Rolul lui Antim Ivireanul Rolul lui Antim Ivireanul în propăşirea culturii româneîn propăşirea culturii române

ANTIM IVREANUL• din botez Andrei,

tipograf, gravor şi apoi ierarh în Ţara Românească 1708-1716

• a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi.

• Născut în 1650, în Iviria (Georgia sau Gruzia), ucis în sept.-oct.1716

• Luat de tânăr în robie de turci şi dus la Istambul (Constantinopol), eliberat, a trăit în preajma Patriarhiei ecumenice, unde a învătat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum şi limbile greacă, arabă şi turcă; probabil tot acum a fost călugărit sub numele Antim şi hirotonit ieromonah.

• Meşteşugul tiparului îl deprinde după venirea în Ţara Românească, adus fiind de domnitorul Constantin Brâncoveanu

• După cuprins, tipăriturile lui Antim se grupează în cărţi pentru:

• combaterea calvinismului, catolicismului şi întărirea Ortodoxiei

• cărţi de slujbă bisericească

• cărţi de îndrumare religioasă şi filosofică

• cărţi populare

• A condus, începând cu anul 1691, tipografia domnească din Bucureşti, unde sunt imprimate 4 cărţi:

• Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691)

• Slujba SfinteiParaschiva şi a Sfântului Grigore Decapolitul (1692)

• Evanghelierul greco –român (1693) • Psaltirea (1694).

• 1696-1701 este egumen la Snagov, unde înfiinţează o tipografie şi sunt tipărite 15 cărţi printre care:

• Antologhion• Evanghelia (1697)• Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698)• Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă

(1699• Învăţături creştineşti (1700)• Floarea darurilor• Liturghierul greco-arab• Proschinitarul Sf. Munte Athos (1701).

• Întors la Bucureşti, contribuie, în perioada 1701-1705, la tipărirea a încă 15 cărţi, printre care:

• Ceaslov greco-arab (1702)

• Noul Testament (1703).

• 1705-1708 este ales episcop la Râmnic, unde înfiinţează o tipografie în care sunt tipărite 9 cărţi, printre care:

• Învăţătură pe scurt pentru taina pocăinţei (lucrare originală),

• Tomul bucuriei (1705)• Liturghier cu Molitfelnic (1706).• În 1705 imprima o superbă ediţie de

"Antologhion" în româneşte

• 1708-1716 este Mitropolit al Ţării Româneşti.• Mută tipografia de la Râmnic la Târgovişte unde sunt

tipărite încă 18 cărţi, printre care: • Învăţătură bisericească la cele mai trebuincioase şi mai

de folos pentru învăţătura preoţilor• Catehism (lucrare originală)• Psaltire (1710)• Octoih (1712),• Evhologhion• Liturghier (1713)• Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca

să păzească fieştecarele din preoţi şi din diaconi deplin şi cu cinste datoria hotarului său 1714 (lucrare originală).

• În anul 1715 mută tipografia la Bucureşti. De menţionat: Sfătuiri creştine politice către domnitorul Ştefan Cantacuzino (1715) (lucrare originală).

• În manuscris au rămas două lucrări originale importante:

• Chipurile Vechiului si Noului Testament, care cuprinde 503 portrete in medalion, cu diferite personaje biblice (se află în prezent la Kiev)

• Didahiile, o culegere de 28 de predici şi 7 cuvântări ocazionale (au fost editate în 1962 de Gabriel Ştrempel).

• Didahiile -opera sa principală (carte de predici şi învăţături) -a circulat în manuscris, restrâns;

• au fost tipărite prima dată de Ioan Bianu în 1886, cu mai multe retipăriri ulterioare, fragmentare, urmate de o ediţie critică şi de publicarea întregii opere a Sfântului Antim, ediţie completă, la Editura Minerva, în 1972, apoi în 1997.

• În decursul vieţii sale a patronat tipărirea a 63 de cărţi (38 tipărite de el însuşi), în limbile greacă, slavonă, română şi arabă.

• A făcut muncă de traducător, contribuind decisiv la promovarea limbii române ca limbă de cult, a fost miniaturist, caligraf, gravor talentat.

•        Antim a contribuit mult la introducerea limbii române în biserică, precum şi la promovarea ei în scris. Dintre cele 38 de cărţi tipărite de el însusi, 24 au aparut în româneşte. Sunt scrieri de doctrina teologică ortodoxă, dar şi cărţi cu caracter didactic şi moral (Pilde filosofeşti, 1713) sau chiar scrieri laice cu caracter popular, precum "Alexandria" sau "Floarea darurilor".

• După limbă, Antim a tipărit • 30 de cărţi în greceşte• 24 în româneşte• una în slavonă• 5 slavo-române• 2 greco-arabe• una greco-română• Antim are 4 lucrări ale lui• la 10 le-a scris predosloviile• pentru 5 a întocmit versurile• la 6 a scris cuvântul de iertăciune de la sfârşit• iar 6 cărţi sunt traduse de el în limba greacă• 6 volume au fost tipărite cu cheltuiala sa• cinci cu blagoslovenia sa• iar 10 au fost date de pomană cititorilor.

• A format numeroşi ucenici, printre care cei mai importanţi sunt Mihail Ştefan şi Gheorghe Radovici.

• Este considerat unul dintre cei mai importanţi tipografi din cultura medievală românească.

• Cea mai înaltă expresie a cuvântului rostit, până la acea dată, o constituie opera sa de căpătâi Predicile sau Didahiile, pe care Antim le-a ţinut la unele duminici şi sărbători, în timpul păstoririi sale. Aceasta îl aşează printre cei mai mari oratori bisericeşti ai tuturor timpurilor, cu nimic inferior clasicilor din Apus, şi mai cu seamă îl transformă pe Antim în întemeietorul oratoriei religioase la noi, la români. Predica sa este o predică gândită şi trăită, compusă şi aşezată cu răbdare pe hârtie după regulile omileticii, şi expusă cu convingere, cu alte cuvinte o predică elaborată cu înaltă competenţă

• opera tipărită, ca şi cea rămasă în manuscrise, îl arată ca patriot până la sacrificiul vieţii sale, luptător angajat pentru triumful deplin al limbii române în Biserică şi pentru respectarea autonomiei ei, educator al clerului şi credincioşilor.

• A ctitorit Mănăstirea Antim din Bucureşti (1713-1715), executată după planurile proprii şi cu pridvorul sculptat de el însuşi şi a executat portretul lui Constantin Brâncoveanu.

• Semnătura mitropolitului

• Dintre creaţiile personale: • - Chipurile Vechiului şi Noului

Testament (1709) cu sute de miniaturi pictate de Sfântul Antim.

• - Aşezământul Mânăstirii Antim (1713)

• - Învăţătură pe scurt pentru taina pocăinţii (1705)

• - Învăţătură bisericească (1710) • - Capete de poruncă (1714).

• Sfântul Antim este considerat alături de Coresi - drept cel mai mare tipograf din vechea cultură românească.

– Realizator FÎNARU DAN-IONUŢ ,clasa a –XI-a A, Liceul Teoretic “Ioan Slavici”- Panciu,Vrancea

– Coordonator Prof. Popa Liliana