Studiu Impact Parc Eolian Faurei

Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0

pag. 1/67

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI PENTRU REALIZAREA UNUI PARC

EOLIAN IN ZONA FĂUREI - JUD. BRĂILA

2008


pag. 2/67

PAGINA DE SEMNĂTURI

Intocmit Verificat

Compartiment elaborator

Cap. Numele Semnătura Numele Semnătura

CER-LE 1-8 Adina STĂNCULEA

CER-LE 1-8 Cristian JALBĂ

Gheorghe PĂUNA


pag. 3/67

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE ------------------------------------------------------------------------- 4 1.1. Titularul proiectului ----------------------------------------------------------------------------- 4 1.2. Elaboratorul studiului de evaluare a impactului -------------------------------------- 4 1.3. Denumirea proiectului-------------------------------------------------------------------------- 4 1.4. Descrierea proiectului -------------------------------------------------------------------------- 4 1.5. Durata etapei de funcŃionare----------------------------------------------------------------- 7 1.6. Materiile prime, substanŃele sau preparatele chimice ------------------------------ 7 1.7. PoluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea propusă. ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 8 2. PROCESE TEHNOLOGICE----------------------------------------------------------------------11 2.1. Istoric------------------------------------------------------------------------------------------------11 2.2. Premise ---------------------------------------------------------------------------------------------13 2.3. Procese tehnologice de producŃie --------------------------------------------------------15 2.4. ActivităŃi de dezafectare. ---------------------------------------------------------------------27 3. DEŞEURI -------------------------------------------------------------------------------------------28 3.1. Perioada de exploatare a parcului eolian. -------------------------------------------------28 3.2. Perioada de construcŃie a parcului eolian-------------------------------------------------29 4. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE-------------------------------30 4.1. Apa ---------------------------------------------------------------------------------------------------31 4.2. Aer----------------------------------------------------------------------------------------------------33 4.3. Sol ----------------------------------------------------------------------------------------------------37 4.4. Geologia subsolului----------------------------------------------------------------------------40 4.5. Biodiversitatea -----------------------------------------------------------------------------------41

4.5.1. ConsideraŃii privind impactul turbinelor eoliene asupra avifaunei----------41 4.5.2. Date privind biodiversitatea zonei propuse pentru amplasarea parcului eolian ------------------------------------------------------------------------------------------------------43

4.5.2.1. Flora şi vegetaŃia zonei studiate ------------------------------------------------------45 4.5.2.2. Fauna zonei studiate---------------------------------------------------------------------49 4.5.2.3. Avifauna zonei studiate------------------------------------------------------------------50

4.5.3. Concluzii privind biodiversitatea zonei propuse pentru amplasarea parcului eolian -----------------------------------------------------------------------------------------51

4.6. Peisajul ---------------------------------------------------------------------------------------------52 4.7. Mediul social si economic -------------------------------------------------------------------53 4.8. CondiŃii culturale şi etnice, patrimoniul cultural -------------------------------------56 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ---------------------------------------------------------------57 6. MONITORIZAREA-------------------------------------------------------------------------------59 7. SITUAłII DE RISC -------------------------------------------------------------------------------60 8. REZUMAT ------------------------------------------------------------------------------------------61


pag. 4/67

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

− Societatea comercială: S.C. ALIZOR ELIN S.R.L.

− Adresa: Str. Ana Ipătescu, nr. 58, Moreni, jud. DâmboviŃa

− Telefon/fax: 021 3216419

− Nr. înmatriculare R.C.: J15/657/2004

− Persoana de contact: Marian Zorilă - Director General

1.2. Elaboratorul studiului de evaluare a impactului

− S.C. Filiala ICEMENERG S.A. Bucureşti

− Adresa: Bd. Energeticienilor nr. 8, sector 3, Bucureşti;

− telefon: 021 346 06 91, fax: 021 346 03 84

− Persoana de contact: Gheorghe Păuna

1.3. Denumirea proiectului

"Parc eolian - Făurei, judeŃul Brăila "

1.4. Descrierea proiectului

Proiectul vizează realizarea unui parc eolian, pe o zonă situată în apropierea

localităŃii Făurei - judeŃul Brăila, pe malul sudic al râului Buzău, într-o zonă plană,

protejată la nord de un dig de lunca Buzăului şi de un şanŃ de drenaj al apelor de

infiltraŃie. În jurul locaŃiei se află mari suprafeŃe cu terenuri agricole.

Parcul eolian va ocupa o suprafaŃă totală de aproximativ 938 ha, fiind alcătuit

dintr-un număr de 50 turbine eoliene. Coordonatele geografice ale amplasamentului (în

nordul acestuia, unde este amplasat stâlpul de măsură a potenŃialului eolian) sunt

45o 07’47,9” latitudine nordică şi 27° 16’ 39,6” longitudine estică.


pag. 5/67

Accesul în zonă se poate face pe drumului naŃional DN 2B ce leagă Buzǎul de

Brǎila, amplasamentul situându-se la cca. 40 km est de oraşul Buzǎu şi 65 km la vest

faŃǎ de oraşul Brǎila. Din DN 2B în dreptul localităŃii Făurei se merge spre N pe DJ 203

A spre localitatea Vişani cca. 5 km, apoi accesul spre terenul propus pentru amplasarea

viitorului parc eolian se face pe drumul de Ńară care ajunge în SV amplasamentului.


pag. 6/67

Finalizarea şi punerea în funcŃiune a parcului eolian va permite valorificarea

potenŃialului eolian al zonei, cu consecinŃe benefice asupra factorilor de mediu,

prin înlocuirea energiei electrice produse în instalaŃiile termoenergetice. Parcul

eolian va fi realizat prin montarea a 50 turbine eoliene GE 2,5 xl - 85 m cu o putere de

2,5 MW produse de firma GENERAL ELECTRIC, puterea electrică totală instalată fiind

de 125 MW.

Derularea proiectului va include următoarele etape:

� Iulie 2008 – Iulie 2009 - Masuratori pentru determinarea potentialului eolian

pe amplasament;

� Octombrie 2008 – Noiembrie 2009 - Realizare studiu de fezabilitate, Studiu

de solutie de conectare la retea, Proiect tehnic, obtinerea tuturor autorizatiilor

necesare pentru realizarea proiectului;

� Decembrie 2009 - Începerea activităŃilor privind amenajarea zonei si

instalarea si conectarea la sitemul energetic national a primelor turbine

eoliene;

� Ianuarie 2010 – Decembrie 2012 - Punerea în functiune a turbinelor eoliene.


pag. 7/67

1.5. Durata etapei de funcŃionare

Conform specificaŃiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaŃă a unei turbine

eoliene este de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de utilizare nu este

atinsă deoarece evoluŃia exponenŃială a realizărilor tehnologice în domeniu, impune din

considerente tehnico-economice retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de

expirarea duratei normate de viaŃă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente sunt

înlocuite cu turbine eoliene de ultimă generaŃie, care permit creşterea gradului de

valorificare a potenŃialului eolian (majorarea producŃiei de energie electrică pe

amplasament).

Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de echipamente

pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este evidenŃiată de

performanŃele noilor generaŃii de turbine eoliene. Valorificând experienŃa acumulată în

exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de echipamente eoliene au îmbunătăŃit

caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene de ultimă generaŃie şi sub aspectul

minimizării şi chiar eliminării impactului negativ asupra factorilor de mediu sau a

activităŃilor socio-economice desfăşurate în zona amplasamentului.

1.6. Materiile prime, substanŃele sau preparatele chimice

ProducŃia de energie electrică pe amplasament este realizată în totalitate pe

baza conversiei energiei eoliene (puterea vântului), prin antrenarea palelor rotorului

turbinei eoliene.

În componenŃa turbinelor eoliene intră şi o serie de materiale auxiliare, care au

scopul de a asigura funcŃionarea în condiŃii optime de fiabilitate a ansamblului. Astfel,

echipamentele eoliene au în componenŃă sisteme de transmitere şi transformare a

parametrilor energiei (cutie de viteză, generator electric), care necesită răcire sau

ungere. În procesele de răcire şi ungere sunt utilizate o serie de substanŃe şi preparate

chimice precum: ulei (pentru ungerea şi răcirea cutiei de viteze) şi apă (pentru răcirea

generatorului electric). Aceste substanŃe nu sunt consumabile, ele fiind vehiculate în

circuite închise şi etanşe care împiedică scurgerea acestora în exterior.

Dintre substanŃele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact potenŃial

asupra mediului îl poate avea doar uleiul din unitatea hidraulică, dar cantitatea aflată în

circuit este relativ mică. Astfel, unitatea hidraulică a unei turbine eoline Vestas tip V90-

3,0 MW (cele mai mari din gamă) conŃine circa 0,16 m3 (160 litri) de ulei.


pag. 8/67

Lichidele din circuitele hidraulice sunt vehiculate în instalaŃii etanşe, prevăzute cu

dispozitive de identificare a scăpărilor accidentale şi de oprire în condiŃii de siguranŃă a

echipamentelor. Periodic sau atunci când condiŃiile tehnice de exploatare o impun,

aceste substanŃe sunt înlocuite în cadrul lucrărilor de revizii/reparaŃii, conform unor

proceduri tehnice stabilite şi utilizând echipamente speciale. Lichidele uzate colectate în

recipiente etanşe sunt recondiŃionate/valorificate/eliminate prin agenŃi economici

specializaŃi şi autorizaŃi în acest domeniu.

1.7. PoluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi

de activitatea propusă.

Singurul poluant fizic sau biologic generat de activitatea ce urmează să se

desfăşoare pe viitorul amplasament al parcului eolian este zgomotul.

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcŃionale din mediul

urban, în conformitate cu prevederile STAS 10009/88 - "Acustica în construcŃii. Acustica

urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot", sunt următoarele:

- parcuri zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic - 45 dB(A);

- incinte de şcoli, creşe, grădiniŃe, spaŃii de joacă pentru copii - 75 dB(A);

- pieŃe, spaŃii comerciale, restaurante în aer liber - 65 dB(A);

- incinte industriale - 65 dB(A).

Nivelul de zgomot in functionare al turbinelor eoliene GE 2,5 XL este mai mic de

105 dB(A), conform datelor producatorului turbinelor eoliene(General Electric).

DistanŃa minimă de amplasare a turbinelor eoliene faŃă de zonele

rezidenŃiale va fi de 500 de metri (conform experienŃei Ńărilor europene în care

funcŃionează parcuri eoliene). Astfel, nivelului de zgomot la nivelul zonelor

rezidenŃiale nu va depaşi valoarea admisa de 45 dB (A).

La alegerea amplasamentului propus pentru realizarea parcului eolian s-au avut

în vedere următoarele criterii:

– existenŃa unui potenŃial eolian valorificabil, care să asigure eficienŃa investiŃiei;

– reducerea impactului asupra factorilor de mediu, prin amplasarea în afara

ariilor de protecŃie naturală, utilizarea unor tehnologii şi materiale de ultimă

generaŃie "prietenoase" faŃă de mediu;

– existenŃa în zonă a unor reŃele de transport a energiei electrice, care să

permită racordarea în condiŃii optime la Sistemul Energetic NaŃional, astfel


pag. 9/67

încât necesarul de zone noi pentru amplasarea unor echipamente electrice să

fie minim;

– existenŃa unei infrastructuri rutiere, care să asigure accesul în zonă, astfel

încât necesarul de noi căi de acces să fie minim, în scopul minimizării

impactului asupra mediului generat de construcŃia acestora;

– existenŃa în zonă a unui potenŃial de forŃă de muncă calificată, care să

permită realizarea şi exploatarea în condiŃii optime a parcului eolian.

Amplasamentul propus pentru realizarea parcului eolian se află situat pe malul

sudic al râului Buzău, într-o zonă plană, protejată la nord de un dig de lunca Buzăului şi

de un şanŃ de drenaj al apelor de infiltraŃie. În jurul locaŃiei se află mari suprafeŃe cu

terenuri agricole.


pag. 10/67

DistanŃele (măsurate în linie dreaptă) dintre punctele extreme ale

amplasamentului şi cele mai apropiate localităŃi (cea mai apropiată casă) sunt:

- spre S - satul Horia - cca. 750 m;

- spre S - Surdila Găiseanca - cca. 2 km;

- spre E - satul Filipeşti - cca. 2 km;

- spre N - satul Vişani - cca. 2 km.

Precizăm că este vorba de distanŃele dintre limitele amplasamentului şi cea mai

apropiată locuinŃă din localităŃile menŃionate mai sus, turbinele eoliene urmând a fi

amplasate la cca. 200-300 m, în interiorul amplasamentului.


pag. 11/67

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Istoric

Din cantitatea totală de energie solară care ajunge pe Terra circa 25% se disipă

în atmosferă, transformându-se în energie eoliană. DiferenŃa de temperatură dintre

diferite regiuni ale Terrei şi variaŃia de temperatură a aerului pe verticală, conduce la

formarea unor zone cu presiuni barometrice diferite şi implicit la deplasarea unor mase

enorme de aer.

Încă din antichitate forŃa vântului a fost folosită pentru propulsia navelor maritime

sau pentru pomparea apei şi măcinarea grânelor.

Primele mori de vânt sunt atestate ştiinŃific în Asia Mică şi apoi în China. Cea mai

veche însemnare transmisă până în zilele noastre apare într-o colecŃie de legi emisă de

regele Hamurabi al Babilonului (1793-1750 î.e.n.). Începând cu sec. II î.e.n. acestea

pătrund în nordul Africii şi apoi, prin intermediul popoarelor arabe, ajung în Europa (sec.

XI).

În insulele Mării Egee există mori de vânt greceşti care sunt construcŃii masive în

piatră de acum 2000 de ani. Remarcabilă este fixarea simplă, din punct de vedere

static, a pânzelor. Pentru îmbunătăŃirea curentului incident, axa roŃii de vânt era

înclinată cu 10º- 20º, astfel încât în poziŃia cea mai de jos palele erau mai depărtate faŃă

de turnul morii, de aceea se presupune că grecii aveau anumite cunoştinŃe privind

mişcarea aerului.

Chinezii foloseau turbine eoliene cu pânze de catarg pentru pomparea apei de

mare în vederea obŃinerii sării. Pentru prima dată apare la ei o turbină eoliană cu ax

vertical, independentă de direcŃia vântului, dar cu randament mic.

În Europa centrală medievală în secolul al XI-lea morile de vânt erau atât de

răspândite, încât Ńineau de viaŃa zilnică. Morile de vânt erau în principal de două tipuri:

– moara germană (apărută în 1400) care se putea roti pe o capră, elicea

avea 6 pale dreptunghiulare, confecŃionate la început din scânduri de

lemn, apoi din pânză de catarg întinsă.

– moara olandeză.


pag. 12/67

Moara de vânt olandeză este mai perfecŃionată decât cea germană, orientarea

după vânt făcându-se mai uşor.

Moara de vânt a preocupat mult oamenii din Renaştere şi din perioada

următoare, eliberarea palelor eoliene de direcŃia vântului fiind unul din punctele

esenŃiale ale studiilor şi încercărilor lor.

La mijlocul secolului XIX în S.U.A. apare “roata fermierului” (un rotor multipală de

mici dimensiuni) care iniŃial a fost utilizată pentru pomparea apei, apoi începe să fie

utilizată pentru producerea de energie electrică prin cuplarea cu un generator electric.

Secolul al XIX-lea s-a caracterizat aproape exclusiv prin îmbunătăŃirea formei palelor.

După cel de-al doilea război mondial a crescut interesul faŃă de turbinele eoliene

apărând institute specializate şi construindu-se multe alte turbine pentru scopuri

practice. De menŃionat anul 1955, când în Germania s-a construit o turbină eoliană de

100 kW instalată pe un turn de 22 m înălŃime.

Pe teritoriul României primele mori de vânt datează din sec. XIII. La sfârşitul

secolului XIX, în Dobrogea şi Moldova funcŃionau aproape 1000 de mori, un număr

mare de mori existând şi în Muntenia, Transilvania şi Banat.


pag. 13/67

2.2. Premise

Dezvoltarea industrială a societăŃii umane a fost condiŃionată de utilizarea ca

sursă de energie a combustibililor fosili, politica energetică extensivă bazându-se pe

descoperirea unor noi depozite naturale de carbune, ŃiŃei şi gaze naturale.

Epuizarea zăcămintelor de combustibili fosili exploatate şi reducerea numărului

celor noi descoperite a condus în deceniul al şaptelea al sec. XX la apariŃia primei crize

energetice la nivel mondial. Semnalul de alarma tras de specialişti a condus la

adoptarea următoarelor măsuri politico-economice:

– trecerea la o politică energetică intensivă, bazată pe utilizarea eficientă a

surselor de energie;

– dezvoltarea tehnologiilor nucleare pentru producerea în scopuri paşnice a

energiei electrice, ca o alternativă la combustibilii fosili;

– redescoperirea surselor de energie regenerabilă şi nepoluantă, prin

dezvoltarea unor tehnologii eficiente de valorificare a potenŃialului existent

(solar, hidro şi eolian).

Tot în aceasta perioadă, o serie de specialişti au atras atenŃia asupra unui alt

aspect al utilizării combustibililor fosili ca sursă de energie şi anume, pericolul producerii

unor schimbări climatice la nivel mondial, ca urmare a emisiei în atmosferă a unor

cantităŃi masive de gaze cu efect de seră, rezultate în procesele de ardere. Lipsa unor

tehnologii alternative eficiente şi dorinŃa socio-politică de menŃinere a unui ritm de

dezvoltare ascendent al economiei mondiale nu a permis utilizarea pe scară largă a

surselor de energie regenerabilă.

Totuşi, activitatea de cercetare aplicativă în domeniul valorificării surselor de

energie regenerabilă a început să fie dezvoltată şi susŃinută financiar, prin politici

energetice guvernamentale sau ale marilor agenŃi economici din domeniul energiei.

În prezent, tot mai mult specialişti sunt de acord cu existenŃa unei relaŃii de

determinare între arderea combustibililor fosili şi apariŃia schimbărilor climatice, inclusiv

a fenomenelor meteorologice extreme.

Impactul asupra factorilor de decizie guvernamentali este evidenŃiat de

încheierea în Decembrie 1997 a unui acord internaŃional privind mediul, negociat de

160 de Ńări şi cunoscut sub numele de Protocolul de la Kyoto. Acordul prevede

reducerea emisiilor poluante a Ńărilor industrializate cu 5,2% în perioada 2008-2012 în

comparaŃie cu anul 1990.


pag. 14/67

Preocuparea Ńărilor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea

independenŃei energetice şi dezvoltare durabilă, în principal prin utilizarea unor surse de

energie regenerabilă şi nepoluantă, este reflectată în cadrul legislativ adoptat. Astfel,

unul din cele mai importante acte legislative în domeniu este Directiva 2001/77/EC din

27 septembrie 2001 privind Promovarea energiei electrice produsă din surse

regenerabile de energie, pe piaŃa unică de energie. Directiva stabileşte printre altele

direcŃiile de acŃiune în vederea atingerii unei Ńinte de 20% energie produsă din surse

regenerabile, în totalul de energie electrică la nivelul anului 2020.

Energia eoliană este una din principalele surse de energie regenerabilă, fiind

valorificată pe scară largă în majoritatea Ńărilor din Uniunea Europeană. La sfârşitul

anului 2007 erau instalate următoarele capacităŃi de producere a energiei electrice prin

conversia energiei eoliene (sursă EurObserv'ER 2008):

łara 2006 2007 Germania 20621,9 22246,9 Spania 11630,2 15145,1 Danemarca 3135,0 3132,1 Italia 2123,4 2726,1 FranŃa 1736,9 2455,1 Marea Britanie 1961,4 2388,4 Portugalia 1681,0 2149,6 Olanda 1558,9 1747,0 Austria 964,5 981,5 Grecia 746,5 871,0 Irlanda 746,0 803,4 Suedia 519,0 653,0 Belgia 194,3 286,9 Polonia 152,6 262,0 Finlanda 86,0 110,0 Cehia 43,5 100,0 Ungaria 61,0 65,0 Lituania 26,2 60,8 Estonia 32,0 56,0 Luxemburg 35,3 35,3 Bulgaria 32,0 32,0 Letonia 27,0 27,0 Romania 3,0 7,6 Slovacia 5,2 5,2 Slovenia 0,0 0,0 Cipru 0,0 0,0 Malta 0,0 0,0 TOTAL 48122,7 56346,9


pag. 15/67

După cum se observă în tabelul de mai sus, la nivelul anului 2007 din totalul

puterii instalate la nivel mondial circa 70% se află în Europa, unde erau instalate

aproximativ 85000 de turbine eoliene cu o putere electrică totală de circa 57000 MW.

În scopul îndeplinirii angajamentelor asumate prin semnarea Protocolului de la

Kyoto privind protecŃia mediului şi a prevederilor Directivei 2001/77/EC (implementată

prin HG nr. 443/2003), România a adoptat Strategia de valorificare a surselor

regenerabile de energie. Obiectivele urmărite prin Strategie sunt: promovarea,

valorificarea şi folosirea crescândă a noilor surse regenerabile de energie, prin

intermediul proiectelor care vizează realizarea instalaŃiilor care au ca scop valorificarea

şi folosirea surselor regenerabile de energie nefosile.

Studiile de specialitate şi analizele efectuate în ultimii ani au identificat un

potenŃial eolian în România de circa 8000 GWh/an. Conform listei producătorilor de

energie electrică din surse regenerabile de energie calificaŃi pentru producŃie prioritară

de energie electrică în anul 2007, energia eoliana va fi valorificată prin instalaŃii

energetice pentru valorificarea energiei eoliene cu o putere electrică totală instalată de

6,75 MW.

2.3. Procese tehnologice de producŃie

Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul parcului eolian

(zona Făurei, judeŃul Brăila) va fi producerea energiei electrice prin valorificarea forŃei

vântului (potenŃialul eolian). În acest scop pe o suprafaŃă de 938 ha vor fi montate un

număr de 50 turbine eoliene GE 2,5 XL - 85 m, cu o putere electrică unitară de 2,5

MW, parcul eolian urmând a avea o putere electrică instalată de 125 MW.

Având în vedere caracteristicile tehnico-constructive similare ale diferitelor tipuri

de turbine eoliene, modificarea în faza de proiect tehnic a tipului şi puterii turbinelor

eoliane instalate nu va conduce la modificări în ceea ce priveşte impactul asupra

factorilor de mediului.

Structura generală a unui grup eolian este următoarea:

� fundatie - asigura rezistenta mecanica a grupului eolian;

� pilon de susŃinere cu o înălŃime suficient de mare pentru a evita curenŃii de

aer turbionari din zona solului, care ar putea influenŃa performanŃele de

funcŃionare ale echipamentului;

� carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului care contine

echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi

echipamente de măsură, control şi automatizare;


pag. 16/67

� rotor compus din pale (forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura

forta de rotatie necesara).

Structura generală a unui grup eolian

Cateva dintre partile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate in figura de

mai jos:

Principalele parti componente ale unei turbine eoliene


pag. 17/67

În principiu, cele mai importante parti componente ale turbinelor eoliene, sunt:

– butucul rotorului;

– paletele;

– nacela;

– pilonul;

– arborele principal (de turatie redusa);

– multiplicatorul de turatie cu roti dintate;

– dispozitivul de franare;

– arborele de turatie ridicata;

– generatorul electric;

– sistemul de racire al generatorului electric;

– sistemul de pivotare;

– girueta;

– anemometrul;

– sistemul de control (controller).

Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei si este montat

pe arborele principal al turbinei eoliene.

Paletele reprezinta unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor

eoliene si impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, paletele sunt

realizate cu aceleasi tehnologii utilizate si in industria aeronautica, din materiale

compozite, care sa asigure simultan rezistenta mecanica, flexibilitate, elasticitate si

greutate redusa. Uneori se utilizeaza la constructia paletelor si materiale metalice sau

chiar lemnul.

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se monteaza in

interiorul acesteia si anume: arborele principal, multiplicatorul de turatie, dispozitivul de

franare, arborele de turatie ridicata, generatorul electric, sistemul de racire al

generatorului electric si sistemul de pivotare.

Pilonul are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul in vederea

exploatarii si executarii operatiilor de intretinere, respectiv reparatii. In interiorul pilonilor

sunt montate atat reteaua de distributie a energiei electrice produse de turbina eoliana,

cat si scarile de acces spre nacela.

Arborele principal al turbinelor eoliene are turatie redusa si transmite miscarea

de rotatie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turatie cu roti dintate. In functie de

tipul turbinei eoliene, turatia arborelui principal poate sa varieze intre 20 - 400 rot/min.


pag. 18/67

Multiplicatorul de turatie cu roti dintate are rolul de a mari turatia de la valoarea

redusa a arborelui principal, la valoarea ridicata de care are nevoie generatorul de

curent electric.

Dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta si se monteaza pe arborele

de turatie ridicata, intre multiplicatorul de turatie si generatorul electric. Viteza de rotatie

a turbinei este mentinuta constanta prin reglarea unghiului de inclinare a paletelor in

functie de viteza vantului si nu prin franarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul

de franare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai in cazul in

care mecanismul de reglare a unghiului de inclinare a paletelor nu functioneaza corect,

sau pentru franarea completa a turbinei in cazul in care se efectueaza operatii de

intretinere sau reparatii.

Arborele de turatie ridicata denumit si arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a

transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie la generatorul electric. Turatia acestui

arbore, ca si cea a generatorului electric, are valori intre 1200 -1800 rot/min.

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de

turatie ridicata al turbinei eoliene, in energie electrica. Spirele rotorului se rotesc in

campul magnetic generat de stator si astfel, in spire se induce curent electric. Exista

atat generatoare electrice care furnizeaza curent continuu (de regula pentru aplicatii

casnice si turbine de dimensiuni reduse), cat si generatoare electrice cu curent

alternativ intr-o gama extrem de variata de puteri.

Sistemul de racire al generatorului electric preia excesul de caldura produs in

timpul functionarii acestuia. Racirea poate fi asigurata de un ventrilator centrifugal, iar

generatoarele de putere mai redusa au racirea asigurata de ventilatoare axiale. Uneori

sistemul de racire a generatoarelor electrice este proiectat sa functioneze cu apa de

racire, caz in care exista un circuit suplimentar pentru racirea apei.

Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei

dupa directia vantului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de

pivotare si elementul de transmisie a miscarii. Ambele componente au prevazute

elemente de angrenare cu roti dintate. Acest mecanism este antrenat in miscare cu

ajutorul unui sistern automatizat, la orice schimbare a directiei vantului, sesizata de

girueta.

Girueta este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa

directia vantului. La schimbarea directiei vantului girueta comanda automat intrarea in

functiune a sistemului de pivotare al turbinei. In cazul turbinelor de dimensiuni reduse,


pag. 19/67

nacela este rotita automat dupa directia vintului cu ajutorul giruetei, fara a fi necesara

prezenta unui sistem suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru masurarea vitezei vantului. Acest aparat

este montat pe nacela si comanda pomirea turbinei eoliene cand viteza vantului

depaseste 3 - 4m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene cand viteza vantului depaseste 25

m/s.

Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel putin in

cazul turbinelor de puteri mari, este integrat intr-o retea de calculatoare, care

controleaza buna functionare a tuturor componentelor. De regula controler-ul este

amplasat in nacela, iar aIte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor.

Caracteristicile tehnice ale turbinei eoliene GE 2,5 XL General Electric sunt

următoarele:

– turnul de susŃinere cu o înălŃime de 85 m este realizat din module metalice,

protejat împotriva coroziunii. Turnul are o formă conică cu diametrul la baza

de 4,26 m, iar diametrul la vârf de 2,5 m;

– nacela are o lungime de 12 m, lăŃimea de 3,6 m şi înălŃimea de 3,6 m, este

realizată din fibră de sticlă, are o greutate de cca. 70 t;

– rotorul are un diametru de 100 m şi o greutate de 36 t; turaŃia rotorului este

cuprinsă în intervalul 10-20 rotaŃii/min;

– rotorul este prevăzut cu 3 pale (cu o lungime de cca. 50 m şi o greutate de

aprox. 8 t), suprafata măturată de pale fiind de 7854 m2;

– puterea instalată 2,5 MW;

– tensiunea electrică la bornele generatorului 690V;

– viteza vântului minimă 3,5 m/s, nominală 12,5 m/s; maximă 25 m/s;

– greutatea totală: 270-320 t, în funcŃie de înălŃimea turnului.


pag. 20/67

Turbine eoliene model GE 2,5 XL

Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul. Datorită formei

aerodinamice, rotorul, amplasat în faŃa nacelei, se roteşte sub acŃiunea vântului,

transformând energia eoliană (mişcarea aerului) în energie mecanică de rotaŃie.

Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu răşină şi fibre de

carbon, fixate pe un butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului

permite modificarea automată a unghiului de atac al palei cu până la 95º, în funcŃie de

condiŃiile meteorologice specifice.

Palele sunt proiectate şi realizate astfel încât să asigure maximizarea

randamentului de transformare a energiei eoliene în energie mecanică şi minimizarea

zgomotului şi a fenomenului de reflexie a luminii.

Echipamentele amplasate în nacelă asigură conversia energiei mecanice

transmisă de rotor în energie electrică, asigură orientarea pe direcŃia vântului şi

funcŃionarea turbinei în condiŃii de siguranŃă.


pag. 21/67

Sistemele de automatizare permit alarmarea locală şi la distanŃă a operatorilor şi

dacă este cazul, oprirea automată în condiŃii de siguranŃă a turbinei eoliene, pentru

prevenirea distrugerii echipamentelor.

În scopul prevenirii unor poluări accidentale ale solului circuitul hidraulic este

prevăzut cu un sistem de colectare a scăpărilor accidentale de lichid. Simultan cu

detectarea scurgerilor intră în funcŃiune un sistem de protecŃie, care asigură oprirea

automată în condiŃii de siguranŃă a turbinei eoliene.

Nacela este echipată cu două accelerometre pentru controlul oscilaŃiilor

transversale şi longitudinale.

Sistemul de monitorizare este dotat cu senzori pentru: măsurarea condiŃiilor

climatice (direcŃia, viteza şi temperatura vântului), parametri de funcŃionare a turbinei

(temperaturi, nivelul şi presiunea uleiului, nivelul apei de răcire, vibraŃii), viteza rotorului

şi unghiul de înclinare, parametri de conectare la reŃea (puterea activă şi reactivă,

tensiunea, intensitatea şi frecvenŃa electrică).

Intervalul normal pentru realizarea inspecŃiilor tehnice este de 12 luni, printre

operaŃiile programate fiind şi verificarea nivelului uleiurilor pentru ungere/răcire a

diferitelor subansamble.

Etapele de realizare a parcului eolian sunt următoarele:

a) realizarea fundaŃiei turbinei eoliene

FundaŃia va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele dimensiuni:

lungime 15 m, lăŃime 15 m şi adâncime 2 m. Pentru realizarea fundaŃiei unei turbine

eoliene vor fi utilizaŃi 475 m3 de beton şi 36 t de otel pentru armături. FundaŃia va fi

construită de firme specializate, conform proiectelor tehnice şi cu ajutorul

echipamentelor mecanice clasice (buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).


pag. 22/67

b) înălŃarea turnului

Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor

autovehicule de transport rutiere de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme tractate.

Modulele vor fi fixate în fundaŃie şi între ele conform proiectelor de execuŃie,

manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorul automacaralelor .


pag. 23/67

c) montarea nacelei

Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto tractate şi va

fi ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale. Greutatea totala a nacelei este de 70 t.


pag. 24/67


pag. 25/67

d) montarea palelor

Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 50 m, o lăŃime de 3,5 m şi

o greutate de 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o îmbinare

demontabilă, manevrarea palelor şi a subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei

automacarale.


pag. 26/67

e) Racordarea la reŃeaua electrică şi la sistemul centralizat de conducere şi

comandă

Parcul eolian va conŃine în final un număr de 50 turbine eoliene, amplasate pe

rânduri orientate pe directia E-V. Acestea vor fi racordate la sistemul energetic naŃional

prin intermediul unei staŃii electrice proprii. Conducerea turbinelor eoliene va fi realizata

din clădirea de comandă dotată cu o reŃea de calculatoare, care vor permite controlul

automatizat al regimurilor de funcŃionare.


pag. 27/67

ReŃeaua electrică pentru evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru

comandă şi monitorizare va fi îngropată în canale de cable, realizate conform

normativelor tehnice naŃionale.

Pe amplasament va fi realizată o substaŃie electrică de racordare la Sistemul

Energetic NaŃional, prin intermediul liniei electrice de 110 KV care strabate

amplasamentul.

Un lucru foarte important este faptul că în apropierea amplasamentului parcului

eolian este atât linia electrică de 20 kV cât şi linia de 110 kV, necesare unei racordări

facile la Sistemul Energetic NaŃional.

2.4. ActivităŃi de dezafectare.

Pe terenul pentru care se solicită acord de mediu în vederea realizării parcului

eolian nu sunt amplasate clădiri sau echipamente care să necesite lucrări de

dezafectare.


pag. 28/67

3. DEŞEURI

3.1. Perioada de exploatare a parcului eolian.

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice prin conversia

energiei eoliene, cu ajutorul turbinelor eoliene nu generează deşeuri în mod

direct. Totuşi, activitatea de mentenanŃă a echipamentelor şi subansamblelor turbinelor

eoliene generează o serie de deşeuri precum: uleiuri de ungere şi răcire, lichide

hidraulice, subansamble defecte înlocuite.

Toate circuitele prin care se vehiculează ulei sau lichide hidraulice sunt circuite

etanşe, fără pierderi cantitative. Deşi cantităŃile de lichide utilizate sunt relativ reduse

(ex. circuitul hidraulic are o capacitate de 160 litri), echipamentele sunt prevăzute cu

sisteme de colectare a scurgerilor accidentale şi oprire automată a turbinei.

Revizia anuală a echipamentelor şi circuitelor este realizată cu personal calificat,

dotat cu echipamente speciale, care permit inspecŃia şi atunci când este cazul

înlocuirea uleiurilor şi lichidelor hidraulice fără scăpări în mediul ambiant. Uleiurile sau

lichidul hidraulic înlocuit este trimis în recipienŃi etanşi către societăŃi specializate în

recondiŃionarea, valorificare sau eliminarea acestuia fără afectarea factorilor de mediu.

Piesele şi subansamblele înlocuite vor fi predate către societăŃi comerciale specializate

în dezmembrarea, valorificare sau eliminarea acestora.

După expirarea duratei de viaŃă turbinele eoliene vor fi demontate şi

dezmembrate, cea mai mare parte a materialelor fiind reutilizabile. Astfel, oŃelul, fonta,

oŃelul inoxidabil, cuprul, aluminiul, plumbul pot fi reciclate în proporŃie de 100%.

Materialele plastice şi cauciucul vor putea fi incinerate în instalaŃiile specializate de

ardere a deşeurilor cu recuperarea căldurii produse. Fibra de stică din palele rotorului

poate fi incinerată în instalaŃii speciale de incinerare a deşeurilor din materiale

compozite, cu recuperarea căldurii sau poate fi utilizată ca deşeu rezultat din construcŃii.

PrezenŃa şi activitaŃile desfăşurate de personalul de exploatare a parcului eolian

vor genera mici cantităŃi de deşeri menajere şi ape uzate menaje, având în vedere

numărul mic de persoane necesare pentru exploatarea parcului eolian.


pag. 29/67

3.2. Perioada de construcŃie a parcului eolian

Lucrarile de realizarea a parcului eolian sunt cele care generează cea mai mare

cantitate de deşeuri.

Ridicarea fiecărei turbine eoliene presupune realizarea unei fundaŃii din beton

armat, care necesită lucrări de excavare a terenului si o cantitate semnificativa de

materiale de constructii (fier beton, beton).

Pentru aducerea pe amplasament a componentelor turbinelor eoliene,

manevrarea si montajul acestora, sunt necesare amenajarea unor cai de acces si a

unor platforme de lucru. Latimea drumurilor de acces va fi de circa 8 m in faza de

constructie, dupa care acestea se vor reduce la o latime de 2 m, suficienta pentru

realizarea lucrarilor de intretinere a echipamentelor eoliene.

Deseurile din activitatea de constructie vor fi colectate si evacuate de pe

amplasament, astfel incat in zonele ocupate temporar pentru lucrarile de montaj vor fi

creeate conditiile oprime pentru refacerea vegetatiei initiale.

Pe amplasament nu vor fi amenajate decat spatiile de lucru absolut necesare,

fara a fi realizate zone de depozitare a deseurilor sau a altor materiale de constructie.


pag. 30/67

4. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE

Impactul negativ generat asupra factorilor de mediu de instalarea şi

funcŃionarea este nesemnificativ în condiŃiile alegerii unui amplasament

corespunzător din următoarele puncte de vedere:

- să nu afecteze dezvoltarea speciilor din flora şi faună locală, protejate prin lege;

- să nu fie o zonă protejată din punct de vedere cultural şi/sau arheologic;

- să fie asigurată o distanŃă suficient de mare faŃă de zonele locuite, astfel încât să

fie respectate valorile limită impuse pentru nivelul de zgomot şi să nu se

manifeste fenomenul de umbrire.

EvoluŃia spectaculoasă a tehnologiilor de transformare a energiei eoliene în

energie electrică a transformat turbinele eoliene în principala alternativă pentru

înlocuirea instalaŃiilor de ardere a combustibililor fosili. Necesitatea adoptării acestei

soluŃii devine din ce în ce mai presantă pe fondul valorificării aproape în totalitate a

potenŃialului hidroenergetic existent şi a dorinŃei reducerii utilizării combustibililor fosili,

în scopul eliminării impactului negativ generat asupra factorilor de mediu de

funcŃionarea instalaŃiilor termoenergetice.

Producerea energiei electrice în instalaŃii termoenergetice bazate pe arderea

combustibililor fosili conduce la emisia în atmosferă a unor importante cantităŃi de

poluanŃi: dioxid de carbon (8-12% din volumul gazelor arse), dioxid de sulf, oxizi ai

azotului, monoxid de carbon şi pulberi solide. Deşi noile reglementări internaŃionale au

condus la diminuarea semnificativă a concentraŃiei poluanŃilor în gazele arse evacuate,

prin utilizarea unor instalaŃii de depoluare (electrofiltre cu randamente de 99.99%,

instalaŃii de desulfurare şi de reducere a oxizilor de azot, arzătoare cu formare redusă

de NOx, denoxare), cumularea cu emisiile de poluanŃi din alte ramuri industriale (chimie,

petrochimie, transporturi, metalurgie) generează în opinia majorităŃii specialiştilor o serie

de schimbări climatice la nivel mondial.

Totodată, funcŃionarea instalaŃiilor termoenergetice necesită utilizarea unor

reactivi chimici industriali pentru tratarea apei brute. Procesele fizico-chimice de tratare

a apei utilizată ca agent termic generează ape uzate, care sunt evacuate în canalizările

urbane sau direct în apele de suprafaŃă.

Combustibilii fosili gazoşi şi lichizi sunt prin caracteristicile fizico-chimice

substanŃe periculoase, care prin eliberarea lor accidentală în mediu pot conduce la


pag. 31/67

apariŃia unor explozii sau la contaminarea factorilor de mediu, cu repercusiuni negative

asupra faunei şi florei locale/zonale.

Utilizarea turbinelor eoliene permite obŃinerea energiei electrice necesară

dezvoltării societăŃii umane evitând pericolele menŃionate anterior. Avantajele oferite de

aceasta alternativă la combustibilii fosili vor fi prezentate în subcapitolele următoare,

care respectă cuprinsul prevăzut în Ghidul metodologic de evaluare a impactului

asupra mediului, aprobat prin Ordinul nr. 863 din 2002.

4.1. Apa

Construirea şi funcŃionarea pe amplasamentul propus a unui parc eolian nu

va genera un impact negativ asupra apelor de suprafaŃă sau subterane. Mai mult,

energia electrică produsă pentru acoperirea necesarului din sistemul energetic

naŃional va conduce la reducerea funcŃionării sau chiar la oprirea unor instalaŃii

termoenergetice şi implicit la diminuarea cantităŃilor de poluanŃi evacuaŃi în apele

de suprafaŃă sau infiltraŃii în apele subterane, la nivel zonal/naŃional.

Ape de suprafata

Apa de suprafaŃă aflată în vecinătatea amplasamentului parcului eolian este râul

Buzău, situat la cca. 500 m în nordul amplasamentului.

Buzăul are la intrarea în judeŃ o suprafaŃă de bazin de 4083 km2 şi o lungime de

175 km, la vărsare în Siret, o suprafaŃă de 5505 km2 şi o lungime de 308 km, panta

medie a râului pe acest sector fiind de 0,27%. Debitul mediu multianual la intrare în

judeŃ este de 29,5 m3/s, valoare care nu suferă schimbări sensibile până la vărsare.

Debitul maxim cu probabilitate de depăşire de 1% (o dată la 100 ani) este de cca 2850

m3/s şi scade spre vărsare datorită atenuărilor puternice până la cca. 2300 m3/s. Debitul

mediu zilnic minim (anual) cu probabilitate de 80% (o dată la 5 ani), în regim natural de

scurgere este de cca 1,50 m3/s, valoare practic constantă pentru întreg sectorul aferent

judeŃului iar pentru perioada iunie – august de aproape dublu faŃă de cel anual. Debitul

mediu multianual de aluviuni în suspensie este de cca. 130 kg/s, cel târât nefiind

comparativ cu acesta. Fenomenele de îngheŃ se înregistrează în fiecare iarnă, durata

medie a acestora fiind de 60 –70 zile. Podul de gheaŃă apare în cca. 80% din ierni,

durata medie fiind de cca. 30 – 40 zile.

În apropierea amplasamentului la o distanŃă de cca. 3 km nord de limita nordică a

acestuia, există lacul Jirlău (1068 ha), lac de tip liman fluviatil.

Pe amplasament mai există o serie de canale de irigaŃii de mici dimensiuni.


pag. 32/67

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice cu ajutorul turbinelor

eoliene nu generează ape industriale uzate sau alte substanŃe care să conducă la

poluarea apelor de suprafaŃă.

Pericolul poluării apelor de suprafaŃă cu ulei sau lichid hidraulic scurse accidental

din circuitele şi echipamentele turbinelor eoliene este nesemnificativ având în vedere

distanŃa faŃă de apele de suprafaŃă, cantităŃile reduse de substanŃe cu potenŃial poluant

şi forma reliefului.

Pe amplasament nu vor fi realizate construcŃii pentru activitatea de

construcŃie/întreŃinere/reparaŃii în care să fie generate ape uzate industriale.

BilanŃul consumului de apa

Proces tehnologic

Sursa de apă

(furnizor)

Consum total de apă

Apă prelevată din sursă

Recirculată/ reutilizată

Comentarii

Scopuri igienico- sanitare

puŃ de mică adâncime

0,3 m3/zi - 108 m3/an

0,3 m3/zi - 108 m3/an

-

Apele uzate menajere vor fi colectate într-o fosă septică realizată în perimetrul

clădirii de comandă, golită periodic cu o vidanjă într-o staŃie de epurare a apelor

menajere urbane. Indicatorii de calitate ai apelor menajere uzate vor respecta valorile

limită admisibile prevăzute în NTPA 002.

Apele pluviale căzute pe amplasament se vor infiltra în solul din zona adiacentă

fundaŃiilor turbinelor eoliene sau vor fi drenate în perioadele cu precipitaŃii abundente de

pâraiele permanente/temporare din zona.

Bilantul apelor uzate

Ape uzate evacuate Ape dirijate spre reutilizare/recirculare Totalul apelor

uzate generate menajere industriale pluvi-

ale*) in acest obiectiv catre alte obiective

Sursa apelor uzate, Proces tehnologic mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/

zi mc/ an mc/ zi mc/an mc/

zi mc/ an

Clădirea de

comandă şi control

0,3 108 0,3 108 - - - - - -

*) nu sunt poluate şi nu necesită colectare şi tratarea înainte de evacuare


pag. 33/67

Ape subterane

Amplasarea şi funcŃionarea parcului eolian nu va conduce la poluarea

apelor subterane, având în vedere următoarele aspecte tehnice:

– pe amplasament nu sunt depozitate materii prime şi materiale;

– uleiurile şi lichidul hidraulic utilizat pentru comanda, ungerea şi răcirea unor

subansamble ale turbinelor eoliene sunt vehiculate în circuite etanşe. În cazul

apariŃiei unor scurgeri accidentale circuitele sunt prevăzute cu sisteme de

colectare şi de oprire automată a funcŃionarii tubinelor;

– procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament nu generează ape uzate

tehnologice şi nu conduc la poluarea apei pluviale.

4.2. Aer

Amplasarea şi funcŃionarea parcului eolian nu va provoca un impact

negativ asupra calităŃii aerului din zonă. Mai mult, utilizarea turbinelor eoliene pentru

producerea energiei electrice necesare pentru acoperirea cererii din sistemul energetic

national va avea drept consecinŃă reducerea cantităŃilor de combustibili fosili consumaŃi.

Reducerea perioadei de funcŃionare sau chiar oprirea instalaŃiilor termoenergetice va

avea un impact pozitiv asupra factorilor de mediu, prin reducerea cantităŃilor de poluanŃi

gazoşi (CO2, SO2, NOx, CO), solizi (pulberi în suspensie, deşeuri solide) şi lichizi (ape

uzate, deversări accidentale de substanŃe şi preparate chimice).

Astfel, pentru a produce 1 kWh energie electrică într-o instalaŃie termoenergetică,

în procesul de ardere a combustibilului fosil sunt generate 0,826 kg CO2, 0,02 kg SO2,

0,0034 kg NOx şi 0,00034 kg pulberi în cazul cărbunelui şi 0,467 g de CO2 în cazul

utilizării gazelor naturale.

La o producŃie anuală de energie electrică de aproximativ 3466 MWh/an turbină

eoliană (conform datelor de obŃinute în perioada de monitorizare), rezultă că nu vor mai

fi emise in atmosfera circa 2863 t CO2, 69,32 t SO2, 11,78 t NOx şi 1,178 t pulberi

pentru funcŃionarea fiecărei turbine eoliene (dacă energia respectivă ar fi produsă prin

arderea cărbunelui).

Instalarea şi funcŃionarea parcului eolian va permite reducerea emisiei de

CO2 în atmosferă cu 143145 t CO2/an (dacă energia respectivă ar fi produsă prin

arderea cărbunelui) sau cu 80931 t CO2/an (dacă pentru producerea aceleiaşi cantităŃi

de energie s-ar folosi drept combustibil gazul natural).


pag. 34/67

MenŃionăm ca emisiile de CO2 la nivelul judeŃului Brăila în anul 2007 s-au situat

în jurul valorii de 8574400 t CO2 (sursa: "Raportul anual privind starea factorilor de

mediu în judeŃul Brăila în anul 2007", elaborat de APM Brăila).

Reducerea emisiilor de CO2 generate de procesele tehnologice din industria

termoenergetică va fi dublată şi de reducerea cantităŃilor de poluanŃi gazoşi, lichizi sau

solizi menŃionaŃi anterior cu valori variabile în funcŃie de caracteristicile fizico-chimice

ale combustibililor fosili utilizaŃi şi de performanŃele de funcŃionare a instalaŃiilor de

producere a energiei electrice.

În faza amenajarii terenului pentru lucrările de montaj a turbinelor eoliene va

apărea riscul creşterii concentraŃiei de pulberi aflate în suspensie în aerul atmosferic.

Spulberarile de praf vor fi înregistrate în perioadele de intensificare a vitezei vântului,

atunci cand se fac excavari pentru realizarea fundaŃiilor. Apreciem că nu se vor

înregistra depăşiri ale valorilor limită impuse prin Ordinul nr. 592/2002, iar spulberările

nu vor avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu, a florei şi faunei din

zonă.

Clima şi calitatea aerului

Clima în zona amplasamentului este încadrată în categoria continentală (Ńinutul

cu climă de câmpie). Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate

evidentă a caracteristicilor climei. Regimul climatic general se caracterizează prin veri

foarte calde, cu precipitaŃii nu prea abundente, ce cad mai ales sub formă de averse şi

prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar şi de frecvente perioade

de încălzire, care provoacă discontinuităŃi stratului de zăpadă.

RadiaŃia solară globală înregistrează o valoare medie de 122,5 kcal/cm2⋅ an.

Temperatura medie anuală se situează, în zona amplasamentului, în jurul valorii

de 10,4°C.

PrecipitaŃiile atmosferice variază în limite nu prea largi datorită uniformităŃii

reliefului. CantităŃile medii anuale de precipitaŃii din zonă sunt de 440 mm.


pag. 35/67


pag. 36/67

Datele meteorologice colectate pe parcursul unui an de la StaŃia Meteo Făurei se

găsesc în tabelul de mai jos:

Temp. aerului

Umiditate relativă

RadiaŃie solară

zilnică - orizontal

Pres. Atm.

Viteza vântului

Temp. solului

Grade -zile

lunare pt. încălzire

Grade -zile

pentru răcire

Luna

°C % kWh/m²/zi kPa m/s °C °C-z °C-z Ian -0,7 85,1% 1,46 97,5 3,5 -3,9 580 0 Feb 0,5 80,8% 2,23 97,3 3,6 -2,2 490 0 Mar 5,1 75,0% 3,20 97,2 4,2 3,8 400 0 Apr 11,5 73,3% 3,93 96,9 3,7 11,3 195 45 Mai 17,2 70,7% 4,97 97,0 3,5 17,5 25 223 Iun 20,7 72,8% 5,22 96,9 2,9 21,0 0 321 Iul 22,9 71,2% 5,38 97,0 2,9 23,6 0 400 Aug 22,5 70,1% 4,83 97,1 2,8 23,4 0 388 Sep 17,7 73,4% 3,66 97,2 2,7 18,1 9 231 Oct 11,7 77,9% 2,45 97,6 2,9 11,2 195 53 Nov 4,6 82,4% 1,52 97,5 3,1 3,2 402 0 Dec 0,0 85,9% 1,18 97,5 3,5 -2,8 558 0 Anual 11,2 76,5% 3,34 97,2 3,3 10,4 2.854 1.660

Masuratorile de vant efectuate in situ sunt prezentate in graficul urmator, trasat in

cadrul programului de determinare a potentialului eolian WASP.

Se observa o predominanta a vantului pe directia S-N. Viteza medie anuala la

inaltimea relativa de 60 m este 4,92 m/s, coeficientul de variaŃie cu înălŃimea fiind de

0,17.


pag. 37/67

Surse de poluare existente în zonă

În zona propusă pentru amplasarea parcului eolian nu există surse de poluare

industriale, terenul din jur fiind preponderent agricol.

Cel mai apropiat oraş este oraşul Făurei, situat la cca. 3,5 km de amplasamentul

propus pentru realizarea parcului eolian, în care nu există capacităŃi industriale

poluatoare. Calitatea aerului poate fi afectată doar de cele doua centrale termice care

sunt echipate cu cosuri de fum de constructie metalica si, ocazional, de procesele de

descompunere a deseurilor solide depozitate la Groapa de gunoi a orasului.

Principalele societăŃi comerciale cu activităŃi potenŃial poluatoare sunt S.C. Crimbo Gas

Faurei SRL - imbuteliere si distributie gaz butan; S.C. Brickes Production SRL -

Materiale constructii, CFR (diferite societati) - Transporturi, revizii.

O altă sursă de poluare a aerului din zona amplasamentului este traficul auto de

pe drumul naŃional 2B care trece la peste 2,5 km de extremitatea sudică a

amplasamentului.

4.3. Sol

FuncŃionarea turbinelor eoliene nu conduce la poluarea solului. Având în

vedere faptul că pe amplasament nu vor fi stocate materii prime şi materiale a

căror caracteristici fizico-chimice să genereze pericolul contaminării solului,

coroborat cu măsurile de protecŃie adoptate încă din faza de realizare a

componentelor turbinelor eoliene (descrise anterior) apreciem că instalarea şi

funcŃionarea parcului eolian pe amplasamentul propus nu va avea un impact

negativ asupra calităŃii solului.

Date privind caracteristicile solului din zona amplasamentului viitorului parc

eolian

Datorită uniformităŃii condiŃiilor pedoclimatice, pe teritoriul judeŃului Brăila s-a

dezvoltat o gamă de soluri mai puŃin variată. Cea mai mare răspândire o au

cernoziomurile şi cernoziomurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidromorfie

(cernoziomuri freatic umede carbonatice şi cernoziomuri carbonatice freatic umede, de

regulă sărăturate la baza profilului), care acoperă în întregime, câmpiile netede

interfluviale.

În zona amplasamentului, lunca Buzăului, o pondere mare în învelişul de sol o au

solurile aluviale (inclusiv aluviunile), local gleizate şi pe alocuri salinizate.


pag. 38/67

Din datele existente nu au fost identificate poluări instorice ale solului de pe

amplasament. În prezent, terenul de pe amplasament este utilizat în scopuri agricole

sau este partial acoperit de vegetaŃia salbatică dezvoltată în zonele abandonate din

punct de vedere agricol.

Impactul asupra solului

Respectarea tehnologiilor de constructii moderne pentru realizarea fundaŃiilor şi

structura modulată a turbinei eoliene (care nu necesită utilizarea pe amplasament a

unor substanŃe cu potenŃial poluator) va conduce la minimizarea impactului negativ

asupra solului în perioada de construcŃie. CantităŃile mici de materialele de construcŃie

rămase după ridicarea turbinelor eoliene şi finalizarea parcului eolian vor fi sortate şi

valorificate în condiŃiile legii.

SuprafaŃa de teren necesară pentru realizarea unei fundaŃii este de circa 900 m2,

iar pentru amenajarea platformelor de descarcare/montaj de 600 m2 pentru fiecare

turbina eoliană în parte.

Amenajările efectuate pentru consolidarea terenului în zona platformelor de lucru

în faza de montare a turbinelor eoliene vor fi dezafectate, deşeurile de construcŃie

rezultate urmând a fi sortate şi eliminate în flux continuu de pe amplasament. Nu vor fi

amenajate zone de depozitare temporară a deşeurilor de construcŃie.


pag. 39/67

Pentru accesul utilajelor grele utilizate în etapa de construcŃie/montaj a parcului

eolian vor fi utilizate circa 8 km de drumuri agricole existente pe amplasament şi vor fi

amenajate circa 4 km de drumuri noi pentru accesul în zona de amplasare a turbinelor

eoliene. SuprafaŃa la sol a drumurilor va fi în faza de execuŃie de 9,6 ha, pentru ca în

faza de exploatare suprafaŃa să fie redusă la 2,4 ha, prin reducerea lăŃimii acestora de

la 8 m la numai 2 m.

Pământul rezultat în urma lucrărilor de excavare efectuate pentru realizarea

fundaŃiilor va fi colectat şi utilizat pentru refacerea zonelor fundaŃiilor turbinelor eoliene,

a platformelor de lucru şi a căilor de acces, surplusul urmând a fi eliminat de pe

amplasament.

Măsuri propuse pentru reducerea impactului asupra solului:

– proiectarea şi realizarea fundatiilor se va face astfel încât să permită

acoperirea cu un strat de sol vegetal, rezultat în cadrul lucrărilor de excavare,

care va avea o grosime minimă de 0,5 m;

– platformele de lucru vor fi dezafectate, deşeurile vor fi colectate şi

reutilizate/eliminate fără depozitare temporară. SuprafeŃele vor fi nivelate cu

sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a fundaŃiilor;

– după montaj, drumurile de acces vor fi reduse la dimensiunile necesare în

etapa de exploatare. Deseurile rezultate vor fi colectate, sortate si

reutilizate/eliminate de pe amplasament, fără depozitare temporară.

SuprafeŃele vor fi nivelate cu sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a

fundaŃiilor;

– reŃele electrice îngropate vor fi amplasate la marginea drumurilor de acces la

o adancime de 1 m, în zona deja afectată în faza de montare a turbinelor

eoliene;

– turbinele eoliene vor fi montate succesiv, materialele de construcŃie utilizate la

amenajarea zonei de montaj putând fi reutilizate;

– pe amplasament nu vor fi amenajate spaŃii de depozitare temporară a

deşeurilor sau materialelor.


pag. 40/67

4.4. Geologia subsolului

Teritoriul judeŃului se află pe un fundament de platformă, ce coboară puternic

dinspre Dobrogea către vest şi nord-vest, ca şi dinspre Platforma Moesică spre nord-

est, respectiv către curbura CarpaŃilor. Aceste coborâri par a fractura fundamentul, una

dintre faliile majore fiind prelungirea liniei Peceneaga – Camena din Dobrogea.

Fundamentul este constituit din şisturi verzi şi se află la zi pe dreapta Dunării, iar sub

valea Buzăului coboară la 3500 m. Peste fundament s-a depus o stivă sedimentară

începând cu tortonianul, dar în special cu sarmaŃianul (marne, nisipuri, gresii). Urmează

meoŃianul (nisipuri), apoi dacianul şi levantinul compuse din nisipuri, argile şi marne,

ultimul având grosimi de aproape 1000 m. Cuaternarul are cca. 400 m grosime şi este

constituit din Strate de Cândeşti (nisipuri, pietrişuri, intercalaŃii argiloase), Strate de

FrăŃeşti (nisipuri, pietrişuri), un complex marnos şi apoi nisipurile de Mostiştea.

Deasupra se află 10 – 30 m de loess; pe dreapta Buzăului şi CălmăŃuiului sunt şi

nisipuri eoliene.


pag. 41/67

4.5. Biodiversitatea

InformaŃiile cuprinse în capitolul de biodiversitate au fost extrase din lucrarea

"Studiu privind impactul asupra biodiversităŃii al amplasării de turbine eoliene in

zona Făurei (judeŃul Brăila)", efectuat de specialişti din Universitatea "Ovidius"

ConstanŃa - Facultatea de ŞtiinŃe ale Naturii şi ŞtiinŃe Agricole, studiu efectuat in cadrul

contractului nr. 145/ 01.10.2008, incheiat intre S.C. ICEMENERG S.A. Bucureşti si

Universitatea „Ovidius” Constanta.

4.5.1. ConsideraŃii privind impactul turbinelor eoliene asupra avifaunei

În general, centralele eoliene pot prezenta urmatoarele pericole potentiale pentru

pasari:

– Deranjarea si modificarea rutelor de zbor

– Pierderea habitatelor

– Mortalitati datorate coliziunii cu turbinele eoliene

� Deranjarea si modificarea rutelor de zbor

Efectele provocate de centralele eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie

de specie, de anotimp si de locul amplasarii acestora. Unele studii indica efecte

negative asupra pasarilor pana la 600 m distanta de turbinele eoliene si o reducere a

folosirii terenului adiacent sau chiar a absentei din zona. In cazul unor mari ferme

(baterii) de centrale eoliene, zonele cumulate din jurul fiecarei turbine eoliene pot

ajunge la suprafete considerabile. De asemenea, unele parcuri ce contin un mare

numar de centrale eoliene pot ajunge sa constituie bariere in calea drumurilor de

migratie ale pasarilor. Se va lua in considerare si existenta unor zone unde pasarile

deranjate de prezenta turbinelor eoliene vor putea sa isi gaseasca refugiul.

Cu toate acestea, s-a constatat ca unele specii de pasari se pot obisnui si chiar

coabita pasnic cu aceste instalatii antropice. Un alt factor de stres ar fi circulatia

oamenilor, autovehiculelor si a altor utilaje in zona centralelor eoliene. Acest lucru se

poate reduce mult datorita automatizarii si computerizarii din ce in ce mai mari pe care o

prezinta turbinele, in acest fel necesitand o supraveghere si o intretinere minima. Pentru

a exclude efectul de bariera in calea deplasarilor pasarilor, se pot lasa coridoare largi de

trecere printre turbine, pe directiile principale de zbor.


pag. 42/67

� Pierderea habitatului

Pierderea de habitat datorata construirii centralelor eoliene, in general, nu este

perceputa ca un impact major asupra populatiilor de pasari. Pierderile de habitat pot fi

insa importante in cazul amplasarii a zeci sau sute de turbine eoliene, asezate la mica

distanta una de alta. Mai exista drumurile de acces spre turbine, care pot provoca

pierderi de teren din habitatele naturale, dar, daca aceste cai de acces sunt folosite

numai in caz de urgente, au un impact minor asupra ornitofaunei.

� Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centralele eoliene

Majoritatea studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a

coliziunilor cu turbinele eoliene. Cu toate acestea, daca numarul de turbine este mare,

chiar daca media de decese de fiecare turbina este mic, mortalitatile cumulate pot avea

un efect destul de mare asupra avifaunei. In cazul pasarilor de mari dimensiuni, cu o

rata redusa a reproducerii, acest lucu poate avea o deosebita importanta. De aceea,

amplasarea centralelor eoliene trebuie facuta numai in zone cu o slaba concentrare a

efectivelor speciilor de pasari, cu o diversitate specifica redusa si neesentiale pentru

supravietuirea unor specii vulnerabile sau de interes conservativ deosebit.

Pasarile care ocolesc turbinele eoliene in timpul migratiei sau zboara pe

deasupra lor evitandu-le, vor fi nevoite sa recurga la un consum de energie mai ridicat,

care poate influenta rata lor de supravietuire. Riscurile de coliziune sunt mai mari pe

vant puternic, pe ploaie, pe ceata sau in nopti fara luna. In aceste conditii, inaltimea la

care zboara pasarile este mult redusa, iar luminile turbinelor pot atrage pasarile, in

acest fel sporind riscul de coliziune (Desholm, M., Kahlert, J. 2005).

Pe de alta parte insa, introducerea in folosinta a unor centrale eoliene cu

dimensiuni mari ale rotorului si cu viteze mici de deplasare a palelor a facut ca numarul

pasarilor sau liliecilor loviti sa scada considerabil. Daca se urmareste statistica intocmita

de Consiliul National de Cercetare al SUA in mai 2007 cu privire la impactul turbinelor

eoliene asupra avifaunei, se constata un fapt interesant. Astfel, analizand impactul

parcurilor eoliene amplasate in patru state din zona de est a SUA asupra avifaunei, s-a

constatat ca fata de totalul pierderilor inregistrate in populatiile de pasari ca urmare a

multiplelor fatete ale impactului antropic, cele cauzate de lovirea de palele turbinelor

eoliene s-au cifrat la 0,003% (trei pasari din 100 000 au murit ca urmare a coliziunii

directe cu turbinele eoliene) (Erickson, W., P. et all. 2001).


pag. 43/67

Legislatia referitoare la protectia păsărilor

Pasarile sunt protejate prin urmatoarele legi europene la care Romania a aderat:

• Conventie privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice,

adoptata la Bonn, la 23.06.1979, la care Romania a aderat prin Legea nr. 13 din

08.01.1998 (M. Of. nr. 24/26 ianuarie1998).

• Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din

Europa, adoptata la Berna la 19.09.1979, la care Romania a aderat prin Legea

nr. 13 din 11.03.1993 (M. Of. nr 62/65 martie 1993.

• Acordul privind conservarea pasarilor de apa migratoare african – eurasiatice,

adoptat la Haga la 16.06. 1995 (M. Of. nr. 236/30.05.2000).

• Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC, privind conservarea pasarilor salbatice

adoptata la 02.04.1979.

4.5.2. Date privind biodiversitatea zonei propuse pentru amplasarea parcului

eolian

LocaŃia de la Făurei este amplasată pe malul sudic al râului Buzău, într-o zonă

plană, protejată la nord de un dig de lunca Buzăului şi de un şanŃ de drenaj al apelor de

infiltraŃie. În jurul locaŃiei se află mari suprafeŃe cu terenuri agricole.

Zona propusă pentru amplasarea parcului eolian nu face parte din reŃeaua

ecologică europeană Natura 2000 neîncadrându-se în categoria siturilor de importanŃă

comunitară (SCI - stabilite prin "Ordinul nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind

instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca

parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania") sau a ariilor de

protecŃie specilală avifaunistică (SPA - stabilite prin "Hotărârea nr. 1.284 din 24

octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania").

În apropierea amplasamentului, la peste 1 km spre nord, peste cursul şi lunca

răului Buzău, se află limita sudică a sitului de importanŃă comunitară ROSCI005 Balta

Albă-Amara-Jirlău- Lacul Sărat Câineni (unde se protejează habitate, mamifere, peşti şi

nevertebrate specifice zonei lacurilor respective).

Cea mai apropiată arie de protecŃie specială avifaunistică din zonă este

ROSPA004 Balta Albă-Amara-Jirlău - a cărei limită sudică se situează la peste 3,2 km

nord de cel mai nordic punct al amplasamentului.


pag. 44/67

Deoarece speciile protejate în ROSPA0004 sunt în majoritatea lor specii

acvatice, acestea nu tranzitează zona propusă pentru amplasarea viitorului parc

eolian.

In perimetrul locaŃiei, habitatul este unul tipic de pajişte mezofilă, antropizată.

Probabil la origine o zonă cu bălŃi, după amenajare şi desecare, zona este acoperită cu

vegetaŃie ierboasă în amestec cu tufe de Eleagnus angustifolia, cu stuf, acesta din urmă

atestând prezenŃa pânzei de apă freatică la adâncime mică. Totuşi, datorită verii

secetoase, stuful are talia foarte redusă, demonstrând schimbarea tipului de ecosistem

dintr-unul cu grad ridicat de umiditate primăvara într-unul uscat pe timpul verii şi al

toamnei, în absenŃa precipitaŃiilor.

Tipul habitatului instalat pe această arie este unul relativ răspândit în zonele de

sud ale Ńării, impactul antropic puternic afectând ireversibil tipul iniŃial.

Coordonatele geografice ale locaŃiei analizate sunt următoarele: N 45o 07’47,9” E

027° 16’ 39,6” (coordonate luate la piciorul stalpului de monitorizare instalat). La data

când au fost efectuate observaŃiile, vremea era călduroasă – 23 0C, cu cer senin, vânt

slab de 1,2 – 1,8m/s şi o umiditate de 72 – 73%.


pag. 45/67

4.5.2.1. Flora şi vegetaŃia zonei studiate

Din punct de vedere al vegetaŃiei, zona studiată se încadrează în categoria

pajiştilor mezofile de luncă care se dezvoltă pe soluri aluvionare. În apropierea stâlpului

de monitorizare, datorită terenului mai ridicat, pajiştile mezofile sunt înlocuite de pajişti

xero-mezofile, caracterizate prin prezenŃa unor specii stepice. Infiltrarea în cadrul

acestor pajişti a numeroase buruieni şi plante ruderale este un indiciu al ruderalizării şi

degradării pajiştilor respective, cel mai probabil ca urmare a păşunatului intensiv.

Zona de interes nu este inclusă în reŃeaua de SCI-uri sau SPA-uri, deoarece nu

beneficiază de o biodiversitate ridicată. Speciile de floră şi faună sunt în general cele

comune pentru pajiştile mezofile din apropierea albiei majore a unor râuri.

VegetaŃia este destul de omogenă, formată dintr-un număr mic de specii de

plante. Datorită terenului plan, fizionomia vegetaŃiei este uniformă pe suprafeŃe mari. Au

fost identificate doar câteva asociaŃii vegetale reprezentative, care acoperă însă

suprafeŃe importante în zona studiată.

În porŃiunile mai joase ale terenului de pe partea stângă a potecii de acces spre

stâlpul de măsură se remarcă pajiştile cu Calamagrostis epigeios (trestioară) în cadrul

cărora se dezvoltă pâlcuri mai mult sau mai puŃin dense de salcie mirositoare

(Elaeagnus angustifolia), arbust cultivat sau subspontan (scăpat din culturi) în zona

studiată. Printre pâlcurile de Eleagnus se dezvoltă şi exemplare izolate de Tamarix

ramosissima (cătină roşie). PrezenŃa unor specii iubitoare de umiditate precum

Phragmites australis (stuful) sau Odontites serotina indică adâncimea mică la care se

află apele freatice în această zonă.

Drumul de acces spre zona stalpului Fitocenoze cu Calamagrostis epigeios în zona de interes


pag. 46/67

AsociaŃia Calamagrostetum epigeio Pâlcuri de Eleagnus angustifolia în zona de interes

În porŃiunile mai ridicate ale terenului, unde uscăciunea solurilor este ceva mai

mare vegetaŃia este formată preponderent din Elymus repens (pir târâtor), Cynodon

dactylon, Achillea collina (coada şoricelului) Poa angustifolia şi Artemisia austriaca

(peliniŃa), un amestec de specii ruderale şi specii stepice.

Pe partea stângă a potecii de acces se dezvoltă pe suprafeŃe mari fitocenoze

edificate de Achillea collina (coada şoricelului), Artemisia austriaca şi Cynodon dactylon

(pir digitat).

Pajişti cu Achillea collina şi Cynodon dactylon


pag. 47/67

Pâlcuri de sălcioară în apropierea stâlpului de măsură Păşunat în pajiştile ruderalizate din zona de interes

Anexe gospodăreşti şi zona păşunată din apropierea stâlpului de măsură

Se remarcă prezenŃa următoarelor asociaŃii vegetale: Calamagrostetum epigeii

Eggler 1933, Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae Simon & Dihoru (1962) 1963,

Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957, Achilleo-Brometum tectori

Csuros et al. 1968 iar pe suprafeŃe mai mici Artemisio austriacae - Poetum bulbosae I.

Pop 1970. Sunt asociaŃii vegetale ruderale sau stepice care nu adăpostesc specii din

Listele roşii româneşti (Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994; Negrean, 2001, 1994) sau din

anexele Directivei Habitate sau ConvenŃiei de la Berna.


pag. 48/67

Onopordon acanthium (scaiul măgăresc) în pajiştile ruderalizate din zona stalpului

Pajişti stepice cu Eryngium maritimum Eryngium maritimum (scaiul dracului)

Zona din partea stângă a drumului de acces (vedere spre lunca Buzăului)

Speciile de plante notate în cadrul acestor asociaŃii vegetale sunt : Achillea

collina, Cichorium inybus (cicoarea), Ononis spinosa (osul iepurelui), Daucus carota

ssp. carota (morcov sălbatic), Artemisia annua, Xanthium italicum, Eryngium

campestre, Sisymbrium loesseli, Crepis foetida, Artemisia austriaca, Teucrium

chamaedrys, Marrubium peregrinum, Artemisia absinthium (pelin), Elymus repens,

Cynodon dactylon, Centaurea austriaca, Galium humifusum, Onopordon tauricum,


pag. 49/67

Carduus acanthoides, Bromus hordeaceus, Euphorbia segueriana, Euphorbia

helioscopia, Melilotus officinalis (sulfina), Circium arvensae (pălămida), Rumex patientia

(ştevia), Conium maculatum (cucuta), Phragmites australis (stuf), Odontites serotina.

PrezenŃa unor specii precum Circium arvensae, Conium maculatum, Rumex

patientia, Onopordon tauricum, Carduus acanthoides este cel mai bun indicator al

ruderalizării pronunŃate a acestor pajişti.

4.5.2.2. Fauna zonei studiate

Fauna este reprezentată de specii de animale comune şi răpândite în zone de

acest tip. Cele mai multe specii de nevertebrate au fost observate în vegetaŃia din

lungul digului care mărgineşte lunca Buzăului. In zona cu tufe de Eleagnus, care

reprezintă cea mai mare parte a locaŃiai analizate, fauna este foarte săracă, numărul de

specii şi de exemplare întâlnite fiind incomparabil mai mic.

Gasteropodele erau reprezentate de Helix lucorum (melc de livadă), prezent în

exemplare izolate pe dig. In zona cu tufe de Eleagnus angustifolia erau prezente

numeroase exemplare de Helicopsis triata şi Helicella sp., ambele genuri fiind

caracteristice habitatelor cu grad mare de uscăciune, în ciuda prezenŃei unor specii

vegetale iubitoare de umiditate.

Araneele erau reprezentate de exemplare de păianjeni de pământ din genuri ca

Pardosa şi Alopecosa, încă în activitate după cum o dovedeau galeriile mărginite cu fire

de mătase.

Au fost observate de asemenea destul de multe miriapode diplopode – Julus

lineatus, deplasându-se activ în zonele deschise.

Orthopterele erau cel mai important grup, cu populaŃii importante pe digul din

partea de nord. Au fost identificate specii ca Acrida hungarica (exemplare izolate),

Calliptamus italicus (de asemenea exemplare izolate), Oedalus decorus, Chorhippus

biguttulus, Sthenobothrus lineatus – aceste din urmă specii prezente într-un număr

mare de exemplare, Platycleis grisea.

Dintre coleoptere, menŃionăm pe Staphilinus olens, prezent de asemenea în

vegetaŃia ierboasă de pe dig. PrezenŃa acestei specii este în strânsă legăturăcu

plantaŃia de glădiŃă de pe malul Buzăului, preferinŃele ecologice ale acestei specii

îndreptându-se către habitate mai puŃin expuse.

Dintre lepidoptere au fost observate exemplare de Colias erate şi Colias croceus,

ambele prezente în zone deschise, cu plante din familia Fabaceae pe care se dezvoltă

larvele. Alături de aceştia, erau prezente exemplare izolate de Pontia daplidice şi Pieris


pag. 50/67

rapae dintre pieride, Vanessa cardui dintre nimfalide şi Polyommatus icarus dintre

licenide.

Dintre vertebrate, nu au fost observate în teren decât urme de activitate

(muşuroaie) de Talpa europaea. Cu toate că habitatul zonei analizate se potriveşte

perfect preferinŃelor ecologice ale iepurilor, nu au fost observate exemplare ale acestei

specii. Este posibil ca păşunatul să fie motivul pentru care această specie lipseşte dintr-

o zonă prielnică din alte puncte de vedere.

Nu au fost observate specii de amfibieni şi de reptile, cu toate că poziŃia zonei

analizate face mai mult decât probabilă prezenŃa unor specii ca Rana kl. esculenta,

Hyla arborea (brotăcel), Natrix natrix (şarpe de casă), Lacerta agilis (şopârla de câmp).

Fără îndoială aceste specii sunt prezente în zonă, lunca Buzăului oferind condiŃii optime

pentru toate trei. Probabil că gradul de aridizare al locaŃiei analizate este însă un

impediment în dezvoltarea acestor specii. PrezenŃa lor este posibilă primăvara, când

condiŃiile de habitat se apropie de optimul acestor specii.

4.5.2.3. Avifauna zonei studiate

Avifauna zonei de la Făurei este formată din specii comune pentru habitatele de

pajişti ruderalizate şi agroecosisteme, precum:

◊ Circus aeruginosus – Herete de stuf

◊ Circus cyaneus – Herete vanat

◊ Circus pygargus – Herete sur

◊ Buteo buteo – Sorecar comun

◊ Buteo rufinus – Sorecar mare

◊ Falco tinnunculus – Vanturel rosu

◊ Apus apus - Drepnea neagra

◊ Merops apiaster – Prigorie

◊ Upupa epops – Pupaza

◊ Galerida cristata – Ciocarlan

◊ Alauda arvensis – Ciocarlie de camp

◊ Hirundo rustico – Randunica

◊ Anthus campestris – Fasa de camp

◊ Motacilla alba – Codobatura alba

◊ Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic

◊ Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra

◊ Pica pica – Cotofana


pag. 51/67

◊ Corvus monedula – Stancuta

◊ Corvus frugilegus – Coara de semanatura

◊ Sturnus vulgaris – Graur

◊ Passer domesticus – Vrabie de casa

◊ Passer montanus – Vrabie de camp

◊ Carduelis carduelis – Sticlete

◊ Carduelis chloris – Florinte

◊ Emberiza hortulana – Presura de gradina

◊ Miliaria calandra – Presura sura

Zona studiată (limita de nord a acesteia) se află la cca. 3,5 km sud de limita

sudică a Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0004 Balta Alba-Amara-Jirlau.

Speciile calificative pentru aceasta zonă sunt urmatoarele: Anas clypeata, Ardea

purpurea, Aytha nyroca, Branta ruficollis, Charadrius alexandrinus, Charadrius

morinellus, Circus aeruginosus, Coracias garrulus, Crex crex, Egretta alba, Glareola

pratincola, Grus grus, Himantopus himantopus, Larus melanocephalus, Limosa limosa,

Pandion haliaetus, Pelecanus crispus, Platalea leucorodia, Pluvialis apricaria, Porzana

parva, Sterna hirundo. Aceste specii sunt în majoritatea lor specii acvatice care nu

tranziteaza in mod obisnuit zona cercetată.

4.5.3. Concluzii privind biodiversitatea zonei propuse pentru amplasarea parcului

eolian

LocaŃia studiată din apropierea localităŃii Făurei este o zonă antropizată, mai ales

ca urmare a păşunatului intensiv, impactul uman reflectându-se atât în structura

vegetaŃiei cât şi în structura faunei.

Flora zonei studiate este săracă, formată dintr-un număr mic de specii stepice şi

ruderale. Ca urmare a fitodiversităŃii scăzute şi a uniformităŃii reliefului, întrega suprafaŃă

studiată este ocupată de 4-5 comunităŃi de plante mai importante. Ruderalizarea

vegetaŃiei, indicată de prezenŃa unor specii ruderale şi segetale (buruieni de culture

agricole) este cauzată mai mult ca sigur de păşunat şi de lucrările agricole din

apropiere.

În zonă nu există habitate de interes conservativ sau asociaŃii vegetale valoroase

şi nici nu au fost observate rarităŃi floristice.


pag. 52/67

Din punctul de vedere al impactului produs asupra florei şi vegetaŃiei, nu vedem

nici un impediment în amplasarea de turbine eoliene în această zonă.

Fauna zonei este extrem de săracă, chiar şi pentru zonele antropizate. Numărul

de specii identificat pe teren a fost redus, ca şi numărul de exemplare, cu excepŃia

orthopterelor (lăcuste).

Fauna de vertebrate este deasemenea săracă şi neinteresantă sub aspect

conservativ. Nu au fost identificate pe teren specii rare sau protejate. Este posibilă

prezenŃa în zonă a unor specii de amfibieni şi reptile, însă acestea sunt specii larg

tolerante faŃă de impactul antropic.

Apreciem că din punct de vedere al biodiversităŃii faunei de vertebrate şi al

entomofaunei, amplasarea de turbine eoliene pe această locaŃie nu constituie un

impediment, datorită atât gradului relativ ridicat de antropizare cât şi datorită sărăciei

faunei.

Avifauna zonei de la Făurei este formată din specii comune pentru habitatele de

pajişti ruderalizate şi agroecosisteme. Numărul de specii observate este mic în raport cu

cu din lunca Buzăului, habitatele antropizate ale zonei nefiind propice pentru cuibăritul

păsărilor.

4.6. Peisajul

Turbinele eoliene sunt construcŃii moderne cu un aspect plăcut şi culori neutre,

odihnitoare: verde sau alb (vârfurile palelor turbinelor eoliene se vor vopsi în culori vii -

roşu - pentru a evita lovirea păsărilor).

Parcul eolian va fi vizibil din zona satelor învecinate şi de pe drumurile rutiere din

zona (DN 2B), situate la distanŃe cuprinse între 600 şi 3000 m. Parcul eolian va fi

amplasat într-o zona plană, înălŃimea geodezică de amplasare a turbinelor fiind

cuprinsă în intervalul 38-40 m.

Deoarece, turbinele eoliene vor fi amplasate la distanŃe de aproximativ 600 de

metri între ele impactul asupra peisajului va fi echivalent cu cel generat de prezenŃa

stâlpilor de înaltă tensiune (cu a căror prezenŃă ne-am obişnuit) şi nu-l considerăm ca

un impact negativ, ci ca o imagine a progresului şi civilizaŃiei.

TuraŃia redusă a rotoarelor turbinelor eoliene (10-20 rotaŃii/minut) nu va induce o

imagine neplăcută asupra observatorului. Mai mult, prin caracterul de noutate şi

design-ul modern, parcul eolian şi zona în ansamblul ei ar putea constitui un punct de

atracŃie turistică semnificativ.


pag. 53/67

Modul de utilizare al terenului pe viitorul amplasament este prezentat în tabelul

următor:

SuprafaŃa (ha) Utilizarea terenului Înainte de punerea în

aplicare a proiectului După punerea în

aplicare a proiectului Recultivată

Teren arabil 938 934,5 934,5

Drumuri 1,6 2,4 -

Zone construite 0 1,125 -

Ape 0 0 -

Pentru realizarea şi funcŃionarea parcului eolian vor fi reabilitaŃi 8000 m de drum

(neamenajat) şi vor fi construiŃi 4000 m drum nou. Cei 12000 de metri de drumuri vor

avea în faza de montaj a turbinelor eoliene o lăŃime de 8 metri, după care lăŃimea va

reveni la dimensiuni normale (circa 2 m).

Terenul ocupat temporar va fi reintrodus în circuitul agricol, prin eliminarea

materialelor de consolidare şi ararea acestuia.

Este important de precizat că după realizarea şi punerea în funcŃiune a parcului

eolian, în periada exploatării acestuia terenurile pot fi reintroduse in circuitul agricol (cu

excepŃia celor ocupate de fundaŃiile turbinelor şi de drumurile de acces, iar păşunatul în

zona parcului nu va fi afectat .

4.7. Mediul social si economic

JudeŃul Brăila este situat în câmpie, în sud-estul României ocupând o parte din

Lunca Siretului inferior, o parte din Câmpia Bărăganului, mici porŃiuni din câmpia

Sălcioara şi Câmpia Buzăului. În est, judeŃul Brăila cuprinde Insula Mare a Brăilei.

PoziŃia pe hartă României este dată de următoarele coordonate:

– 28 grade şi 10 minute longitudine estică, punct extrem fiind comuna FrecăŃei;

– 27 grade şi 5 minute longitudine vestică, punct extrem comuna Galbenu;

– