01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

35
Introducere în ocluzologie • Definiţie: Ocluzia dentară – disciplină a medicinei dentare care studiază : • Morfologia • Fiziologia →sistemului articular: • Patologia ATM, sistem neuromuscular, ocluzia dentară (Gray,1994)

Transcript of 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Page 1: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Introducere în ocluzologie

• Definiţie: Ocluzia dentară –disciplină a medicinei dentare care studiază :

• Morfologia• Fiziologia →sistemului articular:• Patologia ATM, sistem neuromuscular, ocluzia dentară (Gray,1994)

Page 2: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Morfofiziologia sistemului articularrepere tematice-(Dawson 1996)

• Articulaţia temporo-mandibulară• Sistemul neuromuscular mobilizator al mandibulei• Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei• Zona neutrală• Relaţia centrică• Long centric• Aria mişcărilor mandibulare• Ghidajul anterior• Planul de ocluzie –orientare spaţială• Contactele ocluzale

Page 3: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Relaţii mandibulomaxilare(RMM)

• Ocluzia dentară(RMM de ocluzie)• Relaţia centrică• Relaţia de postură• Intercuspidarea maximă• Deschiderea gurii• Propulsia mandibulei • Lateralitatea mandibulei

Page 4: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

De ce studiem RMM la protetică ?

• Analiza ocluzală precede tratamentul protetic• Tratamentul stomatologic în primul rând

protetic modifică RMM• Fiabilitatea tratamentului protetic este

condiţionată de respectarea funcţionalităţii ocluzale

• Cunoaşterea şi aplicarea noţiunilor de ocluzie funcţională previne apariţia unor simptome ce apar adesea la distanţă de locul unde s-a aplicat proteza, simptome a căror cauzalitate şi rezolvare apar necunoscute.

Page 5: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Elemente de morfologie ocluzalăLa dinţii laterali, premolari şi molari

• Cuspidul 1. Vârf. 2. Versante : extern şi intern separate prin creasta sagitală3. Fiecare versant are 2 pante : mezială şi distală separate prin creasta transversală (V-L)4. Contează înălţimea acestora, în sensul că pantele cuspidiene pot fi abrupte, medii sau line. 5. Cuspizii de sprijin: lingualii maxilari şi vestibularii mandibulari. Ei realizează poziţia de intercuspidare

maximă (IM). 6. Cuspizii de ghidaj: vestibulari maxilari şi linguali mandibulari. Ei participă la triturarea alimentelor în

masticaţie. • Crestele marginale

1. Sunt 2 : mezială şi distală. 2. Crestele marginale la 2 dinţi alăturaţi formează nişa masticatorie (cu rol de fosă) unde articulează

cuspidul antagonist. • Fosele ocluzale:

1. Sunt 3: mezială, centrală, distală. 2. Aici articulează unii cuspizi antagonişti. Cuspidul DV de la molarii mandibulari articulează totdeauna în

fosa centrală antagonistă. • Şanţurile ocluzale

1. Importante sunt: principal mezio-distal şi cele transversale de pe faţa ocluzală. Contează orientarea lor spaţială şi adâncimea.

Page 6: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Morfologia cuspidului

Page 7: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Versante externe Versante

interne

vestibular

lingual

lingual

lingual

Versant extern vestibular

denumirea versantelor cuspidiene

Page 8: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

1, 2=cuspizi de ghidaj. 3, 4=cuspizi de sprijin. 5=creastă triunghiulară (esenţială) mărginită de şanţuri accesorii; creasta esenţială împarte versantul intern al cuspidului în două pante- mezială

şi distală. 6=fosă centrală. 7=fosă distală. 8=creastă oblică, formată prin unirea a două creste esenţiale (ML-DV). 9=creastă accesorie MV. 10=tubercul Carabelli; 11=creastă marginală distală

cu o muchie şi două versante – întreruptă de un şanţ accesoriu

Page 9: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Coama crestei marginale

Nişa masticatorie

Zona de contact proximal

Page 10: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Elemente de morfologie ocluzalăLa dinţii frontali incisivi şi canini

• La incisivii maxilari:1. Panta incisivă: zona de pe faţa palatinală cuprinsă între cingulum şi marginea liberă, (de la nivelul

contactului în IM al antagoniştilor şi marginea liberă). Pe acestă porţiune există contact dento-dentar în mişcarea de propusie cu contacte dento-dentare.

2. Marginea liberă3. Crestele marginale: mezială şi distală. Aici se pot stabili contactele în IM. 4. Foramen caecum- uneori aici există un mic platou unde articulează incisivii antagonişti.

