RiSETE · 2018. 1. 10. · Setea de putere ea te-a transformat Intr'un tombaterd, caragMos de Stat....
3
ANUL I- 47. 20 ESEMPLARUL 22 APRILIE 1884. RiSETE ADMINISTRATIA 24, L. M. APARE IN DUMINICELE PROPRIETAR DIRECTOR REEPONSABIL PLINSETE ABONAMENTUL pe an in ara CALENDARUL CIULINULUI APRILIE ARE 30 FILE Dupa Popi 4 Theodor Sic. -5 Sf. George. 24 -6 Martirul 25 -7 Sf. 9 martiri. V. -8 Sf. Apostol Jacob. Martirul Dupa Ciulin in pehlivanilor. näciunalilorn la A- or. Senat Mare guvernamen- CANTARUL Unul rog, pe cinste sd la me§ter un ban. Gratis e serviciul pentru soitarii... Opa sus, Rabine, te schimbare, De la greutatea Dar acest e neinsemnat, E revisuirea ce te-a daaraoa, un nimie : Tertipar de un Berlic. iubite vizire, e§it din nu 'n§el, un de minte n'a remas el. Setea de putere ea te-a transformat Intr'un tombaterd, caragMos de Stat. schimbare, drept Este provenitd din Greg a teme C'o sa rupi bade Ungurene, de crime ca un burduf, de alte fapte. la dracu . Dar 'n fie ce-ar de plesni. Oblu unul Restul de cabinet. mare ca la vizir . Ce dracu mir la greutate se potrivesc! Sigur 'nteo apa clocotesc. ce e de el din bolobocel. Desabracd mantaoa pare infect uniformd anul asta nu parr greg Sigur cu asul merge Dar de la undel luat de la parada 21 APRILIE trecute, Rahatul Ronianesc, satul Bucur, de de sufletesci naciunale. dedese trans- porte de la o la alia, pentru 24 de ore, veselii, ale line ondu- latiuni rapise chiar multelor primariei, in fluxul nu se de mu- getul slbatic al lui Wiener-Allgemeine-Zeitung care voia acordul dintre ómeni spre a putea ajunge la piciórele representantului Maghiarism, pentru care Romanil electrico-gazóse lua baia Da ! Era o srbatóre a fost o lume de fericiri. Martor am pe Onufrie pe cele cinci stéguri unguresci, spre a rupe monotonia ce, din cand in voesce arunce négra colóre a Keiseresc, care ase- menea te facea a vedea Bucurescii, ca de don, in Keiserlescu pe Panteleimonescu Cu tóte acestea nuante apérute colea marele océn, care barca purta Raha- tul Roman, spre ospatarea musafirilor, a rupe in care Enache incinsese populatiunea, spre a o da maT ulor pes- Dunare cu tot totul avut reulita sa pe deplin nu lipsesc a. afirma faptele : dup cetirea Wiener-Allgemeine-Zeittung de la 14 Aprilie stil plecat la Viena marele spre a visita redactia diar ca dea sä chia . .. tot, numal activeze ea ce- stiunea curénd, tóte colegul Milion Tuicarescu, a dat'o de la 14 ale corentel, Kleine Kaiser, dar de acésta a devenit Romanilor mai cu cand cu de Luther Oppler, care cu voe voe, berea pe gat. In nimic n'a lipsit Regatului ca nu fie transportat de bucurie, el in marelul vizir Ianol-Milion, fete mari de Pentru tóte aceste mari servicil, tara nu va in- ca, viitor apropiat dea vizirului meritóselor sale fapte pentru cari s'a trudit se trudelte Mititelul de el Cu Cu mare srbatóre spinarea a 5 milióne de din tóte nu lipsit da obolul bor. Sosit de la Stambul unde este tara cheprilor, nu putea i pofta de daruri. Ast-fel la noi i s'a lipit la piatra i s'a promis asemenea nu se va atinge nimeni de nestematile Bucovina, Transilva- nia, precum de tóte cele-alte pretióse din causa joc put a se cletina. acestea spre a putea cimenta mai bine lipirea la mosaicesca momaele de la Bulevard, prin Statescu, a promis libertatea Córne, nu le mai trebue prin urmare cer eternel libertatea pre- sei democratii de ieri, prin ea, alte ca ast-fel Keiserul pstra ce a captat ce o capta, lar rmana cum sunt, nu a fost, de Enache, pe care a '1 se : Du'l, du'l, m onastire pe care nu e viitorul va duce acolo unde gravura de TELEGRAFICE Halva) Buda-Pesta. congres a avut ad. a dovedi prin chipurile nu cuv6ntul provine din mágar, ci din a Ie§it Maghiar zarzavagin este trimes in Bucuresci siteze ; dupá aceea densul va pleca Londra, spre a emite lordului Granville rtspunsul Bulga- riel, la nota relativá a unel conferinte Europene. Acest res- puns contine Bulgaria primesce in principin conferinta, Englitera deschide porturile pentru (copäile) Viena. Apele Dunäril inceput se turbure din Multa cálätorie a principelul moscenitor austriac, se ar causa acestul fenomen. CIULINÍ Reaoa primire in Romania printului prin- tesei Rudolf-Stefania, a stimulat Wiener-Allge- meine-Zeittung ca sä boteze pe natiunea de sub co- sunt Sic ! . .. Bine v face cari crud panglice A-ti risipit peste un lion ca sä un pisicar urma lo-
Transcript of RiSETE · 2018. 1. 10. · Setea de putere ea te-a transformat Intr'un tombaterd, caragMos de Stat....
