DNFIn i m5-de-f u rtu nE

IFR QNNNRqil

F

q

W=ruXhKr&*

,,Egti trup din fulger. Mai rece decAt zdpada carecade. De neoprit, ca nisipurile deqertului gonindpre aripile vAntului. Egti ca un pui de furtund,Aurora Pavan. Sd, crezi asta. Crede gi o vor crede

$i af ii."Era un jurdmAnt pe care mama ei, Regina Aphra,

pierduserd brusc energia de a tine pana. De multeori, in vrata ei atAt de ocrotitd, igi petrecuse zilelescriind idei, fapte gi cifre pentru profesorii ei gitotugi, in acel moment, se chinuise sd-gi amin-teascd din ce litere era format propriul ei nume.Apoi intAlnise privirea mamei sale, ale cdrei vorbefamiliare parcd le auzea din nou: ,,Mai rece decAtzdpada care cade".

Aga trebuia sd devind Rora, in timp ce mAnacare tremura ii pecetluia soarta, cu o linie hdrgAitdgi sAngerie de cerneald, iat acum, cAteva ore maitdrziu, din oglindd o privea o necunoscutd, cufala albitd, de pudrd, pentru a*i ascunde orice nuar fi vrut sd vadd.

Pdrul blond deschis al Rorei fusese fdcut cAr-lionli gi prins in vArful capului, intr-o coafurdcomplexd, de ceremonie, plind cu bijuterii, florigi patru cristale, ascutite ca nigte fulgere, intruasemdnarea coroanei de foc-din-cer a mameisale. Coafurile ce onorau strdmogii unei fami-lii reprezentau o parte importantd in tradiyiapavanezd, incepdnd de la rangurile cele maiinalte ale nobilimii gi pdnd la clasele sdracegi muncitoare. Se purtau la naqtere, la moarte gila orice alt eveniment important in viatl., inclu-siv la logodne. insd aceastd coafurd era maimare decAt oricare alta vdzutd de Rora pAndatunci. Fusese ancoratd cu catarame ornate de

14 Conn C,qnvncr ROAR 15

colierul gros de metal, pe care-l purta la gulerqi o ingreuna aproape la fel de mult cAt eveni*mentele serii care abia incePea.

Pudra albd qi strdlucitoare, care-i acoperea tenuldeja palid, o fdcea sd arate ca 9i cum tocmai cescdpase dintr-un viscol. Coastele ii erau prinsebine intr-un corset , cate o strAnge a atdt de tare,ir-rcAt simtea cd toate organele ajunseserd in altdparte. Peste corset, purta o rochie de bal greoaie,cu mdrgele, al cdrei decolteu era atdt de adAnc,irrcAt o dezvdluiamai mult ca niciodatd. Materialulstdtea lipit de corpul ei, pAnd acolo unde, in drep-t'tr1 genunchilor, se rdsfira intr-o trend lungd, iarculoarea rochiei se schimba din alb in cenuqiu qiapoi in negru sclipitor.

Rora ardta exact aqa cum mama ei ii spusesenrereu cd trebuie sd fie: trup din fulger, de unirlb orbitor gi strdlucitoare pe cerul intunecat, iarlrena ce se unduia in jurul ei reprezenta pdmAntul,pArjolit la impactul cu ea.

Rochia era uluitoare, splendide. PAnd qi Rora,t'arre detesta rochiile, iqi dddea seama de asta. Erainsd qi o minciund la mijloc. Fiecare nestematd,liecare mdrgeluld sugerau o imagine a cuiva carenu era ea. Numai cd dsta era scopul pentru cele-brarea logodnei din seara asta... sd fie altcineva, sdf ic printesa Furtund perfectd. Fiindcd, dacd dddeagreg, totul avea sd se ducd de rdPd-

Un scdrtdit strdpunse aerul din incdpere gi toticei care lncd se agitau in jurul ei incremenird.Rora putea sd jure cd acel sunet ii trecuse prinoase/ tot aga cum face tunetul cAnd se apropie.Apoi clinchetul sinistru al magiei-de-furtund oinvdlui ca un alt strat de piele. privirea ii alunecdspre cutia pe care mama ei tocmai o deschisese gise opri pe nestematele gi pietrele dinduntru, celecare-i alimentau co$marurile:,,Inimi-de-furtund,,.

