GRUPUL ŞCOLAR “MARCEL GUGUIANU” ZORLENI PROFESOR: PARASCHIV LILIANA

REFERAT

METODE DE EVALUARE A RISCULUI DE TARA

2010

Riscul de tara

1. Notiuni privind la riscul de tara

In sens larg, riscul de tara exprima probabilitatea pierderilor financiare in afacerile internationale, pierderi generate de unele evenimente macroeconomice sau politice din tara analizata. Conceptul de risc de tara este legat de alte doua notiuni: riscul suveran si riscul de transfer. Riscurile legate de datoria externa publica sau public garantate sunt incluse in cadrul riscului suveran. El exprima probabilitatea ca un stat suveran, la un anumit moment, sa nu poata sau sa nu doreasca sa-si onoreze angajamentele externe, din cauze aflate sub controlul autoritatilor statale. Riscul suveran depinde de performantele economice si de schimbarile de tara. Spre deosebire de imprumuturile acordate guvernelor, creditele acordate institutiilor financiare sau agentilor economici (care sunt garantate de guvern) cunosc si implica trei niveluri de risc:

nivelul microeconomic care priveste gradul de incredere si valabilitatea comerciala a firmei

nivelul mediu: riscul legat de ramura nivelul de tara ce priveste in mod curent riscul de transfer.

Astfel, riscul de transfer1 exprima posibilitatea ca ¸si in conditia in care proiectul (finantat din imprumuturi externe) ar genera fluxuri banesti in moneda locala acoperitoare pentru stingerea obligatiilor, guvernul sa nu aiba mijloacele valutare pentru a efectua schimbul valutar in vederea rambursarii datoriei fata de creditorul extern.Evenimentele care, de regula, influenteaza riscul de tara sunt de natura:- politica: razboi, ocupatie militara straina, revolte cu substrat ideologic, dezordine care are la origine revendicari teritoriale, conflicte de interese legate de polarizarea politica regionala;- sociala: razboi civil, revolte si dezordini provocate de diferente etnice, sindicalism militant, divizari religioase, contradictii intre anumite clase sociale;- economica: diminuarea cresterii produsului intern brut timp indelungat, cresterea ratei inflatiei, deprecierea considerabila a monedei nationale, scaderea accentuata a incasarilor din export, cresteri bruste ale importurilor de produse alimentare din export, cresteri bruste ale importurilor de 1 Anghelache, Gabriela, Piete de capital si tranzactii bursiere,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997.

2

produse alimentare si petrol, criza economica actuala, modificari majore ale politicii economice (exemplu: reducerea barierelor comerciale sau modificarea pret¸ului energiei) etc. Nu trebuie neglijate evenimentele care se afla partial sub influenta guvernului (exemplu: falimentele bancare cauzate de conducerea gresita a economiei de catre guvern, catastrofele naturale care se manifesa cu o anumita periodicitate chiar daca guvernul ia masuri pentru limitarea daunelor).

2.Importanta analizei riscului de tara

Pierderile inregistrate ca urmare a materializarii riscului de tara sunt percepute ca diferenta intre veniturile preconizate a fi realizate si veniturile efectiv realizate in urma derularii afacerilor supuse riscului de tara. Aceste pierderi pot fi:

Pierderi de oportunitati: generate de blocarea profiturilor realizate din plasamente;

Costuri suplimentare: ocazionate de adoptarea unor strategii de diminuare sau de evitare a efectelor negative generate de materializarea riscurilor;

Pierderi totale reale: reprezentate de volumul capitalului investit ce nu mai poate fi recuperat din tara gazda.

Analiza riscului de tara presupune o evaluare a premiselor care stau la baza modificarilor din mediul intern sau extern. Fara o cunoastere deplina a situatiei economice si politice din tara gazda nu se poate anticipa care va fi reactia economiei acestei tari la schimbarile bruste intervenite la nivel mondial. Nivelul de risc al tarii este amplificat de dependenta de importuri de materii prime, dependenta energetica majora de alte state (importuri masive de petrol, gaze naturale sau carbuni), dependenta de ajutoare din strainatate, dependenta de veniturile celor care lucreaza in strainatate2, de existenta unor tensiuni regionale latente sau de dependenta de exportul unui numar limitat de marfuri (exemplul fostelor colonii specializate in monoproductia unor bunuri indigene). Analiza riscului de tara trebuie sa aiba in vedere vulnerabilitati care amplifica efectul evolutiei nefavorabile a conjuncturii mondiale asupra economiei tarii gazda. Cunoasterea si intelegerea riscului de tara este importanta si sub un alt aspect: riscul de tara este un concept multidimensional care nu poate fi exprimat intotdeauna printr-o cifra. Riscul de tara reprezinta o notiune agregata care ofera o imagine sintetica asupra gradului de risc la care este expusa o afacere; nivelul riscului nu este acelasi pentru fiecare din componentele sale, fiindca riscul de tara poate, in mod agregat, sa se situeze la un nivel acceptabil, dar una sau mai multe componente ale sale putand avea un nivel extrem de ridicat.2 Aldea, V. Globalizarea – Beneficii si riscuri, Tribuna Economica,2000

3

3.Variante de riscuri de tara

Exista opinia3 conform careia riscul de tara este un risc de mediu, de fapt o componenta a riscului de mediu, fiind un macro-risc. Deosebirea fata de micro-riscuri (comercial, de proiect, de firma, de investitii etc.) se afla in aria de includere, modul de gestionare. Riscul de tara nu trebuie confundat si identificat cu riscul politic care este doar o componenta a acestuia. Riscul de tara este considerat ca un risc sistematic, economia nationala fiind parte componenta a economiei internationale. Riscul suveran este un macro-risc care afecteaza in special creditele externe acordate unui stat, fiindca riscurile de tara afecteaza nu doar conditiile de acordare a unui credit, deoarece afecteaza capacitatea unei tari de a o gestiona corect serviciul datoriei externe. Cu cat gradul de risc de tara este mai mare, cu atat mai mic este gradul de implicare pe piat¸a a firmelor straine. Intre riscul de tara si gradul de internationalizare a firmelor exista o relatie de inversa proportionalitate. Pentru firmele straine interesul in stabilirea marimii riscului de tara nu se limiteaza la decizia finala binara: ,,investesc / nu investesc”, ci in mod nuantat, pe baza evaluarilor, firmele isi stabilesc reactia fata de evolutia mediului de afaceri dintr-o tara, evalueaza permanent nivelul de acceptabilitate al riscului.

4. Metode pentru evaluarea riscului de tara

Masurarea riscului de tara incepe sa se dezvolte pe masura extinderii activitatilor bancare in strainatate. Chiar daca nu exista o teorie si o metodologie constituita sistematic, fiecare banca evalua clientii si plasamentele din strainatate. Totusi, in principal, aprecierile se bazau pe experienta, intuitia si informatiile detinute de functionarii bancari.

4.1. Sursele de informatii

Masurarea riscului de tara este in mai mare masura o operatiune de natura calitativa, dar se bazeaza pe elemente cantitative, precum si pe elemente relativ

3 C. Paun, L. Paun: Riscul de tara, Ed. Economica, Bucuresti, 1999

4

subiective de apreciere4.Dintre sursele de date utilizate in fundamentarea riscului de tara se pot enumera:

Statisticile internationale ale FMI, BM, OECD, OMS, FAO, EUROSTAT etc.;

Statisticile nationale (pentru Romania: Anuarul statistic, Anuarul Demografic, Anuarul Comertului Exterior, Anuarul Turistic, Buletinul Statistic Lunar, Buletinul Comertului Exterior, Buletinul de Preturi, AMIGO-Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii, ABF – Ancheta Bugetelor de Familie, etc.);

Publicatiile economice (Anuarul BNR, publicatii precum: Adevarul Economic, Tribuna Economica, Economistul, Ziarul financiar, Bursa etc.);

Rapoartele si studii ale institutilor specializate in evaluarea riscului de tara;

Agentiile de presa; Asociatii profesionale (AGER – Asociatia Generala a Economistilor din

Romania, AGIR – Asociatia Generala a Inginerilor din Romania); Presa nationala si regionala; Informatii culese special prin documentare in tara de evaluat.

4.2. Sisteme de evaluare a riscului de tara

a) procedee formale Un procedeu simplu are in vedere:

- selectarea unui numar de indicatori relevanti, ca de exemplu: rata cresterii PIB, gradul de indatorare, rata inflatiei etc;- se plaseaza pe o scala (de ex. de la 0 la 10), fiecare variabila individuala;

- se calculeaza scorul prin insumarea punctelor acordate. Scorul se poate exprima si procentual. Un astfel de exemplu este lista de control elaborata de James Thornblade, lista in care pentru fiecare tara indicatorii economico-financiari primesc o nota de la 1 la n, n fiind numarul total de tari, apoi valorile atribuite fiecarei variabile sunt combinate intr-un scor total. Cu cat este mai redus acest scor, riscul de tara este mai redus. Dintre avantajele acestor sisteme de evaluare: - au in vedere o multitudine de factori si indicatori; - asigura comparabilitatea intre tari prin ordonarea acestora in functie de gradul lor de risc; - functioneaza ca sisteme “expert”, deci ca sisteme concepute de analisti,

4 Tudorin, Th., Riscul de tara – aspecte teoretice si abordari metodologice comparate, Editura Lucretius, Bucuresti, 1998.