• La incisivii mandibulari:1. Marginea liberă: articulează în IM cu incisivii maxilari (pe panta incisivă sau la nivelul crestelor

marginale).• La caninul maxilar:

1. Faţa palatinală –de la cingulum la marginea liberă: prezintă 2 pante mezială şi distală separate printr-o creastă transversală . Zona funcţională ocluzală este cuprinsă între zona de contact cu antagonistul şi marginea liberă. Pe această pantă alunecă marginea liberă a caninului antagonst în mişcarea de lateralitate cu contacte dento-dentare.

2. Marginea liberă: de forma literei V cu o pantă mezială şi una distală.3. Creste marginale: mezială şi distală. Aici se pot stabili contactele în Im cu dinţii antagonişti.

• La caninul mandibular: 1. Marginea liberă. Stabileşte contact în Im cu antagoniştii.

Page 11: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

cingulum

Margine liberă

Panta incisivă

Elemente de morfologie ocluzală la incisiv

Page 12: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Elemente de morfologie la canin

cingulum

Margine liberă

Page 13: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Tipuri morfologice de contacte ocluzale

• Funcţionale: stabile şi eficiente masticator– La dinţii laterali:

• Vârf cuspid-fund fosă (cuspidul mai puţin voluminos decât fosa antagonistă ajunge cu vârful la baza fosei.)

• Tripodic (cuspid voluminos, contactul se face între versantele cuspidului şi cele ale fosei, vîrful nu atinge baza fosei.)

– La dinţii frontali:• Marginea liberă a frontalilor mandibulari – panta incisivă/ panta caninului

• Nefuncţionale: instabile sau/şi ineficiente masticator• Vârf cuspid-versant fosă →instabil• Versant cuspid-versant fosă →instabil• Vârf cuspid-vârf cuspid →instabil, ineficient,• În suprafaţă →stabil dar ineficient• Număr redus de contacte prin inocluzie sagitală/verticală. Insuficente

contacte pentru IM stabilă mai ales atunci cînd se pierd contactele în zona laterală.

Page 14: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Contactul tripodic

Page 15: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Contact nefuncţional în suprafaţă

Page 16: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Contact nefuncţional versant cuspid-versant fosă

Page 17: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Contact nefuncţional vârf cuspid-vârf cuspid

Page 18: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Stopurile ocluzale• Definiţie: contactele dento-dentare care opresc

mişcarea de ridicare a mandibulei spre maxilar.• Clasificare:

• Gradul I →cuspizii vestibulari ai PM şi M mandibulari- fosele centrale şi fosele dintre crestele marginale ale dinţilor laterali maxilari

• Gradul II →marginea liberă a dinţilor frontali mandibulari- panta incisivă(infracingular), inclusiv la nivelul crestelor marginale

• Gradul III→cuspizii linguali ai PM şi M maxilari- fosele centrale şi fosele dintre crestele marginale ale dinţilor laterali mandibulari

Page 19: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Stopuri ocluzale la dinţii lateraligradul I şi III

Cuspizi-creste marginale

Cuspizi-fose

Page 20: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Contactele ocluzale în regiunea laterală

Page 21: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Scheme de articulare interdentară

• Cuspizi-creste marginale• Cea mai frecventă schemă• 1dinte/2dinţi• Poate fi utilizată pentru restaurările unidentare• Poate produce impact alimentar şi migrări dentare

• Cuspizi-fose ocluzale• Rară la arcadele naturale• 1dinte/1dinte• Forţe ocluzale aproape de axul lung al dintelui• Se utilizează în restaurarea simultană a dinţilor laterali antagonişti,

refaceri protetice de arcade întregi.

Page 22: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Schema de articulare interdentară cuspizi-creste marginale

Page 23: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Importanţa stopurilor ocluzale

• Realizează poziţia de Intercuspidarea maximă• Participă la masticaţie şi deglutiţie• Menţin constantă dimensiunea verticală de

ocluzie (DVO): dimensiunea etajului inferior al feţei în IM

Page 24: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Parodonţiul aspecte morfo-funcţionale generale

• Parodonţiul marginal PM: • ţesuturile care asigură susţinerea şi menţinerea dinţilor

în alveole

• Parodonţiul apical PA:• Ţesuturile parodontale ce înconjoară apexul unui dinte.

• Limita structurală între PM şi PA este nedefinită, apar diferenţe de patologie.