Inimile nu se prea deosebeau de furtuni insine, erau frumoase, intunecate, dar aveau un aeramenintdtor, letal. Asta era, totodatd, o descrierepertinentd gi pentru viitorul ei so!.

Treptat, incdperea se goli de servitori, menajeregi croitorese, pdnd cAnd rdmaserd doar regina giAurora, suverana gi moqtenitoarea. Aceste Inimi-de*furtund fuseserd mogtenite de-a lungui gene-ratiilor in familia Pavan gi erau ultimele rdmdgiteale furtunilor de mult moarte, pe care predece-sorii ei le invinseserd pentru a-gi cdpdta magia,in timpul Erei Vijeliilor. Pe-atunci, continentulCaelira fusese rdvdgit peste mdsurd, iar oameniiigi cdutaserd sanctuar in fortdreata familiei pavan.Juraserd atunci sd ii serveascd., sd le ofere bunurisau aur, doar pentru a locui aproape de cei carefuseserd binecuvAntali de zeifd, cu abilitatea de aconfrunta amenintdrile din cer, cei care aveau sdse numeascd Vifornici.

16 Conn C,qnv,q,cx ROAR 17

Strdmogii Aurorei ldsaserd atunci moqtenire treiIrrcruri: coroana unui regat nou format, inimilelrrrtunilor pe care le cuceriserd qi magia care le('rrrgea in vine, in urma acestui proces.

Irdrd o Inim5-de-furtund, un Vifornic putea aveaclerstuld magie in sAnge pentru a influenfa mici fur-Irrni, la care aveau afinitdli mogtenite. Totuqi, currrrul dintre acele talismane, care amplificau puterearnirgicd, un singur om putea, foatte simplu, sdtloboare o furtund suficient de sdlbaticd',in staresii gteargd oraqe intregi de pe fafa pdmAntului. inlceastd seard, pentru cd ea gi logodnicul ei erau pre-

zcrrtali curfri, Aurora avea sd poarte, pentru primat rar5., Inimile-de-furtund rezerv ate moqtenitorului.

Mama ei ridicd prima relicvd din cutie gi Rorei isc fdcu pielea de gdind. Aerul era greu gi ea simtearrrult mai multd magie reziduald' lAngd mama ei,rnai multd decAt simtise vreodatd linAnd pietrelein mAnd.

Aceastd Inimd-de-furtund era o piatrd involbu-rat5, sidefatd gi reprezenta focul-dirl-cer, cea maiputernicd din cele cinci afinitdfi ale familiei ei.Atunci cdnd fulgerele asculite, de foc alb, cddeauclin cer, cu zecile in acelagi timp, mama ei era ceacare proteja oragul Pavan, iar acum, pentru cdAurora implinise optsprezece ani,lumea se aqteptaca ea sd intre in luptd data urmdtoare cdnd noriinegri aveau sd se rostogoleascd peste tdrAmurile lor.

- Cu lumind in sAnge, focul-din-cer se inclind infatata, murmurd mama ei, inainte sd ageze piatrain ldcagul rezervat acesteia, in centrul coafuriiceremoniale.

Rora se cutremurd", iar ochii mamei se indrep-tard brusc spre ea. Regina Aphra intrerupse ritu-alulpentruaointreba:

- Ai...?Era atAta sperantd in vocea ei, incAt Rora nu

reugi sd o priveascd in ochi in timp ce cldtinadin cap. incruntdndu-se, mama ei se aplecd sd iaurmdtoarea Inimd-de-furtund. Era un rubin ingustgi ascutit ca un ciob de sticld.

- Cu foc in sAnge, furtunile pArjolitoare seinclind in fata la.

Furtunile-cu-foc se formau rapid gi, fdrd cinegtie ce avertizare, tdciunii apringi cddeau atuncica grindina. Puteau arde gi strdpunge pielea fdrdprobleme, iar in regatul Pavan, care era neted gicu iarbd, puteau aprinde pdmAntul intr-o clipitd.Se spunea cd erau cele mai rare dintre afinitdfi.Cu mare grljd, regina agezl, nestemata intr-unspatiu liber la colierul Rorei. ii stdtea chiar pestern gi vArful ascutit ii ajungea deasupra decolte-ului. Alte cAteva versiuni mai mici ale fulgerelorcristaline, ce*i decorau coafura, se rdsfirau pesteclavicula ei, de fiecare parte a Inimii-de-furtundsAngerii.