5

dar care dupa validare pot fi extinse in zona aplicabilitatii; - sunt rapide; - valorifica experienta diferitelor tari; - sunt mai putin costisitoare. Dintre dezavantajele metodei se pot aminti: nu poate lua in considerare evenimentele recente, inca neincluse in publicatii, este puternic influentata de subiectivitatea analistilor, depinde de disponibilitatea informatiilor, dependenta puternica de trecut.

b) procedee statistice Tehnicile statistice principale includ: analiza comparativa, modelul probabilistic, modelul logistic si modelul experimental, etc. Metodologia folosita consta in selectarea unui esantion de tari, pentru o anumita perioada de timp, si impartirea acestora in doua categorii: tari care au intampinat dificultati in onorarea serviciului datoriei si tari care si-au onorat, conform contractelor, datoria externa. Apoi, sunt cautate variabilele care pot fi determinate in delimitarea intre cele doua categorii. Variabilele sunt ulterior integrate intr-o functie de probabilitate din prelucrarea careia se poate estima probabilitatea incetarii de plata5. De exemplu, in anul 1976, pentru perioada 1961-1974 pentru 64 de tari, Grinols a identificat cinci indicatori semnificativi statistici: serviciul datoriei/rezerve; datoria externa rambursata/serviciul datoriei; serviciul datoriei/imprumuturi; datoria externa/PIB; datoria externa/exporturi. In anul 1977, Mayo si Barrett au elaborat, pe baza observatiilor statistice, un model de alarmare rapida pentru Banca de Export-Import a SUA. Autorii au analizat 48 de tari pe parcursul anilor 1960-1975 si au luat in considerare sase indicatori considerati semnificativi: datoria externa rambursata/exporturi, rezerve/importuri, formarea bruta a capitalului fix/PIB, importuri/PIB, pozitia de rezerva la FMI/importuri, cresterea preturilor bunurilor de consum. In anul 1977, Feder si Just au elaborat un model bazat pe 238 de observatii efectuate pentru 30 de t¸ari, din care 11 au avut probleme cu rambursarile la termen si au solicitat reesalonari. Variabilele modelului au fost: serviciul datoriei, rezerve/importuri, PNB/loc., datoria/amortizarea datoriei, intrari de capital/serviciul datoriei externe, cresterea exporturilor.Ulterior echipa a ajuns la concluzia ca semnificativi sunt: serviciul datoriei/exporturi, importuri/rezerve, PNB/locuitor. Un alt caz, Kharas aplica tehnica statistica experimentala pentru perioada 1965-1976 prin includerea a 43 de tari cu 30 de cazuri de reesalonare. Au fost

5 Zaman, Gh.,Investiiile straine directe in tarile membre ale UE in Romania, Tribuna Economica, 2000.

6

inclusi ca indicatori: serviciul datoriei/PIB, intrari de capital nete si amortizari/PIB, populatie/PIB, investitii/PIB6.

c) sisteme de alarmare rapida Aceste sisteme, spre deosebire de cele precedente care se bazeaza pe estimarea riscului pe analiza datelor pe serii lungi de timp, efectueaza predictii pentru un orizont de timp scurt si au ca obiectiv identificarea dificultatilor concomitent cu producerea lor.Dintre factorii de alarmare se pot enumera:• in domeniul strategiei economice:– schimbarea guvernului sau iminenta schimbare;– remanierea guvernamentala;– miscari sociale.• calitatea managementului macro:– cresterea si accelerarea creditului intern;– accelerarea cresterii masei monetare;– accelerarea inflatiei;– modificari ale ratei de schimb a monedei nationale;– cresterea rapida a deficitului bugetar;– neindeplinirea criteriilor de performanta impuse de organismefinanciare internationale (de ex. FMI).• posibilitatea unei crize de lichiditate, evidentiata de:– ritmul cresterii comertului exterior (ˆındeosebi evolutia soldului balantei);– modificarea rezervelor;– aglomerarea scadentei creditelor;– accentuarea vizibila a contractarii de credite pe termen scurt;• factorii de alarmare aferenti poverii datoriei:– cresterea rapida a datoriei externe, neinsotita de crestere economica;– cresterea rapida a raportului dintre datoria externa si incasari in contul curent;– sporirea nevoii de finantare externa.d) modele probabiliste In masurarea riscului de tara7 se are in vedere evaluarea corecta a probabilitatii de aparitie a unor evenimente capabile sa influenteze negativ capacitatea de plata a datoriei externe. Estimarea se bazeaza pe o lista de factori care pun in evidenta dependenta dintre mediul economic si cel politic al unei tari. Lista factorilor se completeaza cu raspunsuri la intrebari precum:• care este probabilitatea de aparitie a unei situatii nefavorabile; de exemplu un razboi civil in Romania pe teme etnico-teritoriale.

6 Solberg L., Ronald: Managing the risks of the international lending, Routlege, London, 19927 Prunea P., Riscul in activitatea economica. Bucuresti, 2003.

7

• cand exista cea mai mare probabilitate de aparitie a evenimentului? Se ofera o estimare a orizontului de timp.• care este probabilitatea de materializare a componentelor riscului de tara daca se produce o situatie adversa?• care este probabilitatea de suspendare a platilor? Aceasta probabilitate depinde de natura situatiei si tipul de risc. De exemplu, in cazul unui razboi probabilitatea este mai mare decat in cazul unor miscari sindicale.• cand exista cea mai mare probabilitate de aparitie a reesalonarii, renegocierii sau refuzului de plata? Pe baza raspunsurilor la cele cinci intrebari se pot combina rezultatele intr-un indice sintetic de risc, pe baza caruia se pot alcatui clasamente de tari. Metoda prezinta avantajul accesibilitatii, dar si dezavantajul subiectivitatii, fiindca se bazeaza pe asa numitele probabilitati subiective si nu cele frecventiste determinate pe observatii statistice.

