RAPORT DE MEDIU – P.U.Z. PARC EOLIAN, COMUNA...

RAPORT DE MEDIU – P.U.Z. PARC EOLIAN, COMUNA NICOREŞTI

S.C. CONSPROIECT S.A. GALATI 1

CUPRINS

Introducere ____________________________________________________________________3

Denumirea planului ______________________________________________________________4

Titularul proiectului _______________________________________________________________4

Autorul atestat al raportului de mediu ________________________________________________4

I. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic Zonal ______________9

I.1.Aspecte generale _____________________________________________________________9

I.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal____________________________________________ 10

I.3. Relatia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri si programe___________________________30

II. Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţianeimplementării Planului Urbanistic Zonal propus ______________________________________32

II.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ____________________________________32

II.2. Evoluţia probabilă a mediului în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Zonal_________41

III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ ______________________42

III.1. Apa ______________________________________________________________________42

III. 2. Aerul ____________________________________________________________________44

III.3. Solul _____________________________________________________________________44

III.4. Biodiversitatea _____________________________________________________________45

III.5. Mediul social şi economic_____________________________________________________45

III.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic _____________________________________45

III.7. Zgomot şi vibraţii ___________________________________________________________46

III.8. Peisajul __________________________________________________________________51

IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv în particular,cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile deprotecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare ___________________________52

V. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional _____61

V.1. Calitatea aerului ____________________________________________________________63



V.2. Managementul deşeurilor _____________________________________________________64

V.3. Calitatea apei ______________________________________________________________65

V.4. Peisaj ____________________________________________________________________65

V.5. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului ___________________________67

VI. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului _____________________________________69

VI.1. Metodologia de evaluare utilizată în cadrul Planului Urbanistic Zonal___________________69

VI.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal____________70

VI.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic General asupraobiectivelor de mediu relevante ____________________________________________________72

VI.4.Impactul cumulat si de bariera a planului propus ___________________________________74

VII. Posibile efecte semnificative asupra mediului, asupra sănătăţii în contexttransfrontalieră________________________________________________________________ _82

VIII. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect asupramediului al implementării planului___________________________________________________82

VIII.1. Factorul de mediu apa ______________________________________________________83

VIII.2. Factorul de mediu aerul atmosferic ____________________________________________84

VIII.3. Factorul de mediu sol_______________________________________________________84

VIII.4. Factorul de mediu biodiversitatea _____________________________________________85

VIII.5. Mediul social şi economic ___________________________________________________86

VIII.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic____________________________________87

IX. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese şi o descriere asupra modului încare s-a efectuat evaluarea _______________________________________________________87

X. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative aleimplementării planului____________________________________________________________89

XI. Rezumat fără caracter tehnic ___________________________________________________99

Glosar de termeni______________________________________________________________105

Bibliografie ___________________________________________________________________107

Anexe



Introducere

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şicuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativeloracestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate înluarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la unstadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calităţii mediului şia consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluatăîn timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor.Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţioportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupramediului şi a modului în care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fostadoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare aevaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră subincidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006se prevede că planurile urbanistice generale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şiurbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilireaprocedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandărilecuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şiprograme elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională deProtecţia Mediului.

In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prinLegea nr. 265/2006, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe suntobligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupramediului.

Planul urbanistic Zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica, prin carese coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizateprintr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. P.U.Z.-ul asiguracorelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul Urbanistic General.

Obiectul lucrării “P.U.Z. PARC EOLIAN”, COMUNA NICORESTI, JUD. GALAŢI”, constă înrezolvarea complexă a problemelor funcţionale şi tehnice din zonă, privind amplasarea unui parceolian format din 31 de turbine aflat în extravilanul satului Sarbi (T186/2; P3086/37), com.Nicoresti.

Documentaţia s-a întocmit în baza solicitărilor Certificatelor de Urbanism ale celor trei beneficiari, iarpartajarea celor 31 de centrale eoliene, ce se vor aplasa in T186/2; P3086/37 s-a facut astfel:

C.U. 239/6269 din 11.10.2012Beneficiar: S.C. BRIBON WIND S.R.L. SilişteaParc eolian format din 10 centrale eoliene a cate 0,2 MW

C.U. nr. 240/6270 din 11.10.2012,Beneficiar: S.C. VIENTO SOLAR S.R.L. Siliştea



Parc eolian format din 11 centrale eoliene a cate 0,2 MW

C.U. 241/6268 din 11.10.2012Beneficiar: S.C. MEGA SOLAR INVEST S.R.L. SilişteaParc eolian format din 10 centrale eoliene a cate 0,2 MW

Solicitari ale temei program: stabilirea amplasamentelor pentru montarea turbinelor eoliene si a numarului optim de

turbine; stabilirea conditiilor de amplasare a turbinelor functie de distantele limita fata de limitele

intravilanului localitatilor adiacente amplasamentului studiat; stabilirea limitelor de siguranta fata de alte parcuri eoliene care sunt sau vor fi amplasate in

zona (ordin A.N.R.E. – nr. 49/2007). stabilirea retelei de drumuri necesare a fi realizate pe terenul din zona studiata –

dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de transport in siguranta a utilajelor lalocul de montaj si a materialelor necesare realizarii infrastructurii turbinelor eoliene;

zonificarea functionala a terenurilor; statutul juridic si circulatia terenurilor; definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a zonelor aferente

acestora; masuri de protectie a mediului; reglementari specifice detaliate permisiuni si restrictii incluse in regulamentul local de

urbanism aferent P.U.Z.; analiza posibilitatii si conditiilor de amplasare a platformelor de depozitare si montaj si

organizarea de santier.

Conform H.G. 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueze potentialeleefecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum sialternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele si aria geografica ale planuluisau programului.

Denumirea planului

PLAN URBANISTIC ZONAL (P.U.Z) PARC EOLIAN, comuna Nicoresti, Judeţul Galaţi

Titularul proiectului

S.C. VIENTO SOLAR S.R.L. SilişteaS.C. BRIBON WIND S.R.L. SilişteaS.C. MEGA SOLAR INVEST S.R.L. SilişteaPersoana de contact: Ionut Marian Chitic,email: [email protected]

Autorul atestat al raportului de mediu

Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediueste S.C. CONSPROIECT SA, cu sediul social în Galaţi, Strada Portului nr.23, etaj 5, Judeţul Galaţi,CUI RO14325410, J17/773/2001, telefon:0236 416 603, fax: 0236 411 052, inscrisa in RegistrulNational al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 326.



Localizare geografică şi administrativă

Comuna Nicoreşti este situată în partea de nord – nord - vest a judeţului Galaţi, fiind limitrofămunicipilui Tecuci, situaţie care i-a conferit în trecut stratutul de comună suburbană, iar teritoriuladministrativ al comunei are următoarele vecinătăţi:

la nord - comuna Poiana; la sud – municipiul Tecuci,comuna Munteni; la est - comunele Ţepu şi Cosmeşti; la vest - judeţul Vrancea,

Comuna Nicoreşti este situată în zona de nord a judeţului Galaţi, este compusă din următoarelesate: Nicoreşti, Dobrineşti, Sârbi, Braniştea, Grozăveşti, Fântâni, Piscu Corbului, Coasta Lupei,Mălureni, Ionăşeşti şi are următoarele coordonate 46º 00’ latitudine nordică, şi 27º15’ latitudineestică.

Acccesul în teritoriu

Teritoriul comunei este traversat pe direcţia nord-sud de DJ 252, drum modernizat parţial, carestrăbate întreaga comună.

Amplasamentul studiat este situat în partea de sud – est a satului Sarbi,comuna Nicoresti, în extravilan şi are ca vecinătăţi următoarele:

la nord: drum de exploatare De 3060; la est:proprietar – Ene Mihalachi; la vest: T186/1 A3084/2; la sud: drumul comunal DC 71

Terenul pe care este amplasat Parcul eolian este localizat in imediata vecinătate a localităţiiNicoreşti, in partea de est a acestuia, în extravilanul localitaţii Nicoreşti -cătun Sârbi, cu acces directla DC 71 având următoarele repere:

- la 2 km se află localitatea Nicoreşti (DJ 252)- la 9 km se află Gara Frunzeasca (DN 24)- la 17 km se află municipiul Tecuci (prin DJ 252)

Istoric

Cele zece aşezări cuprinse încă în marele podiş al Moldovei, sunt situate în extremitatea sudică,între Lunca Siretului şi Lunca Bârladului.

Piscu Corbului – este străbătut de Dc 72 şi are o structură inelară, cu câte un rând de case defiecare parte a drumului, un rând de deal şi unul de vale.

Fântâni – trupul satului are o structură liniară, al cărei spină o constituie pe de o parte pârâulTecucel, iar de cealaltă parte Dc 73.

Coasta Lupei – este situat paralel cu satul Fântâni, are o structură clară dublu liniară, casele seînşiruie de-a lungul a două drumuri locale şi se opreşte acolo unde cele două drumuri paraleleintersectează Dc 72.



Mălureni – este situat în partea de nord – sud al Dc 72, este un sat tentacular, cu case înşiruite de-alungul unei reţele de drumuri paralele şi perpendiculare.

Ionăşeşti – este situat în partea de sud a comunei, situat pe o cornişă de deal, la piciorul sudic alcărui se întâlnesc toate firele: Siretul, Valea Lupei, Dc 69 (după ce străbat satul Ionăşeşti de la uncap la altul) şi tot felul de drumuri ce se răsfiră spre est.

Grozăveşti – este o aşezare mică, aproape de cătun, un fel de ramificaţie sau o prelungire spre esta satului Fântâni, se află aproape de poalele Coastei Hârţeştilor şi ca toate celelalte sate alecomunei cuprinde sate înşirate de-a lungul unor bucăţi de drum.

Nicoreşti – localitatea reşedinţă de comună, este un sat liniar, numai că se desfăşoară pe câtevadrumuri paralele între ele. Satul evoluează pe firul unei văi şi este mărginit la est de poaleleHârteştilor şi la vest de alte coline blânde acoperite cu vii.

Satul Dobrineşti este unit cu Nicoreştii, are aceiaşi alură alungită, determinată de relieful natural şieste străbătut de Dc 73. Se poate spune că Dobrineştii se află deja la câmpie.

Braniştea – este un cătun aflat pe cea de-a patra linie de forţă ce coboară de la nord către sud –est, se află pe malul vestic al Tecucelului. Drumul mărginit de case urcă dealul lin al Hânţeştilor,printre vii. Drumul său major este însă unul de importanţă locală Dc 76.

Sârbi – este cel de-al treilea cătun cele câteva case stau înşiruite doar pe o latură a drumului, apoilinia caselor se opreşte, iar drumul continuă spre Nicoreşti.

Comuna Nicoreşti face parte din generaţia aşezărilor medievale vechi, existentă în perioadafeudalismului timpuriu: secolele X – XIII. Alături de geografie, economia a jucat un rol important înevoluţia aşezărilor, unul din elemente constituindu-l exportul de cereale.

Cât priveşte denumirea şi existenţa Nicoreştiului de pe timpul lui Ştefan cel Mare, se află consemnatîn Marea enciclopedie agricolă, menţiunea următoare: Nicoreştiul cunoscut pentru vinurile sale roşii,încă de multă vreme, cu circa 400 de ani în urmă se numea ”Policin” şi i s-a schimbat denumirea pevremea aceea în cinstea marelui voinic Nicoară.

Nu departe de Nicoreşti la o distanţă de circa 2 Km se află satul Grozăveşti sau Ciocodeşti –numele satului vine de la Nicoară Groza. La nordul târgului Nicoreşti la circa 2 Km se află satulFântâni, menţionat în trecut în documente cu denumirea de Nicoreştii de Sus şi cu cea de„Fântânele” în componenţa căruia intrau satele Coasta Lupii şi Fântâni.

Prin reforma administrativă din 1864, denumirea de Nicoreştii de Sus încetează formându-secomuna Coasta Lupii cu satele: Fâtâni (denumirea vine de la cele 40 de fântâni cu cumpănă,aşezate pe două rânduri pe coasta de apus a satului, pe o lungime de 200 m), Coasta Lupii şiPiscul Corbului. Această comună se menţine până în anul 1886, când se alipeşte comuneiNicoreşti.

Satul Ionăşeşti situat la sud – vest de Târgul Nicoreşti este aşezat pe malul Siretului la o distanţăde cca. 4 Km de centrul administrativ.

Braniştea, se află la est de târgul Nicoreşti, la o distanţă de 2,5 Km – 3 Km. Numele vine de la fiulunui pădurar pe nume Bran şi poreclit „Voinicul” . Bran Voinicul a fost pus de către domunulMoldovei Ştefan cel Mare, vodă în funtea altor voinici (datorită isteţimii acestui voinic, de a-i atragepe turci intr-o capcană – aceştia fiind mult mai numeroşi decât voinicii lui Ştefan) şi i-a dat lui şi



urmaşilor lui „atâta pământ cât putea să cuprindă cu ochii”. Din neamul lui se trage obştea satuluiBraniştea, la răsărit de târgul Nicoreştilor.

Figura nr. 1 – Harta fizică a judeţului Galaţi



Figura nr. 2 – Incadrarea comunei Nicoreşti în teritoriul Judeţului Galaţi

Vecini :comuna Nicoreşti

nord – comuna Poianasud - comuna Munteni şi municipiul Tecuciest - comuna Ţepu şi comuna Cosmeştivest – judeţul Vrancea



Modul de folosinţă a terenurilor pe teritoriul studiat

Conform Certificatelor de Urbanism ale celor trei beneficiari (C.U. 239/6269 din 11.10.2012, C.U. nr.240/6270 din 11.10.2012 si C.U. 241/6268 din 11.10.2012), folosinţa actuală amplasamentului este- teren arabil, situat în extravilanul localităţii, şi având destinaţia propusă: amplasarea unui parceolian format din 31 de turbine aflat în extravilanul satului Sarbi (T186/2; P3086/37), com.Nicoresti.

Se propune amplasarea unui parc eolian, format din 31 turbine de putere medie de 6,2 MW,platforme de montaj turbine, 12 posturi de transformare, organizare de santier. Realizarea acesteiinvestitii se va face in corelare cu realizarea altor investitii de acelasi gen pe amplasamente situatein acelasi areal.

Inaltimea turbinelor din componenta parcului este de maxim 49 m (inclusiv diametrul palelor). Acesttip de centrale eoliene folosesc energia cinetica a vanturilor moderate si nu necesita studii de vântcomplexe.

Bilanţul suprafeţelor existente pentru zona studiată este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr.1

Nr.crt. ZONE FUNCŢIONALE SUPRAFAŢĂ TEREN (mp)

1. LOT 1 – T186/2; PARCELA A 3086/37 112.633,002. LOT 2 - T186/2; PARCELA A 3086/37 150.000,003. LOT 3 - T186/2; PARCELA A 3086/37 150.000,004. LOT 4 – (DRUM DE SERVITUTE) 3.296,00

5. SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ(prin prezentul P.U.Z.) 415.929,00

I. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic Zonal

I.1. Aspecte generale

Planul Urbanistic Zonal stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru suprafaţastudiată, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii dedezvoltare prin organizarea zonelor funcţionale, potenţialului uman şi resurselor de muncă,populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şiconservarea mediului.

Modificarile fizice ce decurg din realizarea prezentului P.U.Z.-ului se rezuma la suprafata de415.929,00 mp, situată în tarlaua T186/2 P3086/37 şi apartine unor persoane fizice.

Valorificarea potentialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordata cu maximaexigenta profesionala, cu discernamant critic, pentru ca efectele prezenţei unui astfel de obiectiv sanu produca niciodata disfunctionalitati urbanistice, degradari ireparabile ale conditiilor de mediu,modificari ale ecosistemelor prezente in zona.

Realizarea parcului de turbine eoliene pe acest amplasament va genera o modificare a peisajuluiprin prezenţa pilonilor, a elicelor in miscare, un peisaj integrat in contemporaneitate, fara a afectalocalitatile din zona.



Elaboratorul documentatiei de urbanism considera ca prezenta acestui gen de investitie in zona nuafecteaza negativ zona ci, dimpotriva, o face mai vizibila mai interesanta si de ce nu mai eficienta.Aceasta investitie poate avea rolul de factor dinamic al activitatii economice a intregii zone.

Disfunctionalitatile ce pot fi induse in zona prin realizarea acestui obiectiv pot fi atenuate si chiareliminate in timp - (refacerea vegetatiei afectate, asigurarea conditiilor optime pentru mentinerea inzona a pasarilor si animalelor existente inainte de inceperea lucrarilor).

Monitorizarea atenta a factorilor care pot perturba conditiile de mediu existente va constitui unobiectiv principal pentru investitor si administratia locala.

Investitia se justifica prin urmatorii termeni naturali, tehnici si de interes local:

amplasamentul se caracterizeaza print-un potential eolian-energetic bun (vezi NP 082-2004,HG 1535/2004); valorificarea acestuia reprezinta un interes national major;

infrastructura locala (cu adaptari de mica extindere) favorizeaza transportul tehnologic,executia si exploatarea;

sistemul energetic local are si capacitate de transport suficienta pentru a permite, cuadaptari reduse, preluarea porductiei energetice;

deoarece zona este saraca in vectori de dezvoltare economica si sociala, exista un interesdeosebit pentru promovarea investitiilor mai ales in domenii cu activitate pe termen lung.Proiectarea de ansamblu si specialitate va urmari valorificarea acestui potential energeticprin optimizarea tehnico-economica, parametrii tinta fiind:

- putere instalata;- durata de viata;- termenul de recuperare a investitiei.

I.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal

Obiectul lucrării “P.U.Z. PARC EOLIAN”, COMUNA NICRORESTI, JUD. GALAŢI”, constă înrezolvarea complexă a problemelor funcţionale şi tehnice din zonă, privind amplasarea unui parceolian format din 31 de turbine aflat în extravilanul satului Sarbi (T186/2; P3086/37), com.Nicoresti.

Solicitari ale temei program:

stabilirea amplasamentelor pentru montarea turbinelor eoliene si a numarului optim deturbine;

stabilirea conditiilor de amplasare a turbinelor functie de distantele limita fata de limiteleintravilanului localitatilor adiacente amplasamentului studiat;

stabilirea limitelor de siguranta fata de alte parcuri eoliene care sunt sau vor fi amplasate inzona (ordin A.N.R.E. – nr. 49/2007).

stabilirea retelei de drumuri necesare a fi realizate pe terenul din zona studiata –dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de transport in siguranta a utilajelor lalocul de montaj si a materialelor necesare realizarii infrastructurii turbinelor eoliene;

zonificarea functionala a terenurilor; statutul juridic si circulatia terenurilor; definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a zonelor aferente

acestora; masuri de protectie a mediului;



reglementari specifice detaliate permisiuni si restrictii incluse in regulamentul local deurbanism aferent P.U.Z.;

analiza posibilitatii si conditiilor de amplasare a platformelor de depozitare si montaj siorganizarea de santier.

Zonificare funcţională – Reglementări, bilanţ teritorial, indici urbanistici

Parcul eolian cuprinde:Pentru zona Z1 Parc eolian SC BRIBON WIND SRL se propun:

- amplasarea a 10 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta;- platformele de montaj au dimensiuni de 15 x 22 m,- platforma de amplasare pilon de 7 x 7 m,- 4 posturi de transformare.

Pentru zona Z2 Parc eolian SC MEGA SOLAR INVEST SRL se propun:- amplasarea a 10 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta,- platformele de montaj au dimensiuni de 15 x 22 m,- platforma de amplasare pilon de 7 x 7 m,- 4 posturi de transformare.

Pentru zona Z3 Parc eolian SC VIENTO SRL se propun:- amplasarea a 11 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta,- platformele de montaj au dimensiuni de 15 x 22 m,- platforma de amplasare pilon de 7 x 7 m,- 4 posturi de transformare.

Bilanţul suprafeţelor propuse prin P.U.Z. - Centralizat (Z1, Z2, Z3, Z4)

Nr.crt. Denumire categorii teren Suprafaţă teren (mp) Procent % din

Suprafata studiata

1.Suprafata studiata prin P.U.Z.Z1(lot 1)+Z1 (lot2)+Z3 (lot3)+ Z4 (lot4) 415.929,00

din care: 100,00

2. Platforma betonata amplasare pilon (31 buc.) 1.519,00 0,373. Suprafata platforma PT(12 buc.) 616,80 0,154. Platforme montaj (31 buc.) 9.796,00 2,36

5. Cai de comunicatie nou propuse 6.495,83+*(Z4) 3.296,00

1,560,79

6.Suprafata ce se va scoatedin circuitul agricol 18.427,63 -

7. Teren arabil 394.205,37 94,77

A = B + C + *(Z4) = 18.427,63 + 394.205,37 +3.296,00 = 415.929mpP.O.T. = 0,46 %; C.U.T. = 0,004

Z1 - Parc Eolian BRIBON WIND 2 MWParcul Eolian din zona Z1 (Parc Eolian BRIBON WIND 2 MW) se va amplasa in extravilanul satuluiSârbi, Comuna Nicoresti, judetul Galati, conform planului de situatie anexat.

AA

BACA



Bilant situatia propusa Z1NR.

CRT. DENUMIRE CATEGORII TEREN SUPRAFAŢĂ TEREN(mp)

PROCENT % DINSUPR. STUDIATA

1.Suprafata studiata Z1(lot 1) 112.633,00

din care: 100,002. Platforma betonata

amplasare pilon (10 buc.) 490,00 0,43

3. Suprafata platforma PT(4 buc.) 205,60 0,184. Platforme montaj (10 buc.) 3.160,00 2,815. Cai de comunicatie nou propuse 2.129,18 1,89

6. Suprafata ce se va scoate din circuitul agricol 5.984,78 5,31

7. Teren arabil 106.648,22 89,38

A = B + C = 5.984,78 + 106.648,22 = 112.633,00mp

P.O.T. = 0,62 %; C.U.T. = 0,006Proiectul prevede amplasarea a 10 turbine eoliene tip GARBI (0,2M W/turbina, amplasate la cca.66m una fata de cealalta), construirea a 4 posturi de transformare si racord la SEN. Racordul laSEN (livrarea energiei electrice in LEA 20 KV Tecuci - Nicoresti, existenta) se realizeaza prinintermediul LES 0,4KV, LES 0,69KV si LES 20KV (cca 5,7km), 2 PT 0,4/20KV, 2PT 0,69/20KV siLEA 20KV (cca. 45 m, amplasata pe 5 stâlpi nou propusi, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseulLEA 20KV existenta). Lungimea totala a drumurilor nou propuse va fi de 1,1km. Latimea drumurilorva fi de cca 4m, stâlpul turbinelor va avea o inaltime de cca 35m. Inaltimea turbinei (inclusiv rotorul)va fi de 49m (pala având cca 14m). Accesul se va realiza din DC 71.

Pentru racordarea la SEN, SC FDEE ELECTRICA Distribuție Muntenia Nord SA a emis Avizultehnic de racordare nr. 30501219846 din 17.10.2012. Solutia de racordare a fost analizata inStudiul de solutie nr. 105/2011, elaborat de SC ELECTRO T.G. SRL Galati, avizat in CTA SDEEGalati cu punct de vedere CTA nr. 39/23,02.2012 si in CTEA FDEE-EDMN cu aviz CTEA nr.204/03.04.2012.

Amplasamentul proiectului se afla in imediata vecinatate a mai multor proiecte pentru realizarea deparcuri eoliene, apartinând SC MEGA SOLAR INVEST SRL Silistea, SC VIENTO SOLAR SRLSilistea.

AA

BACA



Zona Z2 - Parc Eolian MEGA SOLAR INVEST 2 MWParcul Eolian din zona Z2 (Parc Eolian MEGA SOLAR INVEST 2 MW) se va amplasa inextravilanul Satului Sârbi, Comuna Nicoresti, judetul Galati, conform planului de situatie anexat.

Bilant situatia propusa Z2Nr.crt. Denumire categorii teren Suprafaţă teren (mp) Procent % din

Suprafața studiatӑ

1. Suprafata studiata Z2 (lot 2)150.000,00din care: 100,00

2. Platforma betonata amplasare pilon (10 buc.) 490,00 0,323. Suprafata platforma PT(4 buc.) 205,60 0,144. Platforme montaj (10 buc.) 3.160,00 2,115. Cai de comunicatie nou propuse 2.242,23 1,49


7. Teren arabil 143.902,17 91,88

A = B + C = 6097,83 + 143.902,17 = 150.000,00mpP.O.T. = 0,46 %; C.U.T. = 0,004

Proiectul prevede amplasarea a 10 turbine eoliene tip GARBI (0,2MW/turbina, amplasate la cca. 66m una fata de cealalta), construirea a 4 posturi de transformare si racord la SEN. Racordul la SEN(livrarea energiei electrice in LEA 20 KV Tecuci - Ciorasti, existenta) se realizeaza prin intermediulLES 0,4KV, LES 0,69KV si LES 20KV (cca 4,2km), 2 PT 0,4/20KV, 2PT 0,69/20KV si LEA 20KV(cca 45m, amplasata pe 5 stâlpi nou propusi, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KVexistenta). Lungimea totala a drumurilor nou propuse va fi de 1,1km. Latimea drumurilor va fi de cca4m, stâlpul turbinelor va avea o inaltime de cca 35m. Inaltimea turbinei (inclusiv rotorul) va fi de 49m(pala având cca 14m). Accesul se va realiza din DC 71.Pentru racordarea la SEN, SC FDEE ELECTRICA Distributie Muntenia Nord SA a emis Avizultehnic de racordare nr. 30501219850 din 17.10.2012. Solutia de racordare a fost analizata in Studiulde solutie nr. 106/2011, elaborat de SC ELECTRO T.G. SRL Galati, avizat in CTA SDEE Galati cupunct de vedere CTA nr. 39/23,02.2012 si in CTEA FDEE-EDMN cu aviz CTEA nr. 351/15.05.2012.

Amplasamentul proiectului se afla in imediata vecinatate a mai multor proiecte pentru realizarea deparcuri eoliene, apartinând SC BRIBON WIND SRL Silistea, SC VIENTO SOLAR SRL Silistea.

Amplasamentul proiectului se afla in vecinatatea (4km) ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior siROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Cea mai apropiata locuinta se afla la cca 0,7km.

Zona Z3 – Parc Eolian VIENTO SOLAR 2,2 MWObiectivul proiectului constă în realizarea unui parc eolian amplasat in zona Z3 de putere medie, cuo capacitate de 2,2 MW, compus din 11 generatoare de 200 KW fiecare.

Bilant situatia propusa Z3

AA

BACA



Nr.crt. Denumire categorii teren Suprafaţă teren

(mp)Procent % din

suprafața studiatӑ

1. Suprafata studiata Z3 (lot 3)150.000,00din care: 100,00

2. Platforma betonata amplasare pilon (11 buc.) 539,00 0,363. Suprafata platforma PT(4 buc.) 205,60 0,144. Platforme montaj (11 buc.) 3.476,00 2,325. Cai de comunicatie nou propuse 2.124,42 1,42


7. Teren arabil 143.654,98 95,76

A = B + C = 6.345,02 + 143.654,98 = 150.000,00mp

P.O.T. = 0,5 %; C.U.T. = 0,005Proiectul prevede amplasarea a 11 turbine eoliene tip GARBI (0,2MW/turbina, amplasate la cca 66m una fata de cealalta), construirea a 4 posturi de transformare si racord la SEN. Racordul la SEN(livrarea energiei electrice in LEA 20 KV Ionasesti – SPP 2 +3 existenta) se realizeaza prinintermediul LES 0,4KV, LES 0,69KV si LES 20KV (cca 0,5km), 1 PT 0,4/20KV, 3PT 0,69/20KV siLEA 20KV (cca 45m, amplasata pe 5 stâlpi nou propusi, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseulLEA 20KV existenta). Lungimea totala a drumurilor nou propuse va fi de 1,1km. Lungimeadrumurilor va fi de cca 4m, stâlpul turbinelor va avea o inaltime de cca 35m. Inaltimea turbinei(inclusiv rotorul) va fi de 49m (pala având cca 14m). Accesul se va realiza din DC 71.

Pentru racordarea la SEN, SC FDEE ELECTRICA Distributie Muntenia Nord SA a emis Avizultehnic de racordare nr. 30501219847 din 17.10.2012. Solutia de racordare a fost analizata in Studiulde solutie nr. 104/2011, elaborat de SC ELECTRO T.G. SRL Galați, avizat in CTA SDEE Galați cupunct de vedere CTA nr. 23/03.02.2012 și ȋn CTEA FDEE-EDMN cu aviz CTEA nr. 90/21.02.2012.Amplasamentul proiectului se aflӑ ȋn imediata vecinӑtate a mai multor proiecte pentru realizarea deparcuri eoliene, apartinând SC BRIBON WIND SRL Silistea, SC MEGA SOLAR INVEST SRLSilistea.

Amplasamentul proiectului se afla in vecinatatea (4km) ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior siROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Cea mai apropiata locuinta se afla la cca 0,7km.

Descrierea Fluxului tehnologicFluxul tehnologic ce va avea loc în cadrul obiectivului analizat va cuprinde:

- mişcarea palelor grupului generator eolian datorită acţiunii vântului;- acţionarea generatorului electric;- obţinerea energiei electrice;- racordarea la Sistemul Enegetic Naţional (SEN).

Sistemul care descrie funcţionarea unui grup generator eolian se bazează pe un principiu simplu:vântul pune în mişcare palele, care la rândul lor acţionează generatorul electric. Sistemul mecanicare în componenţă şi un multiplicator de viteză care acţioneză direct axul central al generatoruluielectric. Curentul electric obţinut este livrat direct reţelei de curent alternativ (AC) spre distribuitori.

AA

BACA



Grupul generator eolian ce antrenează generatorul electric este pus în mişcare de presiuneavântului.

Schema tehnologică de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene

Structura generală a unui grup eolian- fundaţie - asigură rezistenţa mecanică a grupului eolian;- pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de aer turbionari dinzona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale echipamentului;- carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului care conţine echipamente detransformare a energiei eoliene în energie electrică şi echipamente de măsură, control şiautomatizare;- rotor compus din pale (forma şi concepţia lor este esenţială pentru a asigura forţa de rotaţienecesară).

Harta vitezei medii anuale a vântului la 50 m deasupra solului(sursa: Agentia Natională de Meteorologie, 2006). Localizarea amplasamentului Parcului eolian Nicoresti

Energia produsă în cadrul parcului energetic eolian va fi livrată în sistemul energetic national (SEN).

Durata estimată a perioadei de funcționare este estimată la 25-30 de ani.

Turbina eoliana este echipamentul care asigura transformarea energiei cinetice a vântului inenergie electrica. O turbina eoliana este echipata cu un rotor cu trei pale, echidistant dispuse pebutucul rotorului, care sunt puse in miscare de rotatie de forta vântului. Viteza de rotatie a rotoruluieste foarte mica având 6 pâna la 15 rotatii/minut.

Viteza si/sau forta de rotatie este direct proportionala cu viteza masei de aer care strabate rotorul.Miscarea rotorului este transmisa direct generatorului de curent electric. In functie de caracteristicile

Alternator Convertor staticde putere Electricitate Racordare

la SEN

Grupgenerator

eolianElectricitatePuterea

Vântului



generatorului, tensiunea si curentul electric se transmit la anumiti parametrii spre statia detransformare si apoi in reteaua de medie tensiune din zona.

Construcţia unei turbine eoliene cuprinde:- construcţia mecanică: rotorul, butucul rotorului; palele; lagărele palelor; sistemul de reglare agradului de înclinare; lagărele principale; cutia de transmisie; lagărele generatorului; cuplaj arborede turaţie ridicată; sistem de pivotare; macara; turnurile; cadrul de bază şi capacul nacelei; răcirea(răcirea generatorului şi convertorului; răcirea cutiei de transmisie şi a sistemului hidraulic; răcireatransformatorului; răcirea nacelei); nacela;- construcţia electrică: generatorul; cablurile de IT; transformatorul de IT; convertorul; sistemele deprotecţie ale turbinei: frânarea; protecţia la scurt-circuite; protecţia la depăsirea vitezei; protecţiapalelor, nacelei, butucului şi turnurlui împotriva fulgerelor; împământarea; protecţia împotrivacoroziunii;- sistemul de siguranţa: accesul; evacuarea; camerele/zonele de lucru; platformele, locurile destaţionare şi spaţiile de lucru; facilităţile de urcare; părţile mobile, dispozitivele de protecţie şi deblocare; luminile; zgomotul; oprirea de urgenţă; deconectarea de la sursa de energie electrică;protecţia împotriva incendiilor/primul ajutor; semnele de avertizare;- substanţele chimice: lichidul de răcire; ulei de transmisie; ulei hidraulic; vaselină.Principalele caracteristici tehnice ale turbinei eoliene sunt:- puterea: 200kw;- viteza minimӑ de antrenare (viteza vântului) : 2,5 m/s;- viteza vântului la puterea nominalӑ: 11 m/s;- oprire la viteza vântului de 20m/s;- ȋnӑlțimea turnului: 35m;- diametrul rotorului: 28m;- rotor cu 3 pale;- sensul de rotație a palelor - sens orar;- viteza de rotație a rotorului: 6 -15 rotații /minut;



Componentele unei turbinei eoliene GARBI 200/28

Rotorul este turnat din fonta si este montat pe generator cu ajutorul unor flanse.Rotorul este suficient de mare pentru a permite un acces facil, in interiorul sau, pentru tehnicieni, intimpul intretinerilor periodice a palelor, rulmentilor si a altor echipamente aflate la interior.

Curba de putere si Valorile curbei de putere in functie de viteza vântului - Turbina GARBI200/28



Generatorul este complet capsulat, cu motor sincron cu magneti permanenti.Turbinele eoliene, care se vor montat au un grad ridicat de automatizare. Toate subansambleleturbinelor eoliene sunt protejate contra coroziunii, in conformitate cu normele ISO 12944-2 in clasaC5M.

Functionarea turbinelor este supervizata de un calculator de proces, care permite orientarea palelorelicei si a intregului ansamblu rotor-generator, dupa directia vântului, in functie de intensitateaacestuia. Sonde speciale inregistreaza toti parametrii necesari functionarii instalatiei; de asemeneapot actiona asupra pozitiei palelor atunci când se depasesc anumite valori prescrise privindintensitatea vântului.

Amplasarea in teren a turbinelor eoliene, respecta anumite reguli pentru a se obtine un randamentaerodinamic maxim, atât in caz individual, cât si colectiv, referitor la intreaga locatie. In elaborareaschemei de amplasament s-a tinut cont de caracteristicile terenului, directia predominanta a vântuluisi interactiunea dintre turbinele eoliene si alti factori (drumuri, linii electrice, cladiri) reglementate prinlegi si normative.

Parţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:– butucul rotorului;– palele;– nacela;– pilonul;– arborele principal (de turaţie redusă);– multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;– dispozitivul de frânare;– arborele de turaţie ridicată;- generatorul electric;– sistemul de răcire al generatorului electric;– sistemul de pivotare;– girueta;– anemometrul;– sistemul de control (controller)

Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei şi este montat pe arboreleprincipal al turbinei eoliene.

Palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene; împreună cubutucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu aceleaşi tehnologiiutilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan rezistenţămecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Uneori se utilizează la construcţia palelor şimateriale metalice

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul acesteiaşi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de frânare, arborele de turaţieridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul de pivotare.

Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea exploatării şiexecutării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor sunt montate atâtreţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de acces sprenacelă.



Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de rotaţie, de labutucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate.

Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă aarborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric.

Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele de turaţieridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei estemenţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nuprin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea hidraulic, iaruneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare a unghiului de înclinare apalelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care seefectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmitemişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric.

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie ridicată alturbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat destator şi astfel, în spire se induce curent electric.

Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul funcţionăriiacestuia. Răcirea poate fi asigurată de un ventilator centrifugal și/sau ventilatoare axiale.

Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după direcţiavântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare şi elementul detransmisie a mişcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate.Acest mecanism este antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistern automatizat, la orice schimbare adirecţiei vântului, sesizată de giruetă.

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia vântului. Laschimbarea direcţiei vântului girueta comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotareal turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după direcţia vântuluicu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat penacelă şi comandă pomirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3 – 4 m/s, respectivoprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.

Controller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene.

Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul, care este amplasat în faţa nacelei, seroteşte sub acţiunea vântului, transformând energia eoliană (mişcarea aerului) în energie mecanicăde rotaţie. Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu răşină şi fibre de carbon,fixate pe un butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului permite modificareaautomată a unghiului de atac al palei cu până la 950, în funcţie de condiţiile meteorologice specifice.

Palele sunt proiectate şi realizate astfel încât să asigure maximizarea randamentului detransformare a energiei eoliene în energie mecanică şi minimizarea zgomotului şi a fenomenului dereflexie a luminii. Echipamentele amplasate în nacelă asigură conversia energiei mecanicetransmisă de rotor în energie electrică, asigură orientarea pe direcţia vântului şi funcţionarea turbineiîn condiţii de siguranţă.



Sistemele de automatizare permit alarmarea locală şi la distanţă a operatorilor şi dacă este cazul,oprirea automată în condiţii de siguranţă a turbinei eoliene, pentru prevenirea distrugeriiechipamentelor.În scopul prevenirii unor poluări accidentale ale solului circuitul hidraulic este prevăzut cu un sistemde colectare a scăpărilor accidentale de lichid.

Suprafata de teren care a generat PUZ este de 41,60 ha. Aceasta suprafata de teren esteimpartita in tarlale si parcele cu functiuni economice inscrise in planurile cadastrale. Pe teren vor fiamplasate si retele de transport a energiei electrice – care vor fi montate subteran, in infrastructuracailor de comunicatie nou create. Cu exceptia terenurilor ocupate de turbine platformetransformatori, drumuri noi propuse, platfomele posturilor de transformare si platforme de montajterenurile agricole isi vor pastra functiunile agricole si de pasune avute initial.

Accesul spre Parcul eolian se asigură prin drumul comunal DC 71 după reabilitarea tronsonului dedrum de cca 1.100,00 m de la limita de intravilan (cătun Sârbi).

Axul pilonilor turbinelor pe direcţia Nord-Sud cât şi pe direcţia Est - Vest se află la min 74,00 m faţăde axul drumului comunal DC 71, iar fată de drumul de exploatare De 3060, la min. 16.00 m.Învederea edificării şi exploatării, fiecare generator are asigurată o platformă de montaj de 15 x 22 m.Accesul la aceste platforme se va face printr-o reţea rectangulară de drumuri ce vor avea lăţimeade 4.00.

Drumul principal (Z4-lot 4) in lungime 1.100,00 m, amplasat la limita de vest a Parcului eolian estein folosinţa comună a celor trei societăţi. Din el se desprind lateral dreapta, câte două drumuripentru fiecare lot. Aceste drumuri fac posibil accesul auto la fiecare platformă tehnologică aferentă.Atât platformele cât şi drumurile se vor realiza din balast (lidonit).

Secţiune caracteristică drum

Caracteristicile drumurilor parcului eolian sunt:

- drum existent DC71 ce se reabiliteaza in lungime de 1.100,00 m (de la limitaintravilanului si pana la intersectia cu drumul nou creat din zona Z4) cu o latime variabilade 4,50-5,50 m;

- drumul principal (Z4) in lungime 824,00 m si latime de 4,00 m, amplasat la limita de vesta Parcului eolian in folosinţa comună a celor trei beneficiari;

- drumurile de acces se desprind lateral dreapta, câte două drumuri pentru fiecare lot.Aceste drumuri fac posibil accesul auto la fiecare platformă tehnologică aferentă.



- Lungimile drumurilor sunt:Z1 – 397,74 m x 4,00 m = 1.590,98 mp.

o 302,83 m x 4,00 m = 1.211,33 mp.Z2 - 352,68 m x 4,00 m = 1410,71 mp.

o 310,58 m x 4,00 m = 1.242,34 mp.Z3 - 325,92 m x 4,00 m = 1.303.68 mp.

o 349,17 m x 4,00 m = 1.396,70 mp.

Parcul Eolian BRIBON WIND este amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, tarla186/2, parcela 3086/37 şi cuprinde următoarele părţi componente:

10 turbine generatoare, cu o putere de 200 kW/turbină; 3 posturi de transformare (CT1, CT2) echipate cu transformator de 630 kVA fiecare

(la fiecare post trafo se vor racorda câte 3 turbine); post de transformare (CT3, CT4) echipate cu transformator de 400 kVA (la postul

trafo se vor racorda 2 turbine).Posturile de transformare CT1, CT2, CT4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şisiguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES lapostul CT3.Din postul de transformare CT3 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti prinintermediul unei celule LES echipate cu separator de sarcină.Alături de fiecare post de transformare se află amplasată o casetă (anvelopă), în care sunt instalateconvertizoarele de control (câte un convertizor pentru fiecare turbină) şi echipamentele de protecţieaferente convertizoarelor.Turbinele vor fi amplasate la o distanţă ≥ 60 m faţă de cei patru stâlpi prevăzuţi pe tarif deracordare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 4/2008 – privind zonele de vecinătate şi siguranţă.Posturile de transformare CT1, CT2, CT4, se vor racorda prin cabluri 20kV, A2XS(F)2Y 1x95 mm2

din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată la CT3 şi vor fi pozate în treflă, în şanţ profil M.Lungimile de traseu cablu între posturile de transformare sunt:- lungime traseu între CT1 şi CT3 → 0,30 m; lungime cablu → 0,99 km;- lungime traseu între CT2 şi CT3 → 0,50 m; lungime cablu → 1,65 km;- lungime traseu între CT4 şi CT3 → 0,115 m; lungime cablu → 0,36 km;Dimensiunile posturilor de transformare sunt:CT3, CT4 de 400 kVA - 2.070 mm x 1.730 mm = 3,58 mp.CT1, CT2 de 630 kVA - 3.020 mm x 1.280 mm = 3.67 mp.

Între Parcul Eolian Bribon Wind şi stâlpul nr. 164 (nou plantat) al LEA 20kV Tecuci-Nicoreştiexistentă, se va poza un cablu subteran 20 kV cu o lungime a traseului de cca. 2 km.Cablul folosit va fi tip monofazat de 20 kV, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolaţie dinpolietilenă reticulată şi va fi pozat în treflă, în şanţ profil M. Lungimea totală a cablului monofazat vafi de 6 km şi a fost calculată astfel:- cablu pozat în pământ: 1,9 km traseu x 3 faze = 5,7 km- cablu pozat pe stâlp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km- rezervă: 0,255 km.Total lungime cablu = 6 km.Parcul Eolian Bribon Wind se află în vecinătatea LEA 20 kV Tecuci – Nicoreşti.Posturile racordate la LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti, sunt alimentate din staţia Tecuci cu separatorulde buclă 40/1 cu LEA 20 kV Tecuci – Nicoreşti – deschis.În aceste condiţii, rezultă că soluţia posibilă de racordare este:

o racordare la LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti existentă, se va realiza printr-unracord electric în cablu subteran amplasat pe drumul de exploatare situat înpartea de sud a parcelei A3086/37. acest drum de exploatare este amplasatperpendicular pe direcţia axului LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti. În apropierea



LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti (în apropierea stâlpului nr. 164) traseul cablului20 kV se va poza pe o lungime de aproximativ 50 m, pe drumul de exploatareparalel cu LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti, până în dreptul parcelei 3095/4/1-proprietar Anton Tudorache. Pe parcela proprietarului Anton Tudorache serealizează un racord electricaerian scurt în vederea trecerii din LES în LEA.Acest racord se va racorda în LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti, prin intermediulunui stâlp nou 164 amplasat în deschiderea 164-165. stâlpul se va amplasape proprietatea lui Anton Tudorache.

Parcul Eolian MEGA SOLAR INVEST este amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţulGalaţi, tarla 186/2, parcela 3086/37 şi cuprinde următoarele părţi componente:

10 turbine generatoare, cu o putere de 200 kW/turbină; 2 posturi de transformare (CT1, CT2) echipate cu transformator de 630 kVA fiecare

(la fiecare post trafo se vor racorda câte 3 turbine); post de transformare (CT3, CT4) echipat cu transformator de 400 kVA (la fiecare

post trafo se vor racorda 2 turbine).

Posturile de transformare CT1, CT3, CT4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şisiguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES lapostul CT2.

Din postul de transformare CT2 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kV Tecuci-Ciorăşti,derivaţia Ţepu de Sus, prin intermediul unei celule LES echipate cu separator de sarcină.

Alături de fiecare post de transformare se află amplasată o casetă (anvelopă), în care sunt instalateconvertizoarele de control (câte un convertizor pentru fiecare turbină) şi echipamentele de protecţieaferente convertizoarelor.

Turbinele vor fi amplasate la o distanţă ≥ 60 m faţă de cei patru stâlpi prevăzuţi pe tarif deracordare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 4/2008 – privind zonele de vecinătate şi siguranţă.

Posturile de transformare CT1, CT2, CT4, se vor racorda prin cabluri 20kV, A2XS(F)2Y 1x95 mm2

din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată la CT3 şi vor fi pozate în treflă, în şanţ profil M.

Lungimile de traseu cablu între posturile de transformare sunt:

- lungime traseu între CT1 şi CT2 → 0,30 km; lungime cablu → 0,9 km;

- lungime traseu între CT3 şi CT2 → 030 km; lungime cablu → 0,9 km;

- lungime traseu între CT4 şi CT2 → 0,40 km; lungime cablu → 1,2 km;

Între Parcul Eolian MEGA SOLAR INVEST şi stâlpul nr. 17 al LEA 20kV Tecuci-Ciorăşti, derivaţiaŢepu de Sus existentă, se va poza un cablu subteran 20 kV cu o lungime a traseului de cca. 0,3 km.

Cablul folosit va fi tip monofazat de 20 kV, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolaţie dinpolietilenă reticulată şi va fi pozat în treflă, în şanţ profil M. Lungimea totală a cablului monofazat vafi de 1,05 km şi a fost calculată astfel:

- cablu pozat în pământ: 0,3 km traseu x 3 faze = 0,9 km



- cablu pozat pe stâlp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km

- rezervă: 0,155 km.

Total lungime cablu = 1,1 km.

Parcul Eolian Mega Solar Invest se află în vecinătatea LEA 20 kV Tecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepude Sus.

Posturile racordate la LEA 20 kV Tecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepu de Sus, sunt alimentate din staţiaTecuci, cu separatorul de buclă 7/14 închis şi separatorul 1/75 (bucla cu Ionăşeşti SPP2) deschis.

În aceste condiţii, rezultă că soluţia posibilă de racordare este:

o racordare la LEA 20 kV Tecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepu de Sus existentă, seva realiza printr-un racord electric în cablu subteran scurt amplasat pe drumulde exploatare situat în partea de nord a parcelei A3086/37. Lungimeatraseului de cablu situat pe acest drum de exploatare este de aproximativ 0,3km. Pe tarlaua 185 se realizează un racord electric aerian scurt în vedereatrecerii din LES în LEA. Acest racord electric aerian scurt se va racorda înTecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepu de Sus, prin racordare în linie la stâlpul nr. 17existent.

Parcul Eolian VIENTO SOLAR este amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, tarla186/2, parcela 3086/37 şi cuprinde următoarele părţi componente:

11 turbine generatoare, cu o putere de 200 kW/turbină; 3 posturi de transformare (CT1, CT2, CT3) echipate cu transformator de 630 kVA

fiecare (la fiecare post trafo se vor racorda câte 3 turbine); post de transformare (CT4) echipat cu transformator de 400 kVA (la postul trafo se

vor racorda 2 turbine).

Posturile de transformare CT1, CT2, CT4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şisiguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES lapostul CT3.

Din postul de transformare CT3 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3.

Alături de fiecare post de transformare se află amplasată o casetă (anvelopă), în care sunt instalateconvertizoarele de control (câte un convertizor pentru fiecare turbină) şi echipamentele de protecţieaferente convertizoarelor.

Turbinele vor fi amplasate la o distanţă ≥ 60 m faţă de cei patru stâlpi prevăzuţi pe tarif deracordare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 4/2008 – privind zonele de vecinătate şi siguranţă.

Posturile de transformare CT1, CT2, CT4, se vor racorda prin cabluri 20kV, A2XS(F)2Y 1x95 mm2

din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată la CT3 şi vor fi pozate în treflă, în şanţ profil M.

Lungimile de traseu cablu între posturile de transformare sunt:



- lungime traseu între CT1 şi CT3 → 345 m; lungime cablu → 1250 m;



Între Parcul Eolian Viento Solar şi stâlpul nr. 72 al LEA 20kV Ionăşeşti – SPP 2+3 existentă, se vapoza un cablu subteran 20 kV cu o lungime a traseului de cca. 100 m.

Cablul folosit va fi tip monofazat de 20 kV, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolaţie dinpolietilenă reticulată şi va fi pozat în treflă, în şanţ profil M. Lungimea totală a cablului monofazat vafi de 375 m şi a fost calculată astfel:

- cablu pozat în pământ: 100 m traseu x 3 faze = 300 m

- cablu pozat pe stâlp: 15 m x 3 faze = 45 m

- rezervă: 30 m.

Total lungime cablu = 375 m.

Parcul Eolian Viento Solar se află în vecinătatea LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3.

Posturile racordate la LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3, sunt alimentate din staţia Ionăşeşti (cuseparatorul de buclă 1/75 cu LEA 20 kV Tecuci – Ciorăşti – deschis şi cu separatorul de buclă 40/1cu LEA 20 kV Tecuci Nicoreşti - deschis).

În aceste condiţii, rezultă că soluţia posibilă de racordare este:

o racordare la LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3 existentă, se va realiza printr-unracord electric în cablu subteran scurt (aproximativ 100 m) şi realizarea unuiracord electric aerian scurt în vederea trecerii din LES în LEA, construit înzona stâlpului nr. 72 al LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3.

Pozitionarea zonei fata de intravilanul localitatii

Terenul studiat este situat în partea de sud – est a satului Sarbi comuna Nicoresti, iar accesul autose va realiza prin intermediul drumului comunal din partea de vest – DC 71din partea de vest.Terenul cercetat, prezintă o pantă generală de la nord la sud.

Nr. Pct. X [m] Y [m]1. 494155.341 681031.3672. 494158.551 681033.2623. 494173.814 681042.2724. 494212.993 681068.0525. 494256.846 681096.7316. 494263.102 681105.7207. 494268.723 681128.5268. 494280.449 681171.0999. 494319.510 681295.34510. 494336.910 681336.965



11. 494338.245 681341.66712. 494033.210 681471.44113. 493643.453 681637.25914. 681637.259 681803.37915. 493232.441 681735.72716. 493184.063 681582.34317. 493165.255 681520.92518. 493147.377 681466.26319. 493146.510 681463.82420. 493145.504 681460.99221. 493536.429 681297.93722. 493926.187 681132.119

S = 415.929mp

Localizarea turbinelor eolinene conform coordonatelor STEREO 70:Turbine X (nord) Y (est)

S.C. MEGASOLAR INVEST S.R.L.AERO1 494153.654 681050.021AERO2 494216.447 681090.851AERO3 494259.028 681146.706AERO4 494277.953 681209.880AERO5 494296.668 681272.939AERO6 494315.293 681335.693AERO7 494163.213 681364.964AERO8 494144.587 681302.209AERO9 494125.873 681239.153

AERO10 494106.948 681175.978S.C. BRIBON WIND S.R.L.

AERO1 493781.076 681243.606AERO2 493806.034 681327.680AERO3 493830.992 681411.752AERO4 493855.950 681495.827AERO5 493913.387 681151.935AERO6 493932.056 681214.938AERO7 493950.605 681277.923AERO8 493969.530 681341.097AERO9 493988.244 681404.154

AERO10 494016.872 681466.908S.C. VIENTO SOLAR S.R.L.

AERO1 493374.041 681406.561AERO2 493392.645 681479.692AERO3 493411.448 681542.379AERO4 493430.219 681605.619AERO5 493448.942 681668.671AERO6 493221.759 681446.180AERO7 493240.425 681509.186AERO8 493258.975 681572.169AERO9 493277.900 681635.345

AERO10 493296.616 681698.401AERO12 493315.243 681761.154



Descrierea proiectuluiAmplasamentul turbinelor se află în nord-vestul judeţului Galaţi, pe teritoriul comunei Nicoresti.Proprietatea terenurilor este privată, acestea aflându-se în extravilanul localităţilor comunei. Dinpunct de vedere al folosinţei, terenurile sunt de tip agricol.

Amplasarea obiectivului în extravilanul comunei Nicoresti a fost stabilită în urma studieriipotenţialului eolian (măsurarea parametrilor de vânt, prin intermediul unui anemometru profesionalinstalat pe locaţia parcului), fiind desemnată ca propice pentru obţinerea unor randamentecorespunzătoare în producerea energiei electrice. In baza datelor de vânt culese şi ţinâd cont deconfiguraţia reliefului, de suprafeţele de teren cu drept de folosinţă, de drumurile de acces şi deobstacolele din zonă, prin intermediul unui soft specializat, s-au determinat amplasamenteleturbinelor, tipul şi numărul acestora şi implicit caracteristicile lor tehnice.

Realizarea fundatiilor si instalarea turbinelor

Principalele restrictii si conditionari provin din Normele ANRE referitoare la distanta fata de:

cladiri de locuit; drumuri publice teritoriale (DN, DJ), cai ferate; drumuri comunale, drumuri vicinale (drumuri de exploatare agricola); linii electrice aeriene; alte parcuri eoliene.

În situatia în care în timpul sapaturilor pentru fundatia centralelor eoliene sau pentru pozareacablului colector ies la iveala obiecte arheologice sau oseminte se vor sista lucrarile si se va solicitaprezenta unui specialist de la Muzeul de istorie si arheologie Galati.

Prin amplasarea turbinelor nu se vor afecta alte proprietati decât cele pentru care exista un acord deprincipiu pentru folosirea terenului, nu se vor afecta alte bunuri si nu se vor aduce daune acestora,respectându-se prevederile Codului Civil. Amplasarea turbinelor eoliene se face astfel încâtamenajarile propuse (turnul centralei, drumurile de acces si platformele de montaj) sa nu afectezeeventualele borne topometrice si topografice de pe amplasament.

Durata totala propusa pentru realizarea fundatiilor, transportul si instalarea turbinelor eolienese estimeaza a fi in jur de 18 luni de la obtinerea autorizatiei de construire.

În perioada anterioara prezentului studio a fost realizat un Studiu Geotehnic pentru amplasamentulparcului de instalatii eoliene din zona Nicoresti, judetul Galati. Studiul Geotehnic a fost realizat invederea identificarii stratificatiei în zona amplasamentului analizat pe baza interpretarii fisei deforaj ale lucrarilor de prospectare geotehnica realizate la diferite adâncimi, pentru a oferi sievidentia litologia zonei analizate. Pozitia punctelor de investigare din teren a fost stabilita debeneficiar pe baza amplasarii lucrarilor ingineresti ce urmeaza a se realiza. Tinând seama destratificatia terenului din amplasament, se va elabora o solutie de fundare cât mai eficienta si câtmai sigura, pentru a preveni/preîntâmpina eventuale riscuri de distrugere a centralei eoliene.

Descrierea fundatiei turbinei eoliene

Toate lucrarile se efectueaza din punct de vedere al standardelor de calitate, în conformitatecu normele nationale specifice unor astfel de constructii. În plus, standardele specificate decatre producatorul de echipamente si plansele furnizate de catre proiectant, trebuie sa fierespectate cu strictete de catre executantii lucrarilor. În vederea determinarii parametrilor



terenului de fundare, este necesara efectuarea de sondaje on-site de catre un geotehnicianspecializat. In faza de elaborare a documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de constructie esteobligatorie efectuarea unui sondaj în zona. Rezultatele sondajelor se recomanda a fi trimise si laproducatorul de turbine pentru a face verificari suplimentare in ceea ce priveste dimensionareafundatiilor.

Excavatii

Sapaturile se vor realiza pâna la cota stabilita de catre proiectant în planurile de executie. Unghiulperetilor excavatiei trebuie ales în functie de proprietatile terenului din locatie. Partea de jos aexcavatiei va fi nivelata si curatata de posibile resturi vegetale rezultate în urma efectuariisapaturilor. În timpul excavatiilor este posibil sa apara în groapa, apa provenita din pânzafreatica (în cazul în care aceasta este prea sus). În astfel de cazuri se vor lua masuri de evacuare aapei din groapa prin pompare, permitând continuarea lucrului în conditii uscate.

Excavatia în apropierea cotei minime stabilite prin proiect trebuie facuta cu grija, fara a se utilizautilaje grele. În cazul în care sunt determinate conditii precare ale solului sau aparitianeasteptata a apei oricând în timpul efectuarii excavarilor, este necesara oprirea imediata a lucruluisi consultarea sefului de santier. Daca sapatura este prea adânca, atunci se vor lua masuri deaducere a acesteia la nivelul dorit, prin umplerea cu balast sau beton, în functie de decizia sefuluide santier. Având în vedere pericolul de înmuiere a partii de jos a excavatiei în timpul unei expuneriprelungite la inundatie (în cazul aparitiei ploii în timpul lucrarilor), este necesar a se realiza undrenaj eficient si continuu. Partea de jos a excavatiei va trebui compactata urmând a se turna unstrat de beton de egalizare de minim 10 cm.

În faza de DTAC când se vor stabili fazele determinante, se va avea în vedere si avizarea terenuluide fundare cu convocarea tuturor factorilor implicati.



Detalii de fundatie pentru generator eolian GARBI 200/28



TIP GRUP EOLIAN

Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice de medie si de înaltatensiune din interiorul parcului eolian

Racordarea turbinelor eoliene la posturile de transformare ale parcului eolian se va face prinintermediul retelei de distributie de medie tensiune. Cablurile de medie tensiune, precum si cablurile



de legare la pamânt si fibra optica, vor fi pozate subteran, în santuri de cabluri de dimensiuni diferiteîn functie de numarul lor.

I.3. Relaţia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe relevante

Conform legislaţiei în vigoare, autorizarea executării construcţiilor se face pe baza unei documentaţiide urbanism aprobată.

În categoria documentaţiilor de urbanism se înscrie Planul Urbanistic Zonal (denumit prescurtatPUZ), alături de Planul Urbanistic General (PUG) şi de Planul Urbanistic de Detaliu.

Prin definiţie, PUZ-ul stabileşte reglementări specifice pentru o zonă dintr-o localitate urbană saururală, compusă din mai multe parcele, acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie,circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice etc.

PUZ-ul, având un caracter de reglementare specifică a dezvoltării urbanistice a unei zone dinlocalitate, cuprinde prevederi coordonate, necesare atingerii obictivelor sale.

PUZ-ul nu reprezintă o fază de investiţie, ci o fază premergătoare realizării investiţiilor. Uneleprevederi ale PUZ, strict necesare dezvoltării urbanistice a zonei, nu figurează în planurile imediatede investiţii. Ca atare aceste prevederi se realizează etapizat, în funcţie de fondurile puse ladispoziţie, dar înscrise coordonat în prevederile PUZ.

Punctul de vedere al administratiei locale

Administratia locala este interesata in realizarea acestei investitii, prezenţa acesteia aducandbeneficii economice importante zonei prin valoarea de investitie ce se va realiza, dar si prin aportulla dezvoltarea zonei. Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri demunca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare, prin aparitiaunor investitii noi atrase de prezanta dotarilor si a echiparii teritoriului.

Zona poate deveni unul dintre parcurile de turbine eoliene si un producator semnificativ de energieelectrica din surse regenerabile nepoluante care sa valorifice potentialul. Prezenta parcului deturbine eoliene pe amplasamentul studiat nu afecteaza in vreun fel localitatile din zona. Prezentareaproiectului va face posibila cunoasterea opiniei favorabile din partea locuitorilor fata de aceastaintiativa economica.

Punctul de vedere al elaboratorului P. U. Z.

Valorificarea potentialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordata cu maximaexigenta profesionala, cu discernamant critic, pentru ca efectele prezentei unui astfel de obiectiv sanu produca niciodata disfunctionalitati urbanistice, degradari ireparabile ale conditiilor de mediu,modificari ale ecosistemelor prezente in zona.

Realizarea parcului de turbine eoliene pe acest amplasament va genera o modificare a peisajuluiprin prezenta pilonilor, a elicelor in miscare, un peisaj integrat in contemporaneitate, fara a afectalocalitatile din zona. Elaboratorul documentatiei de urbanism considera ca prezenţa acestui gen deinvestitie in zona nu afecteaza negativ zona ci, dimpotriva, o face mai vizibila mai interesanta si dece nu, mai eficienta. Aceasta investitie poate avea rolul de factor dinamic al activitatii economice aintregii zone.





Operaţiile de construcţie a parcurilor eoliene vor avea un impact negativ asupra drumurilor locale,adăugându-se la traficul existent un număr relativ mic de tranzituri, pe o perioadă determinată detimp, ca dezavantaj fiind gabaritul mare al utilajelor de transport.

Realizarea simultană a celor 3 parcuri poate produce un efect negativ asupra aerului prin emisiiletemporare de praf şi noxe în perioada de construcţie provenite de la utilajele şi mijloacele detransport şi contribuie la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune.Impactul va fi local, reversibil, nesemnificativ, având în vedere că în perioada de construire vor fiutilizate utilaje verificate RAR.

Sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din zona analizată - localitatea Sârbi, comuna Nicorești, județulGalați nu va fi afectată prin impactul generat de către zgomotul produs într-un interval redus detimp, în perioada de construcţie prin implementarea proiectelor simultan în special datorită distanţeifaţă de zona locuită (cca 0,7km).

În perioada de funcţionare a tuturor turbinelor eoliene conform proiecţiilor de dispersie a zgomotuluiîn zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor aflaţi în vecinătatea planuluidatorită distanţei relativ mari faţă de zonele locuite, nivelul intensităţii zgomotului situându-se înintervalul de 30 – 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond.

Se poate aprecia că între cele 3 parcuri este respectată distanţa reglementată prin Ordinul nr.49/2007, deci putem aprecia un impact cumulativ nesemnificativ.

Pentru o înălţime maximă a pilonului de 49 m aceste zone vor fi: faţă de drumul public de interes national şi judeţean: minim înălţimea pilonului

plus lungimea palei plus 3 m şi nu mai puţin de 50 m faţă de axul drumului; faţă de drumurile comunale şi de exploatare: minim lungimea palei, dar nu mai

puţin de 30 m; faţă de LEA: minim înălţimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m, dar nu mai

puţin de 100 m; faţă de centrale eoliene aparţinând altor ferme eoliene: minim de 7 ori diametrul

rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe direcţiavântului predominant, respectiv minim de 4 ori diametrul rotorului celui mai mareagregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului;

faţă de clădiri locuite: minim de trei ori înălţimea pilonului.

În conformitate cu prevederile art. 1, alin.2, lit. 3 şi alin. 3, din regulamentul aprobat prin Ordinulcomun MAPDR /MAI nr. 897/798/2005, scoaterea din circuitul agricol a terenurilor amenajatecu lucrări de îmbunătăţiri funciare se face prin Ordin al Directorului executiv al Direcţiei pentruAgricultură şi Dezvoltare Rurală pe baza Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi alMinisterului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.În tabelul următor sunt sintetizate principalele priorităţi stabilite prin PUZ şi modul de corelare cuplanurile relevante:

Tabelul nr. 2



Prioritate/obiectiv PUZNicoreşti

Dezvoltaredurabilă

Plan Judeţeande Gestiune aDeşeurilor

DirectivaApa

DirectivaHabitate

Stabilirea retelei de drumurinecesare realizariiinfrastructurii turbinelor eoliene

Definirea infrastructurii edilitarenecesare acestui gen deinvestitie si a zonelor aferenteacestoraAnaliza posibilitatii si conditiilorde amplasare a platformelor dedepozitare si montaj siorganizarea de santier

Zonificarea functionala, statutuljuridic si circulatia terenurilor

)) – Bifurile evidentiaza planul relevant sau directiva care face parte din obiectivul analizat.

II. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţianeimplementării Planului Urbanistic Zonal propus

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării demediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efecteloranumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi învedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătateaumană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaţie şi transport,managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul şi turismul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/aspectde mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturorelementelor pe care le presupune o evaluare adecvată.

II.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

II.1.1. Apa

Teritoriul comunei Nicoreşti se află în bazinul hidrografic al Siretului. Comuna este străbătută de râulSiret în partea de vest, în zona satelor Piscu Corbului, Mălureni, Ionăşeşti, râul Lupa, care străbatesatul Coasta Lupei şi râul Valea Rea, care străbate satele Fântâni, Nicoreşti şi Dobrineşti. În parteade est a teritoriului comunei curge râul Tecucel.

Pe râul Siret, în dreptul comunei, se află acumularea Călimăneşti, care asigură apă pentru irigaţii şiproducere de energie electrică. Acumularea este utilizată ca priză pentru derivaţia Siret- Bărăgan.

O problemă deosebită o pune Valea Rea, care datorită cursului meandrat, pe alocuri formează zonecu exces de umiditate. De asemenea, în perioadele cu precipitaţii bogate se produc inundaţii peambele sectoare ale râului, de exemplu în partea de nord a satului Dobrineşti în zona podului depeste şosea.

În zonele cu pante accentuate, din cauza naturii prăfoase – nisipoase loessoide a pământurilor s-auformat ravene, chiar prăbuşiri de teren.



Pentru înlăturarea acestor probleme este necesară regularizarea cursurilor de ape de pe teritoriulcomunei şi în special al râului Valea Rea. De asemenea, se recomandă lucrări de stabilizare aterenului prin descărcări ale versantului şi tasări, drenaje, plantări de arbori.

Figura nr. 3 – Harta hidrogeologică a Judeţului Galaţi

II.1.2. Aer

Clima este influenţată de aşezarea geografică a teritoriului, de relief şi de circulaţia generală aatmosferei, incluzându-se în provincia climatică continentală, ţinutul climei de câmpie. Pe teritoriulcomunei Nicoreşti se constată un climat temperat - continental, caracterizându-se vara prinpredominarea timpului senin, uscat şi călduros, ca rezultat al transformării maselor de aer, subinfluenţa valorilor mari ale bilanţului radiativ şi caloric.

Din punct de vedere termic, zona se distinge prin valorile ridicate ale mediilor anuale, consecinţă apoziţiei geografice şi a altitudinilor mici, acestea fiind de 90 - 10,00 C. Climatul continenetal seexprimă mai ales prin valorile ridicate ale amplitudinilor medii şi absolute anuale ale temperaturilor,diferenţa între media termică a lunii celei mai calde (21 - 220 C) şi cea a lunii celei mai reci (- 2 ÷ -30C) este de peste 200 C, fiind cea mai ridicată din întreaga ţară.

Trecerea de la sezonul cald la sezonul rece şi invers se face foarte brusc. Invazia maselor de aerrece din nord – est au durată relativ redusă, şi nu se produc în fiecare an. În lunile ianuarie, zilele auteperaturi medii pozitive, sunt foarte frecvente. Masele de aer cald din sud – vest produc dezgheţgeneral şi topirea stratului de zăpadă.

Precipitaţiile sunt de tip continental şi cad în cantităţi foarte variabile, la intervale mari şi inegale detimp, fiind mai abundente la începutul verii în lunile mai – iunie.

comuna Nicoreşti



Cantitatea medie anuală de precipitaţii înregistrează valori cuprinse între 430 – 500 mm. Faţă deevapotranspiraţia potenţială, evaluată la 650 – 900 mm/an, aproape toată zona suferă de un deficitde umiditate, care ajunge la valorile cele mai ridicate în Câmpia Română.

Vanturile dominante in acesta zona sunt, in ordine, cele dinspre nord, dinspre sud si dinspre nord –vest, aceste directii fiind favorizate si de orientarea culmilor si vailor.

II.1.3. Solul şi subsol

Geomorfologic, zona studiată face parte din Colinele Tutovei (Promontoriul Nicoreşti), care se includîn unitatea structurală a Podişului Moldovenesc.

Localităţile, care alcătuiesc comuna Nicoreşti prezintă următoarele particularităţi geomorfologice:

Localităţile Nicoreşti, Dobrineşti şi Sârbi

Localitatea Nicoreşti este străbătută de Valea Rea şi localităţile Sârbi şi Dobrineşti de pârâulTecucel, care are drept afluent Valea Rea.

Se disting trei zone geomorfologice:

a) Zona de luncă, cu lăţimi de 50-250 m, Valea Rea şi pârâul Tecucel au cursulmeandrat, pe alocuri formând zone cu exces de umiditate.

Suprafaţa luncii este acoperită de păşune, teren arabil, culturi de viţă de vie şi căteva construcţiiparter.

Cursul meandrat al Văii Rea este necesar a fi regularizat, deorece în perioadele cu precipitaţii seproduc inundaţii pe unele sectoare ale văii, cum ar fi la nord de Dobrineşti în zona podului de şosea.

b) Zona de trecere de la luncă la câmpia înaltă, se dezvoltă până la cote +100 -+110 şi are lăţimi de 50-200 m.

Zona de trecere se dezvoltă mai mult pe raza localităţilor Sârbi şi Dobrineşti, fiind acoperită de terenarabil, culturi de viţă de vie şi pe alocuri de pădure.

c) Zona câmpiei înalte, cuprinde cea mai mare parte a localităţilor menţionate maisus. Cotele terenului variază între + 100 - + 150, iar pantele naturale sunt de 5–10%.

Câmpia înaltă este acoperită de construcţii parter din paiantă şi cărămidă. În zona centrală alocalităţii Nicoreşti sunt prezente blocuri Parter + 2 Etaje.

În zonele cu pante mai accentuate din cauza naturii prăfoase nisipoase loessoide a pământurilor dincadrul câmpiei înalte, s-au format prăbuşiri de teren şi ravene în special în partea estică a localităţiiSârbi şi de nord a localităţii Nicoreşti.

Localităţile Grozăveşti, Fântâni şi Braniştea se disting trei zone geomorfologice:

a. Zona de luncă, cu lăţimi de 50 – 100 m, acoperită de păşuni, teren arabil şi culturide viţă de vie. Localitatea Braniştea este limitată la est de lunca pârâului Tecucel.



b. Zona de trecere de la luncă la câmpia înaltă, are lăţimi de 50 - 100 m, fiindacoperită de câteva construcţii parter din paiantă iar în rest de teren arabil şiculturi de viţă de vie.

c. Zona câmpiei înalte, se găseşte situată între cotele + 125 - + 200, cu pantenaturale ale terenului de 5–10 %.

Suprafaţa câmpiei înalte este acoperită de construcţii parter din paiantă şi cărămidă, teren arabilcultivat cu porumb şi viţă de vie.

Localităţile Ionăşeşti şi Mălureni - geomorfologic se disting 3 zone:

a) Zona de luncă, se desfăşoară de-a lungul râului Siret şi pe valea Coasta Lupei,fiind acoperită de izlaz şi zone cu exces de umiditate.

b) Zona de trecere între luncă şi câmpia înaltă are lăţimi de 50 – 100 m şi esteacoperită cu păduri, culturi de viţă de vie, teren arabil.

c) Zona câmpiei înalte cuprinsă, între cotele + 100 - + 150 şi reprezintă intravilanullocalităţilor Ionăşeşti şi Mălureni. Suprafaţa terenului este acoperită de construcţiiparter din paiantă sau cărămidă, teren arabil culturi de viţă de vie.

Datorită naturii prăfoase nisipoase loessoide, a pământurilor care alcătuiesc zona câmpiei înalte,s-au format rupturi, ravene şi alunecări de teren (în zona localităţii Ionăşeşti).

Localităţile Coasta Lupei şi Piscul Corbului, se remarcă 3 zone geormorfologice:

a) Zona de luncă, are dezvoltare redusă pe Valea Coasta Lupei, având lăţimi de 25 –50 m.

b) Zona de trecere , cuprinde o suprafaţă redusă, cu lăţimi de 50 – 100 m, fiindprezentă numai în zona centrală şi de sud a satului Coasta Lupei. Este acoperităde teren arabil.

c) Zona câmpiei înalte, cuprinde intravilanul celor două localităţi şi se dezvoltă întrecotele +140 - +225. Pantele naturale ale terenului sunt de 5-10%. Suprafaţacâmpiei înalte este acoperită de construcţii parter din paiantă, teren cultivat cuviţă de vie şi porumb.



Figura nr. 4 – Harta geologică a judeţului Galaţi

II.1.4. Biodiversitate, floră şi faună

Teritoriul administrativ al comunei Nicoresti aparţine în principal etajului de vegetaţie stepică şi într-omăsură mai mică etajului de vegetaţie silvostepică. Vegetaţia aparţine în cea mai mare partepajiştilor stepice cu graminee şi diverse ierburi xerofile, determinate de condiţiile de climă, precum şide substratul geologic alcătuit din loess în cea mai mare parte.

Elementele xerofile au pătruns din stepele orientale euro – asiatice cum sunt: colilia, ruscuţa,măturica etc. În afară de aceste asociaţii de vegetaţie stepică, mai sunt răspândite asociaţii vegetalederivate sau secundare, care rezistă la păşunat şi se instalează uşor pe terenurile degradate.

Fauna terestră şi acvatică aparţine biotopului stepei şi silvostepei (care este săracă şi are cel maimult de suferit de pe urma activităţii umane), precum şi celui de luncă şi baltă.

Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor:

popândăul, hârciogul, orbetele, şoarecele de câmp, iepurele de câmp şi cel de vizuină,şobolanul de apă;

mustelide – dihorul, nevăstuica, ariciul; acestora li se adaugă şi câteva mamifere specifice zonei forestiere: vulpe, bursuc, căprioară.

Păsările cele mai caracteristice sunt: prepeliţa, potârnichea, fazanul, raţele şi gâştele sălbatice.

comuna Nicoreşti



Amfibiile: broasca verde de pământ, broasca de apă, tritonul, buhaiul de baltă. Dintre nevertebratese impun, cu populaţii numeroase, diverse grupe de insecte, mai ales orthopterele – cosaşi, greieri,lăcuste şi coleoptere – scarabei. În ceea ce priveşte ihtiofauna, în apele Siretului trăiesc bibanul şicleanul.

Figura nr. 5 – Harta vegetaţiei

II.1.5. Relieful

Geomorfologia şi peisajul geografic sunt consecinţe şi reflectă evoluţia, alcătuirea şi ansamblul defactori şi condiţii ai modelării externe. Relieful actual începe să se schiţeze prin disecarea teritoriuluiale cărui interfluvii – câmpuri, reprezintă încă porţiuni ale câmpiei lacustre pliocen-cuaternaroriginare. Dintre factorii modelatori ai reliefului, un rol foarte important şi activ l-au avut reţeauahidrografică şi procesele de versant.

Datorită mişcărilor tectonice pozitive din cuaternar Siretul s-a deplasat treptat spre vest, Prutul spreest, iar Bârladul s-a insinuat la contactul dintre formaţiunile deltaice ale acestora, care se prezentausub forma a două imense conuri de dejecţie. Pe aceleaşi baze se poate explica şi orientarea văilordin interiorul Câmpiei Tecuciului.

Concomitent s-au desfăşurat şi procesele de versant, amplificate sau atenuate de condiţiileclimatice: calde în neogen, cu alternanţe periglaciare şi interperiglaciare în pleistocen, temperat-continentale cu nuanţe excesive în prezent. Studiile efectuate pun în evidenţă caracterul structuralo-sculptural al reliefului, lucru datorat factorilor denudaţiei în principal, care au acţionat diferenţiat înfuncţie de condiţiile geologice şi fizico-geografice. Aspectul general este de monoclin, iar altitudinilescad de la nord la sud.



Figura nr. 6 – Harta unităţilor de relief

Unitatea se suprapune din punct de vedere morfostructural Promontoriului Dobrogean, delimitat deurmătoarele elemente structurale principale: N - falia Trotuşului (Adjud – Ghidigeni - Oancea); V - falia Peceneaga – Camena; E - falia Sfântul Gheorghe;

Relieful din punct de vedere:

structural şi petrografic - datorită aspectului de monoclin al structurii geologice de suprafaţă,ilustrat de orientarea şi înclinarea generală pe direcţia nord-vest - sud-est a culmilor şi văilor,de prezenţa platourilor structurale şi a cuestelor, care depind de natura rocilor în generalmoi, argilo-nisipoase, dar şi cu sectoare mai rezistente la eroziune;

sculptural - factorii externi deţin rolul morfogenetic cel mai important şi anume: reţeauahidrografică şi procesele de versant. Aceştia sunt susţinuţi de climă şi natura complexului deroci sedimentare moi.

Relieful sculptural înglobează:

un număr mare de interfluvii lipsite de existenţa unor orizonturi dure care să le protejeze saua unor cuverturi aluviale şi coluviale;

versanţi ale căror pante sunt mai mari de 30 - 40, fiind modelaţi de spălări; organisme torenţiale.

Relieful de acumulare este subordonat celui structural, dar formele de acumulare ca şi celesculpturale, aparţin în principal sistemului de modelare fluviatil şi deluvial. Îşi fac simţită prezenţa înpărţile cele mai coborâte ale reliefului în cadrul văilor şi al depresiunilor, la contactul dintre diferitele

comuna Nicoreşti



trepte de relief, la schimbările mai importante de pante. Relieful de acumulare înglobează câmpuriinterfluviale întinse, lunci, terase, glacisuri coluviale şi proluviale.

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Nicoreşti face parte din Colinele Tutovei (PromontoriulNicoreşti), care se includ în unitatea structurală a Podişului Moldovenesc.

II.1.6. Populaţia

Conform rezultatelor preliminare la recensământul din anul 2011, numărul total al populaţieicomunei Nicoreşti este de 3.506 de locuitori şi încadrează localitatea după numărul de locuitori încategoria unităţilor teritoriale de talie mijlocie-mare.

Sub aspectul evoluţiei populaţiei, în comuna Nicoreşti se înregistrează în perioada 2002-2011 oscădere a numărului de locuitori de peste 16%. În privinţa densităţii populaţiei (număr locuitoriraportaţi la suprafaţa teritoriului administrativ al comunei), comuna Nicoreşti dispune de 49,59 loc/km2 şi se încadrează în categoria 45,1-65,0 locuitori/km2, fiind sub media pe ţară (cca. 94locuitori/km2).

Conform rezultatelor preliminare la recensământul din anul 2011, situaţia numărului de persoaneînregistrate faţă de populaţia stabilă se prezintă după cum urmează:

Tabelul nr. 3

Persoane prezente 3.410Persoane temporar absente, total 96din care, plecate: în ţară 45

în străinătate 51Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată, total 383din care, plecate: în ţară 197

în străinătate 365Persoane temporar prezente 60Populaţia stabilă 3.506

Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) arată că în comuna Nicoreşti sunt 97bărbaţi la 100 femei, raport superior faţă de media pe ţară (95,5/100). Judeţul Galaţi secaracterizează printr-o populaţie feminină uşor mai numeroasă (50,70 %) faţă de populaţiamasculină (49,30 %).

Locuinţe - gospodării

În anul 2011 numărul de locuinţe convenţionale pe forme de proprietate a fost următorul:

Tabelul nr. 4

Numărul locuinţelor convenţionale 1.746 % faţă de totalLocuinţe convenţionale după forma deproprietate

privată particulară 1.699 97,3de stat 47 2,7

În cea mai mare parte, locuinţele sunt tip parter şi cu regim mediu de înălţime. În ceea ce priveştestarea clădirilor, locuinţele cu regim mic şi mediu de înălţime, în general, sunt în stare bună.



Conform datelor furnizate de recensământul din anul 2011 – rezultate preliminare, numărul total degospodării la nivelul comunei, este prezentat în tabelul următor:

Tabelul nr. 5

Numărul gospodăriilor populaţiei 1.325Numarul mediu de persoane pe o gospodărie apopulaţiei 2,62

Numărul clădirilor, din care: 1.714clădiri cu locuinţe 1.711

Starea de sănătate a populaţiei

Starea de sănătate a populaţiei comunei Nicoreşti este monitorizată în cadrul dispensarelor săteştiunde îşi desfăşoară activitatea 2 medici generalişti, 1 stomatolog, 1 farmacist şi 7 persoane –personal mediu sanitar.

Apa freatică este importană nu numai din punct de vedere economic, ecologic, ci şi din punct devedere al stării de sănătate a populaţiei. Cauzele depăşirilor înregistrate la concentraţiile poluantese datorează debitelor foarte scăzute ale apelor curgătoare, poluării difuze din agricultură(îngrăşăminte pe bază de fosfaţi, azotaţi), depozitelor de gunoi (mai ales în urma spălării acestorade către apele meteorice) şi lipsei staţiilor corespunzătoare de epurare a apelor uzate din comunaNicoreşti.

II.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic

Pentru monumentele istorice existente pe teritoriul comunei Nicoreşti, nu au existat nici un fel depreocupări de întreţinere şi conservare şi nici nu s-au instituit zone de protecţie în jurul acestoraconform, Legii 422 din 18 iulie/2001 şi a Ordinului 2.314/2004 al Ministerului Culturii şi Cultelorprivind aprobarea Listei Monumentelor Istorice – actualizate, şi a listei monumentelor istoricedispărute.

Conform listei monumentelor istorice din judeţul Galaţi, actualizată în 2004, publicată în M.O. 646bis din 16.07.2004, figurează următoarele monumente de arhitectură:

Nr.crt. COD L.M.I. 2004 DENUMIRE LOCALIZARE DATARE

1. GL-II-m-B-03086 Biserica“Naşterea MaiciiDomnului” în centrul satului 1728

2. GL-II-a-B-03087 Ansamblul bisericii“Adormirea Maicii Domnului” în centrul satului 1780

3. GL-II-m-B-03087.01 Biserica “Adormirea MaiciiDomnului” în centrul satului 1780

4. GL-II-m-B-03087.02 Turn Clopotniţă în centrul satului 1780

5. GL-II-m-B-03088 Ansamblul Bisericii “Sf.Nicolae” – Banu lângă primărie 1807

6. GL-II-m-B-03088.01 Biserica “Sf. Nicolae” – Banu lângă primărie 18077. GL-II-m-B-03088.02 Zid incintă lângă primărie 1807

Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul administrativ alcomunei Nicoreşti figurează şapte monumente istorice în localitatea Nicoreşti, pentru care trebuiesă se instituie zone de protecţie necesare (200 m pentru intravilan), care să asigure conservareaintegrată a acestora şi a cadrului lor natural sau construit.



Monumentele istorice vor fi protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor deconservare, iar protejarea este o parte componentă a strategiilor de dezvoltarea durabilăecomonică, turistică, urbanistică şi de amenajarea teritoriului.

Orice intervenţie asupra monumentelor istorice din comuna Nicoreşti, se face numai în condiţiilestabilite de Legea 422/24 Iulie 2001 “Legea privind protejarea monumentelor istorice” şi a Ordinului2.314/2004 al Ministerului Culturii şi Cultelor privind aprobarea Listei Monumentelor Istoriceactualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute.

II.1.8. Căi de comunicaţie şi transport

Satele comunei Nicoreşti sunt parţial grupate iar relaţiile rutiere între localităţi au la bază DJ 252, Dc73 şi Dc 71 pentru Dobrineşti, Nicoreşti, Fântâni, Sârbi, Grozăveşti, Braniştea, Dc 72 şi Dc 69pentru Nicoreşti, Coasta Lupei, Piscu – Corbului, Mălureni, Ionăşeşti.

Drumul judeţean DJ 252 şi Dc 73 sunt străzi principale modernizate (asfaltate), cu două benzi decirculaţie şi partea carosabilă doar de 5 metri, şanţuri parţial colmatate, fără podeţe, fără trotuare şiparcări.

Drumurile comunale Dc 69, 70, 71, 72, şi 75 au partea carosabilă variabilă, cu pante accentuate,fără şanţuri dalate, cu probleme datorate eroziunilor.

Urmărindu-se eliminarea în cât mai mică măsură a disfuncţionalităţilor şi asigurarea desfăşurăriitraficului rutier în condiţii de siguranţă, fluenţă şi confort, şi creşterea intravilanului, prin PlanulUrbanistic General al comunei Nicoresti se prevăd următoarele:

Modernizarea traseelor drumurilor judeţene şi comunale, cu amenajarea în intravilan a DJ240 cu două benzi de circulaţie pe sens;

Completarea reţelei existente de străzi, evitându-se prevederea de străzi noi pe terenuri carenecesită exproprieri sau demolări de construcţii;

Executarea de marcaje rutiere şi echiparea cu indicatoare de circulaţie corespunzătoare; Amenajarea principalelor intersecţii (noduri importante de trafic rutier şi pietonal); Amenajarea de parcaje la dotări (unităţi productive, obiective de interes public).

II.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic Zonal

Alternativa „0” (starea actuală a amplasamentului) este constituită din situaţia când, amplasamentulparcului eolian să îşi păstreze destinaţia actuală. In cazul “alternativei zero” amplasamentul studiatisi va pastra folosinta actuala, fiind insuficient exploatat (in conditiile in care nu sunt accesibile, atatfinanciar, cat si tehnic, retelele de irigatii) si in neconcordanta cu actuala intentie in ceea ce privestedezvoltarea durabila a comunei Nicoresti si cu cerintele actuale de valorificare din punct de vedereeconomic a resurselor din zona, respective a potentialului eolian al zonei.

Din punct de vedere al aspectelor de mediu relevante se poate considera ca in lipsa implementariiplanului vor ramane constante presiunile antropice existente tinand cont de categoria de folosinta aterenului.

In cazul neimplementării planului:

- se va pierde oportunitatea ocupării de noi locuri de muncă în perioada de implementare a planuluişi o oportunitate privind dezvoltarea mediului de afaceri în sectorul terţiar (servicii) cu efectenegative asupra unei părţi din populaţia comunei şi a veniturilor la bugetul local.



- viaţa economică se va baza în continuare pe echipamente şi tehnologii industriale învechite sau peexploataţiile agricole, cu intensitate şi eficienţă redusă care nu susţin o dezvoltare durabilă;

- populaţia va continua să fie afectată de poluarea generalizată datorată utilizării combustibililor fosiliîn industrie şi pentru încălzirea locuinţelor; planul propune producerea de energie electrică dinconvesia energiei eoliene şi este în concordanţă cu prevederile Planului de Acţiune pentru EficienţaEnergetica (2007-2012);

- suprafaţa de teren din perimetrul propus pentru dezvoltarea funcţiunii de interes general îşi vapăstra folosinţa actuală de teren agricol.

Prin respectarea tehnologiei, precum şi a dotărilor prevăzute prin plan şi aplicate în execuţie,aceasta va conduce la funcţionarea în condiţii de maximă siguranţă a instalaţiilor cu diminuareasituaţiilor de risc ce pot aparea şi care ar avea un efect poluator asupra mediului. In ceea cepriveşte protecţia mediului înconjurător, prin prevederile din avize se va avea în vedere respectareacondiţiilor impuse de legislaţia în vigoare, legislaţie ce a fost aliniată la legislaţia europeană.

III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvoltare va fi direct, local şiîn imediata vecinătate a acestuia, datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua; acestea implicăorganizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, amplasarea de noi clădiri în raportcu cele existente.

Calitatea factorilor de mediu din zona analizată poate fi influenţată de:

folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlulspecialiştilor;

exploatarea neraţională a suprafeţelor împădurite aflate în proprietate particulară; lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţiilor de aliniament de-a lungul căilor de comunicaţie

(cu trafic intens DJ, DC ); lipsa zonelor de protecţie sanitară (ape de suprafaţă); degradarea unor terenuri datorită eroziuni, exces de umiditate, sărături, etc.;in

Inexistenţa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitările laîntâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanţilor în agricultură, asurselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecţiesanitară, determină, prin spălări, infiltrarea apelor meteorice, impurificarea apelor de suprafaţă şimai ales, asupra apelor subterane datorită substanţelor chimice şi bacteriologice peste limiteadmise.

III.1. Apa

Alimentare cu apă potabilă

În prezent în comuna Nicoreşti există un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă doarpentru 2 sate din cele 10 sate componente, dupa cum urmeaza:

Satul Nicoreşti – reşedinţă de comună, are sistem centralizat de alimentare cu apă format din:

- 2 puţuri forate în lunca pârâului Tecucel, avănd H = 120 m şi un debit de 30 l/sec.



- gospodărie de apă formată din: 2 rezervoare, de 85 mc şi 300 mc, staţie de clorinare şistaţie de pompare.

- reţea de aducţiune din ţeavă polietilenă de înaltă densitate.- reţea de distribuţie din ţeavă oţel şi ţeavă polietilenă de înaltă densitate.

Satele Sârbi, Braniştea, Grozăveşti, Fântâni, Piscu Corbului, Coasta Lupei, Ionăşeşti – nuau sistem centralizat de alimentare cu apă. Gospodăriile individuale şi unităţile administrative şieconomice din aceste sate au surse proprii de alimentare cu apă, şi anume puţuri individuale săpatela adâncimi reduse de 2-6 m, unde este interceptat stratul de apă freatic.

Satul Dobrineşti –se alimentează cu apă din reţeaua satului Nicoreşti.

Prin PUG, pentru a asigura o viaţă civilizată în condiţii igienico-sanitare normale şi pentru a feripopulaţia de boli hidrice şi stres, pentru comuna Nicoreşti (pentru toate satele componente) seimpune realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă.

Pentru a asigura debitele necesare, se va folosi sursa de apă subterană de adâncime (de altfelprognozată în programul guvernului pentru alimentarea cu apă a satelor).

Gospodăriile de apă cuprind rezervoare cu capacităţi calculate astfel încât să asigure volumul deapă necesar populaţiei în mod curent precum şi în caz de avarie a sistemului de alimentare sau aeventualelor incendii.

Reţeaua de distribuţie se va extinde în funcţie de propunerile de dezvoltare ale intravilanului.

Pentru satul Nicoreşti se propune extinderea reţelei de distribuţie pe toate străzile localităţii, care săformeze un sistem inelar şi ramificat, cu conducte din polietilena de inaltă densitate. Satele Sârbi,Dobrineşti şi Braniştea se vor alimenta cu apa din sursa ce deserveşte şi satul Nicoreşti.

Evacuarea apelor uzate menajere/canalizarea

Localităţile comunai Nicoreşti nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apele uzatemenajere provenite din locuinţele individuale fiind colectate în bazine proprii, cea mai mare parte înregim absorbant.

Prin PUG, ţinând seama de etapizarea lucrărilor de alimentare cu apă în sistem centralizat, sepropune realizarea unui sistem centralizat de canalizare şi epurare a apei menajere.

După executarea lucrărilor de alimentare cu apă, pentru preluarea apelor uzate menajere, sepropun reţele de canalizare, care vor dirija apele uzate, prin pompare sau gravitaţional, în funcţie deconfiguraţia terenului, prin colectoare având diametre cuprinse între Dn 200 – 400 mm, în staţii detratare ape uzate (staţii epurare) şi deversarea acestora în emisar.

Staţiile de epurare se vor amplasa la o distanţă de minimum 300 m de construcţiile existente şi decele care se vor propune a se realiza în zonă.

Apele pluviale din zonele de locuinţe, dotări social – culturale şi economice se scurg gravitaţionalprin şanţurile drumurilor existente, nesistematizate. In unele zone apa bălteşte, pentru că nu existepante continui spre o vale sau un râu. Colectarea şi evacuarea apelor pluviale se va face prin rigoleşi şanţuri stradale spre zona unde există un canal pentru desecare.



III.2. AerPrincipalele surse poluare a aerului sunt reprezentate de numărul de autovehicule ce tranziteazăzona, procesele de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuinţelor şi deemisiile rezultate de pe platformele de depozitare a deşeurilor (mirosuri, emisii de poluanţi datorateproceselor de fermentaţie caracteristice).

Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO,CO2). Aceştia sunt caracteristici de-a lungul principalelor artere de circulaţie (DJ252, DC69, DC71,DC72, DC73). Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de STAS12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehniceprivind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţiatmosferici produşi de surse staţionare.

Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipulsurselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice.

În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului.

Având în vedere specificul amplasamentului, capacităţile productive şi ocupaţia populaţiei (însectorul agricol), principalele surse antropice de poluare a aerului sunt:

surse fixe : arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor (dioxid de carbon,monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

surse mobile (autovehicule, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare de oxizide carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;n

surse difuze :depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şimetan.

Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilorOrdinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbaneşi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitateaNicoreşti, din judeţul Galaţi a fost încadrată în lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau maimultor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:

sublista 3.1. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţisunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între acestea şi pragul superior deevaluare pentru pulberi în suspensie (PM10);

sublista 3.3. - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi suntmai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru dioxidde sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen(C6H6).

III.3. Sol

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea autilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unordoze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitareagunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem decolectare a levigatului).

Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediuau contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora.



Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină)neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice.

Pentru protecţia solului, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă,precum şi împădurirea acestora.

III.4. Biodiversitate

Pe amplasamentul Planului Urbanistic Zonal – Parc eolian comuna Nicoresti nu exista habitatenaturale, acestea fiind inregistrate in zona Siretului inferior (situl de importanta comunitaraROSCI0162 Lunca Siretului Inferior). Habitatele respective au fost afectate prin activitati umane.Astfel, arboretele de lunca caracteristice zonei Siretului inferior au suferit modificări în ceea cepriveşte structura vegetatiei, fiind afectate de introducerea speciilor alohtone de vegetatie (plantaride arborete (plop euramerican – Populus x canadensis), ce formeaza monoculturi destul de extinsein lunca raului Siret).

In ceea ce priveste suprafaţa amplasamentului este constituita din terenuri agricole(agoecosisteme), dominante fiind culturile de cereale - grâu, porumb, floarea soarelui. Zonelemarginale terenurilor agricole (drumuri de pământ etc.) sunt ocupate de vegetaţie ruderală.

Absenta vegetatiei arboricole si arbustive constante pe amplasament nu ofera conditii favorabile deodihna, hranire si reproducere pentru speciile de fauna. Astfel, suprafata amplasamentului nu poatefi utilizata pentru cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza desemnării ariei deprotecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, la fel si pentru speciile deherpetofauna si mamifere, incluse in situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca SiretuluiInferior care nu isi gasesc conditii prielnice de adapost, hranire pe terenurile din zona deamplasament studiata (suprafete ocupate de culturi agricole).

III.5. Mediul social şi economic

Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Nicoreşti, au rezultat oserie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându-se rezolvarea acestora.

Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de :

fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabilitatea terenurilor; circulaţia pe drumurile publice locale; redimensionarea reţelelor de alimentare cu energie electrică; managementul defectuos al deşeurilor; zonele de protecţie sanitară.

III.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

Conform listei monumentelor istorice din judeţul Galaţi, actualizată în 2004, publicată în M.O. 646bis din 16.07.2004, figurează următoarele monumente de arhitectură:

GL-II-m-B-03086 - Biserica“Naşterea Maicii Domnului” - în centrul satului, datare 1728; GL-II-a-B-03087 - Ansamblul bisericii “Adormirea Maicii Domnului” - în centrul satului, 1780; GL-II-m-B-03087.01 - Biserica “Adormirea Maicii Domnului” - în centrul satului, 1780; GL-II-m-B-03087.02 - Turn Clopotniţă - în centrul satului, 1780; GL-II-m-B-03088 - Ansamblul Bisericii “Sf. Nicolae” – Banu - lângă primărie, 1807; GL-II-m-B-03088.01 - Biserica “Sf. Nicolae” – Banu - lângă primărie, 1807;



GL-II-m-B-03088.02 - Zid incintă - lângă primărie, 1807.

III.7. Zgomot şi vibraţii

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte pentru PUZ Parc eolian,respectiv în perioada de realizare a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specificede producerea energiei electrice din potenţialul eolian.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă ţinând cont de trei niveluri de observare: zgomot lasursă, zgomot în câmp apropiat şi zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi, cum ar fi: condişiilemeteorologice, efectul de sol, absorbţia în aer, topografia terenului, vegetaţia, etc.

Zgomotul în perioada de construcţie este produs de motoarele care echipează utilajele deconstrucţie (pickhammere, maşini de găurit, compactoare). În general, zgomotul motoarelor vadomina zgomotul produs pe amplasament. Constructorul are obligaţia de a asigura buna funcţionarea echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte zgomotul.

Zgomotul în timpul construcţiei, incluzând pregătirea terenului, fundaţii, ridicarea structurilor,instalarea cablurilor este temporar şi deci, impactul asupra potenţialilor receptori se aşteaptă să nufie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul construcţiei reprezintă un impact inevitabil asupralocuitorilor satelor Sârbi şi Dobrineşti, având în vedere ca distanţele faţă de zonele locuite sunt de0,7 km faţă de satul Sârbi şi 1,3 km faţă de satul Dobrineşti.

Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pedrumurile comunale (DC 69, DC71, 72, 73) şi drumul judetean DJ 252. Nivelurile de zgomotgenerate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţiapopulaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile.

ZgomotulZgomotul este provocat de curenţii de aer produşi la rotirea elicelor. Intr-un studiu efectuat deAsociaţia Americană a Energiei Eoliene au fost ierarhizate nivelurile zgomotelor produse de diferitesurse. Astfel, se poate aprecia ca zgomotul produs de turbinele eoliene se situeazA sub zgomotulprodus în interiorul unui autovehicul, într-o casă sau birou, la distanţe mai mari de 400 m.



Echelle du bruit (Source : Autorité de Contrôle des Nuisances Sonores Aéroportuaires (ACNUSA))

Nivelul de zgomota. Influenţa caracteristicilor terenurilor asupra zgomotuluiIntr-un studiu efectuat de Agenţia Franceză pentru Securitatea Mediului şi a Muncii se menţioneazăcă nivelul de zgomot este influenţat de distanţa la care se face măsurătoarea şi caracteristicileterenului pe care se face amplasarea turbinelor eoliene. Comparând figurile alăturate se poatevedea că pe un teren denivelat nivelul de zgomot creşte comparativ cu terenurile plate. Sursa:Rapport Impacts Sanitaires du bruit généré par les éoliennes, saisine no. 2006/005, Afsset, mars2008.

Descreşterea spaţială a nivelului de zgomot cu şi fără a lua în considerare efectul asupra soluluiprodus de o sursă punctuală este prezentată în figura de mai jos:

Pentru distanţe mai mici de 100m, faţă de turbina, influenţa solului induce creşterea nivelului dezgomot.

Influence de l’effet de sol sur sol plat (Propagarea zgomotului pe un teren plat)



Influence de l’effet de sol sur sol accidenté (propagarea zgomotului pe un teren denivelat)

Dacă turbina eoliană nu este amplasată la o distanţă suficient de mare faţă de locuinte (500 m,conform prevederilor din Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţăaferente capacităţilor energetice, publicate in Monitorul Oficial, partea I, nr. 865/18.12.2007 impactulprodus de zgomot poate fi deranjant.

b. Influenţa vegetaţiei asupra zgomotuluiStudii experimentale efectuate în Franţa (Acustica şi Tehnici nr. 23, 24 – N. Barriere , Y. Gabillet )pentru determinarea influenţei vegetaţiei asupra zgomotului au arătat că sunt trei efecte principaledeterminate de prezenta vegetaţiei : de atenuare a zgomotului; de difuzie ; de modificare a profiluluimeteorologic. Pe un teren plat, efectul produs de zgomotul turbinei eoliene faţă de locuinţe nu esteinfluenţat de existenţa /inexistenţa vegetaţiei, datorită faptului că înălţimea unei turbine este multmai mare decât înălţimea perdelei forestiere.

Sursa AFSSET :Influence de l’effet de végétation sur sol plat (influenţa vegetaţiei de pe un teren plat)Cele trei efecte menţionate se manisfestă atunci când turbinele se poziţionează pe terenuridenivelate. Existenţa vegetaţiei forestiere amplasate între eoliene şi receptor pe un teren denivelat ,poate avea ca efect diminuarea zgomotului produs.

Sursa AFSSET : Influence de l’effet de végétation sur sol accidenté (influenţa de pe un teren denivelat)

c. Influenţa topografiei terenului asupra zgomotuluiIn funcţie de înălţimea obstacolului, distanţele sursă – obstacol şi obstacol-receptor, precum şicaracteristicile terenului (plat sau denivelat ) se poate observa o creştere/descreştere a nivelului dezgomot . Pentru zonele cu relief înalt, casele sunt în general adăpostite de vânt. Experienta ademonstrat că nivelul zgomotului rezidual nu variază cu viteza vântului ( ex. la 6 m/s) şi valorilezgomotului de fond sunt în jur de 25 dB.



Sursa AFSSET : Carte de bruit des contributions sonores à 6 m/s(harta zgomotului la o viteză de 6m/s pe un teren denivelat)

d. Zgomotul produs de faunăSunetul produs de fauna salbatică (cântece de păsări, insecte, etc.) poate deveni important, înfuncţie de momentul zilei în care manifestă şi de sezon. Dimineaţa, la răsărit de soare, pentru operioadă limitată de timp apar creşteri ale nivelului de zgomot datorat în special păsărilor. Acest coreste amplificat primavara şi vara. In mod similar, zgomotul produs de broaşte creşte nivelul dezgomot pe timp de noapte pentru câteva luni. Este important de semnalat faptul ca frecvenţaemisiilor produse de fauna salbatică poate să depăşească 2000 Hz.

e. Nivelul de zgomot şi condiţiile meteoConditiile meteorologice au un impact semnificativ asupra nivelurilor de zgomot, la o distanţă maimare de 100 m faţă de sursă. După cum rezultă din diagramele următoare, la distanţe mari influenţacondiţiilor meteorologice asupra propagării sunetului se explică printr-o modificare a traiectoriilorsonore. Aceste traiectorii se pliază pe schimbările în verticală a profilului de viteză a sunetului.

Sursa afsset :Influence du vent pour une température constante(Influenţa vântului la temperatură constantă)

Aceste profile sunt estimate a respecta profilele verticale de temperatura si de vânt. In cazul în carevariaţia de profil vertical de viteza sunetului este zero, traiectoria razelor sunetului este rectilinie(condiţii cunoscute sub numele “omogene”.



Sursa AFSSET :Influence du gradient de température avec un vent nul(Influenţa gradientului de temperatură la vânt zero)

In situaţia în care variaţia profilului pe verticală a vitezei sunetului este pozitivă (gradient detemperatura pozitiv ), traiectoria razelor sonore sunt curbe fata de sol (aşa numitele condiţiifavorabile de răspândire). In cazul în care variaţia profilului pe verticală a vitezei sunetului estenegativă (gradient de temperatură negativ ), condiţiile sunt « împotriva răspândirii ».

Sursa AFSSET : Cas d’une inversion de temperature (cazul unei inversiuni de temperatură)

Ultimul caz corespunde unei inversiuni de temperatură ( se poate produce în timpul nopţii, când estemai rece şi vântul lipseşte ).

Implementarea proiectului va aduce notorietate internaţională localităţii, întrucât parcul va fi printreobiectivele mari din domeniul eolian, va figura pe site-urile organizaţiilor internaţionale care seocupă de energia verde şi în statisticile naţionale şi Europene. Instalarea şi operarea Parcului eolianse încadrează în obiectivele majore ale Uniunii Europene şi ale României de implementarea atehnologiilor verzi de producerea energiei.

Operarea Parcului eolian va însemna evitarea emisiei de CO2. Prin vânzarea certificatelor deemisie CO2, conform Protocolului de la Kyoto, s-ar putea obţine un câştig substanţial.

Valorificarea pe piaţa internaţională a surplusului de certificate va fi făcută de Ministerul Economieiîn colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Afacerilor Externe. Potrivitestimărilor, România ar putea obţine circa 2 miliarde de euro din vânzarea certificatelor.Se poate aprecia că România are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor de60.000.000 t CO2 echivalent, anual, în perioada 2008-2012. Având în vedere faptul că în prezentpiaţa de AAU-uri indică preţuri între 4-8 € pentru 1 tonă CO2 echivalent, venitul total la bugetul destat obţinut reprezintă circa 1.000 mil. euro – 2.000 mil. Euro. Acestea sunt sumele minime care potfi obţinute. In cazul în care ar fi vândut tot surplusul, statul ar putea obţine mult mai mult. Pentruperioada 2008-2012, surplusul de AAU-uri care se comercializează este de maxim 300.000.000 deunităţi. AAU-urile sunt unităţi ale cantităţii atribuite de emisii de gaze cu efect de seră (1 AAU = 1tonă CO2 echivalent).



România este Parte atât la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice(UNFCCC), cât şi la Protocolul, la această Convenţie, semnat la Kyoto. Valoarea angajamentului dereducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) asumat de către România este de 8% faţăde anul de bază 1989.

Fiecare stat inclus în Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul să emită o anumită cantitate deemisii de GHG în conformitate cu cantitatea atribuită prin Protocol. Unităţile cantităţii atribuite (AAU)sunt efectiv înregistrate, tranzacţionate şi urmărite prin Registrului Naţional al emisiilor de GHG (1AAU = 1 tonă CO2 echivalent). Cantitatea atribuită este proprietatea privată a statului român.

Conform ultimului inventar naţional al emisiilor de GHG transmis Comisiei Europene, nivelulemisiilor de GHG din anul 2008 (145 milioane tone CO2 echivalent) este cu circa 38 % mai scăzutdecât valoarea ţintă medie prevăzută de Protocolul de la Kyoto în perioada 2008-2012. Astfel, înconcordanţă cu proiecţiile emisiilor de GHG pentru perioada 2008 - 2012, România îşi va îndepliniangajamentul de reducere cu 8% a emisiilor, fără măsuri suplimentare de reducere.

În conformitate cu HG nr. 90/2008, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorulîncheie contractul de racordare cu operatorul de reţea (pentru elementele instalaţiei de racordare cevor intra în patrimoniul acestuia) şi achită acestuia tariful de racordare reglementat. Utilizatorul varespecta prevederile „Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie”, precum şi prevederile„Codului tehnic al reţelelor electrice de transport”, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20 din27.08/2004, cu completările ulterioare, în special privind centralele electrice eoliene.

Utilizatorul va garanta că echipamentele achiziţionate, inclusiv sistemele de protecţiişi automatizări nu permit regimuri tranzitorii periculoase pentru RED (reţeaua electrică dedistribuţie), ca nivel de perturbaţii.Impactul datorat umbririiDin punct de vedere al PUZ-ului studiat, parcul eolian fiind amplasat în extravilanul Satului Sârbi,comunei Nicorești, județul Galați. umbra creată de rotirea palelor nu va avea un impact asupralocuinţelor. Umbra dată de o turbină eoliană depinde de condiţiile meteorologice (soare), poziţiasoarelui, anotimp, poziţia geografică. Din punct de vedere legislativ, nu există reglementări care săprecizeze condiţii care ar trebui să fie îndeplinite pentru amplasarea turbinelor eoliene. Având învedere faptul că amplasarea parcului eolian se propune a se realiza într-o zonă caracterizată cuprecipitaţii reduse şi veri secetoase (temperaturi peste 30 grade), se preconizează că efectul deumbrire al turbinelor eoliene va fi benefic asupra vegetaţiei din zonă.

Reflectarea (flickering-ul)Un efect deranjant care ar putea fi receptat de la distanţe mai mari, de mai mulţi locuitori ai satuliSârbi, comuna Nicorești, județul Galați este fenomenul de licărire al palelor când sunt bătute directde soare. Fenomenul se produce numai în zilele senine, de la răsăritul soarelui până la prânz şieste perceput numai doar atunci când vântul bate dinspre direcţia privitorului, ceea ce înseamna celmult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian şi topografie a locului.Palele turbinei sunt vopsite în alb, iar reflectarea va fi estompată.

III.8. Peisajul

In conformitate cu prevederile art. 34 din HG nr. 525/1996:

„Autorizatia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, înfuncţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform Anexei 6 la prezentul regulament.”



” Situaţia spaţiilor verzi” este reglementată de OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobatăşi modificată prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007 şi de Legeanr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane.

Conform art. 1 al OUG nr. 114/2007 „schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzişi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora oristrămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”.

La stabilirea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi trebuie să se ţină seama şi de recomandărileOrdinului MS nr. 536/1997 privind aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediulde viaţă al populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul nr. 1028/2004.

Suprafaţa existenta a spaţiilor verzi, sport şi agrement în intravilanul comunei Nicoreşti este de 2,85ha.

Conform OUG nr. 59/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediuluiprin realizarea de spaţii verzi în localităţi, se instituie Programul naţional de îmbunătăţire a calităţiimediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, al cărui scop îl constituie îmbunătăţirea factorilorde mediu şi a calităţii vieţii în localităţi.

Obiectivele Programului sunt creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimiiacestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilorverzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celorexistente.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia, conform OUG nr. 114/2007 pentrumodificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art. II, alin. 1), de a asiguradin terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 20 m2/locuitor, până la data de31.12.2010, şi de minim 26 m2/locuitor, până la data de 31.12.2013.

In scopul măririi suprafeţei spaţiului verde, Consiliul Local Nicoreşti îşi propune realizarea dealiniamente stradale plantate, de-a lungul tuturor străzilor care intră în componenţa comunei. InPUG se recomandă ca în spaţiile neocupate de clădiri sau rezervate în viitor unor obiective deutilitate publică să se asigure plantarea unor arbori.

IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv înparticular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum arfi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare

Conservarea biodiversităţii reprezintă în perioada actuală una din problemele importante la nivelinternaţional. Mediul natural al Europei este deosebit de bogat, deţinând printre altele un marenumăr de ecosisteme şi habitate. În România, conservarea şi protecţia naturii se realizează, înspecial, prin declararea şi constituirea la nivel naţional a unei reţele de arii protejate de diferitecategorii.

Ca o consecinţă a poziţionării sale geografice, ţara noastră se bucură de existenţa unei biodiversităţiunice, atât la nivelul ecosistemelor şi speciilor, cât şi la nivel genetic. Pe teritoriul României sereunesc nu mai puţin de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea pontică,reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea anumeroase noi tipuri de habitate şi specii.



Cele cinci regiuni biogeografice sunt: continentală (53%), alpină (23%), stepică (17%), panonică(6%) şi pontică (1%). România deţine cea mai mare diversitate biogeografică dintre ţările Europei,incluzând 5 din cele 11 regiuni biogeografice existente la nivel european. Această mare diversitatebiogeografică se reflectă în tezaurul natural inestimabil al României, la care Regiunea 2 – Sud – Estaduce o contribuţie însemnată, prin valorile de patrimoniu natural pe care le deţine.

Figura nr. 5– Harta delimitării regiunilor biogeografice (alpină, continentală, panonică, stepică,pontică)

Planul Urbanistic Zonal - Parc eolian comuna Nicoreşti se va implementa în vecinătatea (4km)următoarelor arii naturale protejate: aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior şi situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conformFormularului Standard Natura 2000).

In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestei zoneprotejate.

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 36.492 ha, fiind situat, înregiunile biogeografice continentală şi stepică.

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi (66%), Vrancea (29%) şi Brăila (5%).



Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul standardNatura 2000)

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 22 de specii de păsărienumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi a 25 de specii de păsări cu migraţie regulatănemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ EC.



Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie:Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i DA056 Anas clypeata 30-60 i DA052 Anas crecca 50-80 i DA050 Anas penelope 170-230 i DA053 Anas platyrtynchos 10-20 p 350-500 i DA055 Anas querquedula 1-3 p DA051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i DA043 Anser anser 350-500 i DA059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i DA061 Aythya fuligula 6-12 p B B C CA087 Buteo buteo 20-35 i D

A198 Chlidonarisleocopterus 5-12 p B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C CA096 Falco tinnunculus 10-15 p DA125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i C B C BA459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i DA156 Limosa limosa 600-1000 i DA230 Merops apiaster 30-50 p DA017 Phalacrocorax carbo 50-120 i DA005 Podiceps cristatus 30-45 p DA048 Tadoma tadoma 2p DA161 Tringa erythropus 150-200 i DA162 Tringa totanus DA142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i DA179 Larus ridbundus 25-35 p 80-180 i D

Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" -la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - lanivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Caracteristici generale ale situluiCod % CLC Clase de habitateN04 2 331 Plaje de nisipN06 17 511, 512 Râuri, lacuriN07 4 411, 412 Mlaştini, turbăriiN09 4 321 Pajişti naturale, stepeN12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 7 231 PăşuniN16 22 311 Păduri de foioaseN26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Alte caracteristici ale situluiEste o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora delunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurilePragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselorspecii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea),treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anasquerquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra),charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa,Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidoniashybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.



Calitate şi importanţă

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate deinteres naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi BaltaTălăbasca.

Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat înurma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şidatorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri deluncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice dingenurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele.

Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în caleamigraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta,Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta,Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus),sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide(Acrocephalus sp.) s.a.

Vulnerabilitate

Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragerede nisip şi pietriş, poluarea apei.

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod Activitate Intensitate % Infl.140 Păşunatul C 0 -300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 -701 Poluarea apei B 0 -164 Curăţarea pădurii C 0 +220 Pescuit sportiv B 0 0230 Vânătoare C 0 -421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 -502 Drumuri, drumuri auto C 0 -503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0952 Eutrofizarea B 0 -941 Inundaţii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.403 Habitare dispersată B 0 0421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

Managementul sitului

Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodieAsociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, în baza Convenţiei de custodie nr.0046/23.02.2010. Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate.



Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform FormularuluiStandard Natura 2000).

NUMELE SITULUI: Lunca Siretului InferiorLOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33''Suprafaţa sitului (ha): 25.081Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 302 Med.: 47Regiunea biogeografică: continentala/stepicaRegiunile administrativeNUTS % Numele judeţuluiRO011 2 BacauRO026 42 VranceaRO024 49 GalatiRO021 7 Braila

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260

Cursuri de apa in zonele decampie, pana la cele montane, cuvegetatie din Ranunculionfluitantis si Callitricho-Batrachtion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercusrobur, Ulmus laevis, Fraxinusexcelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilorrâuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270Rauri cu maluri namoloase cuvegetatie de Chenopodion rubri siBidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populusalba 9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepaeurosiberiana cu Quercus spp. 0.2 C C B C

91E0

Paduri aluviale cu Alnus glutinosasi Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicionalbae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophiluscitellus

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

1220 Emysorbicularis P C B C B



1166 Trituruscristatus P C B C B

1188 Bombinabombina P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop.Conserv. Izolare Global

1130 Aspius aspius P C B C B1149 Cobitis taenia P C B C B2511 Gobio kessleri P B B C B

1124 Gobioalbipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalusschraetzer P C B B B

1145 Misgurnusfossilis P C B C B

2522 Pelecuscultratus P C B C B

1134 Rhodeussericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewiaaurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B1159 Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv Izolare Globa

l

1083 Lucanuscervus P C B C C

1014 Vertigoangustior P

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie MotivM Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUICaracteristici generale ale situluiCod % CLC Clase de habitateN04 4 331 Plaje de nisipN06 25 511, 512 Râuri, lacuriN07 5 411, 412 Mlaştini, turbăriiN09 5 321 Pajişti naturale, stepeN12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 8 231 PăşuniN16 34 311 Păduri de foioaseN26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a râului în aval deAdjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni deterasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenţi ai



Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl seîntinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea,Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale(statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturicerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri(inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) –2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu reliefpreponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri,depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parteasuperioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiarpietrisuri in partea superioara, de vârsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturisuprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia.Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. Inzona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variazadinspre amonte inspre aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, inpartea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar peterase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de râurelativ putin afectata de activitati antropice.

Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce maifrecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor,accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieriilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte speciiforestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiuniiantropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca,diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate asitului.

Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arieprotejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in bazadocumentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20%din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurileprivate apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.

Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional

Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejateRO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta TalabascaRO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra

Managementul sitului

Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia SilvicaFocsani



Planuri de management ale sitului:

Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentruConservarea Diversitatii Biologice.



În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului proiectului Concluziile Studiului de evaluareadecvata elaborat pentru Planul Urbanistic Zonal „Parc eolian comuna Nicoreşti”, amplasatîn extravilanul comunei Nicoreşti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 şi 3, judeţul Galaţi sunturmătoarele: biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune şi pentru carenu se impun măsuri speciale de protecţie;

speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa,nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional;

in corespundere cu literatura de specialitate (N.Doniţă şi colab., Habitatele din România, Ed.Tehnică Silvică, Bucureşti 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite înRomânia, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentruNATURA 2000, vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole, la următorul tip dehabitat: Habitat R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şiBallota nigra;

speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservareapăsărilor sălbatice, pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior nu au fost identificate in perimetrul studiat în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie,cuibărit); habitatele tipice pentru aceste specii de păsări sunt, in special, cele acvatice, ce nu suntprezente pe perimetrul obiectivului de investitie;

din speciile de păsări cu migratie regulata nementionate in Anexa I a Directivei Consiliului2009/147/EC s-au identificat Buteo buteo, Falco tinnunculus, Merops apiaster si Larus ridibundus;speciile de păsări enumerate nu vor fi afectate semnificativ de realizarea proiectului, deoarece peperimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii pe oprindu-sepe amplasament pentru popas, hranire in timpul migratiei, de asemena si pentru cuibarit;

cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul sivecinatatea obiectivului de investitie;

nu s-au identificat culuare de migratie a speciilor de chiroptere, acestea fiind reprezentate prinputine specii si efective reduse;

nu au fost identificate zone de hrănire a speciilor de lilieci în perimetrul parcului eolian;

impactul asupra biodiversitatii din perimetrul planului analizat, urmare a realizarii activitatilorspecifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.

V. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional,care sunt relevante pentru Planul Urbanistic Zonal

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta în determinarea formelor de impactsemnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilorP.U.Z. Parc Eolian comuna Nicoreşti în raport cu un set de obiective pentru protectia mediuluinatural si construit.

Un obiectiv reprezinta un angajament a ceea ce se doreste a se obtine. Ţintele reprezinta obiectivemai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru masurarea progreselor înimplementarea actiunilor, deci în realizarea tintelor, precum si în final în atingerea



obiectivelor se utilizeaza indicatori, elemente care permit monitorizarea si cuantificarearezultatelor unui plan.

La stabilirea obiectivelor, tintelor si a indicatorilor s-au luat în considerare, atât strategia stabilita prinP.U.G. si faptul ca principalul receptor pe care îl are în vedere este populatia din comuna Nicoreşti,judetul Galati, cât si starea actuala a amplasamentului pe care se propune realizarea obiectivelorplanului.

Trebuie precizat faptul ca amplasamentul aferent P.U.Z. Parc Eolian comuna Nicoreşti estereprezentat doar din terenuri arabile situate în extravilanul comunei. Planul urbanistic, prin specificulsău, se adreseaza mediului rural, dar propunerile incluse vizeaza îmbunatatirea starii si calitatiiacestuia, în scopul adoptarii solutiilor de urbanizare si asigurarii unor conditii optime, din punct devedere urbanistic, pentru viata si dezvoltarea comunitatii.

Ca urmare, la stabilirea obiectivelor de mediu, a ţintelor si a indicatorilor s-a luat înconsiderare faptul că propunerile PUZ nu ţintesc mediul natural, iar principalul receptor pe care îlare în vedere este populatia din localitatile limitrofe.

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentaţi şi stabiliţi în conformitate cuprevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale UE şi suntstabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele demediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Galaţişi, respectiv, prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora planul analizat poate aveaun impact semnificativ:

obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional,comunitar sau internaţional;

obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate dinobiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.

Tintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului socialşi asupra mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât săprezinte imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate.

Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind monitorizareaefectelor implementării planului asupra mediului.

Tintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecarefactor/aspect de mediu luat în considerare.

Obiectivele de protecţie a mediului în zona amplasamentului Parcului eolian, care fac parte dinanganjamentele României faţă de Uniunea Europeană în urma negocierilor la Capitolul 22 – Mediu,sunt din domeniile: calitatea aerului, managementul deşeurilor şi substanţe chimice, calitatea apei,protecţia naturii şi organisme modificate genetic, controlul poluării industriale.



V.1. Calitatea aerului

Directiva Consiliului 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi directivele fiice(Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizide azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului 2000/69/CE privindvalorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul inconjurător şi Directiva Consiliului2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon) au ca obiective:

evaluarea calităţii aerului înconjurator, bazat pe metode şi criterii comune cu cele UE; obţinerea informaţiei adecvate privind calitatea aerului înconjurător şi asigurarea ca

această informaţie a fost pusă la dispoziţia publicului; menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare

standardelor sau îmbunătăţirea acesteia în cazuri necorespunzătoare.

Transpunerea acestor directive în legislaţia românescă s-a făcut prin:

OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, modificată şi aprobată prin Legea nr.655/2001;

Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şizonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România;

Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilorlimită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,dioxid de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului,benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

HG nr. 586/2004 privind infiinţarea şi organizarea Sistemului Integrat de Evaluare şiGestionare a Calităţii Aerului (S.N.E.G.I.C.A.);

HG nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor degestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită sau a valorilor ţintă într-oanumită perioadă de timp;

HG nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru Protecţia Atmosferei; HG nr. 738/2004 privind aprobarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia

Atmosferei;

Măsurile generale necesare pentru implementarea acestor prevederi sunt:

- evaluarea preliminară a calităţii aerului în regiuni şi proiectarea reţelelor locale şi regionale pentrumonitorizarea calităţii aerului;

- crearea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului prin dotareaautorităţilor locale şi regionale pentru protecţia mediului cu echipamente de monitorizare a calităţiiaerului şi cu echipamente de laborator;

- monitorizarea calităţii aerului şi informarea publicului cu privire la depăşirile pragurilor de informareşi alertă prevăzute în legislaţia în vigoare;

- colaborarea cu autorităţile de sănătate publică locală în vederea evaluării efectelor poluării aeruluiasupra sănătăţii populaţiei;

- identificarea surselor responsabile de poluarea aerului şi elaborarea planurilor şi programelor degestionare a calităţii aerului.



In conformitate cu prevederile art. 64 din OUG nr. 195/2005, obligaţiile persoanelor fizice şi juridiceîn domeniul protecţiei aerului sunt:

- să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate dereţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;

- să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi săasigure corecta lor funcţionare;

- să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare,autorităţilor competente pentru protecţia mediului, datele necesare;

- să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună înexploatare instalaţiile care depăşesc limitele maxime admise prevăzute în legislaţia în vigoare;

- să asigure, la cererea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, modificarea sau încetareaactivităţii generatoare de poluare;

- să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare dezgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilorlimită ale zgomotului ambiental.

V.2. Managementul deşeurilor

Directiva cadru deşeuri 75/442/EEC prevede planuri de management al deşeurilor. Directiva99/31/EC privind depozitarea deşeurilor a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr.162/2002, abrogată prin HG nr. 349/2005.

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor a fost transpusă în legislaţia naţională prin HGnr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, completată şi modificată de HG nr. 268/2005 şi prinOrdinul MMGA nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor.

Pentru implementarea directivei privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, trebuiesă se introducă sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje pe tipuri de deşeu: hârtie,sticlă, plastic, lemn, metale, biodegradabile.

In conformitate cu prevederile art. 29 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cumodificările şi completările ulterioare, gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie asănătăţii populaţiei şi a mediului şi se supune Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr.195/2005 şi legislaţiei specifice în vigoare.

Deţinătorii de terenuri, precum şi orice persoana fizică sau juridică care desfăşoară o activitate peun teren au obligaţia de a asigura măsuri de salubrizare a terenurilor.

Adoptarea şi intrarea în vigoare a Directivei 2006/12/CE privind deşeurile realizează un cadrulegislativ unitar în acest domeniu, ceea ce a impus armonizarea legislaţiei naţionale cu noileprevederi comunitare. A fost adoptată Legea nr. 27/2007 privind aprobarea OUG nr. 61/2006 pentrumodificarea şi completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor.

Conform legii, obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt:

- prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora;



- reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care seobţin materii secundare ori utilizarea deşeurilor ca surse de energie.

V.3. Calitatea apei

Directiva cadru apa 2000/60/EC (WFD) introduce un program de măsuri şi un plan de managementbazinal pentru a coordona măsurile privind calitatea apei în cadrul fiecărui bazin.

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în legislaţia naţionalăprin HG nr. 188/2002, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005, pentru aprobarea unor normeprivind condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate.

Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinată consumului uman a fost transpusă prin Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, completată şi modificată prin Legea nr. 311/2004.

Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole prevedemăsuri care să evite poluarea apei cu azotaţi. Directiva 91/676/CEE a fost transpusă în totalitateprin adoptarea următoarelor acte normative naţionale:

1. HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluăriicu nitraţi din surse agricole şi a înfiinţării Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planuluide acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Comisia pentruaplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surseagricole este formată din specialişti ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, şi aiMinisterului Sănătăţii, iar pe lângă comisie funcţionează Grupul de sprijin, compus din reprezentanţiai Administraţiei Naţionale Apele Române, ai comitetelor de bazin şi ai unor institute şi unităţi despecialitate aflaţi în subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerelor;

2. Ordinul comun MAPM şi MAAP nr. 425/2001 şi 105.951/2001 pentru aprobarea regulamentuluide organizare şi funcţionare, atribuţiilor şi componentei Comisiei şi a Grupului de sprijin pentruaplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

3. Ordinul MAPM nr. 740/2001 pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicareaPlanului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

4. Ordinul MAPM nr. 918/2002 pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzulfermierilor.

Directiva 76/464/CEE şi directivele fiice referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţepericuloase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii

V.4. Peisaj

In conformitate cu prevederile Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, România ca stat membru trebuie să integreze peisajul înpoliticile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şieconomice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului

Conform Legii nr. 58/ 1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată laRio de Janeiro la 5 iunie 1992, “conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice se vor



integra, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, în planurile, programele şi politicilesectoriale şi intersectoriale pertinente”.



V.5. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului Tabelul nr. 6

Factor/aspect de

mediu

Obiectivestrategice de

mediuObiective specifice

de mediu Tinte Indicatori

Populaţia

Îmbunătăţireacondiţiilorsociale şi deviaţă alepopulaţiei

-Creşterea numărului de locuride muncă pentru populaţia dinzonă

- Crearea condiţiilor pentrudezvoltarea economică a zonei

Măsuri pentru creştereaeconomică a zonei

- Număr de locuri de muncă create/angajări- Numărul unităţilor economice/comerciale nou apăruteîn zonă- Modificări ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firmenoi/existente- Sume câştigate şi cheltuite în comunitate- Preţ şi cost de trai în comunitate

Managementuldeşeurilor

Respectarealegislaţiei privindcolectarea,tratarea şidepozitareadeşeurilor

- Diminuarea poluării solului şi aapelor prin depozitareacorespunzătoare a deşeurilor sidiminuarea suprafeţelor ocupatecu deşeuri-Colectarea, tratarea şidepozitarea deşeurilor înconformitate cu prevederilelegale

Implementarea prevederilorPlanului de gestionare adeşeurilor, care ia în considerarereducerea/eliminarea efectelorasupra mediului în condiţiilerespectării legislaţiei în vigoare

- Cantităţi de deşeuri pe tipuri- Compoziţie deşeuri pe tipuri- Spatii speciale pentru colectarea deseurilor pe sorturi- Documente de expediţie şi facturi emise de operatoriide deşeuri pentru deşeurile transportate în afaraamplasamentului zonei

Apa

Limitareapoluării la nivelecare să nuproducă unimpactsemnificativasupra calităţiiapelor

-Eliminarea poluării apelor desuprafaţă

-Eliminarea poluării apelorsubterane

Măsuri pentru evacuareacontrolată a apelor uzatemenajere

Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită:compararea cu condiţiile iniţiale şi identificareatendinţelor de evoluţie, monitorizarea performanţelorproiectului, verificarea eficienţei măsurilor deprevenire/diminuare

Aerul

Limitareaemisiilorîn aer la niveluricare să nugenereze unimpactsemnificativ

- Respectarea valorilor limitălegale pentru concentraţiile depoluanţi la emisie (sursestaţionare dirijate, surse mobile)- Reducerea emisiilor depoluanţi de la sursele nedirijateastfel încât nivelurile de poluare

Respectarea măsurilor demanagement şi a datelor tehnicepentru toate etapele planului

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice:- Măsurători periodice pentru controlul emisiilor depoluanţi- Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionareşi mobile



asupra calităţiiaerului în zoneleînvecinate

în zonele cu receptori sensibili(populaţie, floră, ecosisteme) sărespecte valorile limită legale

PeisajMinimizareaimpactului asuprapeisajului

- Menţinerea, în măsuraposibilului, a trăsăturilor decontinuitate a formei terenului şievitarea schimbărilor topografice

- Organizarea de spaţii verzi şiconstrucţii astfel încât să serealizeze continuitatea cupeisajul natural şi să se creezeansambluri cât mai estetice

-Implementarea prevederilorPlanului de reabilitare a mediului

-Acţiuni specifice pentrureducerea impactului asuprapeisajului în etapele deconstrucţie şi de funcţionare

- Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactuluiasupra peisajului în etapele de construcţie, funcţionare

- Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului înetapa de reabilitare ecologică

Solul/Utilizareaterenului

Limitareaimpactuluinegativ asuprasolului

- Reducerea degradării soluluica urmare a activităţilor deexcavare, depozitare, asociateconstrucţiilor- Diminuarea poluării solului prindepozitarea corespunzătoare adeşeurilor

- Limitarea strictă a suprafeţelordecopertate-Implementarea prevederilor degospodărie a apei şi control aleroziunii (care include: colectareaşi epurarea apelor pluviale)

Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentrucalitatea solului

Factorii climaticiReducereaemisiilor de gazecu efect de seră

Reducerea emisiilor de CO2 dela sursele staţionare şi mobile

-Implementarea prevederilorPlanului cu privire la utilizarea deechipamente mobile şi vehiculedotate cu motoare cu consumurireduse de carburanţi

Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră petipuri de surse



VI. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului

Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic Zonal – Parc eolian comuna Nicoreşti, va avea efectepozitive asupra dezvoltării comunei, atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din punct devedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei.

PUZ-ul are ca scop stabilirea reglementărilor specifice pentru o zonă dintr-o localitate urbană saururală, compusă din mai multe parcele, acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie,circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice etc.

VI.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic Zonal

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinatede implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelorde impact generate de implementarea planului.

Propunerile PUZ pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care potavea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de medius-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ.

Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea săaltereze un factor sensibil de mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediutrebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung,permanente şi temporare, pozitive sau negative.

Evaluarea consta în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact (pozitiv saunegativ) identificata, utilizând urmatoarea scara:

+ 2: impact pozitiv semnificativ;

+ 1: impact pozitiv nesemnificativ;

0: nici un impact;

- 1: impact negativ nesemnificativ;

- 2: impact negativ semnificativ.

În continuare se prezinta formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ – Parceolian comuna Nicoreşti, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate notede bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire,reducere sau compensare cât şi pentru impactul prognozat dupa implementarea măsurilor propuseprin plan.

Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului înraport cu obiectivele de mediu prezentate:



Tabelul nr. 7

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte de lungă durată sau permanente alepropunerilor planului asupra factorilor de mediu +2

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asuprafactorilor de mediu +1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibileasupra factorilor de mediu. - 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus, grupate pe categorii defactori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate aceleefecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).

VI.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal

Obiectivele PUZ – Parc eolian comuna Nicoreşti sunt următoarele:

1 – zonificarea funcţională a amplasamentului (extravilan, teren cu destinaţie agricolă, în teren cudestinaţie construcţii aferente echiparii tehnico-edilitare)2 – echiparea tehnico-edilitară a unui amplasament lipsit de utilităţi corespunzătoare dezvoltării zonei(fundaţii amplasare pilon, 31 de turbine eoliene cu puterea medie totala de 6,2 MW, 12 posturi detransformare, instalaţii electrice, suprafaţă de montaj şi servicii, cabluri aferente generatoareloreoliene, platforme de montaj, organizare de şantier)3 – circulaţia (lucrări care asigură declivităţi acceptabile pentru acces local la construcţiile propuse,acces rutier, trafic local şi trafic de tranzit în prezent şi în perspectivă)4 – protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei (producerea energiei electrice din conversia energieieoliene, lucrări care să asigure scurgerea apelor din precipitaţii)

În tabelul nr. 7 se prezintă evaluarea obiectivelor relevante pentru PUZ.

Obiectivul nr. 1 - Zonificarea funcţională a amplasamentului (extravilan, teren cu destinaţie agricolă,în teren cu destinaţie construcţii aferente echiparii tehnico-edilitare)

Tabelul nr.7.1Factor demediu a Obiective de mediu relevante Nivel de

impactSemnificaţiaimpactului

Aer - reducerea emisiilor de poluanţi în aer-limitarea nivelului de poluare a aerului 00 inici un efect

Apă- nealterarea calitatii apei subterane şia apei de suprafaţă-reducerea poluanţilor în apă

+0 inici un efect

Sol - asigurarea imbunatatirii calitatii solului 0-1-1

Impact negativ nesemnificativprin:- schimbarea categoriei defolosinta a terenului- dezvoltare economica

Sănătateapopulaţiei

- calitatea factorilor de mediu în raportcu valorile limită specifice pentru +0 inici un efect



sănătatea populaţieiRiscuriNaturale

- diminuarea/eliminarea efecteloralunecărilor de teren/inundaţii +1 Impact pozitiv prin combaterea

fenomenelor de eroziune

Mediul socialşi economic

- asigurarea condiţiilor de circulatie prinmodernizarea infrastructurii rutiere- asigurarea utilităţilor- conservarea resurselor

+2 Impact pozitiv semnificativ prindezvoltarea economica viitoare

Total 2

Obiectivul nr. 2 - echiparea tehnico-edilitară a unui amplasament lipsit de utilităţi corespunzătoaredezvoltării zonei (fundaţii amplasare pilon, 31 de turbine eoliene cu puterea medie totala de 6,2 MW,12 posturi de transformare, instalaţii electrice, suprafaţă de montaj şi servicii, cabluri aferentegeneratoarelor eoliene, platforme de montaj, organizare de şantier)ting – consultanŢă pentru mediul generaŢiilor viitoare Tabelul nr.7.2Factor demediu a Obiective de mediu relevante Nivel de

impactSemnificaţiaimpactului

Aer - reducerea emisiilor de poluanţi în aer-limitarea nivelului de poluare a aerului 00 inici un effect


++2

Impact pozitiv semnificativ asuprapopulaţiei şi a sănătăţii umane prinevacuarea controlata a apeloruzate menajere

Sol -asigurarea imbunatatirii calitatii solului 0+1

Impact pozitiv asupra populaţieidin zona prin asigurarea unuiacces facil la terenurile agricolelimitrofe


- calitatea factorilor de mediu în raportcu valorile limită specifice pentrusănătatea populaţiei

++2

Impact pozitiv semnificativasupra populaţiei şi a sănătăţiiumane prin asigurarea utilităţilor(energie electrica obtinuta dinsurse regenerabile)

Riscurinaturale

- diminuarea/eliminarea efecteloralunecărilor de teren/inundaţii 0 nici un efect


- asigurarea condiţiilor optime de trai- asigurarea utilităţilor- conservarea resurselor

+1 Impact pozitiv prin asigurareacondiţiilor optime de trai decent

Total 6

Obiectivul nr. 3 - circulaţia (lucrări care asigură declivităţi acceptabile pentru acces local laconstrucţiile propuse, acces rutier, trafic local şi trafic de tranzit în prezent şi în perspectivă)

Tabelul nr.7. 3ff Factordemediu a

Obiective de mediu relevante Nivel deimpact

SemnificaţiaImpactului

Aer - reducerea emisiilor de poluanţi în aer- limitarea nivelului de poluare a aerului 0+2

Impact pozitiv semnificativ prinlucrari de modernizare si pietruirea cailor de acces si trafic local

Apă- nealterarea calitatii apei subterane şi aapei de suprafaţă-reducerea poluanţilor în apă

+ 0 nici un effect



Sol - asigurarea imbunatatirii calitatii solului 0+1 Impact pozitiv prin colectareacontrolata a apelor pluviale


- calitatea factorilor de mediu în raport cuvalorile limită specifice pentru sănătateapopulaţiei

++1Impact pozitiv asupra populaţieişi a sănătăţii umane prinasigurarea conditiilor de trafic

Riscurinaturale

- diminuarea/eliminarea efecteloralunecărilor de teren/inundaţii 0 nici un effect

Mediulsocial şieconomic


+2Impact pozitiv semnificativ prinasigurarea accesului rutier inconditii de siguranta

Total 6

Obiectivul nr. 4 - protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei (producerea energiei electrice dinconversia energiei eoliene, lucrări care să asigure scurgerea apelor din precipitaţii)

Tabelul nr.7. 4ff Factor demediu a Obiective de mediu relevante Nivel de

impactSemnificaţiaImpactului

Aer - reducerea emisiilor de poluanţi în aer- limitarea nivelului de poluare a aerului 0+2

Impact pozitiv semnificativ prinproducerea energiei electrice dinconversia energiei eoliene


+0 nici un effect

Sol - asigurarea imbunatatirii calitatii solului 0+1Impact pozitiv prin limitareadegradarii terenurilor dinextravilan neamenajate


- calitatea factorilor de mediu în raportcu valorile limită specifice pentrusănătatea populaţiei

+0 nici un effect

Riscurinaturale

- diminuarea/eliminarea efecteloralunecărilor de teren/inundaţii 0 nici un effect



+2 Impact pozitiv semnificativ prindezvoltarea economică viitoare

Total 5

VI.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic Zonalasupra obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUZ, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordatpentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Tabelul nr.8– Efectul cumulativ al implementării PUZ – Parc eolian comuna Nicoreşti



Factori demediu Obiective relevante Obiectiv nr. 1 Obiectiv nr. 2 Obiectiv nr. 3 Obiectiv nr. 4 Total

Aer

-reducerea emisiilor de poluanţiîn aer-limitarea nivelului de poluare aaerului

00 00 0+2 0+2 4

Apa-nealterarea calitatii apeisubterane şi a apei de suprafaţă-reducerea poluanţilor în apă

+0 ++2 +0 +0 2

Sol -asigurarea imbunatatirii calitatiisolului 0-1 0+1 0+1 0+1 2

Sanatateapopulatiei

-calitatea factorilor de mediu înraport cu valorile limită specificepentru sănătatea populaţiei

0 ++2 ++1 +0 3

Riscuri naturale -diminuarea/eliminarea efecteloralunecărilor de teren/inundaţii +1 0 0 0 1

Mediul social sieconomic

-asigurarea condiţiilor optime detrai-asigurarea utilităţilor-conservarea resurselor

+2 +1 +2 +2 7

Total 2 6 6 5



Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUZ – Parc eolian comuna Nicoreşti rezultă unefect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementareaobiectivelor din PUZ pe termen mediu se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica demediu adoptată pe fiecare factori de mediu.

Concluzie evaluare

Problemele de mediu ce pot apărea la implementarea propunerilor PUZ sunt prezentate sintetic întabelul de mai jos (Tabelul nr.9). Nivelul de impact asupra mediului este evaluat prin abrevieri.

Implementarea PUZ-ului va genera un impact pozitiv.

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUZ permite clasificarea obiectivelorrelevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut.

Implementarea PUZ va contribui la:

- dezvoltare economica si sociala a zonei;- reducerea emisiilor de poluanti in aer si limitarea consumului de combustibili fosili prin

inlocuirea lor cu energie electrica;- sanatatea populatiei;- la îmbunătăţirea calităţii solului.

Obiectivul relevant de mediu care contribuie cel mai puţin la plan este cel privind riscurile naturale.

VI.4. Impactul cumulat şi de barieră a planului propus

Pentru evaluarea efectului cumulat şi de barieră au fost luate în calcul planurile/proiectele care seregăsesc în zona amplasamentului studiat.

nr.crt. Problema de mediu Faza de executie Faza de exploatare

SEMNIFICATIV MODERAT REDUS POZITIV SEMNIFICATIV MODERAT REDUS POZITIV

1. Calitatea apei * *2. Solul şi subsolul * *3. Faună * *4. Viaţa acvatică * *5. Utilizarea terenului * *6. Aspecte economice * *7. Climat * *8. Vegetaţie * *9. Păduri * *10. Peisaj (impact vizual) * *11. Calitatea aerului * *12. Zgomot * *13. Rezervaţii naturale * *14. Zone umede * *15. Populaţie * *



Figura nr.5 – Harta RET şi a centralelor electrice eoliene la 15.04.2013



Figura nr.6– Harta RET şi a centralelor electrice eoliene la 15.04.2013 pentru judeţul Galaţi

Amplasamentul studiat



Privind migraţia păsărilor studiul de evaluare adecvată întocmit pentru amplasamentul studiatevidenţiază următoarele aspecte:

Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migraţia păsărilor. Speciile depăsări migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, speciimigratoare în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară înpasaj şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare.

Cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romania, în general, şi pe teritoriul judeţului Galati, înspecial, sunt puţine. Pentru zona studiata se recunoaşte existenţa unui culoar de migraţie pe cursulraului Siret, frecventat, in special, de păsări acvatice. Pentru alte grupe de păsări, în specialpaseriforme, datele acumulate până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficientepentru a trage anumite concluzii în acest sens.

Observatile efectuate in zona de amplasament a proiectului au arătat că speciile oaspeţi de varăsosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie –octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară sunt păsărimigratoare care doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul decuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă sunt acele păsări migratoarecare sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat(adăpost şi hrană) trec şi prin zona luată în studiu.

Asadar, in timpul iesirilor in teren au fost observate un număr de 10 specii de păsări. Este un numărmic de specii, comparativ cu terenurile impadurite sau cu zonele umede, ceea ce ne determină săafirmăm că diversitatea specifică a acestei arii este una redusa (tabelul nr. 10).

Este evident că ecosistemele agricole (agrocenoze) nu sunt în perioada de migratie un habitatfavorabil păsărilor. Lipsa tufisurilor, a arborilor si a vegetatiei naturale, uniformitatea monoculturiloragricole, arăturile de toamnă care lasă solul lipsit de orice asociatii vegetale, interventiile antropicelegate de lucrări agricole, contribuie la crearea acestei situatii.

Nu s-au inregistrat păsări în migratie în număr mare, ceea ce ne duce la concluzia că in zona deamplasament a parcului eolian Nicoresti nu exista un coridor important pentru migratia păsărilor.

Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, s-au intalnit in stoluri, relativ mari ca si efective, parcurganddistante apreciabile în căutare de hrană. Acestea in perioada migratiei au folosit in special inaltimilede zbor intre 25-30m sau mai jos, înălţimea la care nu există un risc de coliziune cu paleteleturbinelor.

Stolurile mai numeroase inregistrate la specia Sturnus vulgaris s-au identificat la inaltimi de 40-50 m;>150 m, in special in zonele periferice ale parcului (ex. partea nord, nord-estica si sudica), fara apatrunde in perimetrul parcului. Asadar, riscul coliziunii cu palele turbinelor eoliene fiind unul nul.

Remarcăm, de asemenea, numărul redus de păsări răpitoare de zi care s-au identificat in aceastaperioada. De obicei vânează solitare peste câmpia din zonă. Astfel, urmare a monitorizarii realizatementionam urmatoarele aspecte: speciile Buteo buteo, Falco tinnunculus, doar, tranziteaza perimetrulparcului eolian si implicit terenurile invecinate in timpul migratiei, fara a stationa sau a se hrani in zonao perioada indelungata de timp. Aceste specii de pasari rapitoare s-au inregistrat la inaltimi de zbor>150 m sau mai sus, situate deasupra înălţimii riscului de coliziune.



Tabelul nr. 10 Efective de pasari identificate in perioada migratiei (migratori partiali/oaspeti de vara)

Nr.Crt. Nume ştiinţific Denumire

populară Data observării Numărexemplare Fenologie Observatii

1. Buteo buteo Şorecar comun III-IV; X. 2012 6 ex. MPexemplare singulare în zbor; inaltimeade zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N.

2. Falco tinnunculus Vanturel rosu IV-IX; X. 2012 4 ex. MPexemplare singulare în zbor; inaltimeade zbor 25-30 m; >150 m, directia dezbor: S-E,N.

3. Merops apiaster Prigorie IV-V; IX. 2012 12 ex. OV, Pexemplare singulare în zbor; inaltimeade zbor 25-30 m; directia de zbor: S-V,N.

4. Upupa epops Pupăză IV;VIII. 2012 6 ex. OVexemplare singulare grupuri de pasariin zbor; inaltimea de zbor 25-30m;directia de zbor: S-N-V.

5. Alauda arvensis Ciocârlie decamp IV-V; IX-X.2012 27 ex. MP

exemplare singulare in zbor; inaltimeade zbor 25-30 m; directia de zbor: S-E,N.

6. Hirundo rustica Rândunică IV-V; IX.2012 40 ex. OVgrupuri de păsări/ exemplare singulareîn zbor (3-5 ex.); inaltimea de zbor 25-30 m; directia de zbor: S-V,E.

7. Motacilla alba Codobatură albă III-IV; IX-X. 2012 15ex. OV exemplare singulare; inaltimea de zbor20-30m; directia de zbor: S-V, N.

8. Sturnus vulgaris Graur III-IV; X. 2012 60 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 25-30 m; >150 m, directia de zbor: S-N-V

9. Coturnix coturnix Prepeliţă IV-V; IX.2012 4 ex. OVgrupuri de păsări/ exemplare singulare;inaltimea de zbor 25-30 m; directia dezbor: S-N-V

10. Fringilla coelebs Cinteză III-IV; IX-X. 2012 12 ex. MPgrupuri de păsări/ exemplare singulare(3-5 ex.); inaltimea de zbor 20-30 m;directia de zbor: S-V,E.



Studiile realizate pe amplasament si imediata vecinatate a acestuia nu au indicat prezenţa uneimigratii intense a pasarilor, respectiv a unui culoar/ruta principala de migratie pe perimetrul parculuieolian. Acestea sunt localizate de-a lungul Luncii Siretului Inferior.

Datorita conditiilor specifice de vegetatie - Terenuri Agricole, tip de habitat - Comunităţi antropice cuAgropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballota nigra (N.Doniţă şi colab., Habitatele dinRomânia, 2005), s-au identificat un numar redus de specii de avifauna caracteristiceagroecosistemelor sau care obişnuiesc să se hrănească în cenozele agricole: Buteo buteo, Falcotinnunculus, Sturnus vulgaris, Upupa epops.

Având în vedere cele de mai sus se poate concluziona că distanţa dintre Parcul eolian comunaNicoreşti si parcurile eoliene alăturate (Rugineşti, Priponeştii de Jos, Tecuci, Garoafa, Mărăşeşti) estemult prea mare pentru a exista o corelaţie directă între efectele proiectelor respective, fie că ele suntconsiderate două căte două sau sunt luate în calcul simultan toate proiectele.

De asemenea, în ceea ce priveşte speciile de păsări identificate în urma studiului de evaluareadecvată şi efectivele înregistrate în perioada migraţiei în zona studiată, amplasamentul parculuieolian reprezintă o rută secundară de migraţie a avifaunei, în special a celei regionale şi locale.

Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv – extravilan comuna Nicoresti, judeţul Galaţisi vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate in documentatia tehnica aplanului: etapa de operare/functionare, estimata la o perioada pe termen mediu/lung (aproximativ25/50 ani, varsta de exploatare a infrastructurii, respectiv a investitiilor), cu activitati specifice deintretinere si exploatare.

Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona incare se mai afla si parcuri eoliene, dar si alte investitii, ce sunt amplasate in vecinatatea parculuieolian si care pot inregistra impact cumulativ. Limitele in interiorul carora se face analiza efectelorcumulative ale proiectelor potentiale din zona este de cca 2-3 km.

In urma analizării informaţiilor aflate la dispoziţia titularului PUZ, cât şi din datele deţinute până înprezent, în zona amplasamentului parcului eolian analizat au fost identificate planuri de urbanism şiproiecte aflate în diferite etape de reglementare: SC VIENTO SOLAR SRL Siliștea; SC BRIBONWIND SRL Siliștea; SC MEGA SOLAR INVEST SRL Siliștea.

Alte activităţi propuse/existente în zonă: practicarea agriculturii (culturi agricole in principal de cereale,porumb, floarea soarelui s.a.); pasunat (ovine, caprine) pe terenurile invecinate.Astfel, exceptand lucrarile agricole, restul activitatilor produc un impact concentrat in jurul sursei sicare, in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 0,5 km.

Mentionam ca realizarea si exploatarea parcurilor eoliene in zona studiata, raportate la obiectivelePlanului Urbanistic Zonal „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești,T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite,astfel încât nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioada de execuţie.

In realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, se va inregistra un impact cumulat in utilizareade drumuri comune.

Efectele se cumuleaza in raport cu alte parcuri eoliene, asupra speciilor de pasari, prin posibilitateacoliziunii pasarilor cu turbinele eoliene in timpul migratiei, zgomotul produs de turbine, aparitiei unorobstacole in migratia pasarilor (efect de bariera).



Prin Studiul de evaluare adecvata s-au identificat caile posibile prin care ar exista posibilitateacumularii impactelor potentiale cu alte parcuri eoliene aflate in proiectare/constructie.Astfel, in ceea ce priveste cumularea impactelor cu alte parcuri eoliene din zona, in faza de operare,asupra speciilor de pasari, nu paote fi vorba de coliziuni a pasarilor cu turbinele eoliene (in migratie),deoarece nu s-a inregistrat o intensitate sporita a migratiei, efectivele speciilor migratoare fiindreduse. Consideram, ca nu sunt necesare masuri de reducere a impactului cumulativ, probabilitateacoliziunilor fiind redusa, neinregistrandu-se un impact negativ semnificativ asupra speciilor de pasariaflate in migratie.

Efecte cumulative se pot inregistra si in ceea ce priveste zgomotul produs de parcul eolian Nicorestisi alte parcuri eoliene din zona, deoarece distantele intre ele sunt relativ mici, acestea urmand safunctioneze concomitent pe o durata lunga de timp.

Desi in zona nu s-a identificat o ruta distincta de migratie a avifaunei, nu s-au semnalat efectiveinsemnate a pasarilor ce traverseaza zona, numarul mic de turbine eoliene instalate, totusi nuexcludem posibilitatea cumularii, in timp, a impactelor, ca urmare a aparitiei unor obstacole inmigratia pasarilor (efect de bariera), intre Parcul eolian Nicoresti si alte parcuri aflate in imediatavecinatate, cu un numar, relativ mare de turbine eoliene.

In faza de operare impactul cumulat intre obiectivul de investitie si alte parcuri eoliene, la fel si alteactivitati economice din zona (asociatii agricole, ferme etc.), nu va inregistra valori negative, deoarecespeciile de flora si fauna, posibil a fi afectate sunt adaptate conditiilor actuale de mediu din zonastudiata.

Chiroptere. Estimarea posibilului impact cumulativ asupra speciilor de lilieci, identificate în zona destudiu si parcul eolian s-a făcut în baza studiilor de specialitate, a documentatiei existente asupraobiectivelor de investitii, a studiilor realizate in teren.

Conform acestor date riscul de coliziune a liliecilor cu structurile turbinelor este redus. Riscul decoliziune depinde în primul rând de zona unde este situat parcul eolian. Astfel, până în prezent s-aconstatat că cea mai mare sensibilitate o prezintă zonele cu păduri, iar cele mai scăzute în cazulparcurilor eoliene amplasate în terenuri agricole.

Asadar, amplasarea Parcului eolian Nicoresti, judetul Galati si a altor posibile parcuri invecinate,situate in intregime sau partial pe suprafete agricole, reduce cu mult impactul turbinelor eolieneasupra chiropterelor.

In ceea ce priveste impactul asupra liliecilor din zona studiata specificam urmatoatele:- absenţa unor drumuri principale de migraţie a chiropterelor pe teritoriul şi in imediata vecinătate aparcului eolian Nicoresti, constituie un element de siguranţă pentru acest grup de vertebratezburătoare în condiţiile dezvoltării obiectivului de investitie;- riscul de coliziune în cazul chiropterelor este redus, deoarece s-au inregistrat putine specii,reprezentate prin efective reduse;- la fel si lipsa vegetatiei arboricole din zona studiata, in special a padurilor, ce reprezinta teritorii dehrănire ale chiropterelor (acestea consuma insecte din coronamentul arborilor), cat si locuri deadapost, reduc la minimum riscul de coliziune în cazul acestui grup de mamifere;

Referitor la impactul cumulat asupra chiropterelor avandu-se in vedere nivelul de zgomot, radiatiitermice, radiatii electromagnetice specificam ca, pornind de la cunoştinţele actuale privind impactulparcurilor eoliene asupra populaţiilor de păsări şi chiroptere, precum şi în baza observaţiilor realizatepe teren, în perioada premergătoare implementării parcului eolian, acesta este exprimat, in principal,prin efectul de bariera si cresterea numarului de coliziuni.



In ceea ce priveste efectul de bariera, parcurile eoliene reprezinta o obstructionare a zboruluipasarilor si liliecilor. Coliziuni apar atunci cand pasarile sau liliecii nu reusesc sa eviteaerogeneratoarele sau liniile electrice de evacuare sau la leziuni cauzate de turbulentele produse derotoare. Deoarece efectele lor sunt mai vizibile dar, in acelasi timp si mai usor de diminuat, acestaeste unul din aspectele principale ce trebuie considerate cand se face evaluarea riscurilor parcuriloreoliene.

Legat de posibilul impact cumulat, datorat implementarii altor proiecte de realizare a parcurilor eolienein zona studiata, asupra habitatului speciei ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), acesta nu vainregistra valori negative. In sprijinul acestei afirmatii, specificam urmatoarele aspecte ecologice sicomportamentale ale speciei.

Desi, ciocarlia de camp este calificata ca si specie vulnerabilă (categoria SPEC: 3, inclusă în DirectivaPăsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III), in Romania, in habitatele prielnice (pajisti cuvegetatie spontana, culturi agricole etc.), inclusiv terenurile prevazute executiei altor parcuri eoliene,sunt semnalate populatii cuibaritoare stabile.

Astfel, in zona de amplasament a parcului eolian si vecinatati (alte parcuri eoliene, asociatii agricole,ferme etc.), Alauda arvensis reprezinta o specie comuna la cuibarit, cu efective nidicole reduse.

Urmare a monitorizarii efectuate in timpul migratiei specia s-a identificat prin grupuri de pasari formatedin 2-3 indivizi si exemplare singulare; inaltimea de zbor 40-60 m; directia de zbor: S-E,N.

Din datele bibliografice, cat si studii de monitorizare pe alte parcuri eoliene, se cunoaste ca înălţimeala care există un risc de coliziune cu palele turbinelor eoliene se situeaza intre 30m-150m. Cu toateacestea specia nu a fost inregistrata in migratie prin stoluri numeroase, ci prin grupuri de pasari sauindivizi singulari.

La fel si in perioada de cuibarit indivizii speciei s-au identificat la inaltimi de zbor de 25-30 m. Inaspect comportamental pasarile incep sa cante pe sol, apoi se ridica zburand tot mai sus, canta faraintrerupere dupa care se lasa sa cada pe sol. Se adapteaza cu usurinta noilor conditii de mediu,legate de zgomot, vibratii etc. (ex. aeroporturi, parcuri eoliene). Efectivele cuibaritoare ale speciei inzona de studiu au fost reduse, in majoritate, acestea fiind situate in zonele periferice ale parcului(suprafete cu culturi cerealiere). Asadar, riscul coliziunii cu palele turbinelor eoliene fiind unul redus.

In consecinta, datorita inaltimilor, relativ mici de zbor, a efectiveleor reduse a pasarilor in zona deamplasament, cat si vecinatati (alte parcuri eoliene), turbinele eoliene nu pot prezenta un real pericolpentru indivizii speciei Alauda arvensis, coliziunile fiind reduse la minimum.

Specia va fi afectată nesemnificativ în fazele de execuţie si exploatare a parcului eolian. Nu se impunmăsuri speciale de protecţie.In acest sens aducem informatii asupra monitorizarii avifaunei altor parcuri eoliene din Romania (ex.parcul eolian Sarichioi, judetul Tulcea), unde specii precum Alauda arvensis, alaturi de alte specii depasari (ciori, gugustiuci, cocarlani, vrabii, randunele) sunt afectate in mica masura de lucrarile desantier, de executie a lucrarilor (ceea ce implica zgomot, prezenta utilajelor, a echipelor de muncitorietc.), dar si exploatarea parcului eolian. Indivizii speciei Alauda arvensis pastreaza o anumita distanta(cca. 30-40 m) in astfel de cazuri, ca ulterior, dupa incheierea anumitor etape a lucrarilor de executie,sa se instaleze din nou in zonele initiale, uitilizandu-le ca si inainte pentru hranire, cuibarit.

Acest comportament se al pasarilor se observa si in cazul operarii parcului, cand turbinele eolienesunt puse in functiune. Indivizii speciei se acomodeaza usor cu noile elemente din peisaj. Zonaaferenta turbinelor eoliene nu reprezinta un factor de stres pentru indivizii speciei, respactareadistantei optime oferindu-le siguranta necesara.



In ceea ce priveste efectul de bariera pe care implementarea proiectelor il are asupramicromamiferelor, pasarilor si reptilelor specificam urmatoarele aspecte:

Specii de mamifere. In urma studiilor realizate s-au identificat specii comune de mamifere, ce nureprezinta specii de importanta prioritara. Prin lucrarile de executie si operare a parcului eolian si aaltor posibile parcuri eoliene din zona studiata nu se vor fragmenta habitate ale speciilor demicromamifere, nu se vor crea obstacole/bariere in distributia temporala si spatiala a speciiloridentificate.

Specii de pasari. Avand in vedere cunostintele actuale privind impactul parcurilor eoliene asuprapopulatiilor de pasari, precum si in baza observatiilor realizate pe teren pe amplasamentul parculuieolian Nicoresti, judetul Galati se estimeaza ca:- absenta unei migratii intense a pasarilor pe teritoriul si in imediata vecinatate a parcului eolian

constituie un element de siguranta pentru avifauna in conditiile dezvoltarii obiectivului deinvestitie;

- comportamentul de evitare (a obstacolelor in calea de zbor) intalnit la pasari, in special pentruspeciile care zboara la inaltimi mari, pe durata migratiei (martie – mai, respectiv, septembrie -octombrie) reduc la minimum riscul de coliziune cu turbinele eoliene (in special pentru speciilede pasari ciconiiforme, anseriforme, rapitoare s.a.).

Specii de reptile. Cu toate ca, speciile de reptile inregistrate sunt protejate prin legislatia de mediu(Directiva Habitate, Anexa 4, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011), acestea s-au intalnit in afaraamplasamentului, in zonele invecinate amplasamentului, prin efective reduse.Executia parcului eolian nu va afecta semnificativ populatiile speciilor respective, nu se va inregistrafragmentarea habitatelor, implicit crearea de bariere in distributia lor. Menționӑm cӑ ȋn eventualitateaapariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuiava intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

VII. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în contexttransfrontieră

In comuna Nicoresti, activităţile desfăşurate pe teritoriul său nu pot avea un efect asupra mediului,inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră.

VIII. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupra mediuluial implementării planului

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi determinări periodice alepoluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru factorii de mediu apă, aer, sol.

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului petoată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării activităţilor de construire şi în fazade funcţionare a parcului eolian. În tabelul următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţamonitorizării efectelor semnificative ale implementării planului.

Măsura de reducere a impactului asupramediului Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizarepropus

Atât în faza de construirecât şi în faza de funcţionare

Conform planului demonitorizare propus

Recomandăm ca pe toată perioada deimplementare a planului si în etapa deconstruire să fie asistată de opersoana/firmă autorizată specializată în

Înainte de începerealucrărilor de construire şi întimpul acestora

Beneficiar



implementarea durabilă a obiectivelorpropuse prin proiectDecopertarea stratului de sol fertil se vaface cu depozitarea şi protejarea acestuia

În perioada executăriilucrărilor de construire

Executantul lucrărilor

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invaziveîn zonă, se recomandă cu stricteţe utilizareapentru recopertarea solului fertil decopertatiniţial

Personalul care executălucrarea

Pe parcursul şi după terminarea lucrărilor deconstrucţii-montaj, amplasamentul se vaelibera de deşeuri şi resturi de materiale,pentru a nu afecta calitatea solului fertil

Pe tot parcursul perioadeide execuţie a lucrărilor

Executantul lucrărilor

Proiectarea reţelelor de cablu subteran dincadrul amplasamentelor se va poziţionaurmărind reţeaua drumurilor de accesminimizându-se astfel suprafaţa de terenafectată prin fragmentarea temporară

Înainte de începerealucrărilor, în momentulelaborării proiectului tehnic

Beneficiar

Depozitarea temporară a componentelorturbinelor şi a materialelor de construcţietrebuie să se realizeze cât mai eficient înspaţiile realizate (platforme, drumuri deacces)

Pe tot parcursul perioadeide execuţie a lucrărilor

Beneficiar

Amplasamentul organizării de şantiertrebuie ţinut în permanenţă curat

Pe tot parcursul perioadei aexecuţiei a lucrărilor deconstrucţie

Executantullucrărilor/beneficiar

Nu trebuie permisă băltirea şi formarea demlaştini/zone umede în perimetrulproiectelor, deoarece acestea atrag păsăriiubitoare de apă sau organisme dependentede mediul acvatic (amfibieni)

Pe tot parcursul perioadei aexecuţiei a lucrărilor deconstrucţie

Executantullucrărilor/beneficiar

VIII.1. Factorul de mediu apa

In perioada realizarii obiectivelor incluse în plan se va evita răspândirea în apele de suprafaţă sau înpânza freatică a materialelor de construcţii, prafului etc. Trebuie evitată răspândirea acestora înmediu prin intermediul apei de ploaie. După darea în folosinţă a obiectivelor proiectate trebuie evitatedeversările de ape uzate în apele de suprafaţă, precum şi pătrunderea acestora în pânza de apăfreatică.

Măsurile propuse pentru a preveni orice efect advers asupra mediului al implementării planului sunturmătorele:

deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarealegislaţiei în vigoare;

în timpul executării lucrărilor de construcţii, se va interzice depozitarea materialelor pemalurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversărilornecontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pemalurile acestora;

monitorizarea apelor uzate epurate evacuate din staţiile de epurare, astfel încât să seîncadreze în limitele impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cupoluanţi a apelor uzate orăşeneşti şi industriale la evacuarea în receptori naturali – NTPA001/2002.



VIII.2. Factorul de mediu aerul atmosferic

In perioada realizării construcţiilor prevăzute în PUZ obiectivele trebuie protejate cu plase de protecţiecare să reţină particulele de praf şi să diminueze zgomotul produs de utilajele folosite. Dupăimplementarea planului trebuie impuse şi respectate restricţii legate de nivelul zgomotelor, poluareaaerului datorată maşinilor, utilizarea surselor fixe de poluare.

Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzută de STAS12.574/1987 şi Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, avalorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şioxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbonşi ozonului în aerul înconjurător.

Măsurile propuse pentru a compensa orice efect advers asupra mediului al implementării planuluisunt următoarele:

în perioada de execuţie a construcţiilor de locuinţe, obiective economice sau tehnico-edilitarese vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii; acestea sunt:devierea şi fluidizarea traficului, curăţenia pe drumurile publice;

impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de poluanţi atmosferici pentrunoile obiective;

depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise etanşe, conform prevederilor HG nr.856/2002; pentru a se evita descompunerea deşeurilor în timpul iernii şi al verii, generarea denoxe sau mirosuri, operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şitransport al deşeurilor.

VIII.3. Factorul de mediu Solul

In perioada construirii obiectivelor cuprinse în PUZ trebuie să se manipuleze cu grijă materialele deconstrucţie, să nu se depoziteze pe sol. Materialele pulverulente vor fi depozitate în spaţii specialamenajate, astfel încât să nu vină în contact direct cu solul, să nu se împrăştie şi să nu fie antrenatede curenţii de aer.

Deşeurile din construcţii rezultate trebuie colectate corespunzător, astfel încât să se poată realizaeliminarea acestora. Platformele de acces trebuie să fie betonate şi izolate cu borduri.

Măsurile prevăzute în PUZ pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt:

realizarea lucrărilor de ameliorare şi de stabilizare a terenurilor, pentru a reduce fenomenul deeroziune;

realizarea sistemului de colectare/tratare a apelor uzate menajere pentru diminuareaimpactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol;

implementarea sistemul de gestionare a deşeurilor menajere, pentru diminuarea impactuluigenerat de depozitarea deşeurilor, în depozite neconforme; deşeurile menajere se vordepozita la cel mai apropiat depozit ecologic;

Deşeurile colectate pe amplasament sunt: menajere, comerciale (similare celor menajere), dinambalaje si deseuri din constructii. Se va amenaja punct de colectare a acestor deseuri peamplasament unde se va realiza depozitarea deseurilor pe categorii de deseuri si apoi, prinintermediul firmei de salubrizare cu care se incheie contract de prestari servicii, deseurile sunttransportate la cel mai apropiat depozit de deseuri.

VIII.4. Factorul de mediu biodiversitatea



Suprafata obiectivului de investitie Plan Urbanistic Zonal „Parc eolian comuna Nicoreşti”, amplasat înextravilanul comunei Nicoreşti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 şi 3, judeţul Galaţi, nu este ocupată de niciun habitat natural.

Dupa cum s-a specificat în studiul de evaluare adecvată, tipurile de habitate, desemnate pentru situlde importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nu s-au identificat pe amplasamentulstudiat. Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de plan nu sunt de interescomunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse.

Vegetatia zonei învecinate perimetrului studiat este încadrată în grupa terenurilor agricole şi peisajeartificiale, comunitaţi ruderale. Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile defauna de nevertebrate si vertebrate.

De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmarepotentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor deplasa în zonele învecinate, cuhabitate similare obiectivului de investitie.

Privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate se poate aprecia că evoluţia numerică apopulaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei uneispecii afectate de implementarea planului, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru aasigura menţinerea speciei pe termen lung.

Realizarea obiectivelor specifice Planului Urbanistic Zonal „Parc eolian comuna Nicoreşti”, nu vaafecta efectivele si structura nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice din habitateleînvecinate. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilorprezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existentaspeciilor de flora sau de fauna. Biodiversitatea din zona proiectului este formata, in principal, dinspecii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european saunaţional.

Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului este reprezentata de comunitati ruderale, fiindincadrata în grupa Terenurilor Agricole, Habitat Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctiumlapa, Artemisia annua şi Ballota nigra in conformitate cu N.Doniţă şi colab., Habitatele din România,2005, unde sunt prezentate principalele tipuri de habitate identificate în România.

Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii proiectului este negativnesemnificativ.

În perimetrul destinat realizării obiectivelor specifice Planului Urbanistic Zonal „Parc eolian comunaNicoreşti”, nu există specii şi habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentării statutuluide conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat.

Cu toate acestea, prezenţa habitatelor şi a speciilor în terenurile învecinate obligă la prevederea şirespectarea măsurilor de protecţie şi conservare a lor, zona fiind inclusă în ariile protejate cu statut deconservare: situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi situl de protecţiespecială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorită rolului important în protecţia şiconservarea speciilor de păsări acvatice din lunca Siretului Inferior.

În formularul Natura 2000 habitatele desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162Lunca Siretului Inferior sunt notate cu „B” ce reprezinta parametrii habitatelor cu valori „normale“,



unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului), sau o degradare uşoarăa habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut.

Relvanţa sitului pentru speciile de pasari identificate in situl de protectie speciala avifaunisticaROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. În formularul Natura 2000 a ariei protejate populaţiile speciiloridentificate pentru sit sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există populatiimai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

VIII.5. Mediul social şi economic

dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaţie; reabilitarea/pietruirea drumurilor de trafic local si de tranzit; extinderea reţelelor de joasă tensiune; respectarea distanţelor minime de protecţie sanitară impuse prin legislaţia în vigoare.

Implementarea planului va determina îmbunătăţirea funcţionalităţii mediului rural pentru toatecomponentele sale, va genera oportunităţi pentru utilizarea forţei de muncă disponibile, cu efectebenefice pentru populaţie şi va elimina actualele surse de poluare. Totodată, implementareaprevederilor planului va determina modificări în utilizarea terenurilor introduse în intravilan cu efecteasupra solului de pe terenurile utilizate pentru activităţi agricole.

Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăţi condiţiile de transport şi va creşte gradul deaccesibilitate al zonei.

Având în vedere faptul ca amplasamentul se afla situat intr-o zona de extravilan, amplasareaconstructiilor se va face functie de specificitatea fiecarei tip de constructie: pilon de turbina eoliana,drum de exploatare, platforma de montaj, punct de conexiuni, statie de transformare si conexiuni.

Terenul a fost impartit in 3 zone (Z1 (lot 1), Z2 (lot 2), Z3 (lot 3)), si Z4 (lot 4) cu functiuni similare.Pentru întreaga zonă se instituie ca regulament de urbanism următoarele reguli:

Zonare Z1, Z2, Z3:- TEp – ECHIPARE TEHNICO - EDILITARA;- Cp - CAI DE COMUNICATIE;- Ae – TEREN ARABIL;

Z4 - Cp - CAI DE COMUNICATIE

Regimul de înălţime – inaltime pilon maxim - 49,00 m , P.O.T. max. 0,46 % C.U.T. max 0,004.

Procentul de ocupare a terenului (P.O.T.= SC/SG x100) se va incadra in limitele rezultate din calcul:

S.G. = suprafata care a generat PUZ – 415.929 mp S.C. = aria secţiunii orizontale a bazei turnului turbinei – inelul suprateran,

platformele de amplasare transformator, statie conexiune/transformare.

Procentul de ocupare a terenului (P.O.T.), coeficientul de ocupare a terenului (C.U.T.), regimulde aliniere şi înălţimea sunt condiţii obligatorii de autorizare.



P.O.T. se calculeaza pentru suprafata de teren ocupata de constructiile cu caracter permanent:turnul de sustinere a rotorului, platforma transformator, statie conexiuni, raportata la suprafatacare a generat PUZ.

VIII. 6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

Conform Listei Naţionale a Monumentelor Istorice aprobată în 2010, pe teritoriul administrativ alcomunei Nicoreşti figurează şapte monumente istorice în localitatea Nicoreşti, pentru care trebuie săse instituie zone de protecţie necesare (200 m pentru intravilan), care să asigure conservareaintegrată a acestora şi a cadrului lor natural sau construit.

Monumentele istorice vor fi protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor deconservare, iar protejarea este o parte componentă a strategiilor de dezvoltarea durabilă ecomonică,turistică, urbanistică şi de amenajarea teritoriului.

Orice intervenţie asupra monumentelor istorice din comuna Nicoreşti, se face numai în condiţiilestabilite de Legea 422/24 Iulie 2001 “Legea privind protejarea monumentelor istorice” şi a Ordinului2.314/2004 al Ministerului Culturii şi Cultelor privind aprobarea Listei Monumentelor Istoriceactualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute.

Pe amplasamentul Parcului eolian nu se regaseşte nici un monument istoric.

IX. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea moduluiîn care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilorcerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privindstabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii derealizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M.

Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evaluaefectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele saleraţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă.

În cadrul acestui capitol se analizează, din punct de vedere al protecţiei mediului, atât alternativa„Zero”, cât şi alternativele studiate de titularul proiectului. Înainte de prezentarea rezultatelor acestoranalize se apreciază ca necesară evidenţierea beneficiilor asociate opţiunii titularului privindalternativele pentru producerea energiei electrice – cea mai importanţă categorie de alternative – şianume, producerea de energie electrica utilizând ca sursă energia eoliană.

Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene prezintă următoarele avantaje,în comparaţie cu alte tehnologii:

eliminarea oricăror emisii de poluanţi în atmosferă, spre deosebire de tehnologiilebazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care au asociate emisiiimportante de poluanţi atmosferici;

producerea de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră, spre deosebire detehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care sunt sursemajore de gaze cu efect de seră;

contribuie la atingerea ţintelor naţionale şi ale Uniunii Europene privind producerea deenergie din surse regenerabile, precum şi cu privire la reducerea emisiilor de gaze cuefect de seră;



contribuie la conservarea resurselor naturale (cărbuni, gaze naturale, ţiţei, păduri, apă),spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor;

riscurile pentru sănătatea publică şi pentru cea a operatorilor sunt cu mult mai mici, atâtca arie de influenţă, cât şi ca intensitate, decât cele asociate tehnologiilor bazate pearderea combustibililor sau pe energia nucleară;

producerea energiei electrice se realizează fără generarea de deşeuri, spre deosebirede tehnologiile bazate pe arderea cărbunelui şi a biomasei şi pe energia nucleară caresunt generatoare continue de deşeuri (periculoase în cazul centralelor nucleare);

impactul asupra biodiversităţii este limitat, spre deosebire de impactul asociattehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate prezenta formesemnificative atât ca extindere, cât şi ca intensitate şi persistenţă.

In vederea selectării celei mai bune alternative de proiect din punct de vedere al impactului asuprafactorilor /aspectelor de mediu relevante pentru proiectul analizat au fost evaluate alternativereferitoare la: Amplasamentul turbinelor eoliene şi traseele drumurilor de acces şi impactul provocat asupra

habitatelor, păsărilor, liliecilor; Racordarea la SEN (Sistemul Energetic National); Tipul turbinelor alese (model/producător); Sistemul constructiv de modernizare a căilor de acces existente şi a celor nou create.

Având în vedere amplasamentul parcului eolian situat în afara ariilor naturale protejate de interescomunitar, precum şi existenţa habitatelor fără statut de conservare, în zona de implementare, soluţiaaleasă reprezintă alternativa cu impact nesemnificativ de asupra factorilor /aspectelor de mediurelevante.Traseul LES propus a fost ales asigurând pe cât posibil urmărirea drumurilor de acces, exploatare şidrumuri comunale.Varianta LES propune traseul cablurilor electrice cu execuţie în subteran, cu efect temporar doar înfaza de execuţie, cu impact nul asupra habitatelor şi faunei. Traseu LES urmăreste zona adiacentă adrumurilor existente caracterizate prin prezenţa habitatelor ruderale.

Alternative de amplasare şi de proiectare

În etapa de pregătire a studiilor de oportunitate a investitiilor în parcuri eoliene, titularul a efectuat unstudiu a amplasamentelor pretabile la construirea parcurilor eoliene, la nivelul întregii tări. Dintrezonele studiate, au fost selectate acelea care îndeplinesc cumulativ mai multe criterii, dintre caredouă au fost cele hotărâtoare respectiv potentialul eolian si conditiile geotehnice.

Din studiile realizate, una dintre propunerile de amplasament a fost cea din nord-estul judetului Galati,respectiv a comunei Nicoresti.

S-a trecut la identificarea amplasamentelor punctuale din cadrul comunei Nicoresti, prin studiereaamănuntită a conditiilor locale, iar din multitudinea de amplasamente care au fost verificate s-aupropus cele prezentate în documentatie.

Selectia a fost realizată astfel încât aceste locatii să corespundă atât din punct de vedere a conditiilorgeologice, a distantelor necesare a fi respectate între turbinele eoliene cât si a conditiilor de protectiea mediului, conform legislatiei în vigoare.

În urma realizarii Studiului de Evaluare adecvata s-a ajuns la aceasta varianta de amplasare aturbinelor eoliene.



Alternative tehnologice de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene

Proiectantul a analizat diverse variante tehnologice disponibile pe piaţă şi a optat pentru construireaunui număr mai mare de turbine eoliene de putere mai mica, în locul alternativei unui număr mai micde turbine eoliene de dimensiuni mai mari.

Pe baza experienţei internaţionale s-a demonstrat că sunt de preferat turbinele de puteri mici în loculcelor mai mari deoarece turbinele eoliene mai mici cu turnuri mai scurte au un impact oarecum maimic, cel puţin din punct de vedere vizual, infrastructură care le serveşte fiind totusi mai largă, pentrucă este nevoie de un număr de turbine mai mare pentru realizarea necesarului de energie electricăoptimă din punct de vedere economic. Din acest considerent, lucrările de construire a infrastructurii deacces şi a celei de colectare şi transmitere a energiei, precum şi suprafeţele solicitate de laproprietarii de terenuri sunt mai mari.

Turbinele eoliene propuse în acest proiect sunt fabricate pe baza celor mai noi tehnologii dindomeniu, realizându-se atât creşterea eficienţei şi a securităţii, precum şi minimalizarea impactuluiasupra mediului. Pe baza celor prezentate mai sus, se consideră optimă varianta tehnologică aleasăde titular pentru construirea parcului eolian Nicoresti.

X. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative aleimplementării planului

In conformitate cu prevederile art. 27 din HG nr. 1076/2004 Programul de monitorizare a efectelorasupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, învederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu identificate şiprezentate în capitolele anterioare şi se referă la aspectele de mediu relevante care pot fi influenţatede implementarea proiectului.

In conformitate cu rezultatele Studiului de evaluare adecvată specificăm că atât în cazul vegetaţiei,cât şi a faunei semnalate pe perimetrul propus pentru implementarea planului nu se pune problemaunor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie.

Biodiversitatea amplasamentului Plan Urbanistic Zonal „Parc eolian comuna Nicoreşti”, amplasat înextravilanul comunei Nicoreşti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 şi 3, judeţul Galaţi nu include specii cuimportanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comuneşi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate pe Plan Urbanistic Zonal„Parc eolian comuna Nicoreşti”, amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, T186/2, P 3086/37, Lot 1,2 şi 3, judeţul Galaţi este nesemnificativ, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocupareaanumitor suprafeţe, zgomot etc.).

Cu toate acestea având în vedere că siturile ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071Lunca Siretului Inferior au fost desemnate pentru protejarea si conservarea, inclusiv a speciilor devertebrate terestre s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate,identificate in zona de amplasament si vecinatati a obiectivului de investitie.

Aşadar dintre speciile identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare(Directiva habitate; Directiva Păsări, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna):

- Lacerta viridis (guşter): Anexa 4, Directiva Habitate- Lacerta agilis (soparla cenusie), Anexa 4, Directiva Habitate



- Buteo buteo (şorecar comun): Convenţia Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II- Falco tinnunculus Linnaeus (vânturel roşu). Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II

Convenţia de la Berna- Perdix perdix Linnaeus (potârniche): Anexa II-1 şi Anexa III-1 din Directiva Păsări- Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări- Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp): Anexa II-2 din Directiva Păsări, Anexa III

Convenţia de la Berna- Hirundo rustica Linnaeus (rândunică). Anexa II Convenţia de la Berna- Parus major Linnaeus (piţigoi mare). Anexa II Convenţia de la Berna- Pica pica Linnaeus (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări- Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări- Sturnus vulgaris Linnaeus (graur). Anexa II-2 din Directiva Păsări- Carduelis carduelis Linnaeus (florinte). Anexa II Convenţia de la Berna- Emberiza citrinella Linnaeus (presură galbenă). Anexa II Convenţia de la Berna

Specificăm că pentru aceste specii, în special exemplare sau grupuri de păsări identificate în zbor,tranzitând sau survolând perimetrul parcului eolian, nu se pot impune anumite măsuri de protectie.Totusi, reieşind din observaţiile realizate recomandăm evitarea factorilor care ar putea influenţanegativ existenţa lor (impact antropic, deranj, zgomot etc.); in perioada cuibaritului se impunecercetarea cu atenţie a perimetrului parcului eolian pentru depistarea de exemplare/cuiburi de păsări.Aceasta operaţiune trebuie realizata de către o firma/persoană specializată in domeniu. În acest sensrecomandăm contactarea Societăţii Ornitologice Române.

Măsuri pentru protejarea pasarilorDin măsuri ce ar reduce impactul turbinelor eoliene cu speciile de păsări enumerăm următoarele:

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare);- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;- Vopsirea in culori vizibile a palelor turbinelor (ex. modele alb-negru; vopsea ce reflecta

lumina ultravioleta);- Folosirea luminii intermitente de culoare rosie;- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări în timpul migratiei si cuibarit

de către personalul obiectivului de investiţie;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de

păsări identificate în zona;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu

perturba păsările;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

In cazul în care în urma monitorizării multianuale asupra impactului operării parcului eolian asuprapopulaţiilor speciilor de păsări din zona studiată (ex. identificarea cazurilor de coliziuni a pasarilor cupalele turbinelor eoliene) se va înainta un program ce va include oprirea temporară a unor turbine sauchiar a intregului parc eolian în anumite intervale de timp (diurne sau orare) din anumite perioade aleanului.

Măsuri pentru protejarea reptilelorPentru speciile de reptile - Lacerta agilis (şopârla cenuşie), Lacerta viridis (guşter), identificate in afarazonei studiate, recomandam:

- evitarea distrugerii suprafeţelor cu vegetaţie spontana de pe marginea drumurilor si acailor de acces in parc;

- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul angajat;- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de

reptile identificate eventual in zona;- desfasurarea activitatilor de construcţie pe suprafetele strict necesare;- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);



- reparaţia utilajelor in service-uri specializate, etc.

Măsuri pentru protejarea chiropterelor- reducerea iluminatului nocturn în perioada organizării de şantier în perioada când nu se

lucrează;- inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de

chiroptere identificate eventual in zona;- plasarea de radare în apropierea centralelor eoliene, deoarece radiaţiile electromagnetice

emise de instalaţiile radare îndepărtează chiropterele.

Apreciem că realizarea unei activităţi de monitorizare pe parcursul dezvoltării şi după crearea parculuieolian, ar permite estimarea dimensiunii tipului de impact asupra populaţiilor de chiroptere din acestperimetru şi împrejurimile sale.

Propunere de plan de monitorizare

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere a impactuluitoată perioada implementarii planului începând din momentul derulării activităţilor de constructie şi înfaza de funcţionare a parcului eolian. În tabelul următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţamonitorizării efectelor semnificative ale implementării proiectului.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu identificate şiprezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu relevante care pot fi influenţatede implementarea proiectului.



Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel nr. 10

Etapa Grup de fauna posibilafectat

Perioada de implementarea masurilor/Responsabil

Control/Monitorizare Masuri propuse de reducere a impactului

Faza deexecutie

Avifauna. Specii de pasarienumerate în anexa I aDirectivei Consiliului Europei- 79/409/CEE incluse inROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior; specii de pasari cumigratie neregulatanementionate in anexa I aDirectivei Consiliului2009/147/EC; specii dinanexa II a DirectiveiConsiliului Europei -79/409/CEE;

Masuri permanenteBeneficiar / constructor /responsabil de mediu

Contract de lucrări/Raport monitorizare

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii(lucrări de excavare);- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme custandardele de zgomot acceptate;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţelestrict necesare pentru a nu perturba păsările;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivuluide investiţie;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistareaexemplarelor speciilor de păsări identificate în zona;- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsăride către personalul obiectivului de investiţie.

Mamifere. Chiroptere:Pipistrellus pipistrellus, P.nathusii, P. kuhlii si Nyctalusnoctula



- Monitorizarea speciilor de chiroptere pe perioada de executie aparcului eolian;- Reducerea perturbării speciilor prin emisii de zgomot şi vibraţii.

Herpetofauna: Lacerta viridis,Lacerta agilis



- Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;- Reducerea perturbării speciilor prin emisii de zgomot şi vibraţii(zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante,excavatoare);- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme custandardele de zgomot acceptate;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţelestrict necesare;- Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);- Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru anu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna simamifere;- Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de



către personalul de exploatare;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistareaexemplarelor de herpetofauna si mamifere identificate în zonă.

Faza deoperare

Avifauna. Specii de pasarienumerate în anexa I aDirectivei Consiliului Europei- 79/409/CEE incluse inROSPA0071 – LuncaSiretului Inferior; specii depasari cu migratie neregulatanementionate in anexa I aDirectivei Consiliului2009/147/EC; specii dinanexa II a DirectiveiConsiliului Europei -79/409/CEE;



- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii(lucrări de excavare);- Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sauactiuni privind deranjarea cuiburilor, oualor si/sau a puilor in ariaparcului eolian;- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme custandardele de zgomot acceptate;- Vopsirea in culori vizibile a palelor turbinelor (ex. modele alb-negru; vopsea ce reflecta lumina ultravioleta);- Folosirea luminii intermitente de culoare rosie;- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsăriin timpul migratiei si cuibarit de către personalul obiectivului deinvestiţie;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistareaexemplarelor speciilor de păsări identificate în zona;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţelestrict necesare pentru a nu perturba păsările;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivuluide investiţie.




- Monitorizarea speciilor de chiroptere pe durata operarii parculuieolian;- Reducerea perturbării speciilor prin zgomot, radiatii termice,electromagnetice;

- - Inchiderea turbinelor în perioade variabile între lunile august şioctombrie pentru prima jumatate a nopţii;

- - Intre lunile septembrie şi începutul lui octombrie, după amiazatârziu;

- - Folosirea luminii intermitente de culoare rosie;- Plasarea de radare în apropierea centralelor eoliene, deoareceradiaţiile electromagnetice emise de instalaţiile radareîndepărtează chiropterele;- Reducerea iluminatului nocturn in perioada organizarii desantier in perioada cand nu se lucreaza;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistareaexemplarelor speciilor de hiroptere identificate în zona.






- Reducerea perturbării speciilor de herpetofauna prin emisii dezgomot şi vibraţii (lucrări de excavare);- Evitarea distrugerii vegetatiei de flora spontana;- Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor deharpetofauna de către personalul angajat;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistareaexemplarelor speciilor de herpetofauna identificate în zonă;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivuluide investiţie.- Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru anu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţelestrict necesare pentru a nu perturba speciile de harpetofauna;- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme custandardele de zgomot acceptate.

Faza dedezafectare

Avifauna. Specii de pasarienumerate în anexa I aDirectivei Consiliului Europei- 79/409/CEE incluse inROSPA0071 – LuncaSiretului Inferior; specii depasari cu migratie neregulatanementionate in anexa I aDirectivei Consiliului2009/147/EC; specii dinanexa II a DirectiveiConsiliului Europei -79/409/CEE;

Beneficiar / constructor /responsabil de mediu


- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţechimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate dininchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impactasupra speciilor de pasari;- Reducerea perturbării speciilor de avifauna urmare a lucrarilorde dezafectare a parcului eolian.




- Monitorizarea speciilor de chiroptere in faza de dezafectare aparcului eolian.


Beneficiar / constructor /responsabil de mediu


- Reducerea perturbării speciilor de reptile, urmare a lucrarilor dedezafectare;- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţechimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate dininchiderea perimetrului de investitie, ce ar avea impact asupraspeciilor de herpetofauna si mamifere.



Recomandări asupra monitorizarii faunei zonei studiate:- Monitorizarea situaţiei speciilor de insecte, amfibieni si reptile, mamifere pentru a urmari in

timp evoluatia populatiilor de fauna in conditiile de functionare a parcului eolian;- Monitorizarea permanenta a speciilor si a populatiilor de pasari identificate pe

amplasamentul parcului eolian si vecinatati, aflate in migratie, hranire, popas si cuibarit;- Monitorizarea speciilor de chiroptere in vederea identificarii speciilor acestora de pe

suprafata parcului eolian si imprejurimi.

Pentru ca impactul din perioada de operare a parcului eolian să fie cât mai redus pentru avifauna şichiroptere (lilieci), se propun următoarele:

- Drumurile de acces la turbinele eoliene vor trebui să fie reduse la strictul necesar, iar accesulpe ele va fi permis numai persoanelor autorizate;

- Reducerea la minim a vizitelor pentru lucrări de intreţinere şi reparaţii;- Desfasurarea pe amplasamentul parcului eolain doar a activitatilor de producere a energiei

eoliene, nu si a altor genuri de lucrari (de constructie, economice). In acest mod s-ar diminuaorice alt impact asupra ornitofaunei şi a liliecilor.

Toată perioada de implementare a Planului Urbanistic Zonal „Parc eolian comuna Nicoreşti”,recomandăm să fie asistata de o persoana/institutie specializată în domeniul biodiversitate,acreditată de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractată de către beneficiar,care să se implice activ în implementarea durabilă a obiectivelor propuse prin proiect.

În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie aspeciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii:- Din numarul total de specii de vertebrate observate, 2 specii de reptile sunt incluse in Anexa 4,

Directiva Habitate; Anexa 4A din Legea nr. 49/2011;- In ceea ce priveste avifauna, majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor, altele atât în

zbor, cât şi pe sol, ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţaamplasamentului.

Pentru speciile de pasari cu migratie regulata neimentionate în Anexa I a Directivei Pasari, la fel sipentru speciile din Anexa II din Directiva Păsări, Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna, facemurmătoarele precizări:

Sorecar comun (Buteo buteo). In perimetrul parcului eolian si imprejurimi s-a identificat in trecere (intimpul migratiei) sau la hranire pe terenurile cu culturi agricole. Specia a fost observată doar în zbor.Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi influenţate deactivitatile specificate de proiect. Nu se impun măsuri de protectie.

Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilorţării. Specia a fost observată doar în zbor. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatileplanificate a fi desfasurate in cadrul proiectului. Nu se impun măsuri de protectie.

Potârniche (Perdix perdix). Este o specie sedentara, comuna. Nu s-a identificat la cuibarit inperimetrul analizat. Specia nu va fi afectata de constructia parcului eolian. Nu se impun măsuri deprotecţie.

Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor,în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător peamplasament. Nu s-a inregistrat la cuibarire in perimetrul analizat. Cuibăreşte impreuna cu alte speciide pescarusi in cursurile raurilor Prut si Siret. Specia nu este afectată de activitatea realizariiinvestitiei. Nu se impun măsuri de protecţie.



Ciocârlie de câmp (Alauda arvensis). Specie comuna la cuibarit in zona de amplasament a parculuieolian si vecinatati. Inregistreaza efective reduse. Efectivele speciei nu vor fi afectate de obiectivul deinvestitie. Nu se impun măsuri de protecţie.

Rândunică (Hirundo rustica). Identificata doar in trecere (zbor) deasupra terenurilor agricole in cautarede hrana. Specie comuna, ce cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuride protecţie.

Piţigoi mare (Parus major). Specie sedentara, comuna in paduri, parcuri si gradini. Nu cuibareste inperimetrul analizat. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Nu se impun măsuri deprotecţie.

Coţofană (Pica pica). Specie comuna in vecinatatea asezarilor umane, regiuni cultivate cu tufarisuri,livezi sau arbori. Pe amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor si pe sol. Specie cu omobilitate sporita, nu se impun măsuri de protecţie.

Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Specie tipica pentru regiunile joase, cu terenuri agricole.Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu se impunmăsuri de protecţie.

Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie si imprejurimi a fost semnalată atât înzbor, cât şi pe sol. Cuibareste in paduri, parcuri, localitati etc. Specie activă, foarte mobilă, nu seimpun măsuri de protecţie.

Pentru speciile respective au fost prevazute masuri de reducere a impactului functie de etapelerealizarii obiectivelor specifice din Plan Urbanistic Zonal „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați. Menţiunile făcutepentru speciile de pasari incluse in Directiva Habitate, speciile de pasari cu migratie regulataneimentionate în Anexa I a Directivei Pasari, Anexa II din Directiva Păsări, Convenţia de la Bonn,Convenţia de la Berna, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie.Ele au fost totuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare in cazul aparitiei de evenimentespontane/neprevazute in vederea evitarii producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate.

Referitor la speciile de reptile Lacerta viridis, Lacerta agilis, specificam urmatoarele: datorită mobilităţiiacestea sunt greu de depistat, fapt ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şiecologia speciilor respective indică că acestea se retrag si se ascund la apariţia unor factoriperturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde au fost observate speciile, respectiv in afaraamplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acestora, considerăm că speciile nu vor fiinfluentate negativ în faza de construcţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Recomandări asupra monitorizarii faunei zonei studiate:- Monitorizarea situaţiei speciilor de insecte, amfibieni si reptile, mamifere pentru a urmari in

timp evoluatia populatiilor de fauna in conditiile de functionare a parcului eolian;- Monitorizarea permanenta a speciilor si a populatiilor de pasari identificate pe

amplasamentul parcului eolian si vecinatati, aflate in migratie, hranire, popas si cuibarit;- Monitorizarea speciilor de chiroptere in vederea identificarii speciilor acestora de pe

suprafata parcului eolian si imprejurimi.

Pentru ca impactul din perioada de operare a parcului eolian să fie cât mai redus pentru avifauna şichiroptere (lilieci), se propun următoarele:

- Drumurile de acces la turbinele eoliene vor trebui să fie reduse la strictul necesar, iar accesulpe ele va fi permis numai persoanelor autorizate;



- Reducerea la minim a vizitelor pentru lucrări de intreţinere şi reparaţii;- Desfasurarea pe amplasamentul parcului eolain doar a activitatilor de producere a energiei

eoliene, nu si a altor genuri de lucrari (de constructie, economice). In acest mod s-ar diminuaorice alt impact asupra ornitofaunei şi a liliecilor.

Pe toata perioada de implementare a Plan Urbanistic Zonal „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasatȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, recomandam sa fieasistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de MinisterulMediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ inimplementarea durabila a obiectivelor propuse prin proiect.

După demararea lucrărilor de execuţie, activitatea desfăsurată in zona amplasamentului va afectaintr-o oarecare masura fauna din zonă, creând o stare de discomfort, care în timp va scadea înintensitate.

Specificăm că în aria in care urmează să se desfăsoare activităţile propuse, efectivele speciilor deanimale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea posibilitatea de a se refugia in zoneleapropiate, unde au un habitat similar celui de pe amplasament.

Beneficiarul obiectivului are obligaţia să protejeze prin mijloace adecvate speciile sensibile de plantesi animale ce vor fi deranjate in procesul realizarii investitiei; in acest scop se vor intreprinde studii despecialitate asupra conservarii biodiversităţii.

Avand în vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii în zona, care reduc stresulşi afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca masurilementionate mai sus sunt cele mai potrivite în situatia data.

Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul Plan Urbanistic Zonal „Parc eolian comuna Nicorești”,amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați.

Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei s-arealizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna).

Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilorde vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi;- colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea

identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei

de plante.

Plan de monitorizare a florei

Specia Taxon Abundenta Dominanta Fenologie Observaţii

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât săfie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au



efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toatestadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile.

Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, ce a cuprinsmetodele de lucru de monitorizare a perimetrului studiat, astfel incat să se poată asigura ocontinuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-auevidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezentein cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in careacestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investitiei va fistructurat incat să poată indeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice in parte, aşa cum reiesedin tabelul următor.

Plan de monitorizare a faunei

Gruparetaxonomica Scop Perioada/Metode

de monitorizare Observatii

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor dereptile prezente in cadrulamplasamentului;2. Minimizarea impactului asuprareptilelor pe durata activităţilor deexecutie urmare a organizarii desantier;

-Primavara/vara(mai-iulie);-Metoda transecte

Datorită unei slabereprezentativităţi aspeciilor de reptile incadrulamplasamentului,situaţia acestora nu va fiafectată de lucrarile deexecutie.

Păsăricuibăritoare

1.Monitorizarea speciilorcuibăritoare de pasari in cadrulamplasamentului;2. Monitorizarea speciilorcuibăritoare de pasari in zonelelimitrofe amplasamentului;3. Asigurarea unor condiţiifavorabile cuibăritului speciilor depasari prin reducerea activităţilorantropice din zonă (agricultură de tipintensiv, pasunat, vanătoare etc.) .

- Cuibarit - vara(mai-iunie);- Metoda punctele

fixe şi transecte,numărarea/căutareacuiburilor

Urmare a organizarii desantier si a respectariimăsurilor de diminuare aimpactului, stareaspeciilor de păsăricuibăritoare se poatementine in parametriacceptabili.

Păsări depasaj

1. Monitorizarea migraţiei speciilorde pasari in perimetrul parculuieolian;2. Monitorizarea speciilor de pasarimigratoare in zonele adiacenteobiectivului de investitie.

-Migraţia deprimăvara/toamna(martie-aprilie;septembrie-noiembrie);- Metoda punctelefixe şi transecte,evaluarea speciilorde pasari în migraţie

Prin respectareamăsurilor de diminuare aimpactului, migratiaspeciilor de pasari depasaj nu va fi afectată.

Păsărioaspeţi deiarnă

1. Monitorizarea speciilor de pasarioaspeti de iarna pe amplasament siimprejurimi;2. Monitorizarea deplasărilorpasarilor oaspeti de iarna in zonelelimitrofe parcului eolian;

- Iarna (decembrie-februarie);- Metoda punctelefixe şi transecte

Asigurarea unor condiţiifavorabile pentru aflareaspeciilor de pasarioaspeti de iarna peamplasamentul parculuieolian

Mamifere

1. Monitorizarea speciilor demamifere pe amplasamentulparcului eolian si imprejurimi;2. Monitorizarea deplasărilorspeciilor de mamifere in zoneleadiacente parcului eolian;

-Vara (iunie-august)- Metoda punctelefixe şi transecte

Limitarea activităţilor devanătoare/ braconaj peperimetrul si in afaraparcului eolian,asigurarea unor conditiifavorabile speciilor demamifere.



Perioadele de realizare a monitorizarii fauneiIan. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

PăsăricuibăritoarePăsărisedentarePăsări depasajPăsări careierneazăAmfibieniReptileMamifereNevertebrateterestre

Legendă:

Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizarerevine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personalcalificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.

Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea deMediu.

Avand in vedere ca perimetrul Plan Urbanistic Zonal „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați se afla in perimetrulsitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita s-aacordat monitorizarii pasarior, in special al speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.

XI. Rezumat fără caracter tehnic

Raportul de mediu pentru P.U.Z – Parc eolian comuna Nicoreşti a fost realizat conform prevederilorHG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare aevaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea întermeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriulamplasamentului studiat s-au utilizat, în principal:

metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici; metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepţiei

populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul; mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi

interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.

Perioada favorabilă

Perioada optimă



Obiectul lucrării “P.U.Z. PARC EOLIAN”, COM. NICORESTI, JUD. GALAŢI”, constă în rezolvareacomplexă a problemelor funcţionale şi tehnice din zonă, privind amplasarea unui parc eolian formatdin 31 de turbine aflat în extravilanul satului Sarbi (T186/2; P3086/37), com. Nicoresti.

Amplasamentul studiat este situat în partea de sud – est a satului Sarbi,comuna Nicoresti, în extravilan şi are ca vecinătăţi următoarele:

la nord: drum de exploatare De 3060; la est:proprietar – Ene Mihalachi; la vest: T186/1 A3084/2; la sud: drumul comunal DC 71

Terenul pe care este amplasat Parcul eolian este localizat in imediata vecinătate a localităţii Nicoreşti,in partea de est a acestuia, în extravilanul localitaţii Nicoreşti -cătun Sârbi, cu acces direct la DC 71având următoarele repere:

- la 2 km se află localitatea Nicoreşti (DJ 252)- la 9 km se află Gara Frunzeasca (DN 24)- la 17 km se află municipiul Tecuci (prin DJ 252)

Planul Urbanistic Zonal stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru suprafaţastudiată, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii dedezvoltare prin organizarea zonelor funcţionale, potenţialului uman şi resurselor de muncă, populaţiaşi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservareamediului.

Modificarile fizice ce decurg din realizarea prezentului P.U.Z.-ului se rezuma la suprafata de415.929,00 mp, situată în tarlaua T186/2 P3086/37 şi apartine unor persoane fizice.

Obiectivele P.U.Z. – Parc eolian comuna Nicoreşti sunt următoarele:

1 – zonificarea funcţională a amplasamentului (extravilan, teren cu destinaţie agricolă, în teren cudestinaţie construcţii aferente echiparii tehnico-edilitare)2 – echiparea tehnico-edilitară a unui amplasament lipsit de utilităţi corespunzătoare dezvoltării zonei(fundaţii amplasare pilon, 31 de turbine eoliene cu puterea medie totala de 6,2 MW, 12 posturi detransformare, instalaţii electrice, suprafaţă de montaj şi servicii, cabluri aferente generatoareloreoliene, platforme de montaj, organizare de şantier)3 – circulaţia (lucrări care asigură declivităţi acceptabile pentru acces local la construcţiile propuse,acces rutier, trafic local şi trafic de tranzit în prezent şi în perspectivă)4 – protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei (producerea energiei electrice din conversia energieieoliene, lucrări care să asigure scurgerea apelor din precipitaţii)

Relaţia cu alte planuri/programe

Valorificarea potentialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordata cu maximaexigenta profesionala, cu discernamant critic, pentru ca efectele prezentei unui astfel de obiectiv sanu produca niciodata disfunctionalitati urbanistice, degradari ireparabile ale conditiilor de mediu,modificari ale ecosistemelor prezente in zona.

Realizarea parcului de turbine eoliene pe acest amplasament va genera o modificare a peisajului prinprezenta pilonilor, a elicelor in miscare, un peisaj integrat in contemporaneitate, fara a afectalocalitatile din zona. Elaboratorul documentatiei de urbanism considera ca prezenţa acestui gen de



investitie in zona nu afecteaza negativ zona ci, dimpotriva, o face mai vizibila mai interesanta si de cenu, mai eficienta. Aceasta investitie poate avea rolul de factor dinamic al activitatii economice aintregii zone.



Operaţiile de construcţie a parcurilor eoliene vor avea un impact negativ asupra drumurilor locale,adăugându-se la traficul existent un număr relativ mic de tranzituri, pe o perioadă determinată detimp, ca dezavantaj fiind gabaritul mare al utilajelor de transport.

Realizarea simultană a celor 3 parcuri poate produce un efect negativ asupra aerului prin emisiiletemporare de praf şi noxe în perioada de construcţie provenite de la utilajele şi mijloacele de transportşi contribuie la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Impactul va filocal, reversibil, nesemnificativ, având în vedere că în perioada de construire vor fi utilizate utilajeverificate RAR.

Sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din zona analizată - localitatea Sârbi, comuna Nicorești, județulGalați nu va fi afectată prin impactul generat de către zgomotul produs într-un interval redus de timp,în perioada de construcţie prin implementarea proiectelor simultan în special datorită distanţei faţă dezona locuită (cca 0,7km).

În perioada de funcţionare a tuturor turbinelor eoliene conform proiecţiilor de dispersie a zgomotului înzonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor aflaţi în vecinătatea planului datoritădistanţei relativ mari faţă de zonele locuite, nivelul intensităţii zgomotului situându-se în intervalul de30 – 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond.

Se poate aprecia că între cele 3 parcuri este respectată distanţa reglementată prin Ordinul nr.49/2007, deci putem aprecia un impact cumulativ nesemnificativ.

Pentru o înălţime maximă a pilonului de 49 m aceste zone vor fi: faţă de drumul public de interes national şi judeţean: minim înălţimea pilonului plus

lungimea palei plus 3 m şi nu mai puţin de 50 m faţă de axul drumului; faţă de drumurile comunale şi de exploatare: minim lungimea palei, dar nu mai

puţin de 30 m; faţă de LEA: minim înălţimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m, dar nu mai

puţin de 100 m; faţă de centrale eoliene aparţinând altor ferme eoliene: minim de 7 ori diametrul

rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe direcţiavântului predominant, respectiv minim de 4 ori diametrul rotorului celui mai mareagregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului;

faţă de clădiri locuite: minim de trei ori înălţimea pilonului.

În conformitate cu prevederile art. 1, alin.2, lit. 3 şi alin. 3, din regulamentul aprobat prin Ordinulcomun MAPDR /MAI nr. 897/798/2005, scoaterea din circuitul agricol a terenurilor amenajate culucrări de îmbunătăţiri funciare se face prin Ordin al Directorului executiv al Direcţiei pentruAgricultură şi Dezvoltare Rurală pe baza Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi alMinisterului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.



Metodologia utilizată în evaluarea impactului

Pentru întocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislaţiei învigoare şi literatura de specialitate.

Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.

Impactul prognozat asupra mediului şi măsuri de diminuare a impactului

Protecţia apelor

deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarealegislaţiei în vigoare;

în timpul executării lucrărilor de construcţii, se va interzice depozitarea materialelor pemalurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversărilornecontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pemalurile acestora;

monitorizarea apelor uzate epurate evacuate din staţiile de epurare, astfel încât să seîncadreze în limitele impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cupoluanţi a apelor uzate orăşeneşti şi industriale la evacuarea în receptori naturali – NTPA001/2002.

Protecţia aerului

In perioada realizării construcţiilor prevăzute în PUZ obiectivele trebuie protejate cu plase de protecţiecare să reţină particulele de praf şi să diminueze zgomotul produs de utilajele folosite. Dupăimplementarea planului trebuie impuse şi respectate restricţii legate de nivelul zgomotelor, poluareaaerului datorată maşinilor, utilizarea surselor fixe de poluare.

Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzută de STAS12.574/1987 şi Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, avalorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şioxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbonşi ozonului în aerul înconjurător.

Protecţia solului

In perioada construirii obiectivelor cuprinse în PUZ trebuie să se manipuleze cu grijă materialele deconstrucţie, să nu se depoziteze pe sol. Materialele pulverulente vor fi depozitate în spaţii specialamenajate, astfel încât să nu vină în contact direct cu solul, să nu se împrăştie şi să nu fie antrenatede curenţii de aer.

Deşeurile din construcţii rezultate trebuie colectate corespunzător, astfel încât să se poată realizaeliminarea acestora. Platformele de acces trebuie să fie betonate şi izolate cu borduri.

Măsurile prevăzute sunt:

realizarea lucrărilor de ameliorare şi de stabilizare a terenurilor, pentru a reduce fenomenul deeroziune;

realizarea sistemului de colectare/tratare a apelor uzate menajere pentru diminuareaimpactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol;



implementarea sistemul de gestionare a deşeurilor menajere, pentru diminuarea impactuluigenerat de depozitarea deşeurilor, în depozite neconforme; deşeurile menajere se vordepozita la cel mai apropiat depozit ecologic.

Deşeurile colectate pe amplasament sunt: menajere, comerciale (similare celor menajere), dinambalaje si deseuri din constructii. Se va amenaja punct de colectare a acestor deseuri peamplasament unde se va realiza depozitarea deseurilor pe categorii de deseuri si apoi, prinintermediul firmei de salubrizare cu care se incheie contract de prestari servicii, deseurile sunttransportate la cel mai apropiat depozit de deseuri.

Măsuri de diminuare a efectelor adverse

In etapa de realizare a obiectivelor, impactul asupra factorilor de mediu va fi reprezentat de scurgerilepotenţiale de produse petroliere de la utilajele şi mijloacele auto implicate, de materiale pulverulentede construcţie şi în plus asupra solului se va manifesta şi un impact fizic reprezentat de realizareafundaţiilor, acolo unde este cazul. Ca urmare, în timpul realizării construcţiilor propuse în Plan seimpune cu necesitate izolarea zonelor în care se lucrează. In cazul aerului, impactul va fi determinatde emisia gazelor de eşapament şi de antrenarea potenţială a pulberilor prin acţiunea curenţilor deaer.

Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra aerului atmosferic

în perioada de execuţie a construcţiilor tehnico-edilitare se vor lua măsuri pentru diminuareaemisiilor de praf, zgomot şi vibraţii; acestea sunt: devierea şi fluidizarea traficului, curăţenia pedrumurile publice;

impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de poluanţi atmosferici pentrunoile obiective;

depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise etanşe, conform prevederilor HG nr.856/2002; pentru a se evita descompunerea deşeurilor în timpul iernii şi al verii, generarea denoxe sau mirosuri, operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şitransport al deşeurilor.

Măsuri de diminuare a efectelor asupra solului/ subsolului

Pentru reducerea impactului asupra solului/subsolului, se recomandă realizarea construcţiilor prinafectarea unor suprafeţe de teren cât mai reduse, respectiv strictul necesar.

Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra biodiversităţii

Conform Studiului de evaluare adecvata intocmit pentru Planul Urbanistic Zonal „Parc eolian comunaNicoreşti”, amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 şi 3, judeţul Galaţiamplasamentul studiat nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faunăidentificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie siconservare.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate pe Plan Urbanistic Zonal„Parc eolian comuna Nicoreşti”, amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, T186/2, P 3086/37, Lot 1,2 şi 3, judeţul Galaţi este nesemnificativ, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocupareaanumitor suprafeţe, zgomot etc.).

Cu toate acestea având în vedere că siturile ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071Lunca Siretului Inferior au fost desemnate pentru protejarea si conservarea, inclusiv a speciilor de



vertebrate terestre s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate,identificate in zona de amplasament si vecinatati a obiectivului de investitie.

Aşadar dintre speciile identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare(Directiva habitate; Directiva Păsări, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna):

- Lacerta viridis (guşter): Anexa 4, Directiva Habitate- Lacerta agilis (soparla cenusie), Anexa 4, Directiva Habitate- Buteo buteo (şorecar comun): Convenţia Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II- Falco tinnunculus Linnaeus (vânturel roşu). Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II

Convenţia de la Berna- Perdix perdix Linnaeus (potârniche): Anexa II-1 şi Anexa III-1 din Directiva Păsări- Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări- Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp): Anexa II-2 din Directiva Păsări, Anexa III

Convenţia de la Berna- Hirundo rustica Linnaeus (rândunică). Anexa II Convenţia de la Berna- Parus major Linnaeus (piţigoi mare). Anexa II Convenţia de la Berna- Pica pica Linnaeus (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări- Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări- Sturnus vulgaris Linnaeus (graur). Anexa II-2 din Directiva Păsări- Carduelis carduelis Linnaeus (florinte). Anexa II Convenţia de la Berna- Emberiza citrinella Linnaeus (presură galbenă). Anexa II Convenţia de la Berna

Specificăm că pentru aceste specii, în special exemplare sau grupuri de păsări identificate în zbor,tranzitând sau survolând perimetrul parcului eolian, nu se pot impune anumite măsuri de protectie.Totusi, reieşind din observaţiile realizate recomandăm evitarea factorilor care ar putea influenţanegativ existenţa lor (impact antropic, deranj, zgomot etc.); in perioada cuibaritului se impunecercetarea cu atenţie a perimetrului parcului eolian pentru depistarea de exemplare/cuiburi de păsări.Aceasta operaţiune trebuie realizata de către o firma/persoană specializată in domeniu. În acest sensrecomandăm contactarea Societăţii Ornitologice Române.

Măsuri pentru protejarea pasarilorDin măsuri ce ar reduce impactul turbinelor eoliene cu speciile de păsări enumerăm următoarele:

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare);- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;- Vopsirea in culori vizibile a palelor turbinelor (ex. modele alb-negru; vopsea ce reflecta

lumina ultravioleta);- Folosirea luminii intermitente de culoare rosie;- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări în timpul migratiei si cuibarit

de către personalul obiectivului de investiţie;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de

păsări identificate în zona;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu

perturba păsările;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

In cazul în care în urma monitorizării multianuale asupra impactului operării parcului eolian asuprapopulaţiilor speciilor de păsări din zona studiată (ex. identificarea cazurilor de coliziuni a pasarilor cupalele turbinelor eoliene) se va înainta un program ce va include oprirea temporară a unor turbine sauchiar a intregului parc eolian în anumite intervale de timp (diurne sau orare) din anumite perioade aleanului.



Măsuri pentru protejarea reptilelorPentru speciile de reptile - Lacerta agilis (şopârla cenuşie), Lacerta viridis (guşter), identificate in afarazonei studiate, recomandam:

- evitarea distrugerii suprafeţelor cu vegetaţie spontana de pe marginea drumurilor si acailor de acces in parc;

- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul angajat;- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de

reptile identificate eventual in zona;- desfasurarea activitatilor de construcţie pe suprafetele strict necesare;- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);- reparaţia utilajelor in service-uri specializate, etc.

Măsuri pentru protejarea chiropterelor- reducerea iluminatului nocturn în perioada organizării de şantier în perioada când nu se

lucrează;- inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de

chiroptere identificate eventual in zona;- plasarea de radare în apropierea centralelor eoliene, deoarece radiaţiile electromagnetice

emise de instalaţiile radare îndepărtează chiropterele.

Apreciem că realizarea unei activităţi de monitorizare pe parcursul dezvoltării şi după crearea parculuieolian, ar permite estimarea dimensiunii tipului de impact asupra populaţiilor de chiroptere din acestperimetru şi împrejurimile sale.

Concluzie

Realizarea obiectivelor propuse în P.U.Z. nu va afecta factorii de mediu (apă, aer, sol, biodiversitate,peisaj, sănătatea populaţiei) de pe teritoriul Planului. Dimensionarea viitoarelor construcţii tehnico-edilitare trebuie să ţină cont de specificul terenurilor şi de regimul pluvial din zona comunei Nicoreşti.

In perioada ulterioară etapei de realizare a obiectivelor din PUZ se va îmbunătăţi calitatea factorilor demediu aer, sanatatea populaţiei. Implementarea obiectivelor Planului, nu va avea efecte negativeasupra mediului, dacă se va respecta legislaţia în vigoare privind protecţia mediului.

Obiectivele PUZ-ului au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi starea de sănătate apopulaţiei. Măsurile propuse în raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelorrealizării/implementării PUZ asupra factorilor de mediu. Pentru realizarea în viitor a unor proiecte cupotenţial impact asupra mediului pe amplasamentul studiat va fi necesar, înainte de a începeconstruirea acestora, să se solicite la autoritatea competentă de mediu Galaţi emiterea avizului şi/sauacordului de mediu.

Glosar de termeni - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

Certificatul de Urbanism (C.U.) şi cum se obţine acesta - Certificatul de Urbanism este un act publicemis de autorităţile administratiei publice locale, prin care se fac cunoscute solicitantului elementelecare caracterizează regimul juridic, economic şi tehnic al unui imobil, stabilite prin evidenţele existenteşi documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului - spre exemplu : caracteristicile zonei în carese găseşte amplasamentul, cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite (înălţimea maximă aclădirii, procentul de teren ce poate fi ocupat de clădire, retragerile faţă de limita proprietăţii etc.),precum şi lista avizelor şi acordurilor necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construcţii(definiţie cuprinsă în Ghidul privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism,conform Ordinului nr. 1943 /2002, art. 27).



Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupraterenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.

Coeficientul de Utilizare al Terenului ( prescurtat spus C.U.T.-ul) Coeficientul de Utilizare al Terenuluisau CUT-ul exprima raportul dintre Suprafaţa Construită Desfăşurată a tuturor nivelurilor (SD) şisuprafaţa terenului (S).

Condiţii de alegere a terenului :

Terenul trebuie să îndeplinească câteva reguli pentru a putea construi.

Terenul trebuie să fie în intravilanul localităţii. Poziţia acestuia în extravilan presupuneintroducerea în prealabil în intravilan prin aprobarea de către Consiliul Local a unui PUZ.

Terenul trebuie să nu fie în circuitul agricol. Atenţie! Un teren poate să fie în circuitulagricol, deşi este în intravilan, scoaterea sa din circuitul agricol fiind extrem de anevoioasă.

Terenul trebuie să aibă o cale de acces auto şi pietonală din drumurile publice. Prinregulamente, aceasta este stabilită la 4 metri lăţime.

Terenul trebuie să aibă destinaţia conformă cu ceea ce dorim să construim. Deşi esteterenul nostru, nu putem construi un imobil cu 5 etaje pe acesta decât dacă regulamentulpermite în mod expres acest fapt. De asemenea, în zonele destinate locuinţelor, nu putemrealiza hale de depozitare, unităţi de producţie, etc. Pentru a afla care este destinaţiaterenului, în conformitate cu regulamentul local de urbanism, trebuie să obţinemun Certificat de Urbanism care specifică aceste date.

Terenul trebuie să aibă asigurate utilităţile pentru alimentarea cu energie electrică, gaze,apă, canalizare, etc. Dacă alimetarea cu apă se poate realiza în regim local (cu puţ forat),iar canalizarea cu un bazin septic vidanjabil, energia electrică este absolut indispensabilă.Prin lege sunt interzise construcţiile în zonele fără utilităţi, dacă reţelele edilitare nu suntconstruite de către municipalitate sau pe cont propriu.

Terenul trebuie să aibă forma şi dimensiunile minime pentru fiecare funcţiune în parte:deschiderea sa (lăţimea la strada) să permită retragerile spre vecini în conformitate curegulamentul local, iar suprafaţa acestuia, corelată cu procentul de ocupare la sol (POT) şicu coeficientul de utilizare al terenului (CUT) să permită construcţia a ceea ce dorim.

Planul Urbanistic Zonal (prescurtat P.U.Z.) - Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care arecaracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate(acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc.) şiasigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG – ului localităţii dincare face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism(permisiuni şi resticţii) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor dinzona studiată (PUZ – ul reprezintă o fază premergătoare realizării investiţiilor, prevederile acestuiarealizându-se etapizat în timp, funcţie de fondurile disponibile).

Procentul de Ocupare al Terenului (prescurtat P.O.T.)

- Procentul de Ocupare al Terenului sau POT -ul exprimă raportul dintre Suprafaţa Construită la Sol(SC) şi Suprafaţa Terenului considerat (S) înmulţit cu 100 (ex. POT = 15 %); POT – ul genereazăastfel suprafaţa construită la sol maxim posibilă raportată la suprafaţa terenului (ex. în cazul în careprin Certificatul de Urbanism se specifică un POT de 50 %, atunci vom putea construi pe jumătate dinsuprafaţa lotului).

- Procentul de Ocupare al Terenului (POT -ul) se stabileşte funcţie de destinaţia zonei în careurmează a fi amplasată construcţia şi funcţie de condiţiile de amplasare în teren. Procentul deOcupare al Terenului (POT) se completează cu Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT), cu



Regimul de Aliniere la stradă şi cu Regimul de înălţime, şi formează un ansamblu de valori obligatoriiîn autorizarea executării construcţiilor, de care orice proprietar şi orice arhitect trebuie să ţină cont.

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unitateaadministrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora sepoate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regulă intravilanul se compune din mai multetrupuri (sate sau localităţi suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unităţii de bază(municipiu, oraş, comună) şi limita teritoriului intravilan.

Zonă de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protecţiazonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a deşeurilor, puţuri seci,cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).

Zonă protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unorresurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care, prin documentaţiile deamenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecţie a acestora prindistanţă, funcţionalitate, înălţime şi volum.

Bibliografie

1. Starea mediului judeţul Galaţi;

2. Legislaţia orizontală;

3. European Integrated Pollution Prevention and Control Bureau (EIPPCB), Reference Document onthe General Principles of Monitoring, July 2003, Bref 07.03;

4. S.C. CONSPROIECT S.A. Galaţi – PUZ – Parc eolian comuna Nicoreşti;

5. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică,Bucureşti, 1997 ;

6. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, Bucureşti, 2002 ;

7. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general, Editura Tehnică,Bucureşti, 1995;

8. I. Sircu – Geografia fizică a R.S.R., Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971;

9. Al. Roşu – Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1973;

10. Al. Roşu, I. Ungureanu – Geografia mediului înconjurător, Editura didactică şi pedagogică,Bucureşti, 1977;

11. 7. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală,Bucureşti, 1978;

12. I. Bica - Elemente de impact asupra, Editura MATRIXROM, Bucureşti 2000.



13. Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică, Bucureşti, 1982);

14. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară,Bucureşti, Facultatea de Imbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului - Influenţa poluanţilor dingospodăriile individuale asupra calităţii apei de alimentare din zonele rurale;

15. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi Ingineriamediului, Bucureşti 1991.

16. Sorin Geacu – Judetul Galati, Dictionar de geografie fizica, ed. CD Press Bucuresti 2007

ANEXE

Anexa nr. 1 – Plan de încadrare în zonă

Anexa nr. 2 – Situaţia existentă

Anexa nr.3 – Reglementări urbanistice – zonificare

AVIZE

RAPORT DE MEDIU – P.U.Z. PARC EOLIAN, COMUNA...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU – P.U.Z. PARC EOLIAN, COMUNA...