RISCURI DE MEDIU IN INDUSTRIA DE PETROL

Studiu de caz S.C. ROMPETROL S.A.

Ca parte a procesului de aderare la Uniunea Europeană, România, s-a aliniat cerinţelor pe care dezvoltarea economică durabilă le presupune, corelând dezvoltarea economică cu luarea de măsuri concrete de protecţie a mediului, în acest scop făcând eforturi de a transpune acquis-ul comunitar, la nivelul legislaţiei naţionale. În lucrarea de faţă ne-am propus ca, prin corelarea abordărilor clasice cu cele moderne, să cercetăm aspectele principale ale impactului industriei petrolului asupra mediului, cu precădere pe domeniul rafinării.

1. Surse de poluare din industria petrolului

Surse de poluare a aerului

Emisiile de agenţi de poluare a aerului In rafinării provin, în principal, de la următoarele surse [2]: procese de combustie; instalaţii tehnologice; facle; parcuri de rezervoare; turnuri de răcire şi bazine separatoare cu suprafaţă deschisă; utilaje dinamice, ştuţuri de probă, ventile, flanşe, conducte; rampe de încărcare - descărcare; mijloace şi reţele de transport auto şi căi ferate.

Emisiile de poluanţi în atmosferă sunt de două feluri:

- dirijate (evacuate prin coşuri de dispersie sau tubulaturi metalice, guri de ventilaţie, guri de aerisire, ţevi de eşapament etc.);

- difuze (evacuare necontrolabilă înregistrată la manipulări de substanţe şi produse cu volatilitate diferită, încărcare - descărcare rezervoare, neetanşeităţi etc.).

In condiţiile de funcţionare a instalaţiilor, emisiile de gaze rezultă din procesele de combustie şi procesele tehnologice.

Referitor la procesele de combustie, fiecare cuptor dintr-o instalaţie tehnologicăeste o sursă majoră de agenţi de poluare care se găsesc în gazele rezultate prin arderea combustibililor (dioxid de carbon, oxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili, în principal hidrocarburi, particule solide de diverse dimensiuni). De asemenea, în rafinării mai au loc şi alte procese de combustie dintre care se pot menţiona: regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică, producerea sulfului în sobe Claus, operaţiile periodice de decocsare a serpentinelor cuptoarelor din diferite instalaţii tehnologice, regenerarea periodică a catalizatorilor din alte procese catalitice, incinerarea nămolurilor de la epurarea apelor reziduale, arderea gudroanelor acide.

În tabelul 1.1. sunt prezentate instalaţiile tehnologice şi agenţii de poluare emişi:

Surse de poluare a apei

Prin complexitatea proceselor de prelucrare, printr-o activitate în flux continuu şi, mai ales, prin capacităţile mari ale instalaţiilor, rafinăriile utilizeazăcantităţi foarte mari de apă, fapt care conduce la un volum mare de ape uzate. În majoritatea proceselor, efluenţii rezultaţi au un grad mare de poluare ca urmare a contaminării apei cu gaze, lichide sau solide.

Apele reziduale evacuate dintr-o rafinărie sunt rezultatul însumării apelor uzate provenite din multitudinea de procese de prelucrare primară la care este supus petrolul brut, cât şi fracţiunile supuse unor procese de prelucrare secundară în scopul unei valorificări superioare.

Poluarea apei folosite în rafinării depinde de calitatea ţiţeiului şi de modul de prelucrare a acestuia în vederea obţinerii unor produse cu anumite caracteristici.

După sursele de provenienţă, apele contaminate din rafinării pot fi clasificate astfel: ape tehnologice, ape de răcire, ape meteorice şi ape menajere.

Epurarea apelor uzate cuprinde următoarele două mari grupe de operaţii succesive:

- reţinerea şi/sau transformarea substanţelor nocive în produşi nenocivi;

- prelucrarea substanţelor rezultate din prima operaţie sub diverse forme (nămoluri, emulsii, spume etc.).

În urma procesului de epurare rezultăprodusul petrolier returnat în rafinărie, nămol şi apa tratată.

