Robin Cook - Şocul

8/20/2019 Robin Cook - Şocul

1/3241


2/324

Robin Cook

ŞOCUL

www.virtual-project.eu

Traducere din limba englez !i note O"#" CR$%T&"

RO'$# COO( Shock )**1

R"O )**+

)

http://www.virtual-project.eu/http://www.virtual-project.eu/


3/324

,rolog

",R$L$& 1

— Staţi comod? o întrebă doctorul Paul Saunders pe pacientasa, Kristin Overmeyer, care stătea întinsă pe vechea masă deoperaţii, purtând doar o cămaşă de spital ără spate!

— "red că da, răspunse Kristin, deşi nu se simţea deloc înlar#ul ei!

Spitalele îi stârneau întotdeauna o stare de nelinişte care,

deşi suportabilă, era neplăcută, iar sala în care se ala acum eradeosebit de de$a#reabilă! %ra un ost amiteatru de operaţii, alcărui decor era e&act opusul utilitarismului steril al unui spitalmodem! Pereţii erau acoperiţi cu aianţă de un verde ca ierea,isurată, cu pete întunecate, probabil de sân#e vechi, caremurdăreau tencuiala subţire! 'răta mai de#rabă ca o scenădintr(un ilm de #roa$ă #otic plasat în secolul alnouăspre$ecelea, decât ca o încăpere întrebuinţată în pre$ent!%rau, de asemenea, rânduri de scaune care dispăreau înîntuneric dincolo de cercul de lumină aruncat de lămpilechirur#icale! )oroc că scaunele erau #oale!

— *"red că da+ nu sună prea convin#ător, spuse doctorulSheila onaldson, care se ala de cealaltă parte a mesei deoperaţii aţă de doctorul Saunders!

-âmbi în .os către pacientă, cu toate că sin#urul semn vi$ibil

u o încreţitură în colţul ochilor! /n rest aţa îi era ascunsă demasca şi de boneta chirur#icală!— 0reau să se termine odată, rosti cu #las pierit Kristin!/n acel moment, îşi dorea să nu se i oerit pentru donaţia de

ovule! 1anii aveau să(i oere un #rad de independenţă materialăde care puţini dintre cole#ii ei studenţi la 2arvard se bucurau,dar asta părea mai puţin important acum! Sin#ura ei consolareera că în curând va i adormită3 operaţia minoră prin care urmasă treacă era nedureroasă! 'tunci când i se oerise posibilitateasă alea#ă între aneste$ie #enerală sau locală, o alesese pe

/


4/324

prima ără să e$ite nici o clipă! 4ucrul pe care şi(l dorea cel maipuţin era să ie trea$ă atunci când îi vor introduce în abdomen osondă lun#ă de trei$eci de centimetri!

— Sper că vom putea re$olva chestia asta a$i, îi spuse Paulsarcastic doctorului "arl Smith, aneste$istul!

Paul avea multe de ăcut în $iua aceea şi alocase numaipatru$eci de minute pentru operaţia care urma să înceapă!5inând seama de e&perienţa sa în ca$ul procedurii respective şide uşurinţa cu care manevra instrumentele, considera cădăduse dovadă de #enero$itate când alocase patru$eci deminute! Sin#urul motiv de întâr$iere era "arl3 Paul nu puteaîncepe până când pacienta nu era complet aneste$iată, iar

minutele se scur#eau ine&orabil!"arl nu răspunse 6 Paul se #răbea întotdeauna! "arl seconcentra asupra a ceea ce ăcea7 atinse cu stetoscopulprecordial pieptul lui Kristin! e.a îi pusese peru$ia, po$iţionasemanşonul tensiometrului, ataşase irele pentru %K8 şi instalaseo&imetrul! 9ulţumit de re$ultatul auscultării, se întinse şi traseaparatul de aneste$ie mai aproape de capul lui Kristin! :otul erapre#ătit!

— /n re#ulă, Kristin, $ise "arl pe un ton liniştitor! upă cum ţi(am e&plicat mai devreme, am să(ţi dau un pic de *lapte pentruamne$ie+! %şti #ata?

— a, răspunse Kristin! /n ceea ce o privea, cu cât mairepede, cu atât mai bine.

— Somn uşor, îi ură "arl! ata viitoare o să stăm de vorbă lareanimare!

'sta spunea de obicei "arl pacientului său înainte de a începeaneste$ia şi într(adevăr astel decur#eau lucrurile în modobişnuit! ar de data asta nu a ost aşa! ;ără să bănuiascămăcar că urma să se producă un de$astru, "arl apucă peru$iacare ieşea din pun#a cu aneste$ic şi, cu îndemânarea dată dee&perienţa, îi administră pacientei o cantitate prestabilita înuncţie de #reutatea ei, dar spre limita inerioară a do$eirecomandate! Politica "linicii de ;ertili$are


5/324

acilităţile de spitali$are ale clinicii erau limitate!/n timp ce do$a de propool olosită pentru inducerea

aneste$iei intra în corpul lui Kristin, "arl privea şi ascultaconştiincios dispo$itivele de monitori$are! :otul părea în re#ulă!

Sheila chicoti pe sub mască! *4aptele pentru amne$ie+ era

porecla haioasă pe care "arl i(o dăduse propoolului 6 unaneste$ic preparat sub orma unui lichid alb 6 iar termenulreuşea întotdeauna să o amu$e!

— Putem începe? ceru Paul!/şi mută #reutatea de pe un picior pe altul! =tia că nu putea

începe încă, dar dorea să le transmită celorlalţi nerăbdarea şinemulţumirea sa! )(ar i trebuit să(l cheme până nu era totul

#ata! :impul său era prea preţios ca să(l aştepte pe "arl să se.oace cu instrumentele lui!>#norând în continuare supărarea lui Paul, "arl se concentra

asupra testării nivelului de inconştienţa al lui Kristin! 9ulţumit căaceasta a.unsese în starea corespun$ătoare, in.ectămivacurium, un calmant muscular, pe care îl preera altormedicamente pentru intervalul scurt de absorbţie! upă cemivacuriumul îşi ăcu eectul, introduse cu dibăcie un tub

endotraheal pentru a controla căile respiratorii ale lui Kristin!'poi se aşe$ă, ataşă aparatul de aneste$ie şi(i ăcu semn luiPaul că totul era #ata!

— %ra şi timpul, mormăi Paul!%l şi Sheila puseră repede peste pacientă cearşaurile pentru

laparoscopie! 5inta era ovarul drept!"arl se instala conortabil după ce scrise datele

corespun$ătoare în re#istrul de aneste$ie! @olul său în acelmoment era să privească monitoarele în timp ce menţinea cu#ri.ă starea de inconştienţă a pacientei cu a.utorul unei peru$iide propool!

Paul se mişca repede, Sheila anticipându(i iecare mişcare,împreună cu "onstance 1artolo, sora care(l asista pe chirur# şi9ar.orie 2icAam, cealaltă asistentă, echipa lucra cu eicienţaunui metronom! /n acest moment nimeni nu mai vorbea!

1 %&amen vi$ual al cavităţii abdominale Bdestinsă în prealabil prinin.ectarea de aer sau #a$ sterilC, cu a.utorul unui endoscop introdus prinperetele abdominal sau pe cale va#inală, Bn!tr!C!

+


6/324

Primul obiectiv al lui Paul era să introducă trocarul aparatuluide insulaţie pentru a umple cavitatea abdominală a pacienteicu #a$! "rearea unui spaţiu cu #a$ ăcea posibilă intervenţialaparoscopică! Sheila îl a.uta apucând din două părţi de pieleade lân#ă buric cu pense cu tion şi tră#ând în sus peretele

abdominal rela&at! /ntre timp, Paul ăcu o mică inci$ie la ombilicşi apoi începu să introducă acul de insulaţie 0eress, lun# deaproape DE de centimetri! 9âinile sale e&perimentate percepurădouă pocnituri distincte la intrarea acului în cavitateaabdominală! /n timp ce ţinea erm acul de manşonul $imţat, Paulactivă aparatul de insulaţie! >mediat, dio&idul de carbon începusă se răspândească în cavitatea abdominală a lui Kristin cu un

debit de un litru pe minut!/n timp ce aşteptau să se acumule$e înăuntru cantitateaadecvată de #a$, se produse de$astrul! "arl era preocupat săurmărească monitoarele de suprave#here a activităţiicardiovasculare şi respiratorii, ca să vadă semnele care indică ocreştere a presiunii intraabdominale şi nu observă două lucruriaparent inoensive7 o $batere a pleoapelor lui Kristin şi o uşoarăîndoire a piciorului ei stân#! /n ca$ul în care "arl sau oricine

altcineva ar i vă$ut aceste mişcări şi(ar i dat seama că nivelulde aneste$iere al lui Kristin devenea insuicient! 'ceasta eraîncă inconştienta, dar aproape de a(şi recăpăta cunoştinţa, iardisconortul presiunii crescânde din abdomen nu ăcea decât să(i #răbească tre$irea!

eodată, Kristin #emu şi dădu să se ridice! )u reuşi să seridice complet în şe$ut3 "arl reacţionă din rele&, apucând(o de

umeri şi tră#ând(o în .os! ar era prea târ$iu! "ând se ridicasede pe masa de operaţii, acul 0eress din mâna lui Paulpătrunsese mai adânc în abdomen, unde străpunsese oimportantă venă intraabdominală! /nainte ca Paul să reuşeascăsă oprească aparatul de insulaţie, o bulă mare de #a$ pătrunseîn sistemul vascular al lui Kristin!

— O, oamneF stri#ă "arl au$ind începutul unui murmur derău au#ur, ca de roată de moară, când #a$ul a.unse la inimă 6

un sunet asemănător $#omotului ăcut de o maşină de spălat! %embolie #a$oasă, stri#a el! /ntoarceţi(o pe partea stân#ăF

Paul trase aară acul însân#erat şi îl $vârli într(o parte, iar


7/324

acesta scoase un $#omot metalic când se lovi de dalele podelei!/l a.ută pe "arl să o întoarcă pe Kristin, într(o încercare$adarnică de a i$ola #a$ul în partea dreaptă a inimii! Paul sespri.ini apoi de ea pentru a o menţine în po$iţie! eşi era încăinconştientă, Kristin se $bătu!

/ntre timp, "arl se #răbi să introducă, cât mai aseptic cuputinţă, un cateter în vena .u#ulară a lui Kristin! 'ceasta opusere$istenţă şi se $bătu sub #reutatea de deasupra ei!>ntroducerea cateterului era ca încercarea de a nimeri o ţintă înmişcare! 4ui "arl îi trecu prin minte să crească volumul depropool sau să(i administre$e mai mult mivacurium, dar nu vrutotuşi să piardă timpul cu asta! /n cele din urmă reuşi să i&e$e

cateterul, dar, când trase de pistonul serin#ii, nu scoase decât ospumă sân#erie! @epetă operaţiunea, dar cu acelaşi re$ultat! /şiscutură capul cu disperare, dar, înainte să apuce să spună ceva,Kristin înţepeni un moment, apoi începu să aibă o serie deconvulsii! "orpul îi era $#uduit de un atac devastator deepilepsie!

isperat, "arl încerca să acă aţa acestei noi probleme întimp ce se lupta cu sen$aţia de an#oasă din măruntaie! =tia

prea bine că aneste$iolo#ia era o proesie alată sub semnulunei rutine amorţitoare, $druncinate din când în când deepisoade de veritabilă teroare, iar de data asta era cât se poatede rău7 o complicaţie ma.oră în ca$ul unei persoane tinere,sănătoase, care era supusă unei proceduri pur opţionale!

'tât Paul, cât şi Sheila se dăduseră înapoi, cu mâinile înmănuşi sterile strânse la piept! /mpreună cu cele două asistente,

aceştia îl priveau pe "arl care se $bătea să pună capăt ataculuilui Kristin! "ând totul se termină, iar Kristin era din nou aşe$atăpe spate, nemişcată, nimeni nu scoase o vorbă! Sin#urul sunetîn aară de $#omotul va# al unui aparat de radio care se au$eaprin uşa închisă a camerei de sterili$are era cel al aparatului deaneste$ie care asi#ura respiraţia pacientei!

