1

Identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu pentru “CENTRUL DE RECUPERARE A DESEURILOR SI

RESTURILOR NE/METALICE” GALATI apartinand S. C. “D. S. U.” S. R. L. GALATI (conform Metodologiei din 21/05/2007)

DEFINITII: a) agent - factorul activ rezultat în caz de incendiu, care provoacă diferite fenomene fizice, chimice, electromagnetice sau biologice, cu acţiuni şi efecte asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor;b) ardere, combustie - reacţia exotermă a unei substanţe cu un comburant care emite efluenţi însoţiţi de flăcări şi/sau incandescenţă; c) arson - termen de origine engleză, intraductibil, ce desemnează un incendiu provocat printr-o acţiune intenţionată; d) bancă de date privind incendiile - situaţia statistică a cauzelor şi pagubelor provocate de incendii produse într-un anumit domeniu de activitate, întocmită de organul/compartimentul de specialitate al administraţiei publice centrale care coordonează activitatea respectivă sau de către o altă autoritate ori asociaţie profesională care deţine competenţa profesională prevăzută de reglementările specifice; e) reacţie la foc - comportarea unui material care, prin propria sa descompunere, alimentează un foc la care este expus, în condiţii specificate; f) clase de reacţie la foc - expresiile cantitative formulate în termeni de performanţă pentru modul de comportare a produselor la acţiunea focului, în condiţii de utilizare finală, structurate într-o serie de niveluri de performanţă; g) comportare la foc - schimbarea sau menţinerea proprietăţilor fizice şi/sau chimice ale unui produs expus la foc; h) densitate de sarcină termică - raportul dintre sarcina termică şi suprafaţa pardoselii spaţiului afectat de incendiu; i) împrejurare preliminată - situaţia în care se poate găsi la un moment dat un ansamblu de elemente materiale, cu sau fără participarea factorului uman, care poate genera şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu; j) incendiu - arderea autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere; k) risc de incendiu - produsul dintre probabilitatea de iniţiere a unui incendiu într-un proces tehnologic sau într-o situaţie tehnică dată şi importanţa estimată a pagubelor sau a consecinţelor lor la apariţia incendiului; l) risc de incendiu acceptat - nivelul-limită maxim al riscului de incendiu, considerat acceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv; m) sistem - ansamblul de elemente materiale, umane şi/sau informaţionale asociate într-o relaţie de interdependenţă, situat într-un mediu dat, care îndeplineşte una sau mai multe funcţii specificate, în scopul desfăşurării corespunzătoare a uneia ori mai multor activităţi; n) sarcină termică de incendiu - energia termică care poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor combustibile conţinute într-un spaţiu, inclusiv finisajele tuturor suprafeţelor; o) sursă de aprindere/iniţiere a arderii - sursa de energie care produce o ardere, aceasta putând fi un fenomen fizic, chimic sau de altă natură, care generează o cantitate de energie capabilă de a iniţia aprinderea unui material sau mediu combustibil; p) consecinţe - rezultatul sau rezultatele evenimentelor, exprimate negativ ori pozitiv, cantitativ sau calitativ; q) probabilitate de producere a incendiilor - măsura în care un eveniment de tip incendiu este probabil să se producă; se exprimă în număr de evenimente produse într-o unitate de timp; r) frecvenţă - gradul de repetabilitate a unui eveniment într-o perioadă de timp.

PREZENTAREManagementul riscurilor de incendiu presupune următoarele etape:

a) stabilirea sistemului sau procesului supus evaluării; b) stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului; c) alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru; d) identificarea pericolelor de incendiu; e) identificarea riscurilor; f) estimarea şi cuantificarea riscului; g) evaluarea riscului; h) controlul riscului; i) monitorizarea riscului;

2

j) documentaţia rezultată în urma procesului de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu. Schemele logice de management al riscurilor de incendiu în faza de exploatare, sunt prezentate în

anexa.     Principalele obiective ale managementului riscului de incendiu sunt: a) asigurarea securităţii utilizatorilor şi a echipelor de intervenţie; b) protejarea proprietăţii; c) asigurarea continuităţii activităţilor operatorului economic; d) protejarea mediului.     Factorii care trebuie luaţi în considerare în managementul riscului de incendiu sunt: a) pierderile de vieţi omeneşti;b) efectul asupra mediului: afectarea apei, aerului, pământului, speciilor de animale şi ecosistemelor, costurile refacerii acestora, costurile materialelor de curăţare, suprafeţele afectate, numărul populaţiei, fauna şi flora afectate şi altele asemenea;c) afectarea proprietăţii şi a continuităţii activităţilor operatorului economic: numărul construcţiilor/instalaţiilor afectate, durata de aducere la starea iniţială anterioară incendiului, valoarea pagubelor incendiilor sau ale unui incendiu, costurile refacerii proprietăţii, pierderile în procente ale valorii asigurate, perioada de timp pierdută în desfăşurarea activităţii economice, valoarea financiară a întreruperii activităţii economice din valoarea asigurată şi altele asemenea;d) costul măsurilor implementate de control al riscului;e) efectele asupra imaginii operatorului economic.

  Stabilirea sistemului/procesului supus evaluării de risc

În funcţie de obiectivele stabilite, identificarea şi evaluarea riscului de incendiu pot include un singur sistem/proces, prin evaluarea nivelului intrinsec al riscului pentru sistemul/procesul respectiv sau prin evaluarea mai multor sisteme/procese, prin evaluarea globală a riscului de incendiu, când trebuie avute în vedere: interdependenţa sistemelor/proceselor, inclusiv a măsurilor de securitate la incendiu active şi/sau pasive, efectul propagării incendiilor sau al prăbuşirii construcţiilor/instalaţiilor, precum şi alţi factori, cum ar fi vârsta şi starea fizică a utilizatorilor, nivelul de instruire al acestora.

     Stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului

Conceptul de acceptabilitate a riscului de incendiu se bazează pe premisa că în orice sistem/proces supus evaluării există un anumit nivel de risc, denumit nivel de risc acceptabil, peste care gravitatea consecinţelor unui incendiu, exprimată în pierderi umane, materiale şi/sau financiare nu poate fi acceptată.     Nivelul de acceptabilitate al riscului de incendiu sau riscul de incendiu acceptat se stabileşte, după caz, pe baza experienţei anterioare sau a raţionamentelor previzionale, de către: a) administratorul operatorului economic prin strategia de apărare împotriva incendiilor adoptată în interiorul unităţii sale;b) societăţile de asigurare/reasigurare.     Criteriile de acceptabilitate au forme variate, cum ar fi valori cantitative, valori comparative sau alte tipuri de valori agreate, care depind de factorii menţionaţi mai sus, de sistemul/procesul analizat şi de metoda aleasă pentru analiza riscului, ţinându-se cont de: a) reglementările prescriptive;b) reglementările bazate pe conceptul de performanţă;c) standarde şi ghiduri.

    Nivelul de acceptabilitate al riscului de incendiu sau riscul de incendiu acceptat a fost stabilit pe baza experienţei anterioare de către administratorul operatorului economic prin strategia de apărare împotriva incendiilor adoptată în interiorul unităţii sale.

     Alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru

În raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluării, care este de exploatare şi de funcţiile acestuia (in cazul de fata, de producţie), se utilizează următoarele tehnici, procedee şi metode, denumite în continuare metode: a) calitative; b) matematice - cantitative, semicantitative;c) analitice;d) grafice;e) combinate.

3

    Categoriile de metode de evaluare a riscului de incendiu sunt prevăzute în anexa.     Metodele şi procedeele matematice de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu consta în determinarea unor valori numerice ataşate sistemului supus evaluării.     Valorile numerice se determină printr-o formulă de calcul, în care intervin ca necunoscute pericolele de incendiu, consecinţele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale măsurilor de apărare împotriva incendiilor prevăzute, precum şi posibilitatea de activare a factorilor de pericol, fiecare dintre aceşti factori fiind cuantificaţi şi exprimaţi prin valori numerice cu ajutorul unor scări convenabil alese.     Metodele şi procedurile analitice constau în identificarea şi analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul supus evaluării şi a căror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu.     Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazează pe exprimarea riscului de incendiu ca o funcţie de 2 parametri globali şi compararea funcţiei cu anumite domenii de acceptabilitate. De regulă, parametrii globali acceptaţi sunt: probabilitatea P de apariţie a evenimentului şi nivelurile de gravitate G a consecinţelor, ambii parametri fiind cuantificaţi cu un anumit număr de valori.

Riscul de incendiu se exprimă generic printr-o relaţie de forma: R (incendiu) = f (P, G). Reprezentarea grafică a relaţiei riscului la incendiu poate fi de forma prevăzută în anexa.

  Identificarea pericolelor de incendiu

Identificarea pericolelor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire a factorilor care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu, şi anume: a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii; b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice;c) sursele potenţiale de aprindere existente; d) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

Conform H.G. nr. 622/2004, tabel 2 “clase de performanta privind reactia la foc a produselor pentru constructii, cu exceptia pardoselilor si a produselor termoizolante pentru tubulatura liniara”, materialele si elementele de constructie portabile ce au fost utilizate la cladirile: Sediul administrativ, Atelierul de reparatii utilaje cu Laboratorul pentru incercari, Transcontainer si Anexa administrativa a Atelierului de reparatii utilaje fac parte din clasa A1 la care t(f) = 0 (fara flacara sustinuta) unde t(f) este durata de persistenta a flacarii; rezultatul este acelasi, ca mai sus, materialele si elementele de constructie fiind incombustibile.

Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe: a) surse de aprindere cu flacără: flacără de chibrit, aparat de sudură şi altele asemenea; b) surse de aprindere de natură termică: obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric şi altele asemenea; c) surse de aprindere de natură electrică: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică şi altele asemenea; d) surse de aprindere de natură mecanică: scântei mecanice, frecare şi altele asemenea; e) surse de aprindere naturale: căldură solară sau trăsnet şi altele asemenea; f) surse de autoaprindere de natură chimică, fizico-chimică, reacţii chimice exoterme;g) surse de aprindere din cauza exploziilor şi materialelor incendiare; h) surse de aprindere indirecte: radiaţia unui focar de incendiu şi altele asemenea.

    Împrejurările preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe: a) instalaţii şi echipamente electrice, defecte ori improvizate; b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi; c) sisteme şi mijloace de încălzire, instalaţii de ventilare, răcire defecte, improvizate sau nesupravegheate; d) fumatul în locuri cu pericol de incendiu/explozie; e) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor; f) reacţii chimice, urmate de incendiu; g) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice în medii periculoase;

4

h) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare; i) defecţiuni tehnice de exploatare; j) nereguli organizatorice; k) explozie urmată de incendiu; l) trăsnet şi alte fenomene naturale; m) arson; n) izbucnirea şi dezvoltarea unor incendii în zone periurbane, cum sunt, de exemplu, incendiile de vegetaţie uscată, care pot afecta construcţii şi instalaţii tehnologice; o) alte împrejurări.

Nivelurile de pericol de incendiu au fost stabilite pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu, de producţie şi/sau depozitare, precum şi la instalaţii tehnologice, si precizate în mod obligatoriu în planul de intervenţie la incendiu.

  Identificarea riscurilor de incendiu

Identificarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv.     Probabilitatea de producere a incendiului se bazează pe date statistice privind incendiile sau pe modele matematice, în cazurile în care statistica nu dispune de date suficiente.     Probabilitatea de producere a consecinţelor este bazată pe analiza probabilistică şi pe modele deterministe privind dezvoltarea incendiului, propagarea efluenţilor incendiului, evaluarea evacuării utilizatorilor şi altele asemenea.     La estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi de producere a consecinţelor acestuia, se au în vedere, de regulă, următoarele elemente: a) pericolele de incendiu identificate;b) nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa esenţială "securitate la incendiu";c) nivelul de echipare şi dotare cu sisteme, instalaţii, echipamente şi aparatură de alimentare cu apă, energie electrică, de ventilaţie, starea de funcţionare şi performanţele acestora;d) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta şi starea fizică ale acestora, nivelul de instruire;e) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.    Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu, sunt cele destinate reducerii, neutralizării şi/sau eliminării pericolelor de incendiu, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.     Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, a normelor şi dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.     Cuantificarea probabilităţii de iniţiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode de evaluare specifice principalelor domenii de activitate, a băncilor de date privind incendiile, probabilitatea exprimându-se prin numărul de evenimente produse într-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ.     În absenţa unor bănci de date privind incendiile, probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativă, potrivit următoarelor calificative asociate evenimentelor respective:a) extrem de rare - probabilitatea de producere nu se distinge de zero: P aprox. 0;b) rare - improbabil de a se produce: P < 10-6;c) improbabile - improbabil de a se produce în funcţionarea unui sistem dat, dar nu există certitudini pe baze experimentale: P > 10-6;d) probabile - se produc de câteva ori pe durata de viaţă a sistemului: P > 0,0001;e) posibile - se pot produce pe durata de viaţă a sistemului: P > 0,01;f) frecvente - probabilitatea de producere este frecventă, pe baze experimentale: P < 1.

Evaluarea estimativă cumulată a efectelor agenţilor care pot interveni în caz de incendiu asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor, precum şi asupra factorilor de mediu se exprimă prin niveluri de gravitate.     La aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea în vedere, în principal, următorii parametri:*Impactul direct al incendiilor, prin următoarele consecinţe: a) numărul persoanelor: victime, periclitate, evacuate sau salvate; b) valoarea pierderilor materiale;c) efectele negative asupra unor factori de mediu, cum ar fi: păduri, culturi, apă sau aer.

5

*Capacitatea operaţională a forţelor şi mijloacelor specializate de răspuns, prestabilite sau concentrate efectiv, pentru: a) evacuare, salvare şi protecţie;b) limitarea şi stingerea incendiilor; c) înlăturarea operativă a unor urmări ale incendiilor. *Costurile recuperării şi reabilitării *Importanţa economică şi socială a construcţiei şi/sau instalaţiei.   Corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecinţele directe şi clasificarea incendiilor se poate face pe baza tabelului prevăzut în anexa.     În funcţie de probabilităţile de iniţiere şi de nivelurile de gravitate estimate ale incendiilor au fost stabilite niveluri de risc de incendiu pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu şi construcţii/instalaţii tehnologice, care s-au precizat în planul de intervenţie la incendiu, potrivit reglementărilor tehnice.

  Evaluarea riscurilor de incendiu

    Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de comparare a riscului de incendiu identificat cu un nivel limită prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat.     La evaluarea riscului de incendiu se iau în considerare factori ca:a) sursele de aprindere, precum şi măsurile prevăzute pentru diminuarea pericolului de incendiu;b) iniţierea şi dezvoltarea incendiilor; c) influenţa sistemelor de securitate la incendiu, eficacitatea şi fiabilitatea acestora în reducerea consecinţelor;d) limitarea propagării fumului - sisteme de evacuare a fumului şi de presurizare pe căile de evacuare;e) sisteme de alarmare-alertare în caz de incendiu;f) asigurarea intervenţiei serviciilor de pompieri.     Pe baza unor criterii de evaluare a gravităţii consecinţelor incendiului şi prin impunerea unor limite de acceptabilitate a acestora, se pot stabili 3 domenii caracteristice ale riscului de incendiu: a) domeniul riscului neglijabil, asociat, de regulă, începuturilor de incendiu/cu consecinţe de gravitate neglijabilă, rare şi foarte rare/cu probabilitate redusă, respectiv foarte redusă de producere;b) domeniul riscului acceptabil, aferent incendiilor minore frecvente/cu probabilitate ridicată de producere sau incendiilor majore/cu consecinţe de gravitate ridicată rare şi foarte rare; c) domeniul riscului inacceptabil, aferent incendiilor majore posibile sau frecvente/cu probabilitate de producere care nu poate fi neglijată.

În situaţiile în care riscul de incendiu existent depăşeşte limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilităţii de iniţiere a incendiului şi/sau a nivelului de gravitate a consecinţelor, prin măsuri de prevenire, respectiv prin măsuri de protecţie, care au ca scop limitarea, localizarea şi lichidarea incendiului, precum şi limitarea şi/sau înlăturarea consecinţelor acestuia.

Modelul grafic privind încadrarea riscului de incendiu în domeniul acceptabil este prevăzut în anexa.

  Controlul riscurilor de incendiu

Controlul riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul măsurilor tehnice şi organizatorice destinate menţinerii sau reducerii riscurilor în limitele de acceptabilitate stabilite.     În ordinea adoptării lor, măsurile sunt: stabilirea priorităţilor de acţiune, implementarea măsurilor de control, gestionarea şi monitorizarea riscurilor.     Stabilirea priorităţilor de acţiune reprezintă procesul de adoptare a deciziilor referitoare la categoriile de risc asupra cărora este prioritar să se acţioneze.     La stabilirea priorităţilor de acţiune se vor avea în vedere criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de incendiu, respectiv probabilitatea de apariţie şi gravitatea consecinţelor incendiilor.     Implementarea măsurilor de control al riscurilor de incendiu se realizează, după caz, prin:a) asigurarea unei examinări sistematice şi calificate a factorilor determinanţi de risc; b) stabilirea şi elaborarea responsabilităţilor, sarcinilor, regulilor, instrucţiunilor şi măsurilor privind apărarea împotriva incendiilor şi aducerea acestora la cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi a persoanelor interesate; c) stabilirea persoanelor cu atribuţii privind punerea în aplicare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor;d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, a personalului necesar intervenţiei şi a condiţiilor pentru pregătirea acestuia;e) reluarea etapelor de identificare şi evaluare a riscului de incendiu la schimbarea condiţiilor preliminate.

6

  Monitorizarea riscului de incendiu

Monitorizarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul activităţilor de fundamentare, elaborare şi implementare a unei strategii coerente de prevenire, de limitare şi combatere a riscurilor de incendiu, incluzând şi procesul de supraveghere a modului de desfăşurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, de analizare a eficienţei măsurilor întreprinse în raport cu rezultatele obţinute şi de luare a deciziilor care se impun.

  Documentaţia întocmită în urma procesului de identificareşi evaluare a riscurilor de incendiu

Documentaţia întocmită în urma procesului de identificare şi evaluare a riscurilor de incendiu cuprinde următoarele: a) scopurile analizei; b) stabilirea sistemului/procesului supus evaluării;c) natura pericolelor de incendiu determinate de funcţiuni, activităţi şi/sau procese tehnologice;d) stabilirea limitei/limitelor de acceptabilitate;e) identificarea pericolelor de incendiu; f) metoda/metodele utilizată/utilizate pentru analizarea probabilităţii şi consecinţelor, precum şi adecvarea acestora la sistemul/procesul supus analizei;g) estimarea şi cuantificarea;h) evaluarea;i) concluzii, recomandări, măsuri de reducere sub nivelul/limita de acceptabilitate.     Documentaţia stabileşte, totodată, condiţiile în care evaluarea de risc este validă, precum şi tipurile de modificări în sistem/proces care necesită o nouă evaluare de risc.

  Desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi controlal riscurilor de incendiu

Identificarea şi analiza riscurilor în profil teritorial

Identificarea şi analiza riscurilor în profil teritorial se efectuează de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, respectiv de către comitetele judeţene/locale pentru situaţii de urgenţă, conform schemei cu riscurile teritoriale din zona de competenţă şi metodologiei de elaborare a planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor din unitatea administrativ-teritorială.     La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se disting următoarele tipuri de riscuri de incendiu:a) riscuri naturale - incendii de pădure şi/sau vegetaţie;b) riscuri industriale - incendii şi explozii la obiective şi instalaţii industriale;c) riscuri de transport - incendii la mijloace de transport rutier, feroviar, naval şi aerian;d) riscul construcţiilor - incendii la construcţii şi alte amenajări;e) risc social - incendii generate de manifestări violente, acte de răzbunare etc.

 

7

ANEXA       

Schema logică de managemental riscurilor de incendiu în faza de exploatare

    Categorii de metode de evaluare a riscului de incendiu

    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categorie Definiţie Tip de determinare Exemple de metode─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Calitative Tratează atât Determinarea consecinţelor şi - What if - metodă euristică relativ consecinţele, probabilităţii diferitelor scenarii de spontană, practicată în cadrul echipei cât şi probabilitatea incendiu şi interacţiunea acestora de studiu, analizându-se ce se cu măsurile de securitate produce în cazul unui defect particular la incendiu adoptate sau producerii unui eveniment; - metoda arborilor de defectare - bazată pe un model logic care combină evenimentele de bază posibile pentru fiecare avarie, denumită "eveniment

8

top". Este o analiză care, pornind de la evenimentele catastrofale, detaliază cauzele şi combinaţiile care pot duce la acestea─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Semicantitative: Tratează Determinarea probabilităţii de Baze de date statistice ale pierderilorprobabilitate probabilitatea producere a diferitelor tipuri de Analiza arborelui de stare/evenimente cantitativ şi incendii şi/sau incendii în construcţii consecinţele calitativ cu diferite sisteme de protecţie─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Semicantitative: Tratează consecinţele Modele de incendiu cu o Modele de incendiu pentru incinteconsecinţe cantitativ şi reprezentare calitativă a probabilităţii închise bazate pe ipoteza "celui mai probabilitatea calitativ defavorabil scenariu credibil de incendiu"─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cantitative Estimarea cantitativă 1. estimarea pierderilor Evaluare probalistică a riscului de a combinării între 2. estimarea probabilităţii incendiu pentru a determina consecinţe şi de producere a fenomenului probabilitatea ca un reactor nuclear probabilitate de flash-over să producă un incendiu într-o Pentru o singură 3. determinarea efectelor, pierderilor, centrală nucleară stare a scenariului pagubelor produse în spaţiile Analiza arborelui de stare/ de incendiu, riscul învecinate (încăperi, niveluri) evenimente combinate de incendiu este din clădire cu modele de incendiu produsul dintre 4. trasarea graficelor în funcţie consecinţele stării de probabilitate şi de numărul respective şi de evenimente probabilitatea 5. trasarea graficelor în funcţie producerii acesteia. de probabilitate şi mărimea Pentru o structură, pierderilor instalaţie tehnologică, 6. determinarea probabilităţii localitate, riscul total de producere a rănirii unor persoane, de incendiu este afectarea proprietăţii, întreruperea suma riscurilor continuităţii activităţilor operatorilor scenariilor de economici incendiu pentru 7. determinarea atât a riscului stările analizate individual (asupra utilizatorilor), n cât şi a celui asupra societăţii ___ (întregii populaţii) \ R(t) = /__ CiPi i=1 R(t) - risc total Ci - consecinţele stării Pi - probabilitatea/ frecvenţa de producere

9

a stării─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cost-profit/ Determinarea costului pentru Programe de calcul care săbeneficiu realizarea diferitelor măsuri încorporeze probabilitatea, consecinţele de securitate la incendiu şi datele privind costurile, într-o manieră în vederea reducerii riscului integrată de incendiu Determinarea nivelului optim de protecţie la foc pe baza reducerii riscului global────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Reprezentarea grafică a relaţiei riscului la incendiu

    Tabel pe baza căruia se poate face corelarea dintre nivelurilede gravitate, consecinţele directe şi clasificarea incendiilor

    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Niveluri de gravitate Consecinţe directe Clasificarea incendiilor────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 neglijabile -────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 minore început de incendiu────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 semnificative/moderate incendiu notabil sau moderat────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 grave incendiu important sau mare────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 foarte grave incendiu foarte important sau sinistru────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 catastrofale incendiu major sau dezastru────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

10

   

Model grafic privind încadrarea riscului de incendiuîn domeniul acceptabil

REZOLVAREI. CONSIDERATII GENERALEII. DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI2. DESTINATIA CONSTRUCTIILOR/INSTALATIILOR3. CATEGORIA SI CLASA DE IMPORTANTAIII. IDENTIFICAREA RISCULUI DE INCENDIU/DETERMINAREA CATEGORIEI DE

PERICOL DE INCENDIU3.1. SARCINA TERMICA. DENSITATEA SARCINII TERMICE3.2. CLASELE DE PERICULOZITATE3.3. SURSELE DE APRINDERE3.4. CONDITII (IMPREJURARI) PRELIMINATE3.5. MASURILE STABILITE PENTRU REDUCEREA SAU ELIMINAREA FACTORILOR

DETERMINANTI3.6. INCADRAREA SPATIILOR IN NIVELURI DE RISC DE INCENDIU/CATEGORII DE

PERICOL DE INCENDIUIV. EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU4.1. AGENTI CARE POT INTERVENI IN CAZ DE INCENDIU. ACTIUNI SI EFECTE NEGATIVE POSIBILE ASUPRA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR, ECHIPAMENTELOR SI UTILIZATORILOR4.2. ESTIMAREA CONSECINTELOR INCENDIILOR4.3. ESTIMAREA PROBABILITATILOR DE PRODUCERE A INCENDIILOR4.4. CONCLUZII. CORELAREA MASURILOR DE PROTECTIE CU NATURA SI NIVELUL RISCURILOR4.5. VERIFICAREA CONCLUZIILORV. CONCLUZII, OBSERVATII SI RECOMANDARI PRIVIND CRESTEREA NIVELULUI DE PROTECTIE LA FOC5.1. RISCURI LEGATE DE INCENDII SI EXPLOZII5.2. PREGATIREA PENTRU EVITAREA RISCULUI DE INCENDIU SI MICSORAREA CONSECINTELOR5.3. CAI DE PREVENIRE A RISCURILOR DETERMINATE DE INCENDII SAU EXPLOZII5.4. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR

11

EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU

1. CONSIDERATII GENERALEPrezenta analiza de risc de incendiu s-a efectuat avand in vedere prevederile Legii nr. 307/2006

privind apararea impotriva incendiilor.La elaborarea prezentei documentatii s-au avut in vedere urmatoarele:

- metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscului de incendiu;- factorii de determinare ai riscului de incendiu si criteriile de performanta privind securitatea la incendiu a constructiilor;- prevederile reglementarilor tehnice care vizeaza protectia la foc a constructiilor si instalatiilor aferente acestora;- conditiile concrete in care se desfasoara activitatea in cadrul locatiei si concluziile rezultate in urma evaluarii efectuate in teren asupra solutiilor constructive existente, a nivelului de echipare si dotare cu mijloace tehnice destinate prevenirii si stingerii incendiilor, precum si asupra modului de organizare si desfasurare a activitatii de aparare impotriva incendiilor.

2. DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI2.1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI

BeneficiarS. C. „D. S. U.” S. R. L. GALATI, str. SMARDAN, nr. 1, pe platforma S.C. “ARCELLOR MITTAL”

S.A. GALATI, str. SMARDAN, nr. 1, telefon: 0741818006; fax: 0741818009.

PUNCT DE LUCRU GALATI – pe platforma S.C. “ARCELLOR MITTAL” S.A. GALATI, str. SMARDAN, nr. 1, telefon: 0741818006; fax: 0741818009 Profil de activitate

Punctul de lucru are ca domeniu de activitate principal recuperarea deseurilor si resturilor ne/metalice reciclabile, prin procesarea zgurii de otelarie si extragerea fierului din halda.Obiectiv

CENTRUL DE RECUPERARE A DESEURILOR SI RESTURILOR NE/METALICE GALATI (cuprinde FABRICA DE PROCESARE A ZGURII DE OTELARIE, SEDIUL ADMINISTRATIV, ATELIERUL DE REPARATII UTILAJE cu LABORATORUL PENTRU INCERCARI, ANEXA ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE, TRANSCONTAINERUL, DEPOZITUL DE CARBURANTI, INSTALATIA DE PROPAN) AMPLASAMENT

GALATI, str. SMARDAN, nr. 1, pe platforma S.C. “ARCELLOR MITTAL” S.A. GALATI, jud. GalatiCai de acces si de interventie:

SEDIUL ADMINISTRATIV ARE O SINGURA CALE DE ACCES, CARE SE POATE FOLOSI ATAT PENTRU EVACUAREA UTILIZATORILOR SI A BUNURILOR CAT SI PENTRU ASIGURAREA INTERVENTIEI (USA DUBLA DE 1,6 M LATIME, AVAND DESCHIDEREA INSPRE EXTERIOR).

Pentru asigurarea accesului autospecialelor de interventie exista un drum de acces care asigura accesul pe toate cele patru laturi ale cladirii. TRANCONTAINERUL ARE LA NIVELUL PARTER: O CALE DE ACCES PENTRU SECTORUL VESTIARE + MAGAZIA DE APA si MATERIALE + W. C. –uri cu dusuri + BIROU “INGINERI”, CARE SE POATE FOLOSI SI PENTRU EVACUARE (USA SIMPLA DE 1 M LATIME, AVAND DESCHIDEREA IN EXTERIOR) SI O CALE DE ACCES PENTRU SECTORUL MAGAZIA DE APA + CENTRALA TERMICA CARE SE POATE FOLOSI SI PENTRU EVACUARE (USA SIMPLA DE 1 M LATIME, AVAND DESCHIDEREA IN EXTERIOR). LA NIVELUL ETAJULUI, SE ACCEDE PRIN DOUA SCARI DE CIRCULATIE POZATE IN EXTERIORUL CLADIRII (PE FATADA PRINCIPALA); EVACUAREA UTILIZATORILOR ETAJULUI (DIN BIROURILE “SERVICIUL INTERN DE S. S. M.”, “C. T. C.” SI DIN SEDIUL S. C. “ARCTURUS” S. R. L. GALATI) PRECUM SI A BUNURILOR MATERIALE (DIN MAGAZIA DE ECHIPAMENT SI MATERIALE) SI ARHIVEI SE REALIZEAZA PRIN ACELEASI SCARI DE CIRCULATIE. Pentru asigurarea accesului autospecialelor de interventie exista un drum de acces care asigura accesul pe patru laturi ale cladirii. ATELIERUL DE REPARATII AUTO (la care sunt alipite pe fatada nord, doua incaperi “LABORATOR PENTRU INCERCARI”) ARE PE FATADELE EST SI VEST: CATE O USA DUBLA DE 4 M LATIME; PENTRU FIECARE DINTRE CELE DOUA INCAPERI ALE LABORATORULUI EXISTA CATE O USA SIMPLA DE 1 M LATIME. RESPECTIVELE CAI DE ACCES SE POT FOLOSI SI PENTRU EVACUAREA SALARIATILOR, A MIJOACELOR AUTO SI A ALTOR BUNURI MATERIALE. Pentru asigurarea accesului autospecialelor de interventie exista un drum de acces care asigura accesul pe toate cele patru laturi ale cladirii. INSTALATIA DE PROCESARE (alcatuita din buncare de alimentare si intermediare,

12

transportoare vibratoare, transportoare cu banda, ciururi vibratoare cu site de diverse marimi, tamburi electromagnetici, tambur cu magnet permanent, concasor cu falci, concasor cu impact si transportor cu cupe) - pentru asigurarea accesului autospecialelor de interventie exista un drum de acces care asigura accesul pe toate cele patru laturi ale instalatiei.

DEPOZITUL DE CARBURANTI (cu doua rezervoare subterane); INSTALATIA DE PROPAN - pentru asigurarea accesului autospecialelor de interventie exista un drum de acces care asigura accesul pe toate cele patru laturi ale depozitului respectiv instalatiei.Retele de distributie

Functionarea din punct de vedere electric al instalatiei de procesare este asigurata dintr-un transcontainer dotat cu aparatura electrica si electronica SIEMENS si ABB (intregul ansamblu poate fi urmarit pe un panou sinoptic).

Alimentarea cu apa calda si caldura (in perioada rece), atat pentru Birouri cat si pentru sectorul integral Vestiare si Grupuri sociale este asigurata cu ajutorul a patru centrale (tip FERROLI) alimentate cu motorina, avand patru cosuri de fum de cca. 9 m inaltime si diametrul cosului de 120 mm pentru trei centrale si respectiv 220 mm pentru a patra centrala (consumul este de 22000 litri/an).

Carburantii sunt depozitati in doua rezervoare subterane (dotate cu cuva de retentie betonata), unul avand o capacitate de 20 tone (montat in anul 2001) si cel de-al doilea, avand o capacitate de 30 tone (montat in anul 2004). In aceste rezervoare se pastreaza numai motorina. Acest depozit este dotat cu doua pompe electronice pentru alimentare, cuve de retentie subterane iar suprateran exista prevazuta imprejmuire de securitate cu acces limitat. Motorina este necesara alimentarii utilajelor (excavatoare si incarcatoare), autobasculantelor precum si functionarii centralelor termice.

Instalatia de propan este montata in incinta Fabricii de procesare a zgurii de otelarie, din anul 2004 de catre S.C. « SHELL GAS ROMANIA » S.A. Propanul este folosit pentru taierea metalelor (« ursi » si « scoarte ») extrase in urma procesarii zgurii (se precizeaza ca activitatea este discontinua).

Alimentarea cu apa potabila este asigurata de catre S.C. « ARCELLOR MITTAL » S.A. 2.2. DESTINATIA CONSTRUCTIILOR/INSTALATIILORFunctiuni principale Recuperarea deseurilor si resturilor ne/metalice reciclabile, prin procesarea zgurii de otelarie si extragerea fierului din halda 2.3. CATEGORIA SI CLASA DE IMPORTANTA

Categoria de importanta a constructiilor apartinand S. C. “D. S. U.“ S. R. L. Galati, Punct de lucru Galati, este C fiind stabilita de proiectant potrivit Regulamentului aprobat prin H. G. R. nr. 766/1997 si in conformitate cu metodologia specifica elaborata de M. L. P. A. T.

Clasa de importanta a constructiilor apartinand S. C. “D. S. U.“ S. R. L. Galati, Punct de lucru Galati, este clasa IV – constructii de importanta redusa (constructii industriale care adapostesc bunuri de mica valoare si in care lucreaza un personal restrans). Clasa de importanta s-a stabilit potrivit reglementarilor tehnice (si in deplina corelatie cu categoria de importanta stabilita de proiectant).

2.4. DATE CONSTRUCTIVE2.4.1. Instalatii tehnologice

INSTALATIA DE PROCESARE este alcatuita din buncare de alimentare si intermediare, transportoare vibratoare, transportoare cu banda, ciururi vibratoare cu site de diverse marimi, tamburi electromagnetici, tambur cu magnet permanent, concasor cu falci, concasor cu impact si transportor cucupe. Functionarea din punct de vedere electric al instalatiei de procesare este asigurata dintr-un transcontainer dotat cu aparatura electrica si electronica SIEMENS si ABB, intregul ansamblu putand fi urmarit pe un panou sinoptic. Instalalatia de procesat este prevazuta cu un buncar de alimentare dotat cu un gratar cu ochiuri de 400 mm. Zgura care trece prin ochiurile gratarului este ciuruita si concasata. La capatul fiecarei benzi transportoare, zgura este umectata pentru a preveni producerea pulberilor in suspensie. « Ursii » si « scoartele » de otel provenite din fronturile cu zgura curenta de otel se aduc la dimensiuni de maxim 1,5 m x 1 m prin taiere cu lancea cu oxigen. Acest proces este executat de catre doi taietori intr-un spatiu amenajat la nordul instalatiei de procesare. « Ursii » si « scoartele » care contin cantitati mari de zgura sunt batute cu pikonul. Sorturile de zgura procesata se pot livra vagonabil sau auto.

Pregatirea frontului in vederea descarcarii oalelor de zgura de otelarie: dupa excavarea in totalitate a frontului, se deverseaza zgura de furnal pe toata lungimea acestuia pentru a elimina in totalitate apa de pe suprafata zonei de basculare; incarcatorul va excava zgura de furnal construind un dig longitudinal pe toata lungimea frontului, pentru a impiedica patrunderea apei din canalul de drenare in zona frontului.

Racirea zgurii descarcate in vederea excavarii: straturile succesive de zgura de otelarie vor fi udate fiecare in parte astfel incat sa nu apara apa in exces pentru a nu produce explozii, iar zgura se va raci uniform si constant; dupa turnarea ultimului strat de zgura din otelarie se va face udarea din abundenta pentru a putea fi excavata in conditii cat mai bune (aceasta operatie se va face de catre personalul salariat, inclusiv de catre paznici, care au totodata si obligatia de a supraveghea continuu respectiva operatie si de a interveni ori de cate ori este nevoie pentru reglarea debitului de la vanele de inchidere a apei).

13

Excavarea zgurii din frontul de descarcare oale: excavarea frontului se face cu ajutorul unui excavator, care va incarca in autobasculanta, mai intai releul (digul) format din zgura de furnal, acesta transportandu-se la halda; excavatorul va indeparta mai intai « ursii » si « scoartele » de otel, urmand ca un incarcator echipat cu graifar sa scoata separat fierul, unde taietorii il vor taia la dimensiunile potrivite pentru a fi incarcate in vagoane.

Transportul din front in depozitul de zgura: locurile destinate pentru operatiile de incarcare-descarcare si depozitare precum si caile de acces la acestea, vor fi nivelate si amenajate, iar pe timp de iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare nealunecoasa.

Excavare front consum (zgura imbatranita): aceasta activitate se desfasoara cu ajutorul excavatorului care va excava o cantitate de material suficienta pentru cca. 16 ore; materialul excavat va fi depozitat in stive pentru a putea fi incarcat cat mai usor si eficient in autobasculante de catre incarcator; cu ajutorul unei instalatii de pompare cu un rezervor de 20 tone se va uda zgura bruta pentru a limita dispersarea poluantilor (aceasta operatie fiind efectuata si urmarita de catre un muncitor calificat).

Transportul zgurei imbatranite din frontul de consum la instalatia de procesare: aceasta operatie se va face cu ajutorul unui incarcator si a autobasculantelor; se va evita apropierea de frontul de lucru in timpul dezbaterii oalelor de zgura cat si blocarea cailor de acces cu diferite materiale.

Excavarea zgurei in frontul de pe halda: activitatea de excavare, recuperare si sarjare fier vechi obtinut din halda de zgura, se va desfasura intr-un spatiu delimitat , la distante de 10 m fata de linia de inalta tensiune (la est) si fata de conducta de oxigen (la vest), la aceasta din urma fara a afecta circulatia si gabaritul liniilor cai ferate din zona; excavatorul va excava o portiune de cca. 10 m alegand pe cat posibil fierul gasit, iar zgura va fi incarcata intr-o autobasculanta care o va transporta intr-o zona special amenajata si bine stabilita.

Transportul materialului din frontul de pe halda: activitatea de transport a materialului excavat se va face cu ajutorul unei autobasculante; se va asigura un spatiu de siguranta pe tot perimetrul zonei de lucru, astfel incat sa nu fie afectat gardul de imprejmuire, stalpii de inalta tensiune si conducta de oxigen; pe timp de noapte sau vizibilitate redusa, zona de lucru va fi marcata si iluminata; locurile destinate pentru operatiile de incarcare-descarcare si depozitare, precum si caile de acces la acestea, vor fi nivelate si amenajate; toate operatiile de incarcare-descarcare, transport si manipulare a materialelor si a fierului vechi se vor face cu lucratori special instruiti sub supravegherea unei persoane cu atributii in acest scop.

Extragere « ursi » si « scoarte » de otel din frontul de lucru: activitatea de extragere « ursi » si « scoarte » de otel este executata de un excavator care excaveaza in halda de zgura (fiind asigurate in prealabil si autobasculante); excavatorul executa excavarea zgurii si incarcarea in autobasculante, in urma acestei operatii rezultand « ursi » si « scoarte » de otel care, dupa caz, sunt transportate la taietorii din halda, acestia executand taierea « ursilor » la dimensiuni sarjabile (1,5 m x 1 m); daca « ursii » de otel contin zgura si nu pot fi taiati cu lancea se solicita un excavator cu pikon pentru indepartarea zgurii in vederea taierii; incarcarea « scoartelor » si a fierului se face cu un incarcator cu clanta; incarcarea in autobasculante pentru a fi livrat la uzina, se face cu un excavator cu magnet pentru a se evita incarcarea cu bulgari de zgura.

Colectarea manuala a deseurilor metalice din frontul de pe halda: colectarea manuala este executata de doi culegatori pe fiecare schimb; daca taietorii de « ursi » de otel din schimbul respectiv nu au front de lucru, vor efectua impreuna cu culegatorii colectarea manuala a fierului vechi; tot fierul care se calculeaza in timpul unui schimb, se strange intr-un loc unde se face o gramada care se va incarca cu autobasculanta cu magnet.

Expeditie de pe halda a deseurilor metalice excavate si taiate la uzina: excavatorul (daca se asigura autobasculanta in frontul de pe halda) va efectua excavarea, si in timp ce incarca o autobasculanta, vor rezulta si deseuri metalice care, daca au dimensiuni mari (« ursi » si « scoarte ») si depasesc 1,5 m vor fi taiate; in functie de dimensiunile deseurilor, va fi solicitat excavatorul cu magnet sau cel cu clanta.

Expeditia de pe halda a deseurilor metalice colectate manual: dupa colectarea deseurilor metalice, se solicita excavatorul cu magnet care va incarca in autobasculanta.

Livrare catre client de produse metalice din depozitul intermediar: se produce si se comercializeaza agregate LIDONIT din zgura de uzina metalurgica; acesta este folosit ca materie prima, la lucrari de asfaltare a strazilor si in constructii hidrotehnice (procesul tehnologic se desfasoara in aer liber).

In procesul tehnologic, la taierea « ursilor » si « scoartelor » de otel se folosesc sase butelii de oxigen. Nu exista un depozit amenajat pentru stocarea buteliilor de oxigen deoarece ele sunt intalnite doar in punctele de taiere a « ursilor » si « scoartelor » de otel. Dupa golire, ele sunt reincarcate la cerere.

Din H. G. nr. 95/2003, privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, avem: limita inferioara a oxigenului - 500 tone, limita superioara a oxigenului - 50000 tone. Cantitatea de oxigen care se poate afla la un moment dat pe amplasament este de 6 tuburi x 6,5 kg oxigen = 0,039 tone.

Din H. G. nr. 95/2003, privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, avem: limita inferioara a motorinei - 5000 tone, limita superioara a

14

motorinei - 50000 tone. Cantitatea de motorina care se poate afla la un moment dat pe amplasament este de 50 tone.

Din H. G. nr. 95/2003, privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, avem: limita inferioara a propanului - 50 tone, limita superioara a propanului - 200 tone. Cantitatea de propan care se poate afla la un moment dat pe amplasament este de 5 tone.

Calculul pentru limita inferioara a cantitatilor relevante specifice:

q existenta 5 50 0,039 ∑ = --------------------------- = ------ + ---------- + ------------ = 0,1 + 0,01 + 0,0000078 = 0,11 < 1i =1 Q limita inferioara 50 5000 5000

Calculul pentru limita superioara a cantitatilor relevante specifice:

q existenta 5 50 0,039 ∑ = --------------------------- = ------ + ---------- + ------------ = 0,025 + 0,001 + 0,00000078 = 0,026 < 1i =1 Q limita superioara 200 50000 50000

Deci, societatea nu intra sub incidenta prevederilor H. G. nr. 95/2003.Materii folosite in procesul tehnologic:

- materii prime (zgura de otelarie = 75000 tone/luna);- materii auxiliare (piese de schimb, electrozi de sudura, tevi metalice, profile metalice);- combustibili si lubrifianti (uleiuri minerale de motor si hidraulice = 2,5 tone/luna; benzina = 5 tone/luna; motorina = 100 tone/luna; vaselina = 0,3 tone/luna).

Stocarea materiilor prime (zgura) se face pe platforma societatii, direct pe pamant si pe platforme betonate (depozitul de sorturi de lidonit), iar depozitarea se realizeaza in spatiu descoperit.

Chiar daca activitatea de procesare a zgurii se desfasoara in aer liber, au fost luate unele masuri de reducere a emisiilor de pulberi, prin carcasarea benzii transportoare si de asemeni, prin imprejmuirea gramezii sortului respectiv cu trei laturi de zid cu inaltimea de 2,5 m lasand acces doar pentru utilajele de incarcare. De asemenea, se mai practica umezirea instalatiei de procesare a zgurilor curente si a cailor de rulare nebetonate, la intervale regulate si relativ scurte astfel incat sa nu aiba loc degajari necontrolate de pulberi.

In zona SEDIULUI ADMINISTRATIV este amplasat depozitul subteran de motorina care ocupa o suprafata de 200 mp si cumuleaza 50 tone (sunt doua rezervoare subterane dotate cu cuve de retentie).

In incinta fabricii de procesare, este amplasat un recipient suprateran continand 5 tone propan (aflat in proprietatea « SHELL GAZ »)

Activitatea principala se desfasoara in zona de transbordare a zgurii de otelarie, pe o suprafata de aproximativ 3,5 ha.

Utilajele folosite in procesul tehnologic sunt urmatoarele: buncar de incarcare, gratar de incarcare, transportoare vibratoare, transportoare cu banda, ciururi vibratoare, tamburi electromagnetici, jgheaburi descarcare fier recuperare, buncar intermediar, sezonier de metal feros, electropalan, transportor diamagnetic, concasor cu falci, electromagnet cu banda transportoare, tambur cu magnet permanent, concasor cu impact, transportoare cu banda recuperatoare, transportoare cu cupe, transportoare cu banda reversibila, container aparataj electric si electronic. INSTALATIA DE PROCESARE - Categoria de pericol de incendiu: D (BE1a) – risc mediu de incendiu, data de existenta materialelor incombustibile in stare fierbinte, topite sau incandestente dupa caz, cu degajari de caldura radianta, flacari sau scantei. Gradul de rezistenta la foc: V, tinand seama de faptul ca, instalatia are structura de rezistenta (portanta) metalica, avand limitele de rezistenta la foc de 15 minute.2.4.2. Constructii Tipul constructiilor: constructii de productieSEDIUL ADMINISTRATIV al SOCIETATII; ATELIERUL DE REPARATII UTILAJE cu LABORATORUL PENTRU INCERCARI (este amplasat in aria haldei istorice – frontul de lucru 10);ANEXA ADMINISTRATIVA a ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE;TRANSCONTAINERUL.Aria construita:SEDIUL ADMINISTRATIV al SOCIETATII: 986 mp (compus din incaperi BIROU totalizand o suprafata de 378 mp; GRUP SOCIAL cu dusuri, Vestiare si W. C. –uri, totalizand o suprafata de 300 mp; GRUPURI SANITARE aferente BIROURILOR, totalizand o suprafata de 84 mp; HOLURI, totalizand o suprafata de 224 mp); ATELIERUL DE REPARATII UTILAJE cu LABORATORUL PENTRU INCERCARI: 395 mp + 49 mp;

15

ANEXA ADMINISTRATIVA a ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE: 126 mp (compusa din incaperi BIROU, totalizand o suprafata de 50 mp; VESTIAR avand o suprafata de 30 mp; MAGAZII, totalizand o suprafata de 35 mp; GRUPUL SOCIAL avand o suprafata de 11 mp);TRANSCONTAINERUL: 360 mp (compus din doua niveluri, la PARTER: MAGAZIA DE APA si MATERIALE avand o suprafata de 16,98 mp; W. C. -uri cu dusuri, totalizand o suprafata de 6,42 mp; VESTIARE avand o suprafata de 61,1 mp; BIROU “INGINERI” avand o suprafata de 10,98 mp; HOL avand o suprafata de 2,97 mp; la ETAJ: incaperi BIROU apartinand societatii, totalizand o suprafata de 33,96 mp; SEDIUL S. C. “ARCTURUS” S. R. L. GALATI, totalizand o suprafata de 43,77 mp; MAGAZIA de ECHIPAMENT si MATERIALE avand o suprafata de 50,94 mp; ARHIVA avand o suprafata de 24,87 mp; HOLURI, totalizand o suprafata de 24,5 mp). Regimul de inaltime si volumul constructiilor:2,5 m la SEDIUL ADMINISTRATIV al SOCIETATII - parter; volumul = 2465 mc; 4,5 m la ATELIERUL DE REPARATII UTILAJE - parter; volumul = 1777,5 mc; 2,5 m la LABORATORUL PENTRU INCERCARI (CORP ALIPIT ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE) - parter; volumul = 122,5 mc;2,5 m la ANEXA ADMINISTRATIVA a ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE - parter; volumul = 315 mc;5 m la TRANSCONTAINER - parter + etaj (inaltimea pe nivel: 2,5 m); volumul = 1800 mc.Precizari referitoare la utilizatori:LA NIVELUL SOCIETATII activeaza 183 de salariati, regimul de lucru in sectorul de procesare al zgurii fiind de 24 ore/zi, 4 ture si 2 schimburi (12/24 si 24/48), 7 zile pe saptamana, 365 zile/an. SEDIUL ADMINISTRATIV al SOCIETATII – 10 salariati; ATELIERUL DE REPARATII UTILAJE - 8 salariati;ANEXA ADMINISTRATIVA a ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE - 4 salariati;LABORATORUL PENTRU INCERCARI - 2 salariati;TRANSCONTAINER - 5 salariati ai societatii (mai sunt 6 angajati ai S. C. “ARCTURUS” S. R. L. GALATI care isi desfasoara activitatea la etajul cladirii).Principalele elemente ale structurii constructiilor sunt:SEDIUL ADMINISTRATIV al SOCIETATII – structura din zidarie caramida si beton armat, acoperis tip sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla; peretii exteriori sunt din caramida; peretii despartitori ai sectoarelor componente sunt din caramida; ATELIERUL DE REPARATII UTILAJE – structura din zidarie caramida si beton armat, acoperis tip sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla; peretii exteriori sunt din caramida; LABORATORUL PENTRU INCERCARI (CORP ALIPIT ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE) – structura din zidarie caramida si beton armat, acoperis tip sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla; peretii exteriori sunt din caramida; peretele despartitor al incaperilor componente este din caramida; ANEXA ADMINISTRATIVA a ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE – structura din zidarie caramida si beton armat, acoperis tip sarpanta din lemn; peretii despartitori ai sectoarelor componente sunt din caramida;TRANSCONTAINERUL – structura de rezistenta este metalica si peretii exteriori / interiori sunt realizati din panouri tip sandwich (metalice, termoizolante);REZERVOARELE SUBTERANE CU MOTORINA – din beton. Elementele principale ale cuvelor de retentie, sunt:- pereti din beton armat grosime 20 cm, avand limita de rezistenta la foc 5 ore 45 minute si combustibilitatea clasa A1 la care t(f) = 0, fara flacara sustinuta;- placa beton armat grosime 20 cm, avand limita de rezistenta la foc 3 ore 15 minute si combustibilitatea clasa A1 la care t(f) = 0, fara flacara sustinuta;RECIPIENTUL SUPRATERAN CU PROPAN – metalic.

Potrivit conditiilor minime stabilite in tabelul 2.1.9. din Normativul P 118/99, constructiile se incadreaza in:Gradul de rezistenta la foc: III, fiind aplicat tratamentul de ignifugare la sarpanta combustibila a acoperisului: pentru SEDIUL ADMINISTRATIV al SOCIETATII, ATELIERUL DE REPARATII UTILAJE cu LABORATORUL PENTRU INCERCARI, ANEXA ADMINISTRATIVA a ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE;Gradul de rezistenta la foc: II pentru TRANSCONTAINER, tinand seama de faptul ca, cladirea are in structura de rezistenta (portanta) profile metalice avand limitele de rezistenta la foc de 15 minute, dar si de precizarile Normativului P 118/1999, art. 5.1.6. (constructii/compartimente de incendiu de productie si/sau depozitare incadrate in categoria C pericol de incediu, cu aria construita de maximum 2000 mp si cel mult trei niveluri supraterane, daca se asigura limitarea propagarii usoare a incendiilor de la un nivel la altul).Gradul de rezistenta la foc: V pentru RECIPIENTUL SUPRATERAN CU PROPAN, tinand seama de faptul ca, constructia are structura de rezistenta (portanta) metalica, avand limitele de rezistenta la foc de 15 minute;

16

Gradul de rezistenta la foc: I pentru REZERVOARELE SUBTERANE CU MOTORINA, tinand seama de faptul ca, constructia integrala are in structura de rezistenta (portanta) beton, avand limitele de rezistenta la foc de minim 1 ora si 30 minute (fiind subterane, nu sunt amplasate in zone de radiatie termica in caz de incendiu).

3. IDENTIFICAREA RISCULUI DE INCENDIU / DETERMINAREA CATEGORIEI DE PERICOL DE INCENDIUPentru identificarea riscului de incendiu / determinarea categoriei de pericol de incendiu s-au avut

in vedere factorii determinanti, si anume:- sarcina termica (densitatea sarcinii termice);- clasele de periculozitate ale produselor si materialelor utilizate;- sursele potentiale de aprindere;- conditiile (imprejurarile) preliminate ce pot determina sau favoriza aprinderea – masurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor determinanti.

3.1. SARCINA TERMICA. DENSITATEA SARCINII TERMICEDeterminarea densitatii sarcinii termice s-a efectuat conform STAS 10903/2, avand ca baza de

date evaluarea tipurilor si cantitatilor de produse si materiale pusa la dispozitie de catre beneficiar, rezultand urmatoarele valori:

Densitatea sarcinii termice:Pentru principalele incaperi, zone, se calculeaza densitatea sarcinii termice (qs) tinand cont de

prevederile STAS 10903/2 si a Normativului MP 008-2000, astfel:Sq = ∑ Qi x Mi, in MJ, unde Qi este puterea calorica in MJ/kg, Mi este masa materialelor, in kg iar Sq este sarcina termica in MJ.

Densitatea sarcinii termice rezulta din formula:qs = Sq : A, in MJ/mp, unde A este aria pardoselii incaperii, in mp. SEDIUL ADMINISTRATIV al SOCIETATII- pentru sectorul Birouri qSSB = SQSB / AUTILA SB = (Pi x Mi) / AUTILA SB = (19,25 MJ/kg x 3000 kg + 32 MJ/kg x 567 kg + 32 MJ/kg x 200 kg) / 378 mp = (57750 MJ + 18144 MJ + 6400 MJ) / 378 mp = 82294 MJ / 378 mp = 217,7 MJ/mp

Unde:Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de mobilier) respectiv a linoleumului (cu care sunt placate incaperile Birou) si a buretelui din constructia unor articole de mobilier; Mi = masa mobilierului respectiv a linoleumului si a buretelui mentionate mai sus. Aria insumata a incaperilor Birou (aria totala a sectorului Birouri) = 378 mp.

Se precizeaza ca, la calculul masei linoleumului din incaperile Birou (sectorul Birouri) s-a tinut seama de masa acestuia per metru patrat (1,5 kg/mp) cat si de faptul ca respectivele incaperi sunt placate cu linoleum in proportie de 100%.- pentru SEDIUL ADMINISTRATIV al SOCIETATIIqS = SQSB / AUTILA = (Pi x Mi) / AUTILA = 82294 MJ / 986 mp = 83,46 MJ/mp

La cladirea SEDIUL ADMINISTRATIV al SOCIETATII (considerata civila/publica), din punct de vedere al destinatiei (functiunii), riscul de incendiu este mic; asa cum rezulta si din calculele de mai sus, densitatea sarcinii termice se incadreaza sub 420 MJ/mp, indicand un risc de incendiu mic. ATELIERUL DE REPARATII UTILAJE cu LABORATORUL PENTRU INCERCARI, INSTALATIA DE PROCESARE - Categoria de pericol de incendiu: D (BE1a) – risc mediu de incendiu, data de existenta materialelor incombustibile in stare fierbinte, topite sau incandestente dupa caz, cu degajari de caldura radianta, flacari sau scantei;ANEXA ADMINISTRATIVA a ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE- pentru sectorul Birouri qSSB = SQSB / AUTILA SB = (Pi x Mi) / AUTILA SB = (13,8 MJ/kg x 300 kg + 32 MJ/kg x 75 kg + 32 MJ/kg x 10 kg) / 50 mp = (4140 MJ + 2400 MJ + 320 MJ) / 50 mp = 6860 MJ / 50 mp = 137,2 MJ/mp

Unde:Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta moale (din constructia articolelor de mobilier) respectiv a linoleumului (cu care sunt placate incaperile Birou) si a buretelui din constructia unor articole de mobilier; Mi = masa mobilierului respectiv a linoleumului si a buretelui mentionate mai sus. Aria insumata a incaperilor Birou (aria totala a sectorului Birouri) = 50 mp.

Se precizeaza ca, la calculul masei linoleumului din incaperile Birou (sectorul Birouri) s-a tinut seama de masa acestuia per metru patrat (1,5 kg/mp) cat si de faptul ca respectivele incaperi sunt placate cu linoleum in proportie de 100%.- pentru incaperea VESTIAR, sarcina termica data de echipamentul de imbracaminte/incaltaminte (de schimb) existent, este:SQV = QV x MV = (18 MJ/kg x 60 kg + 19,15 MJ/kg x 15 kg) = 1080 MJ + 287,25 MJ = 1367,25 MJUnde:

17

QV = puterea calorifica inferioara a tesaturilor textile din care sunt realizate confectiile respectiv a pieii moale din care sunt confectionate articolele de incaltaminte ale salariatilor;MV = masa confectiilor textile respectiv a articolelor de incaltaminte. Densitatea sarcinii termice data de respectivele confectii, este:qSV = SQV / ASV = 1367,25 MJ / 30 mp = 45,57 MJ/mpUnde ASV = aria incaperii VESTIAR.

Se precizeaza faptul ca, in incaperea VESTIAR sunt numai fisete metalice pentru pastrarea amintitelor confectii.- pentru sectorul MAGAZII, sarcina termica este data de echipamentul de protectie textil. Astfel:SQSM = QT x MT = 18 MJ/kg x 200 kg = 3600 MJUnde:QT = puterea calorifica inferioara a materialelor textile din care este confectionat echipamentul de protectie al salariatilor;MT = masa echipamentului textile. Densitatea sarcinii termice la sectorul MAGAZII este:qSSM = SQSM / AUTILA M = 3600 MJ / 35 mp = 102,85 MJ/mp Unde 35 mp – este suprafata sectorului MAGAZII.

Se precizeaza faptul ca, in sectorul MAGAZII sunt numai rafturi metalice pentru depozitarea amintitelor echipamente.- pentru ANEXA ADMINISTRATIVA a ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJEqS = (SQSB + SQV + SQSM) / AUTILA = (Pi x Mi) / AUTILA = (6860 MJ + 1367,25 MJ + 3600 MJ) / 126 mp = 11827,25 MJ / 126 mp = 93,86 MJ/mp

TRANSCONTAINERUL*PARTER- pentru Biroul “INGINERI” qSBi = SQBi / AUTILA Bi = (Pi x Mi) / AUTILA Bi = (13,8 MJ/kg x 100 kg + 32 MJ/kg x 16,47 kg + 32 MJ/kg x 10 kg) / 10,98 mp = (1380 MJ + 527,04 MJ + 320 MJ) / 10,98 mp = 2227,04 MJ / 10,98 mp = 202,82 MJ/mp

Unde:Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta moale (din constructia articolelor de mobilier) respectiv a linoleumului (cu care sunt placate incaperile Birou) si a buretelui din constructia unor articole de mobilier; Mi = masa mobilierului respectiv a linoleumului si a buretelui mentionate mai sus. Aria incaperii Birou = 10,98 mp.

Se precizeaza ca, la calculul masei linoleumului din incaperea Birou s-a tinut seama de masa acestuia per metru patrat (1,5 kg/mp) cat si de faptul ca respectiva incapere este placata cu linoleum in proportie de 100%.- pentru VESTIARE, sarcina termica data de echipamentul de imbracaminte/incaltaminte (de schimb) existent, este:SQV = QV x MV = (18 MJ/kg x 120 kg + 19,15 MJ/kg x 30 kg) = 2160 MJ + 574,5 MJ = 2734,5 MJUnde:QV = puterea calorifica inferioara a tesaturilor textile din care sunt realizate confectiile respectiv a pieii moale din care sunt confectionate articolele de incaltaminte ale salariatilor;MV = masa confectiilor textile respectiv a articolelor de incaltaminte. Densitatea sarcinii termice data de respectivele confectii, este:qSV = SQV / ASV = 2734,5 MJ / 61,1 mp = 44,75 MJ/mpUnde ASV = aria salii VESTIARE.

Se precizeaza faptul ca, in sala VESTIARE sunt numai fisete metalice pentru pastrarea amintitelor confectii.- pentru MAGAZIA APA + MATERIALE, sarcina termica este data numai de materialele textile. Astfel:SQM = QT x MT = 18 MJ/kg x 100 kg = 1800 MJUnde:QT = puterea calorifica inferioara a materialelor textile;MT = masa materialelor textile. Densitatea sarcinii termice la MAGAZIA APA + MATERIALE este:qSM = SQM / AUTILA M = 1800 MJ / 16,98 mp = 106 MJ/mp Unde 16,98 mp – este suprafata MAGAZIEI APA + MATERIALE.

Se precizeaza faptul ca, in MAGAZIA APA + MATERIALE sunt numai rafturi metalice pentru depozitarea amintitelor echipamente.- incaperea centralei termice se incadreaza in categoria D pericol de incendiu (BE1a) – risc mediu de incendiu, data de substantele gazoase ce se ard in calitate de combustibil.- pentru PARTERqSP = (SQBI + SQV + SQSM) / AUTILA P = (Pi x Mi) / AUTILA P = (2227,04 MJ + 2734,5 MJ + 1800 MJ) / 360 mp = 6761,54 MJ / 360 mp = 18,78 MJ/mp

18

*ETAJ- pentru sectorul Birouri qSSB = SQSB / AUTILA SB = (Pi x Mi) / AUTILA SB = (13,8 MJ/kg x 300 kg + 32 MJ/kg x 50,94 kg + 32 MJ/kg x 10 kg) / 33,96 mp = (4140 MJ + 1630,08 MJ + 320 MJ) / 33,96 mp = 6090,08 MJ / 33,96 mp = 179,33 MJ/mp

Unde:Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta moale (din constructia articolelor de mobilier) respectiv a linoleumului (cu care sunt placate incaperile Birou) si a buretelui din constructia unor articole de mobilier; Mi = masa mobilierului respectiv a linoleumului si a buretelui mentionate mai sus. Aria insumata a incaperilor Birou = 33,96 mp.

Se precizeaza ca, la calculul masei linoleumului din incaperile Birou s-a tinut seama de masa acestuia per metru patrat (1,5 kg/mp) cat si de faptul ca respectivele incaperi sunt placate cu linoleum in proportie de 100%.- pentru MAGAZIA DE ECHIPAMENT SI MATERIALE, sarcina termica este data de echipamentul de protectie textil si materialele textile. Astfel:SQM = Q T x MT = 18 MJ/kg x 300 kg = 5400 MJUnde:QT = puterea calorifica inferioara a materialelor textile din care este confectionat echipamentul de protectie al salariatilor si celelalte materiale;MT = masa echipamentului textil si a materialelor textile. Densitatea sarcinii termice la MAGAZIA DE ECHIPAMENT SI MATERIALE este:qSM = SQM / AUTILA M = 5400 MJ / 50,94 mp = 106 MJ/mp Unde 50,94 mp – este suprafata MAGAZIEI DE ECHIPAMENT SI MATERIALE.

Se precizeaza faptul ca, in MAGAZIA DE ECHIPAMENT SI MATERIALE sunt numai rafturi metalice pentru depozitarea amintitelor echipamente si materiale.- pentru ARHIVA, sarcina termica, este:SQA = QA x MA = 16,3 MJ/kg x 400 kg = 6520 MJUnde:QA = puterea calorifica inferioara a hartiei (arhivei);MA = masa arhivei in depozit.Densitatea sarcinii termice, este:qSA = SQA / ASA = 6520 MJ / 24,87 mp = 262,16 MJ/mpUnde ASA = aria depozitului (Arhiva).

Se precizeaza faptul ca, in ARHIVA sunt numai rafturi metalice pentru depozitarea amintitelor echipamente si materiale.- pentru sectorul Birouri (administrative) apartinand S. C. “ARCTURUS” S. R. L. GALATI, se considera cca. 350 kg mobilier / sector iar puterea calorifica a lemnului s-a luat in medie 18 MJ/kg (cunoscandu-se faptul ca in sectorul respectiv sunt articole de mobilier confectionate atat din lemn de esenta tare - putere calorifica inferioara 19,25 MJ/kg cat si din lemn de esenta moale - putere calorifica inferioara 13,8 MJ/kg); cunoscandu-se puterea calorifica inferioara a buretelui (32 MJ/kg) si stabilindu-se cca. 50 kg umplutura burete / sector (in suprafata mai sus precizata), rezulta faptul ca densitatea sarcinii termice nu poate depasi 300 MJ/mp. - pentru ETAJqSE = (SQSB + SQM + SQA + SQB) / AUTILA E = (Pi x Mi) / AUTILA E = (6090,08 MJ + 5400 MJ + 6520 MJ + 300 MJ/kg x 43,77 mp) / 360 mp = 31141,08 MJ / 360 mp = 86,5 MJ/mp

- pentru TRANSCONTAINERqS = (SQP + SQE) / AUTILA = (Pi x Mi) / AUTILA = (6761,54 MJ + 31141,08 MJ) / 720 mp = 37902,62 MJ / 720 mp = 52,64 MJ/mp

Avand in vedere procentele ocupate de sectoarele de depozitare cu spatiile anexe (peste 60 %), comparativ cu procentele ocupate de sectorul civil – Birourile administrative, pentru TRANSCONTAINER se stabileste categoria C (BE2) – posibilitati de incendiu / ardere (risc mare de incendiu) data de cantitatile combustibile existente. ANEXA ADMINISTRATIVA a ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE, TRANSCONTAINERUL - Categoria de pericol de incendiu: C (BE 2) - posibilitati de incendiu/ardere (risc mare de incendiu) date de existenta materialelor combustibile;REZERVOARELE DE MOTORINA – calculul sarcinii termice de incendiu

Sarcina termica este calculata conform STAS 10903/2/1979 cu relatia:Sq = Qi x Mi = 41 MJ/kg x 50 mc x 900 kg/mc = 1845000 MJ, in care:Sq = sarcina termica totala in MJ;Qi = puterea calorica in MJ/kg;Mi = masa materialelor combustibile in kg.Din calculele efectuate, a rezultat conform Normativului P 118/1999, ca elementele principalele ale

constructiei sunt corespunzatoare, nefiind necesare compartimentari cu pereti antifoc.

19

Rezervoarele de depozitareRepartitia rezervoarelor pe produs este urmatoarea:

- motorina: 20 tone in primul rezervor si 30 tone in al doilea rezervor. Capacitatea totala: 50 mc motorina.In functie de temperatura de inflamabilitate, lichidele combustibile la presiunea atmosferica se

clasifica conform NPCI si P 118/1999, astfel:- motorina – clasa L III - temperatura de inflamabilitate intre 55 - 100C.

Cantitatea de carburanti: motorina = 50 mc.Conform P 118/1999, dupa capacitatea de depozitare a produselor petroliere lichide din clasa L III

pana la 50 mc, depozitul se incadreaza in categoria D7. Rezervoarele ingropate de carburant sunt amplasate intr-o zona distincta, izolata astfel incat sa nu

fie pus in pericol de catre vecinatati sau sa constituie un pericol pentru acestea. Limitele de distanta ce trebuiesc indeplinite fata de vecinatati sunt cele obligatorii fata de imprejmuirea de protectie a depozitului prevazute in “Normativul departamental pentru proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor din punct de vedere al prevenirii si stingerii incediilor in industria chimica” din 1979, care se respecta.

Conform tabelului 5 din “Normativul departamental pentru proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor in industria chimica” trebuiesc respectate urmatoarele distante:- 10,00 m intre imprejmuire si gura de descarcare;- 10,00 m intre carosabil si gura de descarcare;- 10,00 m intre aerisirea cu opritor de flacari si imprejmuire.

Descarcarea carburantului din autocisterna se face numai dupa ce aceasta este legat la masa, si sub supraveghere permanenta. Se urmareste sa nu fie depasita viteza de scurgere a carburantului pentru a se elimina posibilitatea incarcarii cu sarcina electrostatica.

Instalatia electrica si a consumatorilor electrici, se exploateaza in conditiile Normativului I 7/2002.Se interzice fumatul si focul deschis pe teritoriul DEPOZITULUI. Mijloacele de stingere a incendiilor

sunt mentinute in stare de interventie. Personalul angajat este instruit lunar din punct de vedere al situatiilor de urgenta (P.S.I. si protectie civila). Este afisat la loc vizibil numarul de telefon al serviciului profesionist – sectia Galati, de pe platforma S.C. „ARCELLOR MITTAL” S.A.

Zonarea antiex a depozitului de carburanti s-a realizat in conformitate cu “Normativul departamental pentru proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor in industria chimica” .

Zona de pericol de explozii este spatiul in care in conditii normale de functionare se pot acumula permanent sau accidental gaze si vapori de lichid inflamabil in cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive. Lichidul inflamabil ce se livreaza in cantitati suficiente poate da nastere unei atmosfere explozive. Lichidul inflamabil ce se livreaza prin statie este motorina, aceasta avand o temperatura de inflamabilitate intre 60 -:- 120C.

Proprietatile principale ale motorinei din punct de vedere al pericolului de explozie, sunt:- puterea calorifica inferioara: 40,8 -:- 42,5 MJ/kg; 10150 -:- 9750 kcal/kg;- densitatea vaporilor in raport cu aerul: -- temperatura de inflamabilitate: 60 -:- 120C; - temperatura de aprindere: - - temperatura de autoaprindere: 300 -:- 350C; - greutatea specifica: 0,895 -:- 0,920. Zone de pericol de explozie de tip 0, 1 si 2:

Zona 0 cuprinde mediul in care pericolul de explozii exista in permanent sau pentru perioade lungi de timp. In cadrul statiei exista zona 0 in:- interiorul rezervoarelor de motorina;- in interiorul caminului gurilor de incarcare ale rezervoarelor.

Zona 1 este zona in care exista amestecuri explozive, astfel:- in mod intermitent sau periodic;- in mod frecvent, din cauza lucrarilor de reparatii sau de intretinere sau din cauza neetanseitatii;- zona in care o avarie sau functionare gresita a instalatiilor tehnologice poate conduce la formarea de amestecuri cu pericol de explozii, cu existenta simultana (din cauza avariei) a unei surse potentiale de aprindere. In cadrul DEPOZITULUI, exista Zona 1 in:- interiorul caminelor gurilor de vizitare ale rezervoarelor;- spatiul din jurul gurilor de vizitare ale autocisternei cand acestea sunt deschise in perioada de descarcare a produsului petrolier in rezervoare si in jurul cisternei;- orice camin, canal sau spatiu sub nivelul solului daca se afla situat partial sau total intr-o zona “1” sau “2”.

Zona 2 este locul in care:

20

- lichidele volatile, inflamabile sunt pastrate, manipulate, depozitate in vase etanse sau sisteme inchise, de unde acestea pot scapa numai in caz de functionare anormala a echipamentului;- acele locuri care sunt invecinate cu zonele “1” si care la concentratii periculoase de vapori pot patrunde ocazional;- spatiile din jurul flanselor cu garnituri plane de constructie obisnuita, a racordurilor infiletate, in incaperi inchise neventilate corespunzator.

In cadrul DEPOZITULUI, exista Zona 2 in:- zona din exteriorul caminului gurilor de aerisire (sistem recuperare vapori), a cuplelor rapide apartinand furtunurilor de descarcare autocisterne, atunci cand se efectueaza operatia de descarcare.

Zonarea exterioara a DEPOZITULUI este urmatoarea:Rezervoarele de depozitareZona 1:

- la suprafata lichidului din interiorul rezervoarelor (spatiul de vapori).Zona 2:

- in interiorul caminelor gurilor de vizitare, zona este neclasificabila deoarece acestea nu contin racordurile pentru incarcare sau recuperare vapori si sunt prevazute cu capace etanse vizitabile.

Platforma de descarcare autocisterna:Camin guri de descarcare centralizate si racorduri recuperare vaporiZona 0:

- in interiorul caminului;Zona 2:

- in interiorul unui spatiu cu raza de 4,25 m la sol in jurul caminului gurii de descarcare, pe o inaltime de 1,25 m de la suprafata solului si in interiorul unei distante pe orizontala de 3,00 m de la camin, numai in perioada de descarcare a autocisternei cand furtunul este cuplat.

Autocisterna parcata la descarcare numai in perioada descarcariiZona 1:

- in exteriorul cisternei care se descarca, pe o distanta de 0,3 m de jur imprejurul acesteia si extinsa pe verticala pana la suprafata solului sau a carosabilului;- pentru compartimentul cisternei ce se masoara in interiorul unei distante pe orizontala de 1,00 m fata de centrul gurii de vizitare, iar pe verticala pana la inaltimea de 2,00 m fata de partea superioara a mantalei cisternei.

Zona 2:- in interiorul unei distante pe orizontala de 4,25 m fata de locul de racordare al furtunului la autocisterna, pe verticala la 1,00 m deasupra acesteia si extins pana la nivelul solului;- in cazul parcarii autocisternei sub o copertina sau o constructie similara, zona 2 se va extinde si cu un volum cu raza de 3,00 m avand centrul intr-o gura de vizitare sau supapa de aerisire, aflata la partea superioara a autocisternei.

Bloc guri de aerisire, rezervor subteran cu recuperare de vapori:Zona 2:

- in interiorul unei distante de 2,00 m fata de gura de aerisire si pe verticala extinsa pana la sol.Pompe alimentare auto:Zona 0:

- in locasul de fixare al pistolului de livrare;Zona 1:

- la nivelul solului, in interiorul unei distante pe orizontala de 4,25 m si 0,25 m fata de sol.Zona 2:

- in limitele unei distante de 4,25 m la sol pe orizontala de la axul carcasei exterioare pompei de alimentare si pe verticala cu o raza de 3,00 m si 1,25 m deasupra carosabilului sau la nivelul solului.DEPOZITUL DE CARBURANTI - Categoria de pericol de incendiu: B (BE 3b) stabilita conform lui P 118/1999, tabelul 2.1.5, motorina avand temperatura de inflamabilitate a vaporilor intre 28C si 100C.RECIPIENTUL SUPRATERAN CU PROPAN

Propanul are temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28C si acest fapt determina incadrarea acestuia in categoria A de pericol de incendiu, conform art. 2.1.5. din normativul P 118/1999.

Conform art. 2.1.4 pentru procese tehnologice incadrate in categoria A pericol de incendiu, procese in care exista posibilitatea de incendiu si explozie volumetrica se apreciaza ca riscul de incendiu este foarte mare.

Zonarea mediilor cu pericol de explozie dintr-un recipient suprateran cu propan este urmatoarea:Zona ,,0’’ cuprinde:

- interiorul recipientului de stocare propan;- interiorul autocisternei pentru transport pe timpul alimentarii;

Zona ,,1’’ cuprinde:- in jurul separatoarelor de siguranta;

21

- zona punctului de alimentare din autocisterna;Zona ,,2’’ cuprinde :

- spatiul din jurul punctului de alimentare din autocisterna.Zona “0” – in care atmosfera exploziva este permanenta ori pe perioade foarte lungi de timp, ori

perioade scurte de timp cu frecventa mare in conditii normale de functionare, respectiv mai mult de 1000 ore/an.

Zona “1” – in care atmosfera exploziva este intermitenta sau pe perioade scurte de timp in conditii normale de functionare, respectiv in total intre 10 si 1000 ore pe an.

Zona “2” – in care atmosfera exploziva are aparitii accidentale, ca urmare a unui accident tehnic sau pe perioade foarte scurte de timp in conditii normale de functionare, respectiv pana la 10 ore pe an.

Darea in exploatare a respectivului RECIPIENT s-a facut numai dupa obtinerea autorizatiei de functionare eliberata de ISCIR conform prevederilor Prescriptiilor Tehnice, colectia ISCIR.

3.2. CLASELE DE PERICULOZITATEProdusele si materialele existente sau depozitate in constructii sunt din clasele P.1. -:- P.5. de

periculozitate in conformitate cu P 118/1999 – Tabel 6.2.19. dupa cum urmeaza:Propanul face parte din clasa de periculozitate P.5. Cu periculozitate deosebit de mare, lit. H. Gaze lichefiate combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mica de 55C / gaze combustibile.Motorina face parte din clasa de periculozitate P.4. Cu periculozitate mare, lit. F. Lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate intre 50 -:- 100C. Zgura in stare rece face parte din clasa de periculozitate P.1. Fara periculozitate.Piesele metalice ale utilajelor tehnologice fac parte din clasa de periculozitate P.1. Fara periculozitate.Obiectele de mobilier se incadreaza in clasa P.3. Cu periculozitate medie, lit. B. Materiale cu combustibilitate medie (care nu se incadreaza in clasele P.4. si P.5.) si cu putere calorifica cel mult 27,3 MJ/kg.Tesaturile si articolele din piele (incaltamintea) din compozitia echipamentului salariatilor fac parte din clasa mai sus amintita.Linoleumul ca si umpluturile de burete din constructia unor articole de mobilier (scaune) se incadreaza in clasa de pericol P.4. Cu periculozitate mare, lit. B. Materiale combustibile cu viteza mare de ardere sau cu o putere calorifica mai mare de 27,3 MJ/kg.

3.3. SURSE POSIBILE DE APRINDEREAvand in vedere specificul activitatilor desfasurate, instalatiile si echipamentele aferente spatiilor

analizate in cadrul obiectivului, pot fi luate in considerare:a) surse de aprindere cu flacara:- foc deschis dat la executia de lucrari de intretinere fara respectarea prevederilor din normele de aparare impotriva incendiilor indicate in cadrul graficului de lucrari;b) surse de aprindere de natura electrica:- arcuri si scantei electrice- instalatii electrice- scurtcircuite - electricitate statica;c) surse de aprindere de natura termica:- obiecte supraincalzite- caldura degajata de aparate termice- efect termic al curentului electricd) surse de aprindere de natura mecanica:- scantei mecanice- frecaree) surse de autoaprindere:- autoaprindere de natura chimica (inclusiv reactii chimice exoterme)- autoaprindere de natura fizico-chimicaf) surse de aprindere naturale- caldura solara- trasnet

3.4. CONDITII (IMPREJURARI) PRELIMINATEIn corelare cu sursele posibile de initiere a unui incendiu, prezentate anterior, conditiile

(imprejurarile) preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea sunt:- modul de aplicare a materialului izolant pe unele echipamente de lucru este necorespunzator- defectiuni ale instalatiilor de iluminat si forta (legatura de punere la pamant a electromotoarelor intrerupta, lipsa de impamantare, nu este asigurata continuitatea electrica)- nerespectarea programului de urmarire in timp al constructiilor si instalatiilor- executia de lucrari de intretinere fara respectarea prevederilor din normele de aparare impotriva incendiilor

22

- executia de lucrari cu foc deschis fara respectarea regulilor si masurilor specifice apararii impotriva incendiilor- utilizarea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor cu defectiuni si/sau improvizatii si/sau de catre personal necalificat- supraalimentarea receptorilor electrici care sa conduca la suprasolicitarea instalatiilor electrice- neasigurarea dispozitivelor de protectie a circuitelor electrice (cabluri, conducte) impotriva supracurentilor (de suprasarcina, de scurtcircuit), utilizarea de astfel de dispozitive necalibrate corespunzator sau improvizate- lasarea in functiune, nesupravegheate, a echipamentelor electrice, electronice si electrocasnice- fumatul in locuri cu pericol de incendiu- nereguli organizatorice- explozie urmata de incendiu- accident tehnic urmat de incendiu- avarie urmata de incendiu- trasnet si alte fenomene naturale- actiune intentionata.3.5. MASURILE STABILITE PENTRU REDUCEREA SAU ELIMINAREA FACTORILOR

DETERMINANTI3.5.1. Nivelurile criteriilor de performanta ale constructiilor (masuri pasive)

Preintampinarea propagarii incendiilor:- fata de vecinatati: prin elemente de constructie incombustibile si distante de siguranta fata de vecinatati- in interiorul constructiilor: prin elemente orizontale si verticale de intarziere a propagarii focului avand rezistenta la foc normata- pe fatade: prin zone pline din materiale incombustibile, intercalate intre vitraje (ferestre).

Caile de acces, evacuare si interventie:- caile de acces si interventie sunt dimensionate si alcatuite in functie de destinatiile si particularitatile constructiilor- caile de evacuare sunt dimensionate si alcatuite in conformitate cu prevederile tehnice specifice, nefiind depasite lungimile maxime admise si timpii maximi de evacuare, conform prevederilor din Normativul P 118/99.

3.5.2. Masurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor determinanti3.5.2.1. Echiparea cu sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de detectare, semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu

In conformitate cu prevederile art. 4.2.1. din Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri – indicativ I 18/2-2002 nu este obligatorie dotarea cladirii cu instalatii de semnalizare a incendiilor.

Echipamentele sunt de tipul celor agrementate tehnic si avizate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.3.5.2.2. Echiparea cu sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor

In conformitate cu prevederile legislatiei aflate in vigoare, in cadrul Centrului nu este necesara prevederea de instalatii automate de semnalizare si alarmare in caz de incendiu.

Pentru alertarea personalului din incinta Centrului exista o toaca de alertare. Alertarea personalului din incinta nu pune probleme (exista un numar relativ redus de salariati in cladiri/schimbul de lucru si o suprafata usor de acoperit in ceea ce priveste amplasamentul cladirilor).

Pentru alertarea serviciului profesionist pentru situatii de urgenta, se foloseste telefonia mobila.3.5.2.3. Dotarea cu mijloace initiale de interventie

Exista dotare corespunzatoare cu mijloace de prima interventie (in conformitate cu prevederile Normativului P 118/99 si a Normelor generale de aparare impotriva incendiilor aprobate prin Ordinul M. A. I. nr. 163/2006).

Necesar materiale de stingere:- cazmale cu coada- cangi cu coada A- chei racorduri- toaca (clopot) de alarma- fesi furtun C- furtun C cauciucat- garnitura cauciuc racord C- galeti tabla- lampi electrice cu acumulatori- lopeti cu coada- rangi de fier- stingatoare portative cu pulberi sau spuma

23

- tevi refulare tip C- topor tarnacop- casca de protectie.Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor- hidranti de incendiu exteriori in zona de transbordare a zgurii

Centrul este prevazut cu panou de incendiu de tip 2:- 6 bucati stingatoare portative cu spuma- 2 bucati stingatoare portative cu praf- 2 bucati lopeti cu coada- 1 bucata cazma- 1 bucata tarnacop- 2 bucati galeti cu tabla- 1 bucata lada nisip.

3.5.3. Serviciul privat pentru situatii de urgentaIn cadrul Centrului este constituit un serviciu privat pentru situatii de urgenta de categoria I –a.

3.5.4. Masuri organizatoriceActivitatea de aparare impotriva incendiilor (prevenire si stingere) este organizata si se desfasoara

in conformitate cu prevederile Legii nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor.Pentru reducerea sau eliminarea unor factori determinanti (surse de aprindere si conditii/imprejurari

care pot determina aprinderea), sunt stabilite urmatoarele masuri:- refacerea pozarii cablurilor la intrarea in utilaje- este interzis fumatul pe teritoriul obiectivului, acesta fiind permis numai in locuri special amenajate- exploatarea si intretinerea instalatiilor si echipamentelor electrice/electronice se executa numai de catre personal calificat, cu respectarea prevederilor reglementarilor si instructiunilor tehnice- este interzisa exploatarea sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor de orice categorie, cu defectiuni, improvizatii sau fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau produsele combustibile din spatiul in care sunt utilizate- elementele de limitare a propagarii focului, de izolare termica si de etansare la fum si la gaze fierbinti din alcatuirea constructiilor si a instalatiilor sunt mentinute in stare buna- toate lucrarile de intretinere se vor executa conform programului de urmarire in timp a constructiilor si instalatiilor, cu respectarea prevederilor din normele de aparare impotriva incendiilor- efectuarea de audituri periodice de catre specialisti in domeniul P.S.I. privind respectarea masurilor de aparare impotriva incendiilor adoptate si verificarea functionarii corespunzatoare a instalatiilor si echipamentelor din dotare. Masuri tehnice- refacerea izolatiei unor echipamente de lucru;- montarea pieselor de etansare la intrarea cablurilor in cutii de borne, doze si in aparate, refacerea legaturilor de punere la pamant care lipsesc.

3.6. INCADRAREA SPATIILOR (INCAPERILOR) IN NIVELURI DE RISC DE INCENDIU / CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIULa cladiri civile (publice), riscul de incendiu este determinat, in principal, de densitatea sarcinii

termice stabilita prin calcul si de destinatia respectiva.In SEDIUL ADMINISTRATIV al SOCIETATII, riscul de incendiu este mic atat din punct de vedere al destinatiei cat si al densitatii sarcinii termice de incendiu (sub 420 MJ/mp).

Pentru constructiile de productie si depozitare, riscul de incendiu are in vedere caracteristicile de ardere ale materialelor si substantelor depozitate, utilizate, manipulate cat si densitatea sarcinii termice. La acestea, riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu. ATELIERUL DE REPARATII UTILAJE cu LABORATORUL DE INCERCARI, INSTALATIA DE PROCESARE - Categoria de pericol de incendiu: D (BE1a) – risc mediu de incendiu, data de existenta materialelor incombustibile in stare fierbinte, topite sau incandestente dupa caz, cu degajari de caldura radianta, flacari sau scantei;ANEXA ADMINISTRATIVA a ATELIERULUI DE REPARATII UTILAJE, TRANSCONTAINERUL - Categoria de pericol de incendiu: C (BE 2) - posibilitati de incendiu/ardere (risc mare de incendiu) date de existenta materialelor combustibile;DEPOZITUL DE CARBURANTI - Categoria de pericol de incendiu: B (BE 3b) stabilita conform lui P 118/1999, tabelul 2.1.5.RECIPIENTUL SUPRATERAN CU PROPAN - Categoria de pericol de incendiu: A (BE 3a) stabilita conform lui P 118/1999, tabelul 2.1.5.

4. EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIUEvaluarea riscului de incendiu este procesul de estimare, cuantificare, ierarhizare si comparare cu

nivelurile limita stabilite, a posibilitatilor de producere ale incendiilor si ale consecintelor acestora.

24

4.1. AGENTI CARE POT INTERVENI IN CAZ DE INCENDIU. ACTIUNI SI EFECTE NEGATIVE POSIBILE ASUPRA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR, ECHIPAMENTELOR SI A UTILIZATORILORTinand seama de conditiile concrete in care functioneaza obiectivul si sursele si imprejurarile

posibile/preliminate de producere a unui incendiu, s-au stabilit agentii care pot interveni in cazul unui astfel de eveniment, precum si actiunile si efectele negative posibile ale acestora asupra constructiilor, instalatiilor, echipamentelor si utilizatorilor (salariatilor), dupa cum urmeaza:

4.1.1. Agenti termici- degajare de caldura- degajare de fum, gaze fierbinti si alte produse de ardere- flacari- explozie.

4.1.1.1. Actiuni asupra constructiilor si instalatiilor- afumare- incalzire- termodegradare- aprindere.

4.1.1.2. Efecte asupra constructiilor si instalatiilor- depuneri de funingine- degradari- deformatii- reducerea rezistentei mecanice- ardere- instabilitate- prabusire.

4.1.1.3. Efecte asupra utilizatorilor- reducerea vizibilitatii- panica- aprinderea imbracamintei- intoxicare cu fum- arsuri- raniri sau traumatisme.

4.1.2. Agenti electromagnetici4.1.2.1. Actiuni asupra instalatiilor

- scurtcircuite.4.1.2.2. Efecte asupra constructiilor si instalatiilor

- noi focare de incendiu.4.1.2.3. Efecte asupra utilizatorilor

- electrocutari- arsuri- traumatisme.

Nota: in cadrul agentilor care pot interveni in caz de incendiu, poate fi luata in consideratie si apa, avand ca actiuni incarcarea suplimentara a cladirilor si socul termic asupra elementelor structurale, iar ca efecte deteriorarea etanseitatii si dislocarea unor elemente ale constructiei, respectiv cresterea umiditatii aerului, udarea si reducerea vizibilitatii utilizatorilor.

4.2. ESTIMAREA CONSECINTELOR INCENDIILOREstimarea consecintelor incendiilor, avand in vedere efectele negative ale agentilor mai sus

mentionati asupra constructiilor, instalatiilor si utilizatorilor, se exprima prin nivelul 2 de gravitate (consecinte semnificative) apreciat in cazul de fata din cauza posibilitatilor de producere a unor accidente umane, valorii relativ ridicate a pierderilor materiale ce pot fi provocate si numarului mare al fortelor si mijloacelor necesare in vederea desfasurarii operatiunilor de interventie pentru evacuarea si salvarea persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiilor si inlaturarea efectelor negative ale acestora.

4.3. ESTIMAREA PROBABILITATILOR DE PRODUCERE A INCENDIILORProbabilitatea de producere a incendiilor la obiectiv conform metodologiei de identificare, evaluare

si control al riscurilor, se estimeaza calitativ prin calificativul extrem de rare.4.4. CONCLUZII. CORELAREA MASURILOR DE PROTECTIE CU NATURA SI NIVELUL

RISCURILORAvand in vedere, pe de o parte, factorii de determinare ai riscului de incendiu (valorile densitatii

sarcinii termice, clasele de combustibilitate si periculozitate ale materialelor si produselor existente, sursele posibile de aprindere si conditiile/imprejurarile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea), iar pe de alta parte masurile adoptate pentru reducerea sau eliminarea factorilor determinanti, apreciem ca acestea din urma sunt corelate cu natura si nivelurile riscurilor de incendiu existente.

25

Fata de cele prezentate, evaluatorul considera ca obiectivul functioneaza in limite acceptabile de risc de incendiu.

4.5. VERIFICAREA CONCLUZIILOR4.5.1. Prezentarea metodei de calcul

Pentru verificarea concluziilor privind acceptabilitatea riscului de incendiu la obiectivul stabilit, s-a utilizat metoda matematica de calcul pentru evaluarea riscului de incendiu.

Metoda presupune respectarea regulilor generale de protectie, asa cum sunt cele referitoare la distantele de siguranta intre cladirile invecinate, a masurilor de protectie ale persoanelor (cai de evacuare, iluminat de siguranta, etc.), precum si a prevederilor referitoare la instalatiile utilitare.

Metoda se aplica urmatoarelor destinatii si tipuri de cladiri:- expozitii, muzee, sali de spectacole- magazine, mari magazine si centre comerciale- hoteluri, spitale si alte cladiri cu destinatii similare- scoli si alte unitati de invatamant- unitati de productie- magazii, depozite si hale de stocare- cladiri administrative- cladiri cu functiuni multiple.Termeni si notatii utilizate: A – pericol de activareB – punere in pericolE – nivelul (cota) etajului, respectiv inaltimea utila a unui nivelF – rezistenta la foc, factor referitor la ansamblul masurilor de protectie ale constructieiH – numarul de persoaneM – rezultanta (produsul) tuturor masurilor de protectieN – factor referitor la ansamblul masurilor obisnuite (normale)P – pericol potentialQ – sarcina de incendiuR – risc de incendiu efectivS – factor privind ansamblul masurilor specialeZ – categoria constructiilor alcatuite in celuleAB – suprafata unui compartiment de incendiuAZ – suprafata unei celule de incendiuAF – suprafata vitrataCo – pericol de coroziuneFe – grad de combustibilitateFu – indicator privind pericolul de toxicitateTx – indicator de pericol de toxicitateb – latimea unui compartiment de incendiuc – factor de combustibilatee – factor care tine seama de nivelul (cota) unui etaj, respectiv de inaltimea utila a unui nivelf – factor privind masurile de protectie ale constructiei (cu indici)g – factor privind marimea suprafetei construite (desfasurate)i – factor de sarcina termica, produs de elementele fixek – factor privind pericolul de coroziune si toxicitaten – factor privind masurile obisnuite (normale) ale constructiei (ca indici)p – categoria de punere in pericol a persoanelorq – factor de sarcina termica, produsa de elementele mobiler – factor referitor la pericolul generat de producerea fumuluis – factor privind masurile speciale (cu indici)y – siguranta la focPHE – punerea in pericol a persoanelor (tinand cont de numarul de persoane, mobilitatea acestora si de locul unde se afla in cladire)Qm – sarcina termica a elementelor mobile (Mj/mp)Qi – sarcina termica a elementelor fixe (Mj/mp)Rn – riscul de incendiu normatRu – riscul de incendiu acceptat.Relatii de calcul:

Formula de baza:

in care:

26

pericole date de continut pericole inerente constructiei (q x c x r x k) x (i x e x g) P B = ---------------------------------------------------------------------------- = --------------- N x S x F N x S x Fq – sarcina termica mobilac – combustibilitate Fer – formarea fumului Fuk – pericol de coroziune Co/Txi – sarcina termica imobila Qie – nivelul sau inaltimea E, Hg – suprafata compartimentului AB de incendiu si raportul lungime/latime l/b

Riscul de incendiu P x AR = B x A = ------------- N x S x FN = n1 x n2 x n3 x n4 x n5n1 – stingatoare portabilen2 – hidranti interiori/posturi de incendiun3 – fiabilitatea sistemelor de alimentare cu apa pentru stingeren4 – lungimea conductelor de transport a apein5 – instruirea personaluluiS = s1 x s2 x s3 x s4 x s5 x s6s1 – detectarea incendiuluis2 – transmiterea semnalului de alarmas3 – serviciul privat pentru situatii de urgentas4 – serviciul profesionist pentru situatii de urgentas5 – instalatii de stingeres6 – instalatii de evacuare a fumului si gazelor fierbinti

Rezistenta la foc pe ansamblul constructiei F = f1 x f2 x f3 x f4f1 – rezistenta la foc a structurii portantef2 – rezistenta la foc a fatadelorf3 – rezistenta la foc a elementelor de separare a nivelurilor, tinand cont de comunicarile verticalef4 – dimensiunile celulelor antifoc, tinand cont de suprafetele vitrate utilizate ca dispozitive de evacuare a fumului si gazelor fierbintiRiscul de incendiu acceptatRu = Rn x PHE

Rn = 1,3 – riscul de incendiu normalPHE – factor de corectie a riscului normal in functie de numarul de persoane si nivelul (etajul) la care se aflaPHE < 1 – pentru risc ridicat asupra persoanelorPHE = 1 – pentru risc normal asupra persoanelorPHE > 1 – pentru risc scazut asupra persoanelorRu – risc de incendiu acceptat.

Masurile de securitate la incendiu sunt considerate suficiente daca:R < Ru (Rn >R) sau y = Ru / R > 1 (securitatea la incendiu)

4.5.2. Calculul riscului de incendiuq = 1,30 – 40 ≤ qs ≤ 600 Mj/mpc = 1,60 – materiale si substante combustibiler = 1,20 – pericol mare privind degajarea de fumk = 1,20 – pericol mare privind degajarile de gaze toxice si corozivei = 1,00 – materiale si elemente de constructie clasa A1e = 1 – spatii situate la parterg = 0,80P = 2,39n1 = 1,00 – stingatoare in numar suficientn2 = 0,80 – nu exista hidranti interiorin3 = 0,80 – alimentare cu apa de incendiun4 = 1,00 – exista hidrant exterior situat in incinta obiectivuluin5 = 1,00 – personal instruitN = 0,64 s1 = 1,10 – exista personal de pazas2 = 1,15 – transmiterea alarmei se face telefonic

27

s3 = 1,75 – exista serviciu privat pentru situatii de incendiu de categoria I-as4 = 1,00 – interventia serviciului profesionist pentru situatii de urgenta, in mai putin de 15 minutes5 = 1,00 – nu exista instalatii de stingere cu capete sprinklers6 = 1,00 – nu exista instalatii de evacuare mecanica a fumului si gazelor fierbintiS = 2,21f1 = 1,20 – structura portanta are o RF > 15 minutef2 = 1,10 – peretii exteriori avand RF > 15 -:- 30 minutef3 = 1,20 – plansee RF > 90 minute, cladire cu parterf4 = 1,10 – nu este cazulF = 1,74A = 1,00 pericol normal de activare P x AR = B x A = ------------- N x S x F

2,39 x 1,00R = B x A = ------------------------- = 0,97 0,64 x 2,21 x 1,74R = 0,97 – riscul de incendiu existent efectivRn = 1,30 – risc de incendiu normalPHE = 1,00 – risc asupra personalului de interventie si in ceea ce priveste evacuarea utilizatorilorRu = 1,30 x 1,00Ru = 1,30 – risc de incendiu acceptatR < Ru; 0,97 < 1,3 – masurile de protectie la foc asigurate pot fi considerate suficiente