5.Metode uzuale si institutii de evaluare a riscului de tara

In perioada contemporana viata economica este mult mai complexa si dinamica comparativ cu perioadele anterioare. Se manifesta tot mai acut penuria resurselor economice, concurenta este tot mai acerba, toate procesele si fenomenele economice cunosc o accelerare continua.In aceste conditii economice de mare complexitate, problema riscului si a incertitudinii economice a devenit una dintre cele mai actuale8. Unul dintre domeniile activitatii economice care comporta cele mai mari riscuri este cel al investitiilor si mai ales al investitiilor din sfera productiei (si cu atat mai mult in domeniul investitiilor straine directe). De aprecierea sau calcularea riscului de tara, care este unul din elementele ce sta la baza deciziei de a opera in sfera investitiilor straine directe, se ocupa agentii internationale specializate, institute, publicatii cum sunt: Institutional Investor, Standard&Poor’s, Moody’s, Euromoney, Fitch-IBCA, Japan Bond Research Institute (JBRI), Australian Ratings, Canadian Bond Rating Service, etc.

5.1. Institutional Investor

Face evaluarea semestriala a credibilitatii unui numar de 136 tari (Erb, Harvey, Viskanta). Evaluarea este realizata pe baza notelor acordate de principalele banci internationale, institutii financiare si economisti reputati.

8 Cosea M., Nastovici L. Evaluarea riscului de tara, Brasov, 19998

Aceasta evaluare se face pe o scara de 0 la 100. Pentru riscul cel mai redus se acorda maximum de puncte (100), iar pentru riscul cel mai mare se acorda minimum de puncte (0). Astfel, tarile cu cel mai mic risc de intrare in incetare de plati sau care ofera cel mai redus risc pentru investit¸\ii, li se acord˘\a maximum reprezentat de 100. Aceste evaluari au importanta in special pentru pietele emergente (inclusiv tarile in tranzitie). Potrivit clasamentului facut ca urmare a evaluarii credibilitatii, din ansamblul celor 136 de tari, primele locuri (dupa o ultima evaluare) sunt detinute in ordine, de Elvetia, Germania, si Statele Unite ale Americii, urmate de Olanda, Franta, Marea Britanie.

5.2. The World Times Money Matters Institute

Publica de doua ori pe an indexul triunghiular al avutiei natiunilor care pune in evidenta complexitatea procesului decizional si a factorilor de influenta ai deciziilor investitorilor straini9. Indexul triunghiular al avutiei natiunilor se stabileste pe baza referintelor prezentate de institutii cum sunt: Amrop International, AEW International, Banque Internationale de Paris, Kuweit Investments, Project Company KSC, MBIA&Associates- International Consulting, State Streeet Corporation, United NationsDevelopment Programme, The World Bank Group. Domeniile de analiza si evaluare pe care indexul le cuprinde sunt: mediul economic, schimbul de informatii si mediul social. De asemenea, acest index mai cuprinde 63 de factori care intra in calcul cu pondere egala. - mediul economic cuprinde: economia nationala, internationalizarea economiei, climatul de afaceri; - schimbul de informatii se refera la: deschiderea spre informare, infrastuctura informatiei, distributia informatiei; - in ceea ce priveste mediul social se au in vedere: stabilitatea si dezvoltarea, indicatorii de sanatate, calitatea mediului natural.

5.3. Agentiile de Rating Moody’s si Standard&Poor’s

Apreciaza riscul de tara suveran pe baza unor indicatori ce urmaresc activitatea bancilor, institutiilor financiare, emisiunile de obligatiuni, in general indicatorii ce analizeaza posibilitatea achitarii obligatiilor financiare externe ale tarilor sau firmelor analizate. Partial notatia rating-ului este standardizata, intrucat, in procesul evaluarii, analistii au sustinut nevoia unei diferentieri mai pronuntate a riscului. Ca urmare, 9 Mustaf, M., Evaluarea riscurilor investitionale, Tribuna Economica, 1998.

9

unele agentii au introdus, pe langa cele trei litere: A, B si C, si literele mici: aaa, aa, a. Agentia Standard&Poor’s exprima notele numai prin litere mari, iar agentia Moody’s foloseste pentru notare combinatiile de litere mari si mici. De asemenea, Moody’s mai foloseste simbolurile P1, P3, P3 si NP in scopul exprimarii primei (P) la obligatiuni sau la emisiunea fara prima (NP). Pentru obligatiile la termen, dobanzile si imprumutul, in cazul in care sunt achitate corect, la datele prevazute in contract, notatia folosita de Standard & Poor’s este AAA, iar la Moody’s notatia este Aaa.