— "are este verdictul? întrebă în cele din urmă Paul! 0ocea saera lipsită de orice emoţie şi stârni ecou între pereţii acoperiţi cu

aianţă!"arl e&piră ca un balon care se de$umla! ;ără nici o tra#ere

de inimă, ridică pleoapele lui Kristin cu cele două de#ete


8/324

arătătoare! 'mbele pupile erau puternic dilatate şi nureacţionară la strălucirea luminii din plaon! "arl îşi scoase dinbu$unar lanterna tip stilou şi aţinti ra$a acesteia în ochii luiKristin! 'ceasta nu reacţiona în nici un el!

— )u arată bine, murmură "arl!

Se uscase #âtul! )u se mai conruntase niciodată cu oasemenea complicaţie!

— "e vrei sa $ici? ceru să ale Paul!"arl în#hiţi cu #reutate!— "eea ce vreau să $ic este că, în opinia mea, am pierdut(o!

'dică în urmă cu un minut era în re#ulă, iar acum e în comă!)ici măcar nu mai respiră sin#ură!

Paul clătină din cap în timp ce cântărea inormaţiile primite!'poi îşi scoase urios mănuşile, le a$vârli pe podea şi îşi desăcumasca, pe care o lăsă să(i cadă pe piept! Se uită la Sheila!

— "ontinuă tu procedura, da? 9ăcar ai oca$ia să mai capeţie&perienţă! =i e&ecută intervenţia pe ambele părţiF

— Serios? întrebă Sheila!— )u are nici un rost să irosim oca$ia, răspunse Paul!— "e(ai să aci? continuă Sheila!

— 9ă duc să(l #ăsesc pe Kurt 2ermann şi să stau de vorbă cuel, îi replică Paul în timp ce(şi de$le#a şi(şi scotea halatul! "utoate că este vorba de un incident neericit, am prevă$utposibilitatea ca un astel de de$astru să se producă şi măcar ne(am ăcut planuri pentru o asemenea eventualitate!

— /l vei inorma pe Spencer


9/324

— /mi pare rău, spuse "arl!Paul e$ită un moment! /i veni să(i spună aneste$istului ce

credea despre el, dar se ră$#ândi! Paul dorea să rămână cumintea limpede şi, dacă începea să discute cu "arl în acelmoment, s(ar i enervat rău! %ra destul că acesta îl ăcuse să

aştepte atâta timp!;ără a se mai obosi să(şi scoată echipamentul chirur#ical

sterili$at, Paul apucă un halat lun#, alb, de medic din încăpereacare servea drept salon chirur#ical! /mbrăcă halatul în timp cecobora pe scara cu trepte de metal! :recând de primul eta., ieşipe pelu$a pe care începeau să se arate primele semne aleprimăverii! "u haina strânsă pe lân#ă corp ca să(l apere de

raalele de vânt speciice începutului de aprilie în re#iunea )eG%n#land, #răbi pasul către construcţia de piatră de la intrarea înclinică! /l #ăsi pe şeul pa$ei în spatele biroului său $#âriat şiu$at, aplecat peste pro#ramul departamentului său pe luna mai!

acă Kurt 2ermann u surprins de sosirea bruscă a celui careconducea "linica


10/324

— 9arca maşinii?— )(am idee, recunoscu Paul!— 'lăm noi, $ise Kurt!/şi ridică ochii albaştri pentru a întâlni privirea lui Paul!— Pentru asta v(am an#a.at pe voi, spuse Paul laconic! 0reau

să vă ocupaţi de asta şi nu vreau să ştiu nimic!— )ici o problemă, încuviinţă Kurt!Puse stiloul pe birou cu #ri.ă, ca şi cum ar i ost ra#il!Preţ de o clipă cei doi bărbaţi se uitară i& unul la celălalt!

'poi Paul se ridică, se întoarse şi ieşi aară în dimineaţavântoasă de aprilie!

1*


11/324

Unu

2 OCTO3'R$& 1

OR" )/.1 +

— ;ă(mă să înţele#, îi spuse Ioanna 9eissner lui "arlton


12/324

re$ident la 982 e mult mai solicitant decât aş i cre$utvreodată!

— =i cu ce schimbă asta lucrurile? i$bucni Ioanna, incapabilăsă(şi mai ţină sub control iritarea pe care o resimţea şi caredeveni dureros de evidentă!

)u putea să nu se simtă trădată şi respinsă!— 4e schimbă oarte mult, insistă "arlton! Sunt epui$at! )u

sunt o companie plăcută! )u pot purta o conversaţie normalădespre altceva în aară de ceea ce se întâmplă la spital! % .alnic!)ici măcar nu mai ştiu ce se petrece la 1oston, darămite înrestul lumii!

— 8enul ăsta de comentariu ar putea însemna ceva dacă ar i

vorba pur şi simplu de nişte oameni care doar ies împreună! arproblema e că ne întâlnim de unspre$ece ani! =i până când amabordat eu astă(seară subiectul ăsta delicat despre stabilireadatei nunţii, te simţeai bine şi erai o companie oarte plăcută!

— Si#ur că este o plăcere pentru mine să te vădL spuse"arlton!

— 'sta e liniştitor, strecură Ioanna pe un ton sarcastic! "e mise pare deosebit de ironic în situaţia asta este că tu ai ost cel

care mi(a cerut să mă mărit cu tine, nu invers! Problema e căasta a ost acum şapte ani! upă mine asta arată că ardoarea taa scă$ut semniicativ!

— )u e aşa, protestă "arlton! /mi doresc să mă căsătoresc cutine!

— /mi pare rău, dar nu eşti convin#ător! )u după atâta timp!9ai întâi ai vrut să terminăm cole#iul! 'sta a ost în re#ulă! )ici

o problemă! 9(am #ândit că aşa se cădea! 'poi te(ai #ândit căar trebui să treci de primii doi ani din ;acultatea de 9edicină!"hiar şi cu asta am ost de acord, pentru că puteam să îmi acaproape toată sta#iatura pentru doctorat între timp! ar apoi te(ai #ândit că ar i cel mai bine să amânăm lucrurile până cândterminai tu acultatea! )u descoperi un tipar aici sau mi se paremie? 'poi a apărut ideea de a aştepta ca tu să treci de primulan de re$idenţiat! Proasta de mineF "hiar am ost de acord cu

asta, dar acum este vorba de întrea#a treabă cu re$idenţiatul!

2 9assachusetts 8eneral 2ospital, Bn!red!C!

1)


13/324

"e $ici de aran.amentul pentru bursă de care vorbeai lunatrecută? =i după asta te(ai putea #ândi chiar că e mai bine săaşteptăm până când îţi deschi$i cabinet!

— /ncerc să iu raţional în le#ătură cu asta, spuse "arlton!%ste o deci$ie diicilă şi este în avanta.ul nostru să cântărim

ar#umentele pro şi contraL Ioanna nu(l mai asculta! /n schimb, ochii ei ver$i ca smaraldul

se îndepărtară de chipul lo#odnicului său, care, îşi dădu seama,nici măcar nu o privea în timp ce vorbea! e apt, evitase să seuite la ea pe parcursul între#ii discuţii3 din câte vă$use ea, îiîntâlnise privirea numai din când în când în timpul monolo#uluiei! Ioanna rămase privind în #ol! intr(odată, se simţi ca şi cum

ar i primit o palmă peste aţă! Su#estia lui "arlton cu privire laîncă o amânare în i&area datei căsătoriei o adusese cupicioarele pe pământ şi se tre$i râ$ând nu de veselie, ci deuimire!

"arlton se opri în mi.locul ra$ei în timp ce enumeraar#umentele pro şi contra privind ideea de a se căsători mairepede în loc să mai aştepte!

— e ce râ$i? o întrebă el!

/şi înălţă privirea, aţintită până atunci asupra propriilor mâinicare se .ucau cu cheile de la maşină şi se uită lun# la Ioanna îninteriorul slab luminat al .eepului! "hipul ei se proiecta peereastra laterală întunecată, iind luminat din spate de unelinar alat la distanţă, a cărui strălucire trecea prin parbri$!Proilul ei delicat şi armonios era încadrat de părul strălucitor,blond(deschis, care părea să licărească în penumbră! inţii ei

oarte albi aveau scânteieri ca de diamant printre bu$ele pline,uşor întredeschise! Pentru "arlton, era cea mai rumoasă emeiedin lume, chiar şi atunci când îl bătea la cap!

>#norând întrebarea lui "arlton, Ioanna continuă să râdă încet,ără voioşie, ca şi cum revelaţia ei devenea din ce în ce maiclară! 1rusc, a.unsese să(şi dea seama cât adevăr se ascundeaîn spatele spuselor cole#ei sale de cameră, eborah "ochrane şiale celorlalte prietene ale ei, care îi tot *cântaseră+ că nu ar

trebui să(şi acă din căsătorie unicul şi principalul scop în viaţă!'veau dreptate până la urmă7 crescută în suburbiile2oustonului, îi useseră impuse clar anumite concepţii! Ioannei

1/


14/324

nu(i venea să creadă că usese aşa proastă şi că se opusese atâtde puternic ideii de a contesta un sistem de valori pe care îlacceptase orbeşte! in ericire, cât bătuse pasul pe locaşteptându(l pe "arlton, usese destul de deşteaptă să punăba$ele unei cariere pline de satisacţii! /i mai rămăsese să

susţină te$a de doctorat în economie la 2arvard şi ştia oartebine să lucre$e pe calculator!

— e ce râ$i? insistă "arlton! 2aide, vorbeşte cu mineF— @âd de mine, spuse Ioanna în cele din urmă!Se întoarse să(şi privească lo#odnicul! 'cesta era perple&,

încruntând din sprâncene!— )u înţele#, $ise "arlton!

— "iudat, replică Ioanna! %u una văd lucrurile destul de clar!Se uită în .os la inelul de lo#odnă de la mâna stân#ă!iamantul solitar absorbea lumina slabă şi o trimitea din noucătre Ioanna cu o intensitate surprin$ătoare! Piatra usese abunicii lui "arlton şi Ioanna usese încântată de ea, mai alesdatorită valorii sentimentale! ar acum îi părea ca o reclamă deneon lipsită de valoare care îi amintea de propria credulitate!

Ioanna u dintr(odată cuprinsă de o sen$aţie de claustroobie!

;ără nici o averti$are, deschise portiera, se strecură aară dinmaşină şi rămase în picioare pe bordura trotuarului!

— IoannaF o stri#ă "arlton!Se aplecă peste bordul maşinii şi privi în sus la aţa Ioannei!

'ceasta avea o e&presie de hotărâre nestrămutată! 1u$ele moide obicei erau acum strânse, dovedind o hotărâre sumbră!

"arlton începu să o întrebe pe Ioanna ce se întâmplase, deşi

ştia prea bine! "hiar înainte de a rosti propo$iţia, ea îi trântiportiera în aţă! /ndreptându(se, "arlton bâ.bâi după butonul#eamului din dreapta! "ând se deschise ereastra, Ioanna seaplecă înăuntru! %&presia ei nu se schimbase!

— )u mă insulta întrebându(mă ce s(a întâmplat, îl averti$ăea!

— )u te porţi ca un adult în această privinţă, airmă "arltonhotărât!

— 9ulţumesc pentru evaluarea ta nepărtinitoare, îi aruncăIoanna! 0reau să(ţi mai mulţumesc şi pentru că m(ai a.utat săvăd lucrurile atât de clar! "u si#uranţă îmi va i mai uşor să mă

10


15/324

hotărăsc!— Să te hotărăşti în le#ătură cu ce? întrebă "arlton!;ermitatea pe care tocmai o căpătase vocea lui dispăru! /n

locul acesteia rămase un tremur evident! Presimţea ce va urmaşi această presimţire era însoţită de o sen$aţie de leşin!

— /n le#ătură cu viitorul meu, spuse Ioanna! HiteF/ntinse pumnul încleştat cu intenţia clară de a(i da ceva lui

"arlton!"arlton întinse e$itant palma şi simţi cum ceva rece îi cade în

mână! Privind în .os, se tre$i holbându(se la diamantul buniciisale!