-
ANUL I- 47. 20 ESEMPLARUL 22 APRILIE 1884.
RiSETEADMINISTRATIA
24,
L.M.
APARE IN DUMINICELEPROPRIETAR DIRECTOR REEPONSABIL
PLINSETEABONAMENTUL
pe an in ara
CALENDARUL CIULINULUIAPRILIE ARE 30 FILE
Dupa Popi4 Theodor Sic.
-5 Sf. George.24 -6 Martirul
25 -7 Sf. 9 martiri.V. -8 Sf. Apostol Jacob.
Martirul
Dupa Ciulinin
pehlivanilor.näciunalilorn la A-
or.Senat
Mare guvernamen-
CANTARULUnul rog,
pe cinste sd
la me§terun ban.
Gratis e serviciul pentru soitarii...Opa sus, Rabine, te
schimbare,De la greutateaDar acest e neinsemnat,E revisuirea ce te-a
daaraoa, un nimie :Tertipar de un Berlic.
iubite vizire,e§it dinnu 'n§el,
un de minte n'a remas el.Setea de putere ea te-a transformatIntr'un tombaterd, caragMos de Stat.
schimbare, dreptEste provenitd din
Greg a temeC'o sa rupi bade Ungurene,
de crime ca un burduf,de alte fapte. la dracu .
Dar 'n fie ce-arde plesni.
Oblu unulRestul de cabinet.
mare ca la vizir. Ce dracu mir
la greutate se potrivesc!Sigur 'nteo apa clocotesc.
ce e de eldin bolobocel.
Desabracd mantaoa pare infectuniformd
anul asta nu parr gregSigur cu asul mergeDar de la undel luat
de la parada
21 APRILIE
trecute, Rahatul Ronianesc,satul Bucur, de desufletesci naciunale.
dedese trans-porte de la o la alia, pentru 24de ore, veselii, ale line ondu-latiuni rapise chiar multelor primariei,
in fluxul nu se de mu-getul slbatic al lui Wiener-Allgemeine-Zeitung carevoia acordul dintre ómenispre a putea ajunge la piciórele representantului
Maghiarism, pentru care Romanilelectrico-gazóse lua baia
Da ! Era o srbatóre a fost o lume defericiri.
Martor am pe Onufrie pe cele cinci stéguriunguresci, spre a rupemonotonia ce, din cand in voescearunce négra colóre a Keiseresc, care ase-menea te facea a vedea Bucurescii, ca dedon, in Keiserlescu pe Panteleimonescu
Cu tóte acestea nuante apérute coleamarele océn, care barca purta Raha-tul Roman, spre ospatarea musafirilor,
a rupe in care Enacheincinsese populatiunea, spre a o da maT ulor pes-
Dunare cu tot totul avut reulitasa pe deplin
nu lipsesc a. afirma faptele :dup cetirea Wiener-Allgemeine-Zeittung
de la 14 Aprilie stil plecat laViena marele spre a visita redactia
diar ca dea sächia . .. tot, numal activeze ea ce-stiunea curénd, tóte colegul
Milion Tuicarescu, a dat'o de la 14 alecorentel, Kleine Kaiser, dar deacésta a devenit Romanilor mai cu
cand cu de Luther Oppler, carecu voe voe, berea pe gat.
In nimic n'a lipsit Regatuluica nu fie transportat de bucurie,el in marelul vizir Ianol-Milion,
fete mari dePentru tóte aceste mari servicil, tara nu va in-
ca, viitor apropiat dea vizirului
meritóselor sale fapte pentru caris'a trudit se trudelte
Mititelul de elCu
Cu mare srbatóre spinareaa 5 milióne de din tóte nulipsit da obolul bor.
