rolul activitatilor extracurriculare in dezvoltarea copiilor

7
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR EDUCATOARE GR. I , AILOAIEI-IORDACHE DORINA-GEORGETA, GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL HĂNEŞTI, JUDEŢUL BOTOŞANI MOTTO “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i invăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea copilului”) Învăţământul preşcolar ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar, are scopul de a oferi copiilor aflaţi la vârsta preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normala şi deplină. Ea are în vedere asigurarea acelor experienţe care să ţină seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale şi de activitatea sa fundamentală – jocul. Obiectivul fundamental al educaţiei preşcolare este de a permite fiecărui copil să-şi urmeze drumul personal de creştere şi dezvoltare oferind suport pentru: - Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia; - Dezvoltarea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi; - Descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de sine pozitive; - Sprijinirea copilului de a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite necesare activităţilor viitoare din şcoală; Pregătirea copiilor pentru şcoală a fost şi este o problemă de mare actualitate mai ales în condiţiile intensificării şi acelerării întregului proces de învătământ, a schimbărilor din învăţământul preşcolar, a Programului de reformă a educaţiei timpurii iniţiat de MECI. Acest program vizează optimizarea şi eficientizarea calităţii educaţiei la vârstele timpurii, pentru a putea răspunde actualelor exigenţe sociale, cât şi celor de dezvoltare personală. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, de interacţiunile cu ceilalţi, de organizarea mediului şi activităţile sau situaţiile de invăţare special create. În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat, pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată. Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei , unde se modelează ,,materialul” uman care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute, unele fiind chiar imprevizibile. Necesităţile curente ale activităţii instructiv – educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea fiinţei umane pe care o prelucrăm, pentru a găsi mijloacele şi strategiile cele mai eficiente.

description

despre activităţile extracurriculare

Transcript of rolul activitatilor extracurriculare in dezvoltarea copiilor

Page 1: rolul activitatilor extracurriculare in dezvoltarea copiilor

ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR

EDUCATOARE GR. I , AILOAIEI-IORDACHE DORINA-GEORGETA, GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL HĂNEŞTI, JUDEŢUL BOTOŞANI

MOTTO “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i invăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)

Învăţământul preşcolar ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar, are scopul de a oferi copiilor aflaţi la vârsta preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normala şi deplină. Ea are în vedere asigurarea acelor experienţe care să ţină seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale şi de activitatea sa fundamentală – jocul.Obiectivul fundamental al educaţiei preşcolare este de a permite fiecărui copil să-şi urmeze drumul personal de creştere şi dezvoltare oferind suport pentru:

- Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia;

- Dezvoltarea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi;

- Descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de sine pozitive;

- Sprijinirea copilului de a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite necesare activităţilor viitoare din şcoală;Pregătirea copiilor pentru şcoală a fost şi este o problemă de mare actualitate mai ales în

condiţiile intensificării şi acelerării întregului proces de învătământ, a schimbărilor din învăţământul preşcolar, a Programului de reformă a educaţiei timpurii iniţiat de MECI. Acest program vizează optimizarea şi eficientizarea calităţii educaţiei la vârstele timpurii, pentru a putea răspunde actualelor exigenţe sociale, cât şi celor de dezvoltare personală.

Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, de interacţiunile cu ceilalţi, de organizarea mediului şi activităţile sau situaţiile de invăţare special create.

În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat, pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată. Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei , unde se modelează ,,materialul” uman care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute, unele fiind chiar imprevizibile.

Necesităţile curente ale activităţii instructiv – educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea fiinţei umane pe care o prelucrăm, pentru a găsi mijloacele şi strategiile cele mai eficiente.

Studierea şi cunoaşterea personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor.

Cunoaşterea potenţelor individuale ale elevului, a înclinaţiilor şi aspiraţiilor lui ajută la orientarea fiecăruia către tipul şi profilul de şcoală cel mai potrivit, la îndrumarea către profesia în care se va putea realiza optimal.

Problema studierii şi cunoaşterii personalităţii copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi, mult mai largi, mai bogaţi şi mai diverşi, pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute.

Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei; ele sunt activităţi extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea educatoarelor.

Activitatea extracurriculară în sine, prin structură, conţinut specific, este firesc complementară activitaţii de învăţare realizată în grădiniţă.