— "e e asta? se bâlbâi "arlton!

— "red că e destul de limpede, spuse Ioanna! "onsideră(teliber să termini re$idenţiatul şi orice altceva îţi mai doreşteinimioara! "u si#uranţă nu vreau să mă simt ca o povară!

— )u vorbeşti serios, nu? întrebă "arlton!4uat complet prin surprindere de această întorsătură bruscă a

evenimentelor, se simţea ameţit!— 1a da, cum să nu, îi replică Ioanna! "onsideră că am pus

capăt în mod oicial lo#odnei noastre! )oapte bună, "arlton!

Ioanna se întoarse şi o porni înapoi pe "rai#ie Street, către"oncord 'venue şi spre intrarea clădirii "rai#ie 'rms!'partamentul ei se ala la eta.ul trei!

upă o scurtă luptă cu mecanismul de deschidere a uşii,"arlton sări din maşină şi o luă la u#ă după Ioanna, carea.unsese de.a la colţ! /n drum, stârni câteva run$e roşii de arţar,că$ute din copac în aceeaşi $i! O a.unse din urmă pe osta sa

lo#odnică în momentul în care ea se pre#ătea să intre în clădire!)u mai avea sulu! Strân#ea în pumn inelul de lo#odnă!— /n re#ulă, reuşi să spună "arlton! 'm înţeles ce vrei să

spui! Potim, ia inelul înapoi!/ntinse mâna!

Ioanna scutură din cap! 2otărârea sumbră dispăruse, iar înlocul ei apăruse un $âmbet reţinut!

— )u ţi(am dat inelul înapoi ca un simplu #est sau ca o

metodă de manipulare! e apt, nici nu sunt supărată! % clar cătu nu vrei să ne căsătorim acum şi brusc nici eu nu mai vreau!2aide să luăm o pau$ă! @ămânem prieteni!

1+


16/324

— ar te iubesc, lăsă "arlton să(i scape!— Sunt latată, spuse Ioanna! =i presupun că încă te mai

iubesc şi eu, dar lucrurile au ost tără#ănate prea mult timp!2aide să mer#em iecare pe drumul lui, cel puţin deocamdatăF

— arL

— )oapte bună, "arlton, $ise Ioanna!Se înălţă pe vâruri şi atinse obra$ul lui "arlton cu bu$ele! O

clipă mai târ$iu, era în lit! )u se uitase înapoi!/n timp ce introducea cheia în uşa apartamentului, îşi dădu

seama că tremura! /n ciuda modului plin de de$involtură în care(l respinsese pe "arlton, simţea că va cădea cât de curând pradăemoţiilor!

— 2eiF e&clamă cole#a ei de cameră, eborah "ochrane! Seuită la ecranul calculatorului ca să vadă ce oră era! "amdevreme pentru o seară de vineri! "e s(a întâmplat?

eborah purta un trenin# lar# cu bla$onul universităţii2arvard! Prin comparaţie cu eminitatea dulce, de porţelan acole#ei ei de cameră, ea era un pic băieţoasă, avea părulbrunet, tuns scurt, tenul măsliniu, mediteranean şi o constituţieatletică! :răsăturile eţei erau şi ele mai puternice şi mai

rotunde decât cele ale Ioannei, dar nu mai puţin eminine! 4uateîn ansamblu, cele două cole#e de cameră se completau una pealta şi îşi puneau reciproc în valoare armecul natural!

Ioanna nu răspunse şi îşi atârnă haina în dulapul din hol!eborah o privi cu atenţie cum intră în camera de $i cu puţinămobilă şi se prăbuşeşte pe canapea! Ioanna îşi strânsepicioarele sub ea şi numai atunci se uită în ochii întrebători ai lui

eborah!— )u(mi spune că v(aţi certat, $ise eborah!— )u a ost o ceartă propriu($isă, îi răspunse Ioanna! 'tâta

doar că drumurile noastre s(au despărţit!eborah râmase cu #ura căscată! O cunoştea pe Ioanna de

şase ani, de la cursurile de orientare a studenţilor din anul întâişi în tot acest timp "arlton usese o pre$enţă nelipsită în viaţaIoannei! in punctul ei de vedere, nu e&istase nici cea mai mică

urmă de neînţele#ere în relaţia lor!— "e s(a întâmplat? întrebă uluită!— 1rusc am vă$ut lumina, spuse Ioanna!

1


17/324

eborah simţi imediat un uşor tremur în vocea ei!— 'm pus capăt lo#odnei şi, ceea ce e mai important, nu voi

mai conta pe căsătorie şi cu asta basta! acă are loc, e bine,dacă nu, iarăşi e bine!

— )u se poateF e&clamă eborah, incapabilă să(şi reţină

bucuria din voce! 'sta nu sună deloc a ata aia care visa la*domnişoare de onoare în rochii de mătase oşnitoare deculoarea untului+ pe care am a.uns să o iubesc! e undeschimbarea asta?

eborah privea marşul Ioannei spre căsătorie ca pe cevaaproape reli#ios în intensitatea sa de ne$druncinat!

— "arlton a vrut să amânăm nunta până după re$idenţiatul

lui, spuse Ioanna!Povesti pe scurt ultimul sert de oră al întâlnirii ei cu "arlton!eborah ascultă absorbită!

— %şti bine? întrebă aceasta când Ioanna râmase tăcută!Se aplecă spre ea pentru a se uita mai bine în ochii Ioannei!— 9ai bine decât aş i cre$ut, recunoscu Ioanna! 9ă simt un

pic $druncinată, presupun, dar, având în vedere cele întâmplate,sunt bine!

— 'tunci trebuie să sărbătorim, e&clamă eborah! Se ridică şiu#i la bucătărie! Păstre$ de luni de $ile sticla aia de şampaniecare încurca locul în ri#ider, $ise ea peste umăr! % timpul să odeschidem!

— Presupun că da, reuşi să spună Ioanna!)u prea avea che de sărbătorit, dar ar i trebuit să acă prea

mari eorturi ca să opună re$istenţă entu$iasmului lui eborah!

— PerectF e&clamă eborah în timp ce se întorcea cuşampania într(o mână şi cu două pahare înalte în cealaltă!/n#enunche în aţa măsuţei de caea şi destupă sticla! opul

$bură cu un pocnet răsunător şi se lovi de tavan! eborah râse,dar observă că Ioanna nu ăcu la el!

— %şti si#ură că eşti bine? întrebă eborah!— :rebuie să recunosc că este o mare schimbare!— Puţin spus, airmă eborah! "unoscându(te aşa bine, e o

dierenţă ca de la cer la pământ! 'i ost pro#ramată pentrucăsătorie de scena socială din 2ouston încă dinainte de a i înpântecele mamei tale!

1


18/324

Ioanna râse ără să vrea!eborah turnă şampania prea repede! 'mbele pahare se

umplură, mai mult cu spumă şi se revărsară pe masă! ;ără să selase descura.ată, eborah înhăţă paharele şi(i dădu unulIoannei! 'poi ciocni cu ea!

— 1un venit pe scena socială a secolului două$eci şi unu, rostieborah!

'mândouă îşi ridicară paharele cu picior şi încercară să bea!Se înecară cu spumă şi râseră! "a să nu strice momentul,eborah duse repede ambele pahare la bucătărie, le clăti şi seîntoarse! e data asta turnă cu mai multă #ri.ă, lăsând să seprelin#ă şampania pe peretele paharului! "ând băură, nu mai

avea multă spumă!— )u e cea mai #ro$avă şampanie, admise eborah! ar numă miră! 9i(a dat(o avid cu destulă vreme în urmă! in păcatea ost un $#ârie(brân$ă de la bun început!

"u o săptămână în urmă, eborah pusese capăt unei relaţiide vreo patru luni cu cel mai recent prieten al ei, avid "urtis!"ea mai lun#ă relaţie a ei durase mai puţin de doi ani şi astausese în liceu! /n multe privinţe, cele două tinere nu puteau i

mai dierite! Pe când Ioanna înlorise pe scena socială plină deinluenţă din sud, presărată de baluri pentru debutante inanţatecu banii obţinuţi din petrol, eborah usese crescută în9anhattan de o mamă sin#ură, boemă, care trăia cuundată înlumea universitară! eborah nu(şi cunoscuse tatăl, deoarecenaşterea ei iminenta pusese capăt relaţiei părinţilor săi! 9amaei nu se căsătorise decât destul de târ$iu, după ce eborah

plecase la acultate!— Oricum nu prea mă dau în vânt după şampanie, spuseIoanna! e apt, nici nu mi(aş da seama dacă ar i o şampaniebună!

@ăsuci paharul între de#ete, hipnoti$ată câteva clipe deeervescenţa lichidului!

— "e s(a întâmplat cu inelul tău? întrebă eborah, observândpentru prima dată că bi.uteria dispăruse!

— > l(am dat înapoi, răspunse Ioanna pe un ton detaşat!eborah scutură din cap! %ra uimită! Ioanna iubea acel inel şi

tot ceea ce repre$enta el! )u(l scotea decât rareori de pe de#et!

12


19/324

— Sunt cât se poate de serioasă în le#ătură cu asta, spuseIoanna!

— 'şa mi se pare şi mie, $ise eborah şi de uimire nu mai ştiuce să mai adau#e!

:eleonul rupse scurta tăcere! eborah se ridică să răspundă!

— :rebuie să ie "arlton, dar nu vreau să vorbesc cu el, spuseIoanna!

4a birou, eborah se uită la aparat să vadă identitateaapelantului!

— 'i dreptate, este "arlton!— 4asă robotul să răspundă, spuse Ioanna!eborah reveni la măsuţa de caea şi se lăsă uşor să cadă

lân#ă ea! "ele două tinere se uitară una la alta în timp ceteleonul continua să sune insistent! upă ce sună a patra oară,răspunse robotul teleonic! 9esa.ul acestuia se au$i în tăcereadin .ur! 'poi vocea în#ri.orată a lui "arlton împreună cu un uşorbruia. umplu camera decorată ascetic7

— 'i dreptate, IoannaF % o idee prostească să aşteptăm pânăcând termin eu re$idenţiatul!

— )(am spus niciodată că e o idee prostească, interveni

Ioanna în şoaptă, ca şi cum cel care sunase o putea au$i!— =i ştii ce? continuă "arlton! 2ai să acem şi pasul următor

şi să planiicăm nunta pentru iunie! in câte îmi amintesc,întotdeauna ai spus că îţi doreşti să acem nunta în iunie! %ibine, din partea mea e perect în iunie! Oricum, sună(măimediat ce asculţi mesa.ul ăsta şi putem sta de vorbă! /n re#ulă?

@obotul teleonic mai scoase câteva sunete mecanice înainte

ca beculeţul roşu să înceapă să pâlpâie!— 'sta arată cât de puţin se pricepe, $ise Ioanna! 9ama n(aravea cum să or#ani$e$e o nuntă aşa cum se cuvine la 2oustonîn opt luni!

— Pare un pic disperat, spuse eborah! acă vrei să(l suni şidoreşti să ai intimitate, pot să dispar!

— )u vreau să vorbesc cu el, $ise repede Ioanna! )u acum!eborah îşi înclină capul într(o parte şi studie aţa prietenei

sale! 0oia să o susţină, dar pentru moment nu prea ştia cum săo acă cel mai bine!

— 'sta nu e o simplă ceartă, e&plică Ioanna! =i nu e nici vreun

1


20/324

.oc de îndră#ostiţi! )u încerc să(l manipule$ şi, la drept vorbind,m(aş simţi nelalocul meu dacă ne(am căsători acum!

— ar asta e o schimbare totală de direcţie!— %&act! 'cum el încearcă să pro#rame$e data nunţii mai

curând, iar eu aş i în avoarea unei amânări! 'm nevoie de timp

şi de spaţiu!— :e înţele# perect! =i ştii ce? "red că ai ăcut o mişcare

inteli#entă nelăsând situaţia asta să se transorme într(ode$batere irascibilă!

