si proiecte pentru scaderea in greutateValorizarea punctelor forte ale fiecarui participant implicat in proiectTinerea participantilor sub observatieConsiliere individuala si de grup

Structura interventiei:1 evaluarea initiala, stabilirea caracteristicilor fiecarui participant, prezentarea bazelor teoretice ale proiectului.2 realizarea a 2 imagini simbolice privind aspectul fizic prezent si cel viitor al participantului.3 solutii si idei pentru combaterea afectiunii.4 evaluarea finala, observarea progreselor, a evolutiei fizice

DIETA DUSA LA EXTREM: Anorexia

Stiati ca: Anorexia este o tulburare emotionala, aparuta deseori dupa un anumit eveniment

care a marcat negativ persoana.

Anorexia inseamna pierderea totala sau partial a poftei de mancare

Boala debuteaza la varste din ce in ce mai fragede,intre 10 si 13 ani

Persoanele anorexice au o teama intensa de a creste in greutate,desi sunt subponderale,avand o greutate corporala cu 15% mai scazuta fata de greutatea normala.

Persoanele anorexice se pot confrunta cu probleme serioase de sanatate: se simt slabiti, obositi, lesina, au firul de par subtire, piele uscata, unghii sensibile, le este frig tot timpul, au tensiune arteriala scazuta si batai slabe ale inimii, pielea de pe brate si picioare este de culoare vanata ca urmare a slabei circulatii a sangelui.

Practicarea de sporturi,balet,lupte,modeling sau alte activitati care promoveaza aspectul suplu pot duce la anorexie.

Anorexia poate fi determinate atat de factori genetici cat si psihologici

Anorexia determina tulburari somatic precum amenoree,dureri abdominale, anemie, anxietate, suicid, deces

Din totalul pacientilor 40% se recupereaza, 30% se amelioreaza,restul de 30% devin cazuri cornice.

Rata de mortalitate a anorexiei este de 18%

Grupul tinta: 1. 30 de adolescenti 16-19 ani 2.Individual

Durata proiectului: 1. 4 intalniri 2. 3 intalniri pe sapt pana la vindecare

Obiective generale: Proiectul isi propune informarea grupului tinta asupra aspectelor principale legate

de tulburarile de alimentative;

Proiectul isi propune identificarea si tratarea cazurilor.

Obiective specifice: Informarea despre factorii,caracteristicile si simptomele anorexiei

Constientizarea problemei

Acceptarea unui program de interventie

Imbunatatirea imaginii de sine

Atingerea unei greutati normale

Strategii de interventie: Terapie cognitive-comportamentala

Psihodrama

Exercitii: Alcatuirea unei liste de catre client si o personae din anturaj cu calitatile si defectele acestuia.

Alcatuirea unei diete sanatoase

Alcatuirea unui program de exercitii

Structurarea interventiei:Sedintele de consiliere se vor desfasura in paralel cu discutiile cu un medic nutritionist.Va fi respectat un program de exercitii fizice impreuna cu un antrenor specializat.

1.Ce stiti despre anorexie?

2.Cunoasteti consecintele acestei tulburari?

3.Care este parerea dumneavoastra despre anorexie?

4.Ce impact credeti ca are anorexia asupra vietii?

5.Ati intrat vreodata in contact cu o persoana care sufera de anorexie?Aveti cazuri in

familie?

6.Va simtiti ingrozitor si sunteti terorizat/a sa aveti kilograme in plus?

7.Aveti o senzatie de anxietate (neliniste) inainte de a manca?

8.Evitati sa mancati cand va e foame?

9. Cunoasteti echivalentul in calorii a ceea ce mancati?

10. Sunteti obsedat/a de ideea de a fi cat mai slab/a (de a avea o talie cat mai zvelta)?

11. Va simtiti extrem de vinovat/a dupa ce mancati?

12. Mancarea e un element excesiv de important in viata dvs?

13. Va ingrijorati sa nu fi pierdut controlul asupra alimentatiei?

14. Ati slabit recent mai mult de 6 kg intr-o perioada de 3 luni? 

15. Va vine spontan sa varsati dupa ce luati masa?

STRESUL

Stiati ca…?

-stresul este modalitatea nespecifica in care corpul nostrum raspunde solicitarilor din viata noastra-stresul reprezinta sindromul de adaptare pe care individual il realizeaza in urma agresiunilor mediului

STRES ----- EUTRES – creste performanta -----DISTRES - scade performanta

- boala - deteriorare - moarte-Termenul de stress poate fi asociat cu : incordare, presiune, apasare, tensiune, efort, solicitare.-Stresul apare cand se produce un dezechilibru intre solicitarile mediului si capacitatile organismului.Complicatii medicale-cresterea sintezei nonadrenalina-cresterea colesterolului si acizilor grasi-scaderea testosteronului-duredi articulare, inflamatii-cresterea glicemiei-cresterea presiunii sangvine-cresterea vitezei de coagulare-cresterea aciditatii gastrice

Mentinerea sub control a stresului

-evitati viciile: fumat, alcool, cafea, prajeli, grasimi-nu sariti peste micul dejun-asigurativa aportul de vitamine, magneziu, zinc,lecitina-respectati timpul de odihna-9-11 ore de somn pe zi-Culca-te inainte de ora 22-faceti sport/exercitii fizice-evitati filmele de groaza, programele violente-asigurativa un climat familial linistit-luptati impotriva singuratatii.

Tratament

-medicamente pentru controlul tensiunii arteriale-masaj therapeutic-managementul timpului-stabilirea prioritatilor.-terapii alternative-yoga, tai-chin, armaterapie, terapii cognitive

Grupul tinta: adolescent si tineri cu varste cuprinse intre 17-27 de ani

Durata desfasurarii proiectului: 4 saptamani, 2 sedinte pe saptamana.

Obiective -proiectul isi propune informarea publicului asupra efectelor stresului-identificarea nivelului de stress afferent fiecarui participant-constientizarea problemelor, pregatirea pentru actiune-invatarea de tehnici de relaxare-motivarea participantilor pe parcursul proiectului

Strategii de interventie

-determinarea nivelului de stress al fiecarui participant prin intermediul unui chestionar.-informarea publicului asupra aspectelor teoretice privind stresul. Implicatiile medicale ale stresului.-invatarea tehnicilor de relaxare: masaj, medicamente, yoga.Abordarea unui stil de viata echilibrat si sanatos-asistenta si o\consultanta pentru motivarea in lupta cu stresul-evaluarea finala, observarea progresului.

Chestionar pentru evaluarea nivelului de stress

1. In ultima vreme te simti nervos si tensionat?2. Te contrazici frecvent cu persoanele apropiate?3. Esti nemultumit de viata ta personala?4. Ai insomnii?5. Nu ai chef de viata?6. Te enerveaza sau te supara mai multe personae?7. Consumul de alcool sau tigari a crescut?8. Obisnuiesti sa bei cafea sau cola?9. Ai dificultati in a te concentra la ce ai de facut?10. Ajungi frecvent sa te certi cu diverse personae?11. Te deranjeaza prea multe lucruri?12. In ultima vreme ai avut mai mult de o cearta terminate cu o imbranceala?13. Simti ca nu ai stare/astampar in mod frecvent?14. Scrasnesti din dinti in mod frecvent?15. Ai avut un numar ingrijorator de dureri de cap datorita tensiunii?