5.4. Agentia Fitch – IBCA

Este o agentie internationala de stabilire a ratingului, avand sediul in Londra si New York; evalueaza ratinguri pentru peste 1400 de entitati din toata lumea. Ca urmare a fuziunii dintre agentia de rating din SUA – Fitch Investor Service si singura agentie europeana IBCA, Fitch-IBCA este o companie europeana care furnizeaza servicii de stabilire a ratingului pentru orice fel de produs financiar si orice fel de piata financiara internationala. Fitch-IBCA a stabilit ratinguri pentru Polonia, Rusia, Kuwait, Romania, Tunisia, Slovenia, Croatia, Lituania, Egipt, Kazakhstan si Turkmenistan, care au solicitat stabilirea ratingului pentru prima data. Unele mandate sunt confidentiale10. In plus, multi emitenti care aveau deja stabilite ratinguri de tara au solicitat aceasta agentiei Fitch-IBCA: Argentina, Uruguay, Coreea, Portugalia, Finlnda, Irlanda. Fitch-IBCA solicita serii de date cu privire la indicatori, pentru 5 ani in urma si 2 ani inainte, dupa anul in care are loc stabilirea ratingului. Reprezentantii tarilor vor trebui sa specifice daca definitiile termenilor din statisticile lor sunt diferite de cele din sistemul Natiunilor Unite.Indicatorii solicitati se refera la:1) Factori demografici, educationali si structurali :- rata de crestere a populatiei;- distributia populatiei pe grupe de varsta;- ponderea populatiei din mediul urban in total populatie;- detalii asupra minoritatilor religioase, etnice si ligvistice;- populatia, exprimata in marime absoluta si relativa, care frecventeaza invatamantul superior si mediu;- orice indicator al nivelului de pregatire profesionala, mai ales daca este recunoscuta pe plan international;- standardul de viata exprimat ca procent din PIB/locuitor, cheltuielile populatiei 10 Duduianu. Monica , Evaluarea riscului de tara, Editura BECK, Bucuresti,1999.

10

(pe locuitor);- distributia veniturilor, averilor si pamantului;- standardul infrastructurii transportului si telecomunicatiilor;- mortalitatea infantila, speranta de viata si dezvoltarea serviciilor de sanatate;- bogatiile naturale incluzand rezervele de minerale si de combustibili.2) Analiza pietei muncii:- dimensiunea, dezvoltarea istorica si perspectivele fortei de munca totale;- ponderea populatiei ocupate in totalul populatiei;- structura populatiei ocupate pe grupe de sexe;- structura populatiei ocupate dupa tipul de angajare: full-time si part-time;- structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale, exprimata ca procent din total si modificarile de-a lungul timpului;- structura populatiei ocupate dupa religie, tipul de ocupatie si durata (mai mare de 6 luni si mai mare de 1 an);- dezvoltarea modalitatilor de plata si cresterea veniturilor;- nivelul salariului nominal pe ora in sectorul public si privat;- diferenta marginala si medie intre costul brut pe ora pe salariat si salariul brut pe ora platit salariatului;- orice politica a veniturilor care afecteaza cresterea salariilor, contributia la asigurarile sociale, etc.3) Structura productiei si a comertului :- PIB nominal si real, PNB;- structura PIB pe sectoare (agricultura, constructii, industrie extractiva);- diferentele de productivitate care rezulta din structura populatiei ocupate, in prezent si cu 5-10 ani in urma;- consumul de petrol/PIB;- raportul importurilor si exporturilor la PIB si tendinta de-a lungul timpului;- structura exporturilor si importurilor pe tipuri de produse; sublinierea categoriilor care detin mai mult de 5% in total;- clasificarea exporturilor si importurilor pe zone geografice.4) Dinamica sectorului privat:- rata infiintarilor de noi firme si inchiderilor de companii, tendinta acesteia;- rata autoangajarii si tendinta acesteia;- ponderea sectorului de stat si privat n totalul economiei;- formarea capitalului fix ca procent din PIB si modificarile anuale;- rentabilitatea capitalului investit si tendinta acestuia;- estimari asupra stocului de capital si tendinta acestuia;- cheltuieli de cercetare-dezvoltare si orice brevete detinute;- descrierea metodelor de privatizare.5) Balanta cererii si ofertei :- detalierea importurilor de bunuri si servicii;

