Rolul mamei in dezvoltarea copiilor

Rolul mamei in dezvoltarea copiilor

Autor psiholog drd. Loredana Mihalca

04.03.2005

E 8 martie, o zi speciala, dedicata femeii sau mamei in care ar trebui sa ne gandim la EA si sa ii multumim pentru rolul pe care il are in dezvoltarea copilului. Dar care este rolul mamei in dezvoltarea copilului? Cat de mult poate mama influenta dezvoltarea emotionala, sociala si comportamentala a copilului? Cum trebuie sa se comporte mama, astfel incat influenta ei sa fie benefica dezvoltarii armonioase a copiilor?Studiile din psihologia dezvoltarii incearca sa raspunda la aceste intrebari, aratand ca sanatatea emotionala si psihica a copiilor se bazeaza pe modul in care mamele ii ingrijesc in primii ani de viata. In multe dintre aceste studii este subliniata valoarea coplesitoare a dragostei materne, a imbratisarilor, a suportului, a atasamentului securizant cu mama asupra dezvoltarii emotionale si sociale a copilului. Delsky a precizat ca timpul scurt petrecut de mama cu copilul sau, lipsa unei ingrijiri de calitate a acestuia si multiplele inconsistente in educare duc la sporirea riscului aparitiei unui atasament mama-copil insecurizant, mai ales daca sensibilitatea maternala este scazuta (mama isi respinge copilul sau nu este disponibila emotional pentru copil). Acest tip de atasament influenteaza reprezentarile copilului despre sine si ceilalti, competenta sociala (initierea si mentinerea unor relatii sociale) si reglarea emotionala a copilului (adaptarea reactiilor emotionale la diferite situatii). Pentru dezvoltarea unui atasament securizant este cruciala abilitatea mamei de a-si auzi copilul si de a raspunde la semnalele pe care acesta i le transmite. Lipsa raspunsului mamei la semnalele copilului determina aparitia unor dereglari in exprimarea emotionala a acestuia. Copiii trebuie sa creada ca mama le confera siguranta, ca este interesata de problemele si preocuparile lor, deoarece acelora care le lipseste increderea sunt dificil de ghidat si de disciplinat.

Apoi copiii care nu au o legatura stabila si afectiva cu mama, a caror mama nu este "acolo pentru ei", fizic sau psihic prezinta intr-o mai mare masura riscul de a dezvolta diferite disfunctii (emotionale, comportamentale). In acest sens s-a demonstrat ca mamele copiilor cu probleme de comportament foarte rar explica si justifica un ordin pe care il dau sau o masura pe care o iau, nu se relationeaza cu acestia si nu le raspund in mod adecvat. Copiii transfera emotiile negative sau strategiile de reglare emotionala neadecvate invatate de la parinti in relatiile lor cu ceilalti copii ceea ce duce la aparitia unor probleme de relationare si chiar la agresivitate.

Cu alte cuvinte mama joaca un rol central in dezvoltarea copilului din punct de vedere emotional, social si pana la urma psihic. Aceasta afirmatie este inca adevarata chiar si in zilele de azi cand tatii sunt din ce in ce mai mult implicati in cresterea copiilor. De ce? Poate pentru ca in general mamele sunt mai disponibile emotional decat tatii.

In continuare va prezentam cateva recomandari pe care le puteti utiliza in cresterea si educarea copiilor dumneavoastra pentru a contribui la dezvoltarea lui:

Bucurati-va impreuna cu copilul d-voastra de toate momentele lui de fascinatie, incantare, mandrie, reusita. Invatati cat mai multe despre caracteristicile de dezvoltare cognitiva, emotionala si sociala a copilului. Informati-va despre interesele si despre ceea ce il motiveaza pe copil sa se implice in diverse activitati. Lasati-l pe copil sa inteleaga ca este foarte important pentru d-voastra.

Dezvoltati-i copilului increderea in fortele proprii, incurajandu-l sa vorbeasca despre el (preferinte, calitati, abilitati).

Invatati-l pe copil sa isi exprime opiniile si dorintele, incurajandu-l sa isi verbalizeze nevoile si sa isi exprime parerea despre diverse evenimente sau personaje.

Ajutati-l pe copil sa-si dezvolte capacitatea de reglare a emotiilor si de rezolvare a conflictelor (verbalizarea emotiilor in diverse situatii, rezolvarea conflictelor altfel decat prin agresivitate).

Aratati-i copilului ca este normal sa greseasca (incurajarea de a incerca inca o data sau de a face mai bine data viitoare).

Nu uitati deci ca rolul dumneavostra in dezvoltarea emotionala, sociala si psihica a copilului este crucial.