18 Conn C,a,nM,q,cK ROAR 19

Regina mai addugd patru inimi in acest ansam-blu, pronuntAnd cuvintele pe care le auzise, pevremuri, de la tatdl ei. O piatrd platd qi albastrd iil'u prinsd inbrdfarl., pentru a o apdra de furtunile-cru-trdsnete. Inima unei furtuni-cu-vAnt, cenugie qicilindricd, alunecd intr-un ldcag pe centura subtire,clin argint, care cuprindea talia Rorei. incheieturaceleilalte mAini era ornatd cu o piesd cenugie gicrestatd, simbolizAnd ceafa. $i, in sfdrqit, mamaci ridicd un inel de argint, cu o bijuterie micd qirreagrd. Era singura Inimd-de-furtund din cutiec--are nu era veche.

Nu, aceastd Inim5-de-furtund abia dacd avearloisprezece ani. Fratele Rorei, Alaric, o furaseclintr-o tornadd care lovise pdmAntul la granilacle sud-vest a teritoriului 1or. Afinitdlile fami-liilor de Vifornici erau limitate la cele mogtenitecie la strdmogii 1or, Vifornicii originali, insd uniicredeau cd era posibil, cu toate cd era extrem depericulos, sd cAqtigi o noud afinitate, tot aga cumsie spunea cd fdcuserd primii Vifornici: gi anumef'urAnd inima unei furtuni gi absorbindu-i magia.I-a optsprezece arri, Alaric crezuse cd putea invingeo tornadd gi cd va cAgtiga astfel o altd afinitatepentru familia Pavan.

Se inqelase. VdrAse mAna in inima furtunii,revendicAnd-o. Atunci cAnd bdtdlia era ca qi cAq-tig,ald, vAnturile furtunii procedaserd in acelaqi

fel gi implAntaserd o creangd de copac in inimamogtenitorului pav anez.

Puiinii preoli devotati din regat, care-gi venerauincd vechii zei, afirmaserd cd acela fusese un sefirndin ceruri care avertiza impotriva tentatiei de aajunge dincolo de stelele fiecdruia. Uneori, Aurorase intreba dacd nu cumva erau incd pedepsili.

Inelul nu se migcd la atingerea reginei, rdmaseo nestematd rece, fdrd viafd, in timp ce alunecdpe degetul Rorei. Ar fi putut fi insuflefit doarde A1aric sau de copilul lui. Rora gi mama ei seprefdceau cd era un simplu inel, tot aga cum Rorapretinsese mereu cd era ceva ce nu era de fapt saucum pretindea mama ei cd nu era dezamdgitd depropria fiicd sau cd nu le-ar fi fost mult mai binetuturor, dacd ar mai fi trdit Alaric.

Rora avea sd se prefacd gi pe durata festivitd-tilor, gi in timpul nuntii, iar apoi, intreaga ei viafd.Avea sd pretindd cd nu-gi dorea cu disperare sdfie mai bund de-atAt. Altfel. ,,Mai mult decdt era."

Mama ii cuprinse umerii, la fel de strAns cumo fdcea mereu.

- Jine minte, fii sigurd qi stdpAnd pe tine! Nu-ildsa sd te intimideze!

- ASa am sd fac.- Nu vorbi mai mult decdt e necesar. StdpA-

negte-te, ca sd nu...- Ca sd nu md dau de go1. $tiu, mamd.

20 Con,q, C.e.nv,a,cr ROAR

Regina tdcu, dar se incruntd.- $tiu cd nu e solutia ideald. Ag vrea sd avem

cu tofii la dispozilie timpul pe care-l doregti ca sdpoli aqtepta pAnd-|i gdseqti partenerul in dragostesau, cel putin, pe cineva ales de tine.

- Dar nu-l avem. Nu mai avem timp. inleleg.in istoria familiilor pavaneze, cdsdtoriile aran-

jate erau rare. Adesea, suveranii igi cdutau dra-gostea, aqa cum fdcuserd mama gi tatdl ei. Alliictrganizau concursuri pentru ca tinerii nobili sd-giclovedeascd indemdndrile fafd' de moqtenitor'Numai cd, in curAnd, cerul avea sd se invineteascd

,si apoi sd se inrogeascd, sd urle, 9i asta pentrucd anotimpul Urgiei incepea sd se trezeascd', iarclacd Aurora nu era mdritatd pAnd atunci, miculci regat de minciuni avea sd se niruiascd.