— Problema e că îl iubesc, spuse Ioanna cu un $âmbet ironic!acă ar avea loc vreo de$batere, aş putea pierde!

eborah râse!

— Sunt de acord! :e(ai convertit atât de recent la o atitudinemai modernă şi mai re$onabilă aţa de căsătorie, încât eştivulnerabilă! "hiar ai nevoie de timp şi de spaţiu! =i ştii ce? "redcă am soluţia!

— Soluţia pentru ce? întrebă Ioanna!— 4asă(mă să(ţi arăt ceva, spuse eborah!Se ridică şi luă ultimul număr din $iarul Harvard Crimson care

se ala pe biroul ei! %ra împăturit pe lun# la rubrica de mică

publicitate! /i întinse $iarul Ioannei! Ioanna se uită peste pa#ina respectivă şi citi anunţul

încercuit, îşi ridică privirea întrebătoare spre eborah!— 0oiai să văd anunţul ăsta dat de "linica


21/324

"oncord! 'sta e ceea ce am alat de pe site(ul lor!— e ce sunt dispuşi să plătească atâţia bani? întrebă Ioanna!— Pe site scrie că au nişte clienţi bo#aţi care sunt #ata să

plătească pentru a obţine ceea ce ei consideră lucruri de ceamai bună calitate! 'parent clienţii ăştia vor studente la 2arvard!

:rebuie să ie ceva de #enul băncii ăleia de spermă din"aliornia unde donatorii sunt toţi laureaţi ai Premiului )obel!%ste o nebunie din punct de vedere #enetic, dar cine suntem noisă contestăm ideea asta?

— Si#ur nu suntem laureate ale Premiului )obel, spuseIoanna! :eoretic, nu suntem nici măcar studente la 2arvard! "ete ace să cre$i că ar i interesaţi de noi două?

— =i de ce n(ar i? întrebă eborah! "red că, pentru căurmăm studiile postuniversitare, ne putem numi studente la2arvard! )u pot să cred că nu vor decât studenţi din anii maimici! e apt, pe site se menţionea$ă că sunt interesaţi de emeicu vârsta de până la două$eci şi cinci de ani! )oi îndeplinimcerinţa asta la limită!

— ar spun, de asemenea, că trebuie să im stabileemoţional, atră#ătoare, nu supraponderale şi atletice! )u

e&a#erăm aici un pic?— 2ei, cred că suntem perecte!— 'tletice? întrebă Ioanna cu un $âmbet! Poate tu, eu nu! =i

stabile emoţional! 'ici chiar că nu am nimerit(o, în special înstarea mea de acum!

— :otuşi putem încerca, spuse eborah! Poate că nu eştiemeia cea mai atletică din campus, dar le vom spune că nu

dorim să acem donaţia decât împreună! :rebuie să ne acceptepe amândouă! :otul sau nimic! =i scorurile noastre S':D suntadecvate!

— "hiar te #ândeşti serios la chestia asta? întrebă Ioanna!Se uită la cole#a ei de cameră, care o tachina uneori!— 4a început nu m(am #ândit serios, recunoscu eborah! ar

apoi am a.uns să mă #ândesc la asta mai devreme astă(seară!1anii sunt tentanţi! /ţi ima#ine$i? Patru$eci şi cinci de mii de

3 :estele pe ba$a cărora elevii de liceu sunt admişi în universităţileamericane, Bn!tr!C!

)1


22/324

iecareF 1anii ăştia ne(ar putea oeri libertate pentru prima oarăîn viaţă, chiar acum, în perioada în care ne scriem te$ele dedoctorat! =i dacă tocmai ai renunţat la si#uranţa materialăadusă de măritiş, ideea asta ar trebui să ţi se pară şi maiatră#ătoare! Pe lân#ă educaţie îţi mai trebuie şi nişte onduri ca

să rămâi la el de hotărâtă şi, la drept vorbind, ca să începi să(ţiplaniici viaţa de persoană sin#ură! 1anii ăştia ar putea i unînceput!

Ioanna a$vârli $iarul şcolii pe măsuţa de caea!— Hneori nu(mi dau seama când râ$i de mine!— 2ei, nu #lumesc! 'i spus că ai nevoie de timp şi de spaţiu!

"u banii ăştia ai putea avea aşa ceva şi chiar mai mult! Hite la

ce mă #ândeam7 să mer#em amândouă la "linica


23/324

parte de ceva timp şi spaţiu, ce(ar putea i mai bine? 'm i la0eneţia într(un apartament dră#uţ şi conortabil, în timp ce"arlton urmea$ă re$idenţiatul aici! )e scriem te$ele şi ne şidistrăm un pic în acelaşi timp, ără ca bunul doctor să(ţi sule înceaă!

Ioanna râmase cu privirea aţintită înainte ără să vadă nimic,în timp ce în minte îi reveneau ima#ini din 0eneţia! 0i$itase osin#ură dată oraşul ma#ic, dar numai pentru câteva $ile,împreună cu părinţii şi cu raţii ei, pe când era la liceu! @evedeascânteierea apelor din "anale 8rande, în care se relectauaţadele #otice! "u aceeaşi claritate surprin$ătoare îşi aminteaeervescenţa din piaţa San 9arco, cu cvartetele rivale din cele

două aimoase caenele alate vi$avi! 'tunci îşi spusese că aveasă revină într(o $i în cel mai romantic oraş din lume! Si#ur căante$ia asta îl includea şi pe "arlton, care nu o însoţise atunci,dar cu care se întâlnea pe vremea aia!

— =i mai e ceva, spuse eborah, întrerupându(i Ioanneiscurta reverie! onând câteva ovule, din care, că tot veni vorba,avem câteva sute de mii, aşa că nu o să le simţim lipsa, nevoilenoastre de procreare vor i întrucâtva satisăcute!

— 'cum ştiu că mă tachine$i, $ise Ioanna!— )uF insistă eborah! onând câteva ovule, vom a.uta

câteva cupluri care nu pot avea copii să îşi vadă visul împlinit,iar copiii lor vor avea pe .umătate #enele noastre! 0or i câteva*.umătăţi de Ioanna+ şi câteva *.umătăţi de eborah+ pe lume!

— 'sta cam aşa e, spuse Ioanna!"u ochii minţii vă$u o etiţă care semăna oarecum cu ea! %ra

o ima#ine plăcută 6 asta până îşi dădu seama că micuţaaparţinea unor persoane complet străine!— Si#ur că aşa eF insistă eborah! =i partea rumoasă e că nu

vom i nevoite să schimbăm scutece sau să ne privăm de somn!"e părere ai, încercăm?

— >a(o mai uşorF @idică mâinile de parcă ar i vrut să seapere! Presupunând că vom i acceptate, ceea ce nu mi se paredeloc si#ur având în vedere toate condiţiile din anunţ, am

câteva întrebări importante!— "a de e&emplu?— "a de e&emplu cum anume o să donăm ovulele? 0reau să

)/


24/324

spun, care e procedura? =tii că nu(mi plac doctorii şi spitalele!— ;rumos din partea ta să spui asta, după ce te(ai întâlnit în

ultima .umătate de secol cu un doctor în devenire!— Problemele apar atunci când sunt pacient, $ise Ioanna!— /n anunţ se $ice că stimularea va i minimă, spuse eborah!

— =i asta e bine?— 'bsolut, $ise eborah! e obicei trebuie să hiperstimule$e

ovarele pentru a le determina să elibere$e mai multe ovule, iarhiperstimularea le poate provoca probleme unora, cum ar i unsindrom premenstrual de toată #ro$ăvia! 2iperstimularea seace cu hormoni puternici! 0rei să cre$i sau nu, unii dintrehormoni provin de la călu#ăriţele italiene la menopau$ă!

— 2aide, măiF se plânse Ioanna! )u sunt chiar aşa credulă!— Iur pe ce am mai sânt, spuse eborah! 8landele pituitareale călu#ăriţelor ăstora la menopau$ă produc hormoni carestimulea$ă #onadele ceva de speriatF Sunt e&traşi din urina lor!"rede(măF

— 1ine, te cred pe cuvânt, replică Ioanna, strâmbându(sescârbită! ar să revenim la problema pe care o discutamF e cecre$i că cei de la


25/324

— 2abar n(am, spuse eborah! 'm putea pune şi întrebareaasta!

— )u(mi vine să cred ca te #ândeşti serios la asta!— ar e o situaţie proitabilă pentru ambele părţi! )oi am

câşti#a bani rumoşi şi câteva cupluri ar avea copii! % ca şi cum

am i plătite pentru un #est altruist!— 9i(aş dori să putem vorbi cu cineva care a trecut prin asta,

spuse Ioanna!— 2ei, am putea ace lucrul ăsta, $ise eborah! Semestrul

trecut, a venit vorba despre donaţia de ovule în timpul uneidiscuţii de #rup la laboratorul de biolo#ie E la care predam euca asistent universitar! 'sta se întâmplă pe când "linica


26/324

era o studentă nemaipomenită!— Poate că toată încercarea asta cu donaţia de ovule prin

care a trecut a ost prea #rea!— 8lumeşti!— Si#ur că #lumesc! ar e ciudat!

— 'cum trebuie să lămuresc chestia asta sau ai să te oloseştide ea ca scu$ă, spuse eborah!

@ăsoi din nou cartea de teleon, #ăsi un număr şi(l ormă!— Pe cine suni?— Pe Iessica etricA, $ise eborah! Poate că ne va spune cum

să dăm de Kristin, asta în ca$ul în care osta ei cole#ă stă încameră şi învaţă într(o vineri seara!

Ioanna ascultă după ce eborah îi ăcu un semn că Iessicarăspunsese! >nteresul Ioannei crescu atunci când o vă$u peeborah întunecându(se la aţă şi începând să spună lucruri de#enul7 *O, ce #roa$nicF+ şi */mi pare rău să aud asta+ şi *"etra#edieF+

4a sârşitul unei conversaţii destul de lun#i, eborah puseîncet receptorul în urcă, apoi se întoarse şi se uită la Ioanna!@ămase adâncită în #ânduri!

— %i bine? întrebă Ioanna! )u ai de #ând să mă pui şi pe minela curent? "e tra#edie s(a petrecut?

— Kristin Overmeyer a dispărut, spuse eborah! %a şi cu încăo studentă în primul an, pe nume @ebecca "orey, au ost vă$uteultima oară de un an#a.at de la "linica


27/324

— O .umătate de du$ină şi amilia ei a intentat proces ca să leobţină, dar pe care cei de la clinică le(au predat de bunăvoie! Separe că amilia voia să decidă cine urma să le primească! "epoveste tristăF

— >ar acum nu mai avem pe cine întreba despre procedura de

donare, $ise Ioanna!— Putem suna oricând la clinică şi putem cere numele unui alt

donator, spuse eborah!— acă sunăm la clinică, le putem pune chiar lor întrebări,

$ise Ioanna! acă asta mer#e bine, după aceea poate am puteacere reerinţe!

— 'tunci eşti dispusă să încerci?

— Presupun că nu ne strică să obţinem mai multe inormaţii!ar ii si#ură că nu mă an#a.e$ la nimic, decât cel mult la ovi$ită la clinică!

— /n re#ulăF e&clamă eborah! Se apropie de Ioanna şi bătupalma cu ea! 0eneţia, venimF

)


28/324

4oi

+ OCTO3'R$& 1

OR" .*+

%ra o $i rumoasă de toamnă cu o e&plo$ie de run$işstrălucitor care se întindea de(a lun#ul @oute , iar eborah şiIoanna se îndreptau cu vite$ă în direcţia nord(vest dinspre

"ambrid#e către 1ooAord, 9assachusetts! /n mod convenabil,soarele bătea din spate, deşi uneori se mai produceaustrăul#erări de lumină orbitoare relectată în parbri$elenumeroaselor maşini de navetişti, care se îndreptau în direcţiaopusă, spre 1oston! 'mândouă etele purtau ochelari de soare şişepci de baseball!

)u schimbaseră nici o vorbă de când încon.uraseră ;resh

Pond! ;iecare era cuundată în propriile #ânduri! eborah seminuna mai ales cât de repede se aran.ase totul, de parcă toatăpovestea cu "linica


29/324

— 5i(ai amintit să iei cu tine lista de întrebări pe care ai scris(o? o întrebă eborah!