Sosit de la Stambul unde este taracheprilor, nu putea i poftade daruri. Ast-fel la noi i s'a lipit la piatra
i s'a promis asemenea nu se vaatinge nimeni de nestematile Bucovina, Transilva-nia, precum de tóte cele-alte pretióse
din causa jocput a se cletina.
acestea spre a putea cimentamai bine lipirea la mosaicesca momaelede la Bulevard, prin Statescu, a promislibertatea Córne, nu le mai trebueprin urmare cer eternel libertatea pre-sei democratii de ieri, prin ea,alte ca ast-fel Keiserul pstrace a captat ce o capta, lar rmanacum sunt, nu a fost, de Enache, pe carea '1 se :
Du'l, du'l, m onastirepe care nu e viitorul va duce acolo
unde gravura de
TELEGRAFICEHalva)
Buda-Pesta. congres a avut ad.a dovedi prin chipurile nu cuv6ntul
provine din mágar, ci din a Ie§it Maghiarzarzavagin este trimes in Bucuresci
siteze ; dupá aceea densul va plecaLondra, spre a emite lordului Granville rtspunsul Bulga-riel, la nota relativá a unel conferinte Europene. Acest res-puns contine Bulgaria primesce in principin conferinta,
Englitera deschide porturile pentru(copäile)
Viena. Apele Dunäril inceput se turbure dinMulta cálätorie a principelul moscenitor austriac,se ar causa acestul fenomen.
CIULINÍReaoa primire in Romania printului prin-
tesei Rudolf-Stefania, a stimulat Wiener-Allge-meine-Zeittung ca sä boteze pe natiunea de sub co-
suntSic ! . .. Bine v face cari
crud panglice A-ti risipit peste unlion ca sä un pisicar urma lo-
-
La patruzeci opt, in campul Filaret,Se popular
De norodul tot seRabinul l'admira.
La pe dealulIndraga tot cant.
Rabinu 'nVizand deschide, calea spre
cand el, legat e dus spre SibirRabinul, din consola pe martir.
La tare, 'ncopal a bande de
republica nöpteCe eterna va
La Paris, sarrnanul, i s'aca a dat.
Genial, 'Si carePant juMaine, el ju
Lathed
.
-
4
cuitoriT roman, botezat cu titlude
'n gura.
In urma ce adin Galati evgheniei sale consululuT elen, de a nu'1 s intre cu in club, guvernul dinthena a pornit, in apele regimente de
Prin urmare racil din sunt a-de un Se vorbesce de
sosirea a trupe compuse din duc brigade decaracatite, cas ce ne face a crede un rsbol sub-marin este eminent.
D. Sturza ministru de esterne, cunoscut artarublelor, luat din ar
in diplomatie.
Un edict al ispravniculul de Argel, cunoscuttutor din atat cand este
. . din judet, presinte tóterile relative lase adreseze Borivoescu, singurul drept a leresolva metoda deja practicata de d-sa. Totacest pehlivan este nu-
destituirea functionarilor din tóte raniurileadministrative ale judetului
Getta, sclava luI s'ar fide Samos, cu conditiunea d'a emanci-
path din momentul ce va ajunge la Londra.Nu putem de felicita liberatorit de sclave.
din BotoW se : ce area face revisuirea cu consiliul comunal local ?
Rspunsul este :parte din Statul Roman, re-
visuirea la ordinea Milionescu, inmarele sa patriotism, nu putea suferi
casa?
Stolojan milióne vizirul Enachemilion, sluga sä mai
de cat Asta nu se póte ; prin urmare tre-bue revisuire
Se la tunurise cheltuira de la
s strige Ura, cu masalaua 'n !s vestea 'n lume, de basmu s rmanaPrimirrea triumfala deLa luminate fete de archiduct.
Din tondurile seabundente de ce se
De cóteCe in partidul acuma sunt
d'entusiasmLa ast-tel de petrecerI fu de ;In locul tocmitI pe butura,Entusiasm peste
Puterea-T marele vizir'n politaiul Radu, impodobit fir,
lar tara viteazE pentru de : un sat numit : Florica !
noualumea cunótte, parintescele ce
dat acest guvern, pentruvreaü instructiunit in Ca aduc
e totul de prisos, de óre-ce fap-tele recente, sunt destul de cunoscute de
de tóte, simte e aprópe, dea ortulguvernul Firfiric, a decis
ca o nou, careca un obelisc de glorie, printre nenumra-
tele minuni ce a facut, care protesteze atatprezent cat in eternitatea contra
loninielor ce i s'ar putea arunca vre oparintesc guvern.
Scóla de : superióra detism rafinat, diplomatie destilattl. scóla e
marturisirea Enache,dere ca gustul de patriotism acelora, car!ar voi cand, cum, cat trebue sa-
orifice buzunarele budgetul statuluL pentru fe-ricirea patriet
sunt intocmite diferitele ce seaci, cum celebritatile ce
aceste :1. Despre importanta sic ;
sa in consecintelesale in raport fericirea
2. Despre prin care se for-o maioritate ; de care
póte ; mijlócele celesigure de a le combate prin accidul
m.
Despre modul cum trebuescvoturile . . . D-r Sarchez.
Despre actiunea bine-factórea reteveelor, principiul moliantactiunea sa asupra a
electorate. . . D-r Reteveescu.5. Tesaurul public in raport cu
buzunarele private. Actiunea sucu-gastric asupra rublelor.
refluxul rublelor de6. Despre libertate - Votul uni-
Despre ma-salale Rabinul.
7. Despre patrie milion. -Stran-gerea
8 Despre revizuireaVotul accelerat. Votul
- Ridicarea mainelor prin tra-gerea sforit - Gimnastica Idem.
9. Despre tabacirea tranilor. -Cate are un tran.- Intrebuin-tarea spre binele . . rngurescu.
Comutatorul - Cumtrebue patriotul caprovóce sgomot Fante de
In scóla, cum vedem, se tot ce estenecesar, pentru a fi bun roman.
Prin vor trebui ace!ce voese a forma caracterul politic.
Primdriei din BuzéuCu
De tineDar cu-atale chilipire
Nu cred ntélnesc.
am fost inAm dat in ;
Am furatCum scie un patriot.
Pentru a ta fericirenópte am
ca amintire .Cu glónte te-am
credeam pe veciete avea,
u ironie :la dracu
ce
Peste mine o dea,Ah ! vine nebunie
spun, pre legea mea.Constantinesea.
SPINIUn vorbea cu un musicant :-Nu tonul bas un
rol important ?-Da, este, rspunde musicantul.- La se contrariul,
bas-tonul rol.
Un d-n un al :- Ce deosibire tine care 'mi in vers,intre un care invers?
Un avar dénsul nu póte fie galan-ton, de ce i-se cere dou : fie Gal
timp sä '1 cheme Anton.
Nenea State a fost inspirat, ocasiagustelor la no!, entusiasmul sa
in oda de jos. Deputea subiect potrivit pentril in-
spiraVunile sale.Pentru talentul a fost decorat cu
Porcul de aur, cea ma!in curénd va fi ca bard al
din Viena. felicitamde nemerita
La al Rudolf mostenitor deprincesei sele Stefania
regatul din RomaniaA eeit la gara Filalet Regele Regina
tota pentru a
Cu aplaude mare bucuriaCa sa se recomande romanimea
au turcimeaCa sunt capabili sa le faco salutarea
aplaudarea.lar regele Carol gará inaninte lea
tota suitaChiar Regina Elisabeta ala gara au esit, mare bucuria
princeasa a primitla Palat o a poftit
lar pentru a Rudolf print la PalatSosirea, a avut mare mulzumireadupe ce sa representat inaintea
strinsi la Palatde mina luat, cu mare
bucurh lea a multumirea
Rogelui Regini lea multumitpentru ca bine ia primit
azi la Leatu 1884. prilie 13
State Prodanesen
Adunarea politica a C. A. Rosetti, careavut la Ateneü de 18 ale corentetvut mare succes. Presidentia a avut'o d.Dimitrie Vorias, care s'a retras de la presidentie
acorde cuvéntul. Se vede se le-gase limbele la tot! vorbitoril marelepontefice eL
Retragerea a ridicat la presidentiepe veterinarul de la 48. D-nu advocat ales succesele limbutiel Rabinulut
Se Senatul va reveni a se impca cupresa.
Boclucul acesta marele orator, burtosulNastasache, care a primit dea mana cu
Córne. Libertatea dar a triumfat.Romani! dar sunt rugatl a nu abusa a se presaprea pe libertatea din princoncursul lutarului Cratovean.
a fost felicitat prin te-legraf pentru sale de la 14 Aprilie,la adresa Romanilor de farmacistul Schme-tau. Guvernul austro-ungar, curéndva da marele cordon al Obrasnicia
Societatea Romani
In de 29, 30 Aprilie Maid,grgdina La 2 séra,
mare bal sala teatrulul acesteain folosul ce va avea anul curentla
Important!!Cetitoril nostri a avea un Ziar
precum çliar de ilustrat, musicale,bine-voiascá a o carte adresa d-lor catreadministratia Bucurescl.
24, Tipografia Gr. Luis, str. Academiel, 24.