Page 25: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Structura parodonţiului marginal

• Parodonţiul superficial(de înveliş) → Gingia• Epiteliu• Corion• Ligamentele supraalveolare

• Parodonţiul profund (de susţinere) →Parodonţiu funcţional

• Cementul radicular• Desmodonţiul• Osul alveolar

Page 26: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Parodonţiul marginal superficial• Epiteliul gingival:

• Extern• Intern• Joncţional- joncţiunea epitelială

• Inserţia epitelială: • celulele epiteliului joncţional situate mai apical de baza şanţului gingival,

care vin în contact direct cu suprafaţa dintelui.• Şanţul gingival:

• 1-3mm adâncime clinică/ histologic mai mare • Ligamentele supraalveolare:

• Dento-gingivale dento-periostale circulare• Dento-alveolare alveolo-gingivale semicirculare• dento-dentare intergingivale

Page 27: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Parodonţiul profund

• Osul alveolar• Lamina dura: formaţiune lineară cu radioopacitate

crescută radiologic ce înconjoară rădăcina dintelui• Funcţii:

– Remodelare permanentă: apoziţie/resorbţie→contribuie la menţinerea stabilităţii dintelui în alveolă, asigură erupţia continuă, mezializarea fiziologică

– Fixarea ligamentelor periodontale– Preluarea solicitărilor ocluzale

Page 28: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Parodonţiul profund

• Desmodonţiul: • Celulele desmodontale:

– mezenchimale, nediferenţiate, cu potenţial înalt de transformare

– Fibroblaşti, majoritatea celulară, sinteza colagenului• Fibrele desmodontale:

– Colagen-53-74%→grupate →ligamente periodontale: Crestale oblice Orizontale apicale

– Oxytalan-puţine– Elastice- rare

Page 29: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Parodonţiul profund• Funcţiile desmodonţiului:

• Structurare/restructurare tisulară• Preluarea solicitărilor ocluzale:

– Sunt implicate toate structurile desmodontale, – sub controlul modulator al proprioreceptorilor parodontali, sensibili la poziţia

bolului alimentar/poziţia mandibulei, cu rol de protecţie.

Pragul sensibilităţii parodontale se modifică în condiţii funcţionale.– Fibrele ligamentare au traseu ondulat în repaus şi se întind la solicitare

ocluzală, tranformând forţa de presiune ocluzală în forţă de tracţiune asupra osului alveolar şi asupra cementului radicular.

• Nutriţie• Senzorială

Page 30: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

ŞANŢUL GINGIVAL

MARGINEA GINGIVALĂ LIBERĂŞANŢUL MARGINAL LIBER

GINGIA FIXĂ

JONCŢIUNEA MUCOGINGIVALĂ

MUCOASA ALVEOLARĂ

Structura parodonţiului

dupa Caranza FA Clinical Periodontology 7-th ed, 1990

Page 31: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

• Gargiulo A., Wentz F., Orban F. Dimensions and Relations of the Dentogingival Junction in Humans. J. Periodontol 1961 32:261

Epiteliu sulcular

Inserţia epitelială

Inserţia conjunctivă la nivelul crestei osoase

0.69 mm

0.97 mm

1.07 mm

Adîncimea şanţului gingival

Biologic Width

Înălţimea biologică: suma dintre inserţia epitelială şi inserţia conjunctivă: 0,97+ 1,07 = 2,04, deci minim 2mm.

Marginea gingivală a unei restaurări protetice va respecta această valoare fiind deci situată 2mm minim coronar faţă de inserţia conjunctivă.

Page 32: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Aspectul clinic al mucoasei fixe, mobile, joncţiunea muco-gingivală

Page 33: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

• Gargiulo A., Wentz F., Orban F. Dimensions and Relations of the Dentogingival Junction in Humans. J. Periodontol 1961 32:261

– There must be a minimum of 1mm between the apical level of the Junctional Epithelium and the bone crest

– Width of junctional epithelium plus connective tissue width was Biologic width; i.e. approximately 2 mm.

– Crown Margins which extend apically beyond the Junctional Epithelium can violate the requirements for periodontal health

Lăţimea biologică de contur – Biological Width

Page 34: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Implantarea dentară• Lungimea radiculară• Numărul şi divergenţa rădăcinilor• Suprafaţa radiculară• Forma/volumul rădăcinii• Prelungiri osoase de ramforsare:

• Linia oblică externă• Linia oblică internă• Creasta zigomato-alveolară• Extremitatea frontală a apofizei palatine

• Vârsta• Starea constituţională/de sănătate generală

Page 35: 01.din+%80%A0%A0%FAii +%80%A0%A0%E8i parodon+%80%A0%A0%FAiu

Mobilitatea dentară• Fiziologică:

• 0,15mm la dinţii monoradiculari• 0.10mm la dinţii pluriradiculari• Factori de influenţă:

» Constituţionali» Masticaţia» Momentul zilei(dimineaţa/seara)» Ciclul menstrual/sarcina

• Patologică: • Prin boală parodontală• Prin ocluzie traumatică(suprasolicitare cronică)• Prin traumatism direct(luxaţie)• Prin hipofuncţie(lipsa contactelor ocluzale)