— Si#ur că da, îi răspunse Ioanna!%ra vorba în cea mai mare parte de întrebări despre urmările

procedurii de e&tra#ere a ovulelor şi dacă după aceea se

impuneau restricţii privind e&erciţiile i$ice etc!eborah usese impresionată de receptivitatea "linicii


30/324

celor două ete în aceeaşi $i! /n următoarele ore, elede$bătuseră toate ar#umentele pro şi contra! eborah eraputernic în avoarea ideii de a mer#e până la capăt! /n cele dinurmă, Ioanna usese convinsă de entu$iasmul ei! Sunaserăînapoi la clinică şi îşi ăcuseră o pro#ramare pentru acea

dimineaţă de vineri!— 'i vreo îndoială în le#ătură cu asta? întrebă Ioanna

deodată, rupând tăcerea din ultimul sert de oră!— )(am nici cea mai mică îndoială! 9ai ales când mă #ândesc

la apartamentul acela din 4ouisbur# SJuare pe care l(am vă$ut!Sper că nu ni(l sulă nimeni înainte să avem banii în mână!

— 9ai depinde şi dacă este dispus cel care(l vinde să ne

acorde o a doua ipotecă, spuse Ioanna! 'ltel, ne depăşeşte cumult posibilităţile!;etele contactaseră a#enţi imobiliari atât în "ambrid#e, cât şi

în 1oston şi vi$itaseră mai multe apartamente de vân$are! "eldin 4ouisbur# SJuare, în cartierul 1eacon 2ill, le impresionasecel mai tare! %ra una dintre cele mai bune adrese din 1oston,amplasată în centru şi aproape de metroul @ed 4ine, care le(ar idus imediat în 2arvard SJuare!

— Să(ţi spun drept, mă mir că preţul este atât de re$onabil!— Probabil pentru că este la eta.ul patru al unei clădiri ără

lit, $ise Ioanna! =i pentru că este atât de mic, mai ales al doileadormitor!

— a, dar dormitorul ăla are cea mai rumoasă privelişte dintot apartamentul, plus #arderobul!

— )u ţi se pare că e o problemă aptul că trebuie să trecem

prin bucătărie ca să a.un#em la baie?— 'ş trece şi prin apartamentul altcuiva ca să mer# la baie,de dra#ul şansei de a locui în 4ouisbur# SJuare!

— "um decidem ce dormitor ia iecare? întrebă Ioanna!— 2ei, aş i bucuroasă să stau eu în dormitorul mic, dacă de

asta îţi aci #ri.i, spuse eborah!— Serios?— 'bsolut, întări eborah!

— Poate am putea să stăm prin rotaţie, su#eră Ioanna!— )u e nevoie, spuse eborah! 'ş i oarte ericită să stau în

dormitorul mai mic, crede(măF

/*


31/324

Ioanna îşi întoarse capul să privească pe #eamul lateral! "ucât mer#eau mai spre nord, cu atât deveneau mai intenseculorile toamnei! @oşul arţarilor era atât de puternic încâtaproape că părea ireal, mai ales când avea ca undal verdeleîntunecat al pinilor sau al bra$ilor de canada!

— )u te(ai ră$#ândit, nu? întrebă eborah!— )u chiar, spuse Ioanna! ar toate se întâmplă ameţitor de

repede! 0reau să $ic, dacă totul mer#e conorm planului,săptămână viitoare pe vremea asta nu numai că o să improprietare, dar vom i la 0eneţia! % ca într(un vis!

eborah intrase pe internet şi #ăsise bilete de avionsurprin$ător de ietine către 9ilano prin 1ru&elles! e la 9ilano

urmau să ia trenul spre 0eneţia, unde aveau să sosească după(amia$a! eborah #ăsise, de asemenea, o mică pensiune însestiere4 San Polo aproape de podul @ialto, unde urmau să steapână când reuşeau să(şi #ăsească un apartament!

— e(abia aşteptF e&clamă eborah! Sunt înnebunităFBenvenuto a Italia, signorina!5

Se întinse şi(i ciuuli un pic coaura Ioannei! Ioanna se dădu într(o parte, îi împinse mâna lui eborah şi

râse!— Miile grazie, cara, spuse ea pe un ton preăcut sarcastic!'poi îşi dădu capul pe spate şi îşi trecu de#etele prin părul

lun# până la umeri, în speranţa că va reuşi să(l aran.e$e măcarpuţin!

— "red că sunt un pic derutată de ritmul rapid în care "linica


32/324

— ' pomenit dr! onaldson ceva despre asta? întrebă Ioanna!— )u, răspunse eborah! 'm presupus doar! ar a spus că

sunt interesaţi doar de două donatoare, aşa că suntemnorocoase că am sunat atunci!

— Hite acolo un indicator care arată că 1ooAord este la

următoarea ieşire de pe autostradă, spuse Ioanna, arătând înaţă!

>ndicatorul era mic şi plasat în aţa unui pâlc de ste.ari carearătau ca nişte lăcări portocalii scânteietoare!

— 4(am vă$ut, spuse eborah şi semnali$ă schimbareadirecţiei!

upă încă două$eci de minute de mers de(a lun#ul unui drum

în#ust cu două ben$i, măr#init de meri şi #arduri din piatră caredesenau serpentine printr(o re#iune de ţară cu dealuri domoaleşi lanuri de porumb ru#inii, tinerele intrară într(un oraş tipicpentru )eG %n#land! 4a mar#inea acestuia era o placă mare pecare scria7 *1H) 0%)>: 4' 1OOK;O@, 9'SS'"2HS%::S,O@'=H4 %"2>P%> % 4>"%H 4"':S, "'9P>O')M 4' >0>->' '>>(' % ;O:1'4 P% S:': /) NND+! rumul de ţară care ieşea dinautostradă devenea strada principală şi împărţea oraşul în două

direcţii7 nord şi sud! e(a lun#ul lui se #ăseau obişnuitelema#a$ine cu aţadă din cărămidă de la sârşitul secolului alnouăspre$ecelea! Pe la .umătate se $ărea o biserică înaltă cuturlă albă, după un spaţiu verde, vi$avi de clădirea municipalădin #ranit! O mulţime $#omotoasă de şcolari cu #hio$dane seîmbul$ea înspre nord pe trotuare ca nişte păsări mi#ratoare ărăaripi!

— % un oraş dră#uţ, comentă eborah şi se aplecă în aţă casă vadă mai bine prin parbri$! /ncetini la mai puţin de trei$eci deAilometri la oră! 'rată aproape prea dră#uţ ca să ie real, ca şicum ar i un parc tematic!

— )(am vă$ut nici un indicator pentru "linica


33/324

Ioanna chicoti!— Presupun că asta înseamnă că ne vom opri!— 'i înţeles bine, spuse eborah şi opri maşina într(o parcare

din aţa armaciei @itesmart!%ra o parcare în care se intra atât din susul, cât şi din .osul

stră$ii principale!— 0rei să intri sau aştepţi aici?— )u o să te las să te distre$i de una sin#ură, $ise Ioanna şi

coborî din maşină! :inerele trebuiră să evite copiii care se u#ăreau pe trotuar!

Stri#ătele şi ţipetele lor ascuţite aproape te asur$eau şiamândouă răsulară uşurate când uşa armaciei se închise în

urma lor! Prin contrast, în ma#a$in era relativ linişte! :ăcereaera accentuată şi de lipsa oricărui client! )ici măcar personalularmaciei nu era la vedere!

@idicând din umeri când vă$ură că nu apare nimeni, cele douătinere se îndreptară spre $ona unde se preparau reţetele, înspatele ma#a$inului, mer#ând pe culoarul central! Pe te.#heaera un clopoţel, pe care eborah îl lovi cu putere! -#omotulrăsună puternic în tăcerea proundă! Peste câteva clipe apăru

un omuleţ aproape chel, obe$, cu o blu$ă de armacistdescheiată la #ât, care trecu de două uşi batante precum aceleade la intrarea în tavernele din Gesternurile de la 2ollyGood! eşiîn ma#a$in era relativ răcoare, pe runte avea broboane detranspiraţie!

— Pot să vă a.ut, doamnelor? întrebă vesel proprietarul!— "ăutăm "linica


34/324

din 1oston erau nerăbdători să îi i$#onească pe cei suerind detuberculo$ă şi pe cei cu boli mintale! /ntr(un el, îi închideau caîntr(o ortăreaţă! "a şi cum, odată ce nu(i mai vedeau şi(iscoteau din minte! 'cum o sută de ani 1ooAord era consideratca iind departe de lumea civili$ată! 0remurile s(au schimbat,

asta(i si#ur! 'cum suntem o comunitate la mar#inea 1ostonului!— )u ăceau decât să(i închidă pe oamenii ăia acolo? întrebă

Ioanna! )u încercau să(i trate$e?— Presupun, spuse proprietarul! ar pe vremea aia nu prea

erau tratamente! %i, de apt, nu e chiar adevărat! ;ăceau omulţime de operaţii chirur#icale acolo! =tiţi, chestiie&perimentale de #enul colapsului pulmonar la pacienţii cu

tuberculo$ă şi lobotomii

la nebuni!— Sună #roa$nic, spuse Ioanna şi se cutremură!— /mi ima#ine$ că aşa era, u de acord proprietarul!— %i bine, acum nu mai sunt pacienţi cu tuberculo$ă sau boli

mintale, adău#ă eborah!— Si#ur că nu, spuse proprietarul! Spitalul "abot, cum îi $icem

noi pe aici, este închis de două$eci sau trei$eci de ani! "red căultimii pacienţi au ost mutaţi prin anii şapte$eci! 5ineţi minte7

asta a ost atunci când politicienii au început să se amestece închestiunile de sănătate! ' ost un el de tra#edie! "red că i(autrimis pur şi simplu pe pacienţii care mai rămăseseră la 1ostonşi le(au dat drumul în #rădina publică!

— "red că asta a ost un pic înainte de a ne i născut noi,spuse eborah!

— Presupun că aveţi dreptate aici, u de acord proprietarul!

— )e puteţi spune cum a.un#em la "abot? întrebă eborah!— "um să nu, spuse proprietarul! /n ce parte vă îndreptaţi?— Spre nord, $ise eborah!— Perect, spuse proprietarul! /ndreptaţi(vă spre următorul

semaor şi aceţi la dreapta! 'ia e Pierce Street cu bibliotecapublică pe colţ! e la intersecţie puteţi vedea turnul de

7 'lipire a pereţilor alveolari provocată de turtirea plămânului prin

pneumotora&, Bn!tr!C!8 Secţionare chirur#icală a ibrelor nervoase ce pleacă de la corte&ullobului rontal, olosit ca tratament al unor tulburări psihice Bde e&emplu,a#resivitate patolo#icăC, Bn!tr!C!

/0


35/324

cărămidă al spitalului "abot! Se ală la aproape patru Ailometrila est de oraş, cum ieşiţi de pe Pierce Street! )u se poate să nu(l#ăsiţi!

;etele îi mulţumiră armacistului şi se întoarseră în maşină!— Pare să ie un loc ermecător pentru o clinică de ertili$are,

spuse Ioanna în timp ce îşi punea centura de si#uranţă!— 9ăcar nu mai e un sanatoriu pentru tuberculoşi plus o

instituţie de boli mintale, $ise eborah în timp ce dădea înapoica să iasă în stradă! "ând eram înăuntru, pentru o clipă am ost#ata să mă întorc la "ambrid#e!

— Poate asta ar trebui să acem, spuse Ioanna!— )u vorbeşti serios, nu?

— )u, nu chiar, $ise Ioanna! ar un loc cu o asemenea istorieîmi dă iori! Poţi să(ţi ima#ine$i la ce orori a ost martor?— )u pot, spuse simplu eborah!