După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale: educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi - şi educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ.

Page 2: rolul activitatilor extracurriculare in dezvoltarea copiilor

Ca fiind parte integrantă a procesului instructiv-educativ, activităţile extracurriculare trebuie să respecte reperele oricărei activităţi didactice :

a)comunicarea în cadrul căreia se asigură climatul educaţional, individualizarea comunicării şi modalităţile comunicării ;

b)etica relaţiilor educatoare-preşcolar bazate pe valori, conduită, considerarea preşcolarului ca partener educaţional;

c)strategii de management :I-proiectarea activităţii – stabilirea realistă a obiectivelor, actualizarea conţinutului de

învăţare în funcţie de cunoştinţele elevilor, adaptarea conţinutului la particularităţile cognitive, selectarea metodelor participative pentru valorificarea potenţialului creativ, selectarea tehnicilor de lucru diversitatea şi atractivitatea activităţilor, utilizarea adecvată a tehnicilor auxiliare ;

II –implementarea – parcurgerea etapelor de învăţare – proiectare, adaptarea la contexte, gestionarea corectă a metodelor şi tehnicilor de lucru, gestionarea eficientă a timpului, claritatea explicaţiilor şi cerinţelor, transformarea elevilor din consumatori de informaţie în producători de informaţie ;

d)evaluarea – proiectarea activităţilor de evaluare corespunzătoare, selectarea eficientă a metodelor de evaluare în vederea obţinerii unui feed-back rapid asupra atingerii obiectivelor, diversificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare, prezenţa elementelor de noutate şi inovaţie în produsele copiilor;

Întreg colectivul didactic urmăreşte ca activităţile extracurriculare să fie cât mai eficiente, consistente, care să se poată organiza la nivelul grădiniţei fără costuri prea mari financiare şi de timp.

Activităţile extracurriculare trebuie să pună în valoare responsabilitatea individuală şi în grup, socializarea, autocontrolul, realizarea de sine prin conformism, realizarea de sine prin independenţă;

Pentru succesul şi complementaritatea activităţilor desfăşurate în afara orelor de curs educatoarele ar trebui să ţină cont de următoarele recomandări: oferiţi preşcolarilor dotaţi o îmbogăţire pe orizontală şi pe verticală a materiei; încurajaţi lucrul şi acasă; purtaţi discuţii asupra posibilităţii preşcolarilor de a-şi gestiona creativ timpul liber; stimulaţi apariţia ,,hobby-urilor “; descoperiţi şi cultivaţi talente .

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.

Având un caracter atractiv, preşcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.

Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul responsabilităţii şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi făţă de scopurile urmărite.

În Grădiniţa cu program normal Hăneşti activităţile extracurriculare sunt direcţionate pe următoarele repere :

A). ACTIVITĂŢI DE PROTECŢIA PERSOANEI : în cadrul cărora se pune accent pe activităţi de educaţie rutieră ,educaţie P.S.I., norme elementare de protecţie civilă.

Prin parteneriatul educaţional încheiat cu agenţii de poliţie din comună, prin întâlnirile pe care le-am organizat, copiii au înţeles mai uşor că normele de educaţie rutieră trebuie respectate deoarece acestea asigura de fapt protecţia asupra propriilor persoane. În semn de recunoştinţă, copiii au dorit să-i colinde de Crăciun, să le trimită felicitări confecţionate cu drag de 1 Martie, de Paşti.

Prin întâlnirile cu seful comisiei comunale de prevenire a situaţiilor de urgenţă, au aflat mai multe informaţii despre educaţia P.S.I. şi normele elementare de protecţie civilă. Toate aceste informaţii i-au făcut pe copii mai atenţi, mai responsabili, mai motivaţi.

In acest sens, copiii sunt îndrumaţi şi ajutaţi să înţeleagă sensul şi semnificaţia normelor şi a valorilor morale; să analizeze fapte şi împliniri de viaţă, reale şi posibile, în spiritul normelor şi valorilor morale acceptate în societate; să aprecieze, obiectiv, conduita proprie şi a celorlalţi potrivit unor imperative morale; să înţeleagă notele esenţiale ale unor trăsături de voinţă necesară în activitatea lor ca : perseverenţa, consecvenţa, iniţiativa, curajul şi să asigure concordanţă între vorbe şi fapte; să manifeste grijă, interes şi să participe activ la protejarea mediului ambiant natural.

