Rolul mediul in dezvoltarea psihica Alaturi de ereditate, mediul prin dimensiunile sale actioneaza asupra individului inca din perioada de conceptie si pana la moarte. Este un anim recunoscut faptul ca predispoziitile native nu se pot manifesta decat intr-un anumit context socio-cultural. Evolutia omului este prin urmare marcata atat de influenta ereditatii cat si de influenta factoriilor de mediu, acestia actioneaza asupra individului intre anumite limite si anume de la polul apropiat inspre cel indepartat. De la polul material inspre cel spiritual.(urmand asadar satisfacerea nevoilor sau trebuintelor umane) Lerner subliniaza existenta urmatoarelor niveluri de structura a mediului si anume : nivelul biologic innascut sau mediul intraunterin cand evolutia copilului poate fi marcata de evolutia sau starea biologica a mamei care la randul ei este influentata de consumul de alcool, consumul de cafea, consumul de droguri sau alte stari. Nivelul psihologic individual exprimat in faptul ca fatul este influentat de starea psihologica a mamei, mai ales de oboseala si depresie.Nivelul fizic care intervine imediat dupa nastere si care se manifesta in forma prezentei unor factori perturbatori care tin de zgomot, lumina, temperatura, aglomerare, alimentatie. Fiecare din acesti factori influenteaza evolutia copilului.Nivelul sociocultural care face trimitere la practici de crestere, la practici educationale la ingrijire precum si o serie de elemente care tin de factorul socioeconomic si de matricea culturala.Factorii de mediu, actioneaza intr-un anumit context, instituindu-se in forma unui proces pe care psihosociologii il numesc socializare. Doron si Parot definesc socializarea ca pe un proces in care copilul asimileaza diferite forme de comportament, anumite norme si reguli, un set de valori, anumite obiceiuri si ritualuri, conventiile si modurile de gandire specifice mediului in care traieste.Socializarea primara care se realizeaza in familie, copilul fiind influentat in primul rand de persoanele semnificative din viata lui. In familie obisnuita fiecare membru indeplineste anumite roluri, copilul raportandu-se la acestea si in curand sa le imite. Socializarea in prima perioada se argumenteaza in principiu pe urmatoarele caracteristici ale finite umane. 1.Nevoia de interactiune se manifesta inca din primul an de viata.2. Indelungata dependent a copilului fata de adult3. Capacitate de invatare mare4. Disponibilitate psihologica de achizitionare a limbajului si resurselor acestora.5. Existenta la om a unor predispozitii sau impulsuri care il determina sa achizitioneze experienta umana in baza unor mecanisme care se exprima foarte de timpuriu cum ar fi educatiaSocializarea secundara intervine odata cu intrarea copilului intr-un sistem formal de educatie respectiv gradinita si scoala.Din perspectiva psihopedagogica educatie este considerata factorul hotarator in procesul de socializare a copilului si adolescentului. Ea este inteleasa ca ansamblu de activitati, desfasurate sistematic, unitar, organizat de catre generatia adulta in scopul pregatirii tinerei generatii pentru a se putea integra intr-o activitate social-utila. In educatie se urmareste atingerea sau realizarea unor obiective culturale stiintifice prucum si dezvoltarea armonioasa a personalitatii. Ideea multilateralitatii dezvoltarii personalitatii este veche dar mereu actuala. Conceptul a fost introdus de pedagogul francez Renne Hubert, care semnala complexitatea personalitatii umane si de aici nevoia de a intervenii educational pe toate dimensiunile acesteia, astfel, autorul vorbeste ca scopurile educatiei ar fi urmatoarele. 1. Sa se transmita si sa se asimileze, un ansamblu de valori umaniste si stiintifice formandu-se concomitent anumite capacitati si calitati intelectuale. (dimensiunea intelectuala) 2. Sa se formeze profilul moral exprimat in ideea unui individ care gandeste simte si actioneaza din perspectiva unor valori morale. (dimensiunea sau latura morala) 3. Sa se constituie orizontul profesional, adica individul sa posede cunostiinte, abilitati, competente intr-un anumit domeniu.(dimensiunea profesionala) 4. Sa se formeze individul in dubla ipostaza de creator si consumator de frumos, din natura sau din societate(dimensiunea sau latura estetica) 5. Sa se asigure echilibru functional dintre componentele fizice si cele psihice ale personalitatii (educatia fizica) Socializarea anticipativa acest context este intodus de R. Merton care subliniaza ca individul este pregatit in asa fel incat sa se poata adapta cu usurinta unui mediu mai schimbator si sa fie mobil d.p.d.v profesional. Prin urmare in socializare anticipativa individul este pregatit in scopul preluari din mers a unor roluri si statusuri viitoare.Socializarea anticipativa care implica formarea tanarului pentru un rol potential sau virtual care apare ca urmare a progresului inregistrat in anumite domenii sau ca urmare a dinamicii profesiilor.

Forme de interactiune dintre mediu si individO serie subliniaza faptul ca mediul actioneaza asupra individului producand efecte diferite care merg de la foarte inguste si specifice, pana la foarte largi si generale. Sunt amintite in acest context doua categorii de efecte si anume, efecte organice care produc anumite boli ce se intind intre anumite limite si care au efecte sau repercursiuni asupra individului fie reduse (cum ar fi de exemplu, bolile copilariei, fie mai exstinse cum ar fi de exemplu consumul de alcool sau consumul de droguri)Efecte stimulative cu o arie mai larga de dezvoltare si care tin de apartenenta la un grup social sau de anumite practici educationale care la randul lor cuprind formare initiala si formare continua.Observand interactiuniile dintre individ si mediu, semnaleza existenta urmatoarelor tipuri : Interactiune reactiva, exprimata in faptul ca indivizi diferiti expusi la aceleasi influente de mediu, vor reactiona diferit experimentand si interpretand variat mediul in care sunt expusi. Atkinson ofera ca exemplu un copil de tip anxios care va reactiona diferit la severitatea parintiilor comporativ cu un copil calm si tolerant. Interactiunea evocativa inteleasa ca raspunsuri diferite ale indiviziilor intre ei ca urmare a experientelor impartasite, acelasi autor ofera exemplu copilului care refuza sa fie mangaiat sau luat in brate, evocand astfel o relatie deficitara dintre el si parinti. Interactiune proactiva, specifica varstelor mai mari respectiv preadolescenta si adolescenta, cand copilul nemultumit de mediu isi va construi altul care ii va modela personalitatea. Astfel, un tip sociabil cu parinti introvertiti va incerca sa se integreze intr-un grup in care va fi valorizat si care va putea manifesta aceasta trasatura de temperament

Metode folosite in studiul mediului Dintre metodele folosite de adeptii rolului mediului in dezvoltarea psihica amintim urmatoarele:-descoperirea unor cazuri celebre de copii salbatici (hommo lupus). Un caz a fost descoperit in Brasov unde un tanar a fost crescut intr-o padure de catre animale.-studierea talentelor si mai cu seama a gemenilor- studierea gemenilor monozigoti sau dizigoti -studiul copiilor proveniti din orfelinate.Dintre procesele psihice sau dimensiuni de personalitate cele mai studiate pentru a sustine sau argument rolul mediului amintim inteligenta.