Paul Saunders lăsă pe birou raportul pe care Sheila onaldsonîl pre#ătise pentru el şi se recă tare la ochi cu de#etele de laamândouă mâinile, ţinându(şi coatele pe birou! Se retrăsese înbiroul său de la eta.ul patru al turnului după ce petrecuse câteva

ore în laborator veriicând culturile de embrioni! 9a.oritateaacestora erau în stare bună, deşi nu perectă! Se temea că astase datora vârstei şi calităţii ovulelor, problemă pe care spera săo remedie$e în scurt timp!

Paul era #enul de persoană care se tre$eşte devreme!Pro#ramul său obişnuit era să se dea .os din pat înainte de cincidimineaţa şi să ie în laborator înainte de ora şase! 'şa putea să

acă o bună parte din treabă înainte de sosirea pacientelor, careavea loc în #eneral la nouă! /n acea dimineaţă îşi începea $iua laclinică devreme, deoarece erau pro#ramate două prelevări deovule! /i plăcea să eectue$e prelevările cât mai devremeposibil, pentru a se asi#ura că donatoarele aveau suicient timpsă(şi revină din aneste$ie ca să poată i e&ternate în aceeaşi $i!;acilităţile de spitali$are erau numai pentru ur#enţe şi chiar şiatunci Paul preera să trimită pacientele respective la cel mai

apropiat spital de ur#enţă!4uând din nou raportul şi îndepărtându(se de birou, Paul se

îndreptă încet către erestre! 'cestea erau uriaşe, mult mai

/+


36/324

înalte decât Paul, care avea un metru şai$eci şi cinci! e laereastră se vedea pelu$a mare din aţa clinicii, care se întindeapână la #ardul din ier or.at cu sârmă #himpată ce încercuiaîntre#ul teren! Puţin mai la stân#a lui Paul se ala casa de piatrăde la intrare, de unde venea drumul cu macadam! 'cesta se

îndrepta către Paul, iar apoi descria o curbă îndepărtându(se,înainte de a dispărea din vedere către stân#a, unde era oparcare pe latura sudică a clădirii! /n planul mai îndepărtat, Paulputea vedea turla bisericii pre$biteriene din 1ooAord, precum şicoşurile câtorva clădiri mai înalte din oraş, ivindu(se printreculorile toamnei! /n planul cel mai îndepărtat, înălţimilesubalpine ale munţilor 1erAshire erau dispuse de(a lun#ul

ori$ontului sub orma unor vâruri violet!Paul reciti raportul, medită la el o clipă, apoi îşi întoarse dinnou privirea către ereastră! 'vea toate motivele să iemulţumit! 4ucrurile n(ar i putut să mear#ă mai bine, iar acest#ând îi aduse un $âmbet pe aţa rotundă! Părea incredibil cănumai cu şase ani în urmă usese aproape i$#onit din >llinois,pier$ându(şi dreptul de a practica în spital şi păstrându(şi cu#reu autori$aţia de medic! 'vocatul său din acea vreme îi

spusese că situaţia nu arăta prea bine, aşa că plecase şimi#rase spre est, totul din cau$a unei altercaţii prosteşti privindacturarea sa pentru 9edicareN şi 9edicaidE! esi#ur, camîntinsese coarda, dar aşa ăcuseră şi cole#ii lui de la obstetrică(#inecolo#ie! e apt, el nu ăcuse decât să copie$e şi apoi săperecţione$e o practică întrebuinţată de un alt #rup care ocupaaceeaşi clădire medicală! @ămăsese un mister motivul pentru

care autorităţile îl urmăriseră tocmai pe el 6 un mister care(lînuria dacă se #ândea la asta! ar nu mai trebuia să o acă,acum că situaţia era atât de promiţătoare pentru el!

"ând sosise în 9assachusetts şi era preocupat de aptul că arputea întâmpina diicultăţi în obţinerea autori$aţiei în ca$ul în

9 Pro#ram în cadrul 'dministraţiei 'si#urărilor Sociale din S!H!' din caresunt plătite spitalele şi medicii pentru în#ri.irile asi#urate persoanelor

eli#ibile cu vârsta de peste QR de ani, Bn!tr!C!10 Pro#ram în Statele Hnite inanţat de state şi de #uvernul ederal, dincare sunt plătite spitalele şi medicii pentru în#ri.irile asi#urate persoaneloreli#ibile care nu îşi pot inanţa propriile cheltuieli medicale, Bn!tr!C!

/


37/324

care "onsiliul 9edical din 9assachusetts ala de problemele luidin >llinois, Paul hotărâse să(şi continue studiile cu o bursă îndomeniul ertili$ării! 'ceasta usese cea mai bună deci$ie dinviaţa lui! )u numai că evitase problemele le#ate de acordareadreptului de practică, dar îşi şi croise drum într(un domeniu în

care nu putea i vorba de ne#li.enţă proesională sau de aaceri!Pe lân#ă toate acestea, era uimitor de lucrativ!

>nertilitatea i se potrivea ca o mănuşă, mai ales de vreme ce,datorită norocului de a i ost la locul potrivit în momentulpotrivit, venise în contact cu Spencer


38/324

se potrivea cu şuviţa albă distinctivă!@evenind la birou, Paul îşi promise să se ducă în ;lorida la

iarnă sau poate să #ăsească vreo conerinţă de obstetrică(#inecolo#ie într(un loc însorit, unde să îşi pre$inte o parte dinlucrări! Se #ândea, de asemenea, că poate ar trebui să(şi

#ăsească timp ca să acă e&erciţii i$ice, deoarece se maiîn#răşase 6 în special în .urul #âtului, dacă aşa ceva era posibil!)u mai ăcuse sport de ani buni! Paul nu era un atlet, iar asta îiprovocase neplăceri serioase în liceul său din South Side"hica#o, unde atleţii aveau un rol social important! /ncercase să.oace pentru câteva dintre echipe, dar nu mersese deloc, iareorturile sale îl ăcuseră de râsul tuturor!

— 'cum să mă vadă, spuse Paul cu #las tare, #ândindu(se lacei care îl supăraseră! Probabil că acum ambalea$ă produse, înloc să mai .oace!

=tia că întâlnirea de două$eci de ani urma să aibă loc în iunieşi se întreba dacă n(ar trebui să se ducă să(şi aişe$e succesul înaţa acelor ticăloşi care îi ăcuseră viaţa atât de #rea!

Paul ridică receptorul şi ormă numărul de la laborator! "ând ise răspunse, ceru să vorbească cu dr! onaldson! /n timp ce o

aştepta să vină la teleon, reciti raportul pe care(l ţinea în mână!— "e e, Paul? întrebă Sheila ără nici o introducere!— 'm raportul tău, spuse Paul! "re$i că aceste două emei

care vin a$i sunt bune candidate?— Perecte, $ise Sheila! 'mândouă sunt sănătoase, au

obiceiuri normale, nu au nici un el de probleme #inecolo#ice,nu sunt însărcinate, nici una nu ia dro#uri sau medicamente de

vreun el şi amândouă sunt cam la mi.locul ciclului!— "hiar sunt absolvente?— 'şa e!— 'sta înseamnă că sunt inteli#ente!— ;ără îndoială!— "e e cu cea care doreşte aneste$ie locală? întrebă Paul!— /şi dă doctoratul în biolo#ie, spuse Sheila! =tie câte ceva

despre aneste$ie! 'm ăcut câteva su#estii, dar nu au ţinut!

Presupun că poate încerca şi "arl!— ar ai încercat? insistă Paul!— Si#ur că am încercat, spuse Sheila pe un ton iritat!

/2


39/324

— 1ine, pune(l pe "arl să vorbească cu ea, $ise Paul!/nchise ără să(şi ia rămas(bun! Sheila îl enerva uneori cu

#elo$ia ei evidentă!

— Msta trebuie să ie turnul despre care vorbea armacistul,

spuse eborah, arătând prin parbri$! :ocmai viraseră de pe strada principală pe Pierce Street şi de(

abia puteau distin#e la distanţă o structură în#ustă din cărămidăcare se ivea deasupra peisa.ului încon.urător!

— acă se ală la câţiva Ailometri distanţă, înseamnă că esteun turn înalt!

— e aici are un pic aspectul turnului 8aleriei Hi$i din

;lorenţa, $ise eborah! Hite cum se potrivesc lucrurileFOdată ce lăsară în urmă oraşul, copacii care măr#ineauşoseaua blocară orice altă posibilitate de a vedea turnul sauînsuşi comple&ul "abot, până când trecură de un şopron roşudărăpănat alat pe dreapta! 4a următorul vira. dădură de unindicator pentru "linica mediat ce apucară pe drumul nepavat, $ăriră amplasată în

apropierea porţii o casă cu două eta.e, din #ranit cenuşiu,amplasată puţin mai în spate, printre copaci! %ra o structură#reoaie, pătrată, cu erestre mici oblonite şi cu acoperişul dearde$ie de un cenuşiu(întunecat, cu ornamente complicate!9ar#inea era vopsită în ne#ru! in colţuri ieşeau #ar#ui depiatră!

Pe măsură ce se apropiau, puteau vedea că drumul ducea pe

sub casă printr(un tunel blocat de o poartă #rea, de sârmă!incolo de poartă se vedea o pa.işte recent tunsă, sin#uradovadă că locul respectiv era olosit în pre$ent! Hn #ardimpunător din ier or.at cu sârmă #himpată pornea de laambele capete ale casei şi dispărea printre copacii de peambele părţi!

eborah încetini, apoi opri maşina!— Pe cuvântul meu, spuse, armacistul ăla nu #lumea când

$icea că pacienţii de la "abot erau închişi într(o ortăreaţă! 'ratăaproape ca o închisoare!

— "u si#uranţă nu are deloc un aer primitor, adău#ă Ioanna!

/


40/324

"um cre$i că o să intrăm? 0e$i vreo sonerie sau cre$i că trebuiesă sunăm pe un teleon mobil?

— :rebuie să ie o cameră video sau ceva de #enul ăsta,su#eră eborah! 'm să opresc maşina la poartă!

eborah manevră uşor maşina înainte şi o ăcu să intre în

tunel! /n clipa în care se opri din nou, o uşă #rea, lambrisată,ără #eam se deschise şi ieşi un bărbat care ţinea strâns unblocnotes!

— "u ce vă pot a.uta? întrebă pa$nicul pe un ton amabil, darcare descura.a orice #lume!

Purta un chipiu lucitor, cu co$oroc ne#ru, asemănător celui depoliţist!

— 'm venit să o vedem pe dr! onaldson, spuse eborah!— )umele dumneavoastră, vă ro#? ceru bărbatul!— eborah "ochrane şi Ioanna 9eissner, $ise eborah!1ărbatul îşi consultă blocnotesul, biă cele două nume, apoi

arătă cu pi&ul prin poartă!— Hrmaţi aleea la dreapta! O să vedeţi parcarea! 0ă va

întâmpina cineva acolo!— 9ulţumim, spuse eborah!

1ărbatul nu răspunse, în schimb atinse mar#inea co$orocului!"u un $#omot scrâşnit, poarta #rea de sârmă începu să sedeschidă!

— 'i vă$ut arma pe care o poartă pa$nicul? întrebă eborahîn şoaptă după ce ridicase #eamul portierei!

Pa$nicul încă mai rămăsese în picioare în stân#a!— 'r i ost #reu să nu o văd, spuse Ioanna!

— 'm mai vă$ut poliţişti înarmaţi în spitalele din oraşe, $iseeborah! ar niciodată la o clinică medicală rurală! e ce oravea oare nevoie de atâta securitate aici, mai ales la o clinicăde ertili$are?

— :e ace să te întrebi ce(i interesea$ă mai mult7 să nu laseoamenii să intre sau să nu(i lase să iasă!

— )u mai ace asemenea #lumeF protestă eborah!/naintă prin poarta deschisă!

— "re$i că ac şi avorturi? 'm vă$ut pa$nici la clinicile deavorturi din statul ăsta!