11

- detalierea exporturilor de bunuri si servicii;- cheltuieli interne brute ca procent din PIB, incluzand consumul, formarea bruta a capitalului fix, formarea stocurilor;- balanta externa de bunuri si servicii ca procent din PIB;- economiile interne brute ca procent din PIB;- modificarile procentuale anuale in cheltuielile de consum, cheltuielile guvernamentale (curente si de capital), formarea bruta a capitalului fix, exportul si importul de bunuri si servicii;• impartirea economiilor interne brute pe urmatoarele categorii: personale, private si sector public, ca procent din PIB;6) Balanta de plati :- descrierea si analiza nivelului si cresterii exporturilor de bunuri si servicii;- descrierea si analiza nivelului si cresterii importurilor de bunuri si servicii pentru fiecare categorie i n parte si la nivel agregat;- balanta comerciala;- nivelul si cresterea ratelor exporturilor si importurilor de servicii;- balanta serviciilor impartita pe principalele categorii;- transferurile oficiale si private;- indicii de crestere a exporturilor si importurilor;- balanta contului curent in moneda nationala si valuta, ca procent din PIB;- fluxurile de capital pe termen lung, impartite in functie de debitori si creditori, tipul plasamentului sau alte clasificari;- fluxurile de capital pe termen scurt.7) Analiza factorilor de crestere pe termen mediu si lung:- cea mai buna estimare a tendintei de crestere a PIB-ului;- indicatori ai capacitatii de productie si ai capacitatilor de productie neutilizate;- marimea productiei potentiale, masurata ca diferenta intre PIB si PIB potential;- calcularea ratei de crestere a PIB-ului daca contul curent al balantei de plati va fi mentinut in linie cu influxurile de capital pe termen lung;- stabilirea tendintelor de crestere (daca se imbunatateste sau se deterioreaza).8) Politica macroeconomica:- obiectivele si fundamentele politicii monetare; angajarea pentru obtinerea si mentinerea stabilitatii preturilor;- tendinta indicatorilor de inflatie, inclusiv indicele preturilor de consumatorilor, deflatorul PIB;- descrierea presiunii asupra cursului de schimb, obiectivele politicii ratei de schimb si rezolutia oricarui conflict intre obiectivele ratei de schimb si alte angajamente de stabilitate a preturilor interne;- ratele dobanzii la scadenta, atat a plasamentelor pe termen lung cat si scurt, inclusiv ratele dobanzii reale pe termen scurt si lung (deflat cu indicele preturilor de consum);

12

- tendintele ratelor de schimb inclusiv indicii ratelor de schimb ai principalilor parteneri comerciali si ratele de schimb efective calculate folosind costurile unitare cu forta de munca si alte masuri alecompetitivitatii;- cresterea masei monetare, inclusiv a masei monetare M1 si M2 si cresterea creditului intern cu estimari asupra tendintelor velocitatii;- stabilirea politicii fiscale si obiectivele sale pe termen scurt si lung, examinarea necesarului de imprumuturi din sectorul public ca procent din PIB;- estimari ale veniturilor in functie de surse, impartirea veniturilor in functie de impozite directe si indirecte;- cheltuielile cu asigurarile sociale ca procent din PIB;- tendinte in cheltuielile publice, incluzand toate elementele majore ale cheltuielilor publice;- surse de finantare a serviciului datoriei publice.9) Politica comertului si a investitiilor straine:- principalele masuri adoptate pentru a impune un control asupra importurilor (cote, tarife, bariere netarifare) pe fiecare sector;- taxele medii aplicate pentru fiecare ramura industriala si estimari asupra taxelor totale;- descrierea regimului importurilor de produse agricole;- subventiile la export, inclusiv imprumuturi la dobanzi sub media pietei si alte masuri de promovare a exporturilor;- politica liberalizarii comertului;- politica investitiilor straine;- precizari asupra repatrierii dobanzilor, profiturilor, dividendelor si a oricaror altor venituri rezultate din investitii;- volumul investitiilor straine pe categorii (actiuni, investitii directe, obligatiuni), dupa tara de provenienta si sector.10) Sectorul financiar-bancar:- analiza imprumuturilor bancare, pe tipuri de institutii si destinatie sectoriala;- necesitatile de finantare a institutiilor de stat si private;- descrierea politicilor de credit;- descrierea caracteristicilor principale ale sectorului bancar, regulile de prudenta bancara;- descrierea pietelor interne de capital, inclusiv nivelul de lichiditate, capacitatea bursiera ca procent din PIB11) Activele externe:- rezervele in valuta ale Bancii Centrale;- ponderea rezervelor in importuri (exprimate in luni);- activele externe in sectorul bancar;- activele externe din sectorul public, cum ar fi imprumuturi si credite de export;- active din sectorul nebancar incluzand: obligatiuni, actiuni si investitii straine

13

directe.12) Obligatii externe11:- descrierea strategiei de imprumuturi;- restrictii legale impuse guvernului la contractarea de imprumuturi (interne si externe) si schimburi ale ratelor dobanzii si alte obligatii extrabilantiere;- descrierea mecanismului prin care guvernul monitorizeaza alte imprumuturi;- clasificarea imprumuturilor in functie de debitori (privat, public, financiar, nonfinanciar);- datoria externa neta (datoria minus active externe, rezerve, active bancare, imprumuturi catre sectorul privat);- obligatii externe nete (datoria neta plus investitii directe si de portofoliu si imprumuturi guvernamentale externe);- programul de rambursare si structura datoriei brute in functie de valuta;- proportia datoriei care este contractata la rata fluctuanta;- dobanzile nete si plata investitiilor nete.13) Politica si statul :- descrierea Constitutiei si a relatiilor cu principalele institutii inclusiv Curtea Suprema de Justitie;- descrierea partidelor politice, suportul fiecaruia, numarul de voturi;- programul alegerilor pentru toate nivelurile de guvernare;- gradul de consens asupra politicilor macroeconomice si microeconomice a principalelor partide politice;- stabilirea directiilor politice in care este implicat guvernul;- metoda succesiunii la guvernare;- explicatii pentru succesiunea reformelor economice, in special a reformelor financiare;- descrierea gradului de eficienta a sistemului de colectare a impozitelor;- un scurt curriculum vitae al principalilor politicieni.14) Pozitia internationala:- obiectivele si strategia politicilor externe;- calitatea de membru in organizatiile internationale, multinationale si supranationale, inclusiv grupuri regionale;- relatia cu FMI;- relatiile cu tarile vecine;- prezentarea oricaror amenintari interne sau externe;- relatiile cu Uniunea Europeana, SUA si Japonia.