Surse de poluare a solului şi a apelor subterane

Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, fiind un loc de acumulare a elementelor poluante. În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în cadrul sectorului de explorare şi producţie a ţiţeiului, poluarea solului poate avea drept surse conductele ce alimentează parcurile schelelor, la care se pot produce scăpări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ, cum este cazul Schelei Poeni, Sucursala Videle a „Petrom”. De exemplu, ca urmare a exploatărilor tradiţionale ale Schelei de Extracţie Boldeşti - Scăieni, solul a fost poluat cu ţiţei şi apă sărată de zăcământ.

Caracteristica principală a poluării cauzate de rafinării şi combinate petrochimice constă din aceea că sursa de poluare este activă, de cele mai multe ori, pe o perioadă scurtă de timp, însă are o intensitate importantă, agentul poluant fiind constituit de regulă din fracţii petroliere înguste. De asemenea, în cele mai multe dintre cazurile de scurgeri accidentale de produse petroliere, suprafaţa de sol afectatăeste mult mai mică decât suprafaţa contaminată a primului acvifer întâlnit de frontul de poluare.

Poluarea solului poate fi:

- directă, datorită depunerilor de reziduuri solide sau semisolide provenite din desfăşurarea proceselor tehnologice;

- indirectă, din cauza agenţilor de poluare emişi în atmosferă, purtaţi de vânt, care se depun pe sol şi sunt spălaţi de precipitaţii, infiltrându-se în subteran.

Surse potenţiale de poluare directă a solului şi a subsolului pot fi parcurile de rezervoare, separatoarele vechi din staţiile de epurare, bazinele de decantare, batalurile de şlamuri şi gudroane, rampa C.F. de încărcare şi descărcare, conductele subterane, reţele de canalizare etc.

Reziduurile solide, nedepozitate corespunzător, care pot polua solul, provin din [4]: impurităţi solide antrenate în ţiţei, nămoluri de la epurarea apei uzate şi de la tratarea apei brute, reziduuri solide provenite din operaţiile de întreţinere şi curăţire, cenuşă de la incineratorul de nămoluri, cocs de la instalaţiile de cocsare sau de la decocsarea cuptoarelor, praf de catalizator.

2. Factorii care influenţează pierderile de hidrocarburi (ţiţei şi gaze, apă-sărată) cu impact major asupra mediului.

Procesul de exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi este extrem de complex, de unde se poate deduce o multitudine de factori care influenţeazăpierderile şi anume: tehnologiile utilizate, avariile, erorile umane, factorii de mediu.

Sursele cauzatoare de pierderi

Analizând literatura de specialitate, dar si numeroasele cazuri concrete întâlnite in PETROM se poate sistematiza următoarea schema a surselor care generează pierderi de producţie petroliere (titei, gaze si apa sărata).

a) Sistemele de extracţie: construcţie, mentenanta, uzura, avarii

b ) Sistemele de colectare si transport: construcţie, mentenanta, uzura, avarii, neetanseitati

c) Sistemul de separare: tipul sistemelor (erupţie libera, erupţie artificiala(gaz-lift), pompaj), tehnologie, mentenanta, uzura, defecţiuni, avarii

d) Statie de compresoare(pentru pierderile de gaze): construcţie, mentenanta, neetanseitati, avarii.

e) Statii de injectie apa reziduala in zacaminte (pentru pierderile de apa sarata): construcţie, mentenanata, neetanseitati, avarii

f) Sisteme de tratare si depozitare titei: construcţie, mentenanta, neetanseitati, avarii

g) Instalatii de procesare gaze (dezbenzinare – uscare gaze): tehnologie, gaze evacuate, avarii, neetanseitatii.

h) Sistemul de vanzare distribuţie gaze: netanseitate, avarii, mentenanta

i) Tehnologii vechi utilizate: neetanseitati, avarii, mentenanta

Efectele poluanţilor specifici rafinării petrolului degajaţi în atmosferă se pot manifesta asupra: omului (deteriorări serioase ale stării de sănătate), vegetaţiei Poluarea produsă de industria petrolului şi protecţia factorilor de mediu (cloroze şi necroze, reducerea fotosintezei şi a transpiraţiei), apei şi solului (creşterea acidităţii apei, a opacităţii acesteia, afectarea faunei şi florei acvatice, a florei spontane şi de cultură etc.), construcţiilor (degradarea accelerată a materialelor de construcţie, coroziunea, mătuirea, găurirea metalelor etc.) şi instalaţiilor (apar probleme la instalaţiile electrice datorită corodării contactelor şi a cablurilor etc.).