— )imic nu mi s(ar părea mai nepotrivit într(o clinică de

0*


41/324

ertili$are!— Presupun că ai dreptate, u de acord eborah!>eşind din tunel şi încon.urând un pâlc de copaci cu run$işul

veşnic verde, tinerele putură să privească pentru prima oarănestin#herite comple&ul "abot! 'cesta era o structură imensă

de cărămidă roşie, cu patru eta.e şi un acoperiş ascuţit dinarde$ie în spatele unei cornişe crenelate, cu erestre mici$ăbrelite şi un turn central înalt! :urnul avea erestre mai mari,cu mai multe ochiuri de #eam, ără $ăbrele!

eborah încetini!— "e şoc să ve$i o clădire imensă ca asta aici, în pădure! =i

ce construcţie ciudatăF 0ă$ând turnul de aproape, aş putea

paria că este o copie intenţionată după turnul 8aleriei Hi$i!%ste atât de asemănător, că nu se poate să ie doar oîntâmplare! acă mă a.ută memoria, are chiar şi acelaşi modelde ceas, atâta doar că acela de la Hi$i uncţionea$ă!

— 'm mai vă$ut alte clădiri victoriene precum asta prin9assachusetts, spuse Ioanna! %ste una în


42/324

/n timp ce coborau din maşină, se deschise o uşă cu portic caredădea spre parcare! O emeie înaltă, cu pârul castaniu,îmbrăcată într(un halat alb ieşi şi le ăcu semn cu mâna!

— Primirea asta este e&act opusul celei de care am avut partela poartă, spuse eborah!

;ăcu şi ea semn cu mâna în timp ce se îndrepta împreună cuIoanna spre uşa care se ala la o distanţă de apro&imativcinci$eci de metri!

— Pare să ie dr! onaldson!— "red că ai dreptate, spuse eborah!— Sper că nu vom re#reta asta, $ise dintr(odată Ioanna!9er#ea cu capul în .os ca să vadă pe unde calcă!

— )u(mi dă pace sentimentul că acem o mare #reşeală!eborah îşi apucă prietena de braţ şi o ăcu să se oprească!— "e spui? )u vrei să mer#em până la capăt? acă e aşa, ar

trebui să acem stân#a(mpre.ur şi să ne întoarcem la 1oston! )uvreau să cre$i că ac presiuni asupra ta, pentru că nu e aşa!

Ioanna strânse din ochi în lumina dimineţii, ca să o poatăvedea pe doctoriţa $veltă care stătea în uşa clinicii! 'cum erausuicient de aproape ca să ie si#ure că era dr! onaldson şi

puteau să(şi dea seama că aceasta se bucura să le vadă! ;aţa eislabă aişa un $âmbet lar#, de bun venit!

— 0orbeşte cu mineF ceru eborah, strân#ând şi mai tarebraţul Ioannei!

Ioanna redeveni atentă la eborah!— Poţi să mă priveşti în ochi şi să(mi spui că ai încredere că

totul va i bine?

— 'bsolut, spuse eborah! upă cum ţi(am mai spus de $eceori, pentru noi este o situaţie proitabilă!— 9ă reer la procedurile astea, $ise Ioanna!— 'h, te ro#F Prelevările astea sunt o nimica toată! ;emeile

care ac tratamente de ertili$are trec prin aşa ceva de maimulte ori, pe lân#ă aptul că suportă tone de hormoni! /n ca$ulnostru nu e mare lucru!

Ioanna e$ită! Ochii ei ver$i trecură de la eborah la dr!

onaldson de mai multe ori în timp ce întorcea pe toate părţilesensibilitatea sa .enantă aţă de tot ce ţinea de medicină! )u(iplăcea nici măcar să i se acă un vaccin anti#ripal! "u un suspin,

0)


43/324

îşi drese #lasul şi reuşi să $âmbească!— /n re#ulă, haide s(o acemF— %şti si#ură? 0reau să $ic, nu te simţi ca şi cum ai i orţată

să o aci, nu? Ioanna scutură din cap!

— Sunt bine! 2ai să terminăm cu asta!;etele reîncepură să mear#ă!— 9(ai speriat pentru un minut, spuse eborah!— Hneori mă sperii şi pe mine, comentă Ioanna!

0/


44/324

Trei

1+ OCTO3'R$& 1

OR" .0+

— Sper că aţi călătorit ără incidente de la 1oston până aici,începu dr! onaldson, închi$ând uşa clinicii după cele douătinere!

— ' ost bine, $ise eborah, care tocmai vă$use o sală deaşteptare mare, #oală!

9obila părea să ie una scandinavă, modernă şi scumpă,contrastând puternic cu detaliile arhitectonice din perioadavictoriană, în centrul camerei se ala un birou mare de recepţie,în ormă de H! Pe lân#ă pereţi erau aliniate scaune şi canapelecu tapiţerie de piele! iverse reviste de actualitate erau

răspândite pe măsuţa de caea şi pe măsuţele laterale!— 9i(am dat seama a$i(dimineaţă că am uitat să vă dauindicaţii privind drumul, spuse dr! onaldson! 0ă cer scu$e!

— )u e ca$ul să ne cereţi scu$e, $ise eborah! %u ar i trebuitsă întreb! ar n(am avut nici o problemă! )e(am oprit laarmacia locală şi am întrebat!

— ;oarte inteli#ent, spuse dr! onaldson!/şi împreună mâinile!

— Să începem cu începutul! Sper că nici una din voi nu amâncat nimic de la mie$ul nopţii!

eborah şi Ioanna conirmară acest lucru!— %&celentF ăcu dr! onaldson! /i voi da un teleon doctorului

Smith, aneste$istul nostru! 'r vrea să stea de vorbă cu voi! /ntretimp, vă ro# să vă scoateţi .achetele şi să vă aceţi comode, casă putem începe!

/n timp ce dr! onaldson vorbea la teleonul de la recepţie,eborah şi Ioanna îşi scoaseră hainele şi le atârnară într(un#arderob!

00


45/324

— %şti bine? o întrebă eborah pe Ioanna în şoaptă!/n spate o puteau au$i pe dr! onaldson vorbind la teleon!— a, sunt bine, răspunse Ioanna! e ce mă întrebi?— %şti cam tăcută! )(ai să te ră$#ândeşti din nou, nu?— )uF 4ocul ăsta îmi dă iori, asta(i tot, $ise Ioanna! %ste plin

de surpri$e de #enul pa$nicului înarmat! Până şi mobila din salade aşteptare mă deran.ea$ă!

— =tiu ce vrei să $ici, u de acord eborah! 'rată ca şi cum acostat o avere, dar nu se potriveşte deloc cu restul!

— % ciudat! 4ucrurile de #enul ăsta nu mă deran.ea$ă deobicei, îmi pare rău! Sunt un pachet de nervi!

— /ncearcă să te rela&e$i şi să îţi ima#ine$i că ne bem

caeaua în piaţa San 9arco!@eveniră în încăperea principală, iar dr! onaldson le condusespre o canapea! 4uară loc, apoi ea le inormă că dr! "arl Smithurma să coboare! 4e întrebă apoi dacă mai doreau să ştie ceva!

— "ât de mult credeţi că o să dure$e? întrebă Ioanna!— O prelevare de ovule durea$ă cam patru$eci de minute,

răspunse dr! onaldson! 'poi vă veţi odihni vreo două ore ca săne asi#urăm că au trecut complet eectele aneste$icului! )ici n(

o să vă daţi seama când o să vină momentul plecării!— )i se va ace operaţia în acelaşi timp? întrebă Ioanna!— )u, răspunse dr! onaldson! omnişoară 9eissner, veţi i

prima, deoarece vi se va ace aneste$ia #enerală uşoară!esi#ur, dacă domnişoara "ochrane doreşte să acă şi dânsaaneste$ie #enerală, atunci puteţi hotărî chiar dumneavoastrăcine preeraţi să ie prima!

— oresc să mi se dacă aneste$ie locală, spuse eborah!— % ale#erea dumneavoastră, $ise dr! onaldson!Se uită de la una la alta!— eocamdată mai aveţi întrebări?— "linica ocupă toată clădirea? întrebă eborah!— umne$eule, si#ur că nu! "lădirea asta e uriaşă! Pe

vremuri adăpostea un mare spital de boli mintale şi un sanatoriupentru bolnavii de tuberculo$ă!

— 'şa am au$it şi noi, spuse eborah!— "linica de ertili$are ocupă numai două eta.e în această

aripă, le e&plică dr! onaldson! 9ai avem, de asemenea, câteva

0+


46/324

birouri în turn! @estul clădirii este ocupat doar de vechile paturişi de o mulţime dintre echipamentele vechi! % aproape ca unmu$eu!

— "âte persoane lucrea$ă aici? întrebă Ioanna!— /n pre$ent avem cam patru$eci de an#a.aţi, dar numărul lor

a tot crescut! Pentru o ciră e&actă, ar trebui să vorbesc cu2elen 9asterson, şea de personal!

— Patru$eci de an#a.aţi înseamnă mult, spuse Ioanna! :rebuiesă ie un dar de la umne$eu pentru o comunitate rurală micăaşa ca asta!

— 'şa s(ar putea crede, spuse dr! onaldson, dar, de apt,avem o problemă cronică în ceea ce priveşte recrutarea de

a.utoare! :ot timpul dăm anunţuri în $iarele din 1oston, mai alespentru tehnicieni de laborator şi personal administrativ cue&perienţă! oriţi nişte slu.be, doamnelor? $âmbi dr! onaldson,tachinându(le!

— )u cred, replică eborah, râ$ând!— Sin#urul departament care nu duce lipsă de mână de lucru

este erma, adău#ă dr! onaldson! /n direcţia asta n(am avutnici o problemă încă din prima $i!

— ;erma? întrebă Ioanna! "e vreţi să spuneţi cu asta?— "linica


47/324

ost unul dintre principalele motive pentru care am închiriatproprietatea! ;aptul că erma se învecinea$ă cu laboratorul neace cercetările mult mai eiciente, ără să mai vorbesc delocuinţe!

— 'veţi un laborator aici? întrebă eborah!

— 'bsolut, spuse dr! onaldson! Hn laborator mare! Sunte&trem de mândră de el, probabil pentru că eu am ostprincipala persoană responsabilă cu îniinţarea lui!

— 'm putea să acem o vi$ită? întrebă eborah!— /mi închipui că se poate aran.a, $ise dr! onaldson! Hitaţi(l

şi pe dr! Smith!/ntorcându(se, tinerele vă$ură un bărbat corpolent, voinic,

purtând echipament chirur#ical steril, care intra în cameră cu unblocnotes în mână! "hiar atunci, uşa din aţă se deschise şiînăuntru năvăliră o mulţime de an#a.aţi, prinşi într(o conversaţie$#omotoasă! O emeie se îndreptă către biroul de recepţie, iarrestul se în#rămădiră în sala din care Smith tocmai ieşise!

Ioanna simţi că înlemneşte! 0ă$ând ţinuta de operaţie aaneste$istului, realitatea viitoarei proceduri era mai #reu dereprimat!

upă ce se pre$entă şi strânse mâinile tinerelor, dr! Smith luăloc, picior peste picior şi îşi puse blocnotesul în poală!

— Să vedem! omnişoară "ochrane, înţele# că preeraţianeste$ia locală, $ise el scoţând unul dintre pi&urile dinbu$unarul de la piept!

— "orect, spuse eborah!— Pot să vă întreb de ce?

— 9ă simt mai în lar#ul meu, asta(i tot, răspunse eborah!— Presupun că aţi ost inormată că noi preerăm aneste$ia#enerală uşoară pentru prelevările de ovule!

— 'şa mi(a spus dr! onaldson! ânsa a spus, de asemenea,că deci$ia îmi aparţine!

— 'sta aşa e, u de acord dr! Smith! :otodată, aş dori să văspun de ce preerăm să iţi adormită! Sub aneste$ia #eneralăuşoară, eectuăm prelevarea sub observaţie laparoscopică

directă! /n ca$ul aneste$iei locale, paracervicale, eectuămprelevarea cu a.utorul unui ac #hidat cu ultrasunete! acă îmipermiteţi o analo#ie, e ca şi cum am lucra pe întuneric!