- Promite-mi cd vei incercasd.vezi partea bundir lucrurilor, sd.-ti gdsegti cumva fericirea, spusercgina.

Rora incuviintd. Nu avea inima sd-i spundmamei cd acest lucru i se pdrea imposibil, fiindvorba de un bdrbat dur gi rece cum era Cassiusl,ocke, al doilea fiu al regatului cu acelaqi nume.tiamilia Locke avea o faimd de oameni gireti, inte-Iigenli 9i la fel de malifiogi precum furtunile careIc dddeau de furcd in oragul lor de lAngd mare. incazulin care ar fi dat dovadd de vreo sldbiciune, cusiguranfd acegtia aveau sd profite de asta. $i dacd

aflau ce se ascundea in spatele bijuteriilor, pudreiqi stofelor scumpe, atunci ar fi fost datd in vileagultima sperantd a Aurorei de a-gi pdstra regatul.

* Egti pregdtitd? o intrebd mama ei.O parte din Auror a urla, se rdzvrdtea. Voia sd

ceard permisiunea de a se retrage, voia sd dispardin sdlbdticie qi sd 19i caute o altd viafd. Doar cdregina pierduse deja multe in viata asta. Sotul eimurise dincauzaunei maladii asupra cdreia magiaei nu avea efect. Fiul ei furase inima unei furtuni,cu pretul vielii lui. Singura rdmasd , fiica ei... eibine, fiica ei intruchipa rolul printesei Viforniceperfecte: impresionantd gi diafand, intr-o ase-menea mdsurd, incAt nimeni nu ar fi indrdznitsd rosteascd adevdrul: nu avea niciun strop demagie-de-furtund.

Mugchii Aurorei tresdrird involuntar, in timpce stdtea in fata sdlii tronului, de parcd trupulei nu se putea hotdri dacd sd fugd sau nu fdrdconsimtdmdntul minfii ei. Doi dintre strdjerii ei,Taven qi Merrin, agteptau la cAtiva pagi in spate.O urmard induntru gi, dupd ce se inchiserd uqilemasive, se ldsd o linigte apdsdtoare.

CAteva momente rnai tdrziu, Cassius Locke seprelinse din umbrd", ardtAnd mai degrabd a rduf6-cdtor decAt aprint: era imbrdcat in negru, pdrul totnegru, iar ochii, intunecali.La doudzeci de ani, era

22 Con,q, C.q,Bvncr ROAR 23

cu numai doi ani mai in vdrstd ca ea. $i cu toatei)stea, prinful dinfala ochilor ei pdrea mai mare,rnai in vArstd qi, una peste alta, mult mai bdrbatrlecAt se agteptase ea. ii amintea de acele furtuni-r:u-trdsnete care poposeau la orizont, mustind inintuneric.

Ochii li se intAlnird gi ea ii suslinu privireaintensd, finAndu-gi umerii drepli. Sub costuma-

|.ia ei elaboratd, sudoarea i se prelingea pe giraspindrii, iar tdmplele ii bubuiau de durere, subgreutatea coafurii, insd nu ldsd sd se vadd nimicc{in toate astea. El plecd ochii, studiindu-i formele.I{orei ii bdtea inima. Cu cdt o studia mai mult, cuatAt iqi pierdea din confort, lucru pentru care sec'letesta, fiindcd-l ldsa sd o impresioneze.

Mama ei o invdfase cel pulin un lucru, qi anumecd nimeni nu te poate face sd te simti neinsemnat,I'ird permisiunea ta. Astfel cd trase addnc aer inpiept qi iqi ingddui sd creadd cd era fata ferocegi puternicd, pe care o cunogtea toatd lumea. inconsecintd, il fixd" gi ea cu privirea.

Chiar dacd Rora nu avea puteri magice, Cassiusrru gtia asta. Se pregdtise o viald intreagd pentrurolul de regind qi a naibii sd fie dacd pierdea chiarqi o secundd fdcAndu-gi griji in privinta pdrerilorlui despre ea. 11 evalud la rAndul ei gi sperd cdersta-l va incomoda. incepdnd de la pdrul lui capana corbului, pieptdnat frumos, il cdntdri din