5.5. Sistemul de rating al Ghidului International privind Riscul de Tara (ICRG)11 Munteanu, C., Vaslan, C., Investitii Internationale, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1996.

14

Stabileste o valoare numerica (puncte de risc) pentru fiecare componenta a riscului cu ajutorul unei scale prestabilite12. Fiecare scala este desemnata sa acorde valoare inalta pentru un risc scazut, si valoare joasa pentru risc inalt. Asa cum s-a mai aratat componentele riscului sunt grupate in trei categorii: politic, economic si financiar13. Fiecarei categorii de risc ii corespunde un numar de componente ale riscului. Ca urmare, suma punctelor de risc stabilita pentru fiecare componenta a riscului (din cadrul fiecarei categorii de risc) determina in intregime riscul pentru aceasta categorie. Totalul punctelor de risc pentru fiecare categorie de risc este o combinatie ulterioara care potrivit unei formule reprezinta un rating al riscului compozit pentru tara in discutie.

STUDIU DE CAZ

Aplicarea diferitelor modele sau analize empirice a riscului de ţară trebuie să asigure comparabilitatea datelor obţinute cu privire la diferite pieţe externe. Ratingul de risc de ţară poate să se bazeze pe un istoric al datelor referitoare la un grup de ţări sau pe proiecţii pe termen scurt, mediu şi lung a evoluţiei acestora. Cea mai mare parte a informaţiilor cu privire la o ţară anume pot fi găsite în surse publicate, de cele mai multe ori publicate însă cu o anumită întârziere.

Modelul de analiză propus constă în gruparea unui număr de indicatori sub forma unei liste de control, indicatorii fiind ponderaţi în funcţie de efectul pe care l-ar avea producerea evenimentului pe care îl descriu asupra capacităţii ţării de a-şi onora obligaţiile internaţionale. Ponderarea se poate face pe baza experienţei acumulate, pe baza unor modele econometrice de calcul (ce utilizează de regresia multiplă sau corelaţiile între indicatori) sau pe baza unor analize statistice (analiza pe bază de ranguri). Valoarea observată a fiecărei variabile statistice este ajustată cu ponderea stabilită pentru fiecare indicator, obţinându-se astfel un indicator sintetic de risc de ţară. Pe baza acestui indicator calculat pentru un grup de ţări se pot realiza scenarii sau hărţi de risc ce pot contribui la o mai bună fundamentare a deciziei de alocare a capitalului de către creditori sau investitori internaţionali. Mai jos este prezentat un exemplu de calcul al indicatorului de risc de ţară:

12 http://www.icrgonline.com/icrgMethods.asp13 Istrat, D. , Riscul politic in afacerile internationale, Tribuna Economica, 1999.

15

Indicatorii Ponderea (a)

Ţara (b)

(a) x (b)

Creşterea PIB % 5 % 0.05 0.25PIB / loc. 10 % 30.00 3.00Inflaţia % - 5 % 0.15 -0.75Rezerve / Importuri

10 % 75.00 7.50

Cont curent / PIB 15 % -15.00 2.25Serviciul DE / DE

- 10 % 0.25 -2.25

DE / PIB - 15 % 0.30 -5.25Stabilitatea CSV 5 % 2 1Regimul de schimb

10 % 4 0.4

Stabilitatea politică

15 % 0.50 7.50

                                                           

Modelul de analiză bazat pe liste de control este un model relativ simplu de utilizat, fiind criticat însă pentru faptul că adesea analiştii aleg discreţionar variabilele de analiză a riscului de ţară sau ponderile stabilite pentru fiecare dintre acestea, fapt ce influenţează obiectivitatea analizei. Algoritmul de analiză a riscului de ţară după această metodă presupune parcurgerea următoarelor etape: selectarea variabilelor, stabilirea sistemului de ponderare, observarea indicatorilor (este indicat ca valorile observate să fie verificate din mai multe surse), calcularea indicatorului sintetic de risc de ţară şi interpretarea rezultatelor.