0


48/324

r! Smith ăcu o pau$ă şi $âmbi!— 'veţi vreo întrebare despre ce v(am spus până acum?— )u, spuse simplu eborah!— 9ai este ceva, $ise dr! Smith! Sub aneste$ie locală nu

putem controla durerea provocată de manevrele

intraabdominale! "u alte cuvinte, dacă întâmpinăm problemecând încercăm să a.un#em la unul din ovare şi dacă trebuie săacem anumite manevre pentru asta, s(ar putea să simţiţi unanumit disconort!

— 'm să(mi încerc norocul, spuse eborah!— "hiar având în vedere posibilele dureri?— "red că pot ace aţă, spuse eborah! Preer să iu trea$ă!

r! Smith aruncă o privire către dr! onaldson, care ridică dinumeri! 'poi discută pe scurt cu cele două tinere despre istoricullor medical! "ând termină, se ridică!

— eocamdată, asta e tot ce îmi trebuie! 'm să vă ro# să văschimbaţi şi ne vedem sus!

— 9i se va administra un sedativ? întrebă Ioanna!— Si#ur că da, spuse dr! Smith! 0ă va i administrat imediat

ce vi se va pune peru$ia! Pentru moment mai aveţi alte

întrebări?"um nici una din tinere nu răspunse, dr! Smith $âmbi şi plecă,

apoi dr! onaldson le escortă prin sala principală către o camerăde aşteptare separata, mai mică! Pe o latură a acesteia se alaucâteva compartimente cu uşi #lisante şi pe cealaltă un şir dedulapuri! 4ân#ă acestea se ala un rat plin cu cămăşi de spitalără spate, papuci cu talpă de carton şi halate de baie! O

asistentă micuţă de statură, cu o i#ură plăcută, punea pe raturihaine pentru paciente! "âteva tăr#i aşteptau lân#ă uşile batanteduble de la intrare! /n mi.locul camerei se alau mai multescaune, o canapea şi o măsuţă de caea acoperită de reviste!

r! onaldson le pre$entă pe ete asistentei, care se numea"ynthia "arson! 'ceasta le dădu câte un set de haine de spital,câte o cheie de la un dulap şi satul de a(şi prinde cheia decămaşă şi deschise uşile a două compartimente învecinate! /n

acel moment dr! onaldson plecă! "âteva clipe mai târ$iu"ynthia le părăsi şi ea, să aducă peru$iile! 4e spuse că vareveni imediat!

02


49/324

— S(a insistat cam mult în avoarea aneste$iei #enerale,spuse tare Ioanna din cabina ei!

— Poţi s(o mai spui o dată, u de acord eborah! :inerele ieşiră din cabine, strân#ând iecare halatul subţire cu

o mână şi ţinând cu cealaltă hainele de stradă! >$bucniră în râs

când se vă$ură!— Sper că nu arăt la el de .alnic ca tine, reuşi să spună

Ioanna!— )u(mi place să ţi(o spun, dar arăţi la el, $ise eborah!Se duseră la dulapuri să îşi lase lucrurile!— e ce nu ai cedat şi nu ai acceptat aneste$ia #enerală?— )(ai să mă iei şi tu cu asta, nu? întrebă eborah!

— 'r#umentele aneste$istului mi s(au părut oarte re$onabile,$ise Ioanna! 9ai ales când a e&plicat cum e cu durerileprovocate de manevrele intraabdominale! ' ost destul ca să măia cu ameţeli! )u cre$i că ar trebui să te mai #ândeşti?

— 'scultăF $ise eborah, trântind uşa dulapului ei şi tră#ândbrusc cheia din încuietoare! Se întoarse spre prietena ei! Obra.ii ise înroşiseră! )oi două am avut de.a discuţia asta! 'm oproblemă să iu adormită! Poţi să(i $ici obie dacă vrei! 5ie nu(ţi

plac acele, mie nu(mi place aneste$ia, bine?— 1ine, spuse Ioanna! oamne, linişteşte(teF %u sunt cea care

ar trebui să ie a#itată de toate astea, nu tu!eborah suspină! /nchise ochii o clipă şi scutură din cap!— /mi pare rău! )(am vrut să mă răstesc la tine! "red că şi eu

sunt cu nervii întinşi la ma&imum!— )u(i nevoie să te scu$i, spuse Ioanna!

/n acel moment "ynthia reapăru cu un braţ de accesorii,cărora le dădu drumul pe o tar#ă! /n cealaltă mână ducea opun#ă de peru$ie, pe care o atârnă de stâlpul pentru peru$ie altăr#ii!

— "are din voi este domnişoara 9eissner? întrebă ea cu vocetare!

Ioanna ridică mâna!"ynthia bătu cu palma pe supraaţa căptuşită a tăr#ii,

acoperită cu un cearşa curat!— "e(ar i să te cocoţi pe şmecheria asta ca să pot să(ţi pun

peru$ia? apoi am să(ţi dau un cocteil care o să te acă să te

0


50/324

simţi ca de 'nul )ou!eborah o strânse de braţ pe prietena ei în timp ce schimbau

nişte priviri compătimitoare! 'poi Ioanna ăcu aşa cum i sespusese! eborah încon.ură masa ca să stea de cealaltă parte aei!

"ynthia pre#ăti peru$ia din două mişcări, dovedindu(şi astele&perienţa! /n acelaşi timp întreţinea o conversaţie sâcâitoaredespre vreme şi, mai înainte ca Ioanna să aibă timp să seenerve$e, îi puse un #arou în .urul braţului stân#, un pic mai .osde umăr!

Ioanna îşi întoarse aţa şi se strâmbă când acul îi intră înpiele! /n clipa următoare #aroul dispăruse, iar "ynthia punea un

leucoplast!— 8ata, măcar cu asta am terminat, spuse ea! Ioanna se întoarse! Pe aţă i se citea surprinderea!— e.a a intrat peru$ia?— a, spuse vesel "ynthia, în timp ce tră#ea medicamentele

în două serin#i!— 'cum urmea$ă distracţia! ar hai să im sută la sută

si#ure7 )u ai aler#ie la nici un el de medicamente, nu?

— 'şa e, spuse Ioanna!"ynthia se aplecă peste oriiciul peru$iei şi scoase capacul de

la acul primei serin#i!— "e îmi daţi? întrebă Ioanna!— "hiar vrei să ştii? întrebă "ynthia!

:ermină cu prima serin#ă şi trecu la cea de(a doua!— aF

— ia$epam şi entanil!— 'stea ce sunt?— 0alium şi un anal#e$ic opiaceu!— e 0alium am au$it! "e e cealaltă chestie?— ;ace parte din amilia morinelor, $ise "ynthia!'sistenta strânse repede ambala.ele şi celelalte resturi şi le

$vârli pe toate într(un recipient special! /n timp ce nota ceva înblocnotesul pe care îl scosese de sub perna tăr#ii, uşa se

deschise şi intră o altă pacientă! 4e $âmbi etelor, se îndreptăcătre ratul cu haine şi luă un set de îmbrăcăminte de spital,apoi dispăru într(una dintre cabine!

+*


51/324

— "re$i că e o altă donatoare? întrebă Ioanna!— )(am idee, spuse eborah!— %a e orothy Stevens, spuse "ynthia în şoaptă, încon.urând

capul mesei şi deblocând rotiţele! %ste o clientă a "linicii


52/324

drum prin$ându(şi cheia de la dulap de cămaşa de spital! 4uă orevista, se aşe$ă şi începu să o răsoiască! Simţind probabilprivirea lui eborah, îşi ridică ochii uimitor de a$urii! e dataasta u rândul lui eborah să $âmbească! 'poi se pre$entă, iarorothy ăcu la el! :imp de câteva minute, cele două emei

ăcură conversaţie despre tot elul de nimicuri! upă o pau$ă,eborah o întrebă pe orothy dacă era pacienta "linicii


53/324

u(te în sala de transplantare! :oţi te aşteaptă!orothy se ridică, inspiră adânc, iar apoi se îndreptă spre uşă!— % o luptătoare, remarcă "ynthia în timp ce uşa se închidea!

Sper din toată inima că de data asta va i un ciclu cu succes!acă o merită cineva, cu si#uranţă ea e!

— "ât costă un ciclu? întrebă eborah!Preocuparea pentru venalitatea ei îi atrăsese atenţia asupra

chestiunii materiale presupuse de acest proces!— 0aria$ă un pic în uncţie de procedurile implicate, $ise

"ynthia! ar în medie a.un#e la opt($ece mii de dolari!— O, oamneF comentă eborah! 'sta înseamnă că orothy

şi soţul ei au cheltuit aproape nouă$eci de mii de dolariF

— Probabil mai mult, spuse "ynthia! 'sta nu includepre#ătirile iniţiale de ertili$are sau orice tratamente au&iliarecare e posibil să i ost indicate! ;ertili$area e o treabăcostisitoare pentru cupluri, mai ales că asi#urările nu o acoperăde obicei! 9a.oritatea cuplurilor trebuie să acă rost de bani într(un el sau altul!

'lte două paciente intrară şi întrea#a atenţie a "ynthiei seconcentră imediat asupra lor! 4uă hârtiile celor două emei, îşi

aruncă o privire peste ele, le dădu haine şi le îndrumă cătrecabine! eborah u surprinsă de vârsta aparentă a uneia din ele!)u putea i si#ură, dar se #ândi că emeia părea bătrână, întrecin$eci şi cinci şi şai$eci de ani!

)e#ăsindu(şi locul, eborah se ridică în picioare!— Scu$ă(mă, "ynthia, spuse ea! 'sistenta citea mai atent

hârtiile pacientelor! r! onaldson a menţionat că aş putea ace

un tur al laboratorului! "u cine ar trebui să vorbesc pentru asta?— Până acum n(am mai avut o asemenea cerere, $ise"ynthia! Se #ândi un moment! "red că ai putea încerca săvorbeşti cu "laire 2arloG de la @elaţii cu publicul! %a se ocupăde vi$itele pe care le ac potenţialele paciente, deşi nu ştiu dacăasta include sau nu şi o vi$ită a laboratorului! acă nu tederan.ea$ă să te plimbi pe aici în halat, poţi să mer#i larecepţionera din camera principală de aşteptare şi să o ro#i să o

apele$e pe domnişoara 2arloG pe pa#er! )u ai la dispo$iţie preamult timp, aşa că în locul tău nu m(aş duce prea departe! /miînchipui că o să te cheme cam peste un sert de oră!

+/


54/324

/n ciuda averti$ării privind timpul, eborah trebuia să acăceva! Hrmând su#estia "ynthiei, se înapoie în sala principală deaşteptare şi obţinu ca persoana de la @elaţii cu publicul să ieapelată pe pa#er! /n timp ce aştepta ca aceasta să răspundă,observă că sosiseră câteva paciente de când ea şi Ioanna

trecuseră pe acolo! )u prea se ăcea conversaţie! 9a.oritateaemeilor citeau reviste! "âteva priveau în #ol!

"laire 2arloG era o emeie cu voce blândă, dră#uţă,primitoare, care păru bucuroasă să o ducă pe eborah la un eta.mai sus şi să(i arate laboratorul principal! upă cum su#erasedr! onaldson, acesta era uriaş, întin$ându(se în partea dinspate în aproape toată aripa ocupată de


55/324

— "lădirile alea ac parte din ermă? întrebă eborah!— )u, acelea sunt unele dintre clădirile de locuit, e&plică

"laire!'rătând spre dreapta, în direcţia sud(est, către locul în care

proprietatea cobora într(o pantă şi mai abruptă decât în rest, ea

îi atrase atenţia lui eborah către o licărire de lumină de(abiavi$ibilă printre pinii bătrâni!

— Scăpărarea aceea este soarele care se relectă pesupraaţa ia$ului morii! "lădirile ermei sunt #rupate în .urul lui!

— "e este cu coşul acela de cărămidă care scoate um?întrebă eborah, #esticulând către un coş de um care se înălţadin spatele copacilor şi mai departe spre dreapta! =i asta ace

parte din comple&ul nstituţia "abot!

— "rematoriu? se bâlbâi eborah! e ce, pentru numele luiumne$eu aveau un crematoriu aiciF

— in necesitate, presupun, spuse "laire! Odinioară cred cămulţi dintre pacienţi erau, de apt,

Robin Cook - Şocul

Documents

Transcript of Robin Cook - Şocul