B).ACTIVITĂŢI IGIENICO-SANITARE: Prin parteneriatele educaţionale încheiate cu medicul de familie, dr. Scobioală Vasile , cu doctorul veterinar, dl. dr. Caziuc Marcel dar şi cu patronul brutăriei „Donifa” Botoşani, dl. Dulceanu Nicolae care are un punct de lucru la Hăneşti, prin vizitele copiilor la aceste instituţii dar şi prin prezenţa acestor personalităţi în grădiniţă, copiii au aflat răspunsul la întrebări precum:,,Cum ne pregătim locul de muncă? ,Cum ne pregătim pentru scoală?, Ne preocupăm pentru o viaţă sănătoasă! etc. Am organizat concursuri gen ,,Cine ştie câştigă “, i-am

Page 3: rolul activitatilor extracurriculare in dezvoltarea copiilor

colindat şi le-am arătat mulţumirea domniilor lor invitându-i la diferite manifestări artistice şi plastice precum scenete pe teme sanitare, carnavaluri, expoziţii de desene şi colaje. Aceste activităţi au ajutat copiii să devină capabili să se cunoască pe sine ( dezvoltarea percepţiilor, sentimentelor, a gândirii; adaptarea la propriile nevoi), să intre în relaţii cu alţii ( să cunoască realităţile sociale); să intre în relaţii cu mediul social apropiat ( să se apropie de informaţii). Sub influenţa rigorilor şi a regulilor morale cu care intră în contact, se produce o schimbare de fond a întregii activităţi psihice, are loc trecerea progresiva a gândirii copilului de la contemplarea şi înţelegerea intuitivă a fenomenului, a cazului la logica regulii, a legii pe care o exprima cazul, fenomenul si operarea in aceasta concepţie, fapt ce reprezintă o adevărata schimbare în actul de cunoaştere, o schimbare de structura a înţelegerii. Se modifică trebuinţele, interesele, preferinţele, se dezvoltă relaţiile cu cei din jur.

C)ACTIVITĂŢI CULTURAL- EDUCATIVE: în cadrul cărora diferenţiem următoarele paliere :-activităţi educative axate pe zile tematice cuprinse şi în Calendarul U.N.E.S.C.O . Ziua

Mondială a Pământului, Ziua Mondială a Sănătăţii, Ziua Mondială pentru Climă, Ziua Mondială a Protecţiei Naturii şi Mediului Înconjurător, Ziua Mondială a Nutriţiei, Ziua Internaţională a Copilului, Ziua Europei etc, cu prilejul cărora am desfăşurat activităţi variate : vizionari de filme documentare cu conţinut adecvat, serbări, concursuri de desene, de creaţie practico-aplicativă ,expoziţii tematice, drumeţii. Prin aceste acţiuni s-a urmărit iniţierea copiilor în practicarea unui comportament activ, responsabil, capabil de toleranţă şi respect faţă de sine şi de ceilalţi, conştient de drepturi şi de îndatoriri, liber şi deschis spre alte culturi.

- activităţi dedicate evenimentelor naţionale şi locale .În cadrul acestora din urmă ,am marcat de fiecare dată în cadrul grădiniţei zilele :15 ianuarie, 24 ianuarie, 8 martie, ziua eroilor, 1 decembrie, etc, prin programe artistice, expoziţii de desene, concursuri. Am organizat împreună cu d-na bibliotecară Manole Valentina de la Biblioteca Comunală, numeroase acţiuni comune precum: prezentări de carte ”Carte frumoasă - cinste cui te-a scris”, concursuri de genul „ Cel mai bun …recitator, solist, actor, povestitor”; am desfăşurat şezători literar-artistice „Dor de Eminescu”, „Creangă –mereu copil”, etc. Prin aceste manifestări, se îmbină utilul cu plăcutul şi literatura, se dezvoltă dragostea faţă de frumos, se oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor, se dezvoltă gândirea critică şi se stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală. Tot aici un rol important îl au şi şezătorile prin care se accentuează conservarea datinilor şi obiceiurilor naţionale şi locale.

Educaţia religioasă trebuie să înceapă încă din copilărie deoarece copilul poate fi mai influenţat religios– moral când este mic decât mai târziu. Deprinderile bune, formate în copilărie, rămân uneori valabile pentru întreaga viată. Acţiunea de iniţiere în taina vieţii creştine, de formare a personalităţii religioase „după chipul lui Hristos“, urmărindu-se informarea şi formarea preşcolarilor în vederea atingerii idealului vieţii de creştin, asta s-a avut în vedere atunci când s-a încheiat parteneriatul educaţional cu preotul Damian Gavril, de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Hăneşti .

Manifestările cultural religioase – printre care şi serbările preşcolare, antrenează de fiecare dată un număr foarte mare de copii. Ele conduc la promovarea unui înalt nivel de dezvoltare a personalităţii religios morale. De obicei ele se realizează complementar cu activităţile obligatorii, punându-se accent într-o mai mare măsură pe latura exterioară şi expresivă a acestora, pe dezvoltarea vieţii afective şi formarea unor impresii personale faţă de personaj, de perioada istorică şi geografică a acţiunii pe care o interpretează. Eficienţa şi atractivitatea acestor serbări depind de ingeniozitatea fiecărui cadru didactic. Dacă vom tine cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, de aptitudinile şi posibilităţile de interpretare a personajului, dacă vom şti să transmitem cum se cuvine teoria legată de ceea ce vrem să pună copiii în scenă, rezultatele vor fi de durată şi cu eficienţa mai mare. Colindele – versuri cântate -reprezintă o predică orală, o cateheză transmisă din om in om şi în special, transmisă prin copii până în zilele noastre. Copiii înţeleg mesajul, le iubesc, sunt emoţionaţi, îşi sădesc şi întăresc credinţa în Dumnezeu . Colindele in cadrul serbărilor ne înfăţişează imensa bucurie a copiilor de a transmite mesajul Naşterii Domnului iar colindătorii îşi îndeplinesc misiunea de propovăduitori ai credinţei. Aşa ne-a învăţat sfântul părinte şi de aceea colindele copiilor au răsunat asemenea unui cor de îngeri în zilele de Sf. Nicolae şi de Crăciun. Frumoase au fost şi întâlnirile cu ocazia altor momente cu caracter religios: împărtăşirea, deniile, mersul la cimitir. De asemenea copiii au fost profund impresionaţi la vizitarea şi altor lacaşe de cult  : biserici şi mânăstiri, chilii (Putna, Moldoviţa, Suceviţa, Rădăuţi).

-activităţi desfăşurate în cercul de creaţie artistico –plastică şi practică ,,Tinere talente” au avut ca scop participarea cu desene, picturi, colaje, felicitări, la numeroase concursuri internaţionale, naţionale şi interjudeţene, răsplătite cu numeroase premii şi menţiuni.

Page 4: rolul activitatilor extracurriculare in dezvoltarea copiilor

Grupa mijlocie a obţinut numeroase diplome:Concursul internaţional „Sărbători şi tradiţii în Europa „ Podul Iloaiei, Iaşi: 1 Premiul IExpoziţia Internaţională „Crăciunul în Europa”: 2 Premii I, 1 Premiul II, 1 Premiul III, 1

Menţiune.Concursul internaţional „Smarty” Piteşti, Argeş: 1 Premiul IConcursul Naţional „Mirajul Crăciunului” Baia Mare, Maramureş: 2 Premii I, 2 Premii IIIConcursul Naţional „Lumină şi Culoare ” Căiuţi, Bacău: 6 Premii I, 6 Premii II, 1 Premiul III,

11 MenţiuniConcursul Naţional „Toamna cea bogată” ed. I Borşa, Cluj: 5 Menţiuni Concursul Naţional „Toamna cea bogată” ed. II Borşa, Cluj: 1 Premiul IConcursul Naţional „Uite vine Moş Crăciun” Pilu, Arad: 2 Premii I, 2 Premii II, 2 Premii III, 3

MenţiuniConcursul Naţional „Sărbătoarea Crăciunului - obiceiuri şi tradiţii”, Peciu Nou, Timiş: 1

MenţiuneConcursul Naţional „O ce veste minunata” Sântana, Arad: 5 Premiul IConcursul Naţional „Sărbătorile de iarnă prin ochii copiilor” Câmpulung, Argeş: 1 Premiul IConcursul Naţional „Sărbătorile de iarna” Vlădeni, Botoşani : 3 Premii IConcursul Naţional „Sărbătorea anotimpurilor” Clinceni ,Ilfov: 2 Premii I, 3 Premii II, 3 Premii

III, 3 MenţiuniConcursul Naţional „Tolba lui Moş Nicolae” Pralea, Căiuţi, Bacău: 1 MenţiuneConcursul Naţional „În aşteptarea lui Moş Nicolae” Buzău: 1 Premiul I, 1 Premiul II, 1

Premiul III, 2 MenţiuniConcursul Naţional „Miracolul sărbătorilor de iarnă” Baia de Fier, Gorj: 2 Premii IConcursul Naţional „Crăciunul- Miracol în culoare” Slatina, Olt: 1 Premiul I, 2 Premii de MeritConcursul Interjudeţean „Iarna- obiceiuri şi tradiţii” Giurgiu: 1 Premiul I, 1 Premiul II, 1

Premiul IIIConcursul Interjudeţean „Iarna pe uliţă „Cuza Vodă ,Călăraşi, 1 Premiul I, 1 Premiul IIIDe asemenea mai sunt încă 10 concursuri de la care aşteptăm rezultate.

-Vizionarea unor filme, spectacole de teatru , spectacole de teatru de păpuşi precum şi a emisiunilor tv specifice vârstei lor, poate constitui de asemenea o sursa de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în organizarea unor acţiuni interesante, astfel făcând cunoştinţă cu lumea artei. Filmul comic, spectacolele cu caracter distractiv au darul să stârnească râsul copiilor prin diverse contraste de situaţii sau ironii. Desenele animate sunt cele mai gustate de către copii datorită, mai ales, liniei stilizate pe care o au imaginile. Educatoarele au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii şi selecţionarea emisiunilor, programelor distactive care au o influenţă pozitivă mai evident conturată, dezvoltandu-le  dragostea faţă de estetic şi reprezintă un nesecat izvor de satisfactii, bucurii, creeză buna dispoziţie, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. -Sărbătorirea unor zile de naştere în cadru festiv au avut impact mare asupra copiilor. Aceste activităţi s-au desfăşurat cu părinţii alături, copii simţindu-se preţuiţi, protejaţi, importanţi. Copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi sărbătoriţilor momente de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.

D)ACTIVITĂŢI SPORTIV –TURISTICE : cu accent pe întreceri sportive de 1 Iunie, drumeţii, excursii la Grădina zoologică, vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intuit şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale ţarii. Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de arta. De asemenea am organizat concursuri de dansuri populare şi de dans ritmic.

E) ALTE ACTIVITĂŢI DE CUNOAŞTERE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR : excursii de observare a mediului înconjurător cu schimbările din natură din anotimp în anotimp, de îngrijire a parcului de joacă .

În cadrul acţiunilor turistice, copiii îşi pot forma afecţiunea faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. Aceştia sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le colectează, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.

Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii, cât şi de factorii educaţionali în măsura în care :

valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea procesului de învăţământ ;

Page 5: rolul activitatilor extracurriculare in dezvoltarea copiilor

formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;participarea este liber consimţită, necodiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută;au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;sunt caracterizare de optimism şi umor;creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.In acelaşi timp rolul acestor activităţi extracurriculare au un caracter colectiv care conduc la

« sudarea legăturii » dintre cei mici, îi învaţă să trăiască în grup, să aparţină unui grup.

BIBLIOGRAFIE- Ministerul Educaţei şi Cercetării, Institutul de Ştiinte ale Educaţiei Revista Învăţământului

preşcolar, 3-4/2006, - IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de

instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001- PREDA. VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura

« Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova 2009- LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,

Bucureşti, 2007 -Noul Curriculum pentru învăţământ preşcolar 3-6/7 ani - E.PAUN, R. IUCU, Educaţia preşcolară în România, Editura Polirom 2002- V. DUTU, G. SERBAN, M. CALIN, V.POPA, D.SOARE, G. PLETEA, M. DRAGHICI, N.

CONSTANTIN Aplicarea noului curriculum pentru educaţie timpurie – o provocare?, Editura Diana 2008