Pe baza analizei de risc de ţară se pot construi o serie de scenarii cu privire la evoluţia viitoare a climatului general de afaceri dintr-o ţară sau la posibilele crize care pot să apară. Acest indicator este important, de asemenea, în determinarea coeficientului de actualizare utilizat în calculul actuarial la determinarea VAN. Indicatorul de risc de ţară a fost introdus mai regent şi în determinarea eficienţei unui portofoliu internaţional, modelele de analiză (CAPM, ATM) fiind adaptate în acest sens.

Concluzii

16

Riscul de tara este un concept relativ nou, dezvoltat odata cu accentuareaRiscul de tara este un concept relativ nou, dezvoltat odata cu accentuarea procesului de globalizare si de liberalizare a pietelor. Acest risc este un risc deprocesului de globalizare si de liberalizare a pietelor. Acest risc este un risc de mediu strans legat de evolutia climatului general de afaceri dintr-o tara.mediu strans legat de evolutia climatului general de afaceri dintr-o tara. Există in prezent o distinctie clara intre riscul de tara si riscul politic, deExistă in prezent o distinctie clara intre riscul de tara si riscul politic, de transfer sau riscul suveran. Apărut initial in domeniul creditelor externetransfer sau riscul suveran. Apărut initial in domeniul creditelor externe guvernamentale, conceptul a fost extins si asupra creditelor private, investitiilorguvernamentale, conceptul a fost extins si asupra creditelor private, investitiilor straine directe, investitiilor straine de portofoliu si chiar operatiunilor comercialestraine directe, investitiilor straine de portofoliu si chiar operatiunilor comerciale mai simple (export, licentiere, franchaising). Există o diferenta clara intre toatemai simple (export, licentiere, franchaising). Există o diferenta clara intre toate aceste dimensiuni ale riscului de tara (metodologie, indicatori, durata).aceste dimensiuni ale riscului de tara (metodologie, indicatori, durata). Odată cu largirea sferei de aplicabilitate a acestui tip de risc s-a extins siOdată cu largirea sferei de aplicabilitate a acestui tip de risc s-a extins si utilitatea sa in domenii cum ar fi (management, marketing, investitii).utilitatea sa in domenii cum ar fi (management, marketing, investitii).Practica internationala a dezvoltat o serie de metode de gestionare a riscului de taraPractica internationala a dezvoltat o serie de metode de gestionare a riscului de tara folosite atat de creditori cat si de investitori. Acest risc este dificil de evaluat pentrufolosite atat de creditori cat si de investitori. Acest risc este dificil de evaluat pentru ca are o pronuntata componenta sistematica.ca are o pronuntata componenta sistematica. In prezent, orice decizie legata de derularea unei operatiuni comercialeIn prezent, orice decizie legata de derularea unei operatiuni comerciale sau financiare internationale trebuie sa aiba in vedere si aceasta variabila –sau financiare internationale trebuie sa aiba in vedere si aceasta variabila – riscul de tara.riscul de tara.

BIBLIOGRAFIE

17

1. Aldea, V. Globalizarea – Beneficii si riscuri, Tribuna Economica,2000.2. Anghelache, Gabriela, Piete de capital si tranzactii bursiere,Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1997.3. Cosea M., Nastovici L. Evaluarea riscului de tara, Brasov, 1999.4. Duduianu. Monica , Evaluarea riscului de tara, Editura BECK, Bucuresti,1999.5. Istrat, D. , Riscul politic in afacerile internationale, Tribuna Economica, 1999.6. Munteanu, C., Vaslan, C., Investitii Internationale, Editura Oscar Print,

Bucuresti, 1996.7. Mustaf, M., Evaluarea riscurilor investitionale, Tribuna Economica, 1998.8. C. Paun, L. Paun: Riscul de tara, Ed. Economica, Bucuresti, 19999. Prunea P., Riscul in activitatea economica. Bucuresti, 2003.10.Solberg L., Ronald: Managing the risks of the international lending, Routlege,

London, 199211.Tudorin, Th., Riscul de tara – aspecte teoretice si abordari metodologice

comparate, Editura Lucretius, Bucuresti, 1998.12.Zaman, Gh.,Investiiile straine directe in tarile membre ale UE in Romania,

Tribuna Economica, 2000.13.www.icrgonline.com/icrgMethods.asp.

CUPRINS

18

1. Notiuni privind la riscul de tara........................................................................2 2. Importanta analizei riscului de tara...................................................................3 3. Variante de riscuri de tara.................................................................................44. Metode pentru evaluarea riscului de tara..........................................................4

4.1. Sursele de informatii……………………………………………..……..4 4.2. Sisteme de evaluare a riscului de tara………………………………..….5 5.Metode uzuale si institutii de evaluare a riscului de tara.....................................8 5.1. Institutional Investor……………………………………………………..8 5.2. The World Times Money Matters Institute…………………………...…9 5.3. Agentiile de Rating Moody’s si Standard&Poor’s………………………9 5.4. Agentia Fitch – IBCA…………………………………………………..10 5.5. Sistemul de rating al Ghidului International privind Riscul de Tara…...15Studiu de caz………………………………………………………………………15 Concluzii..................................................................................................................17 Bibliografie..............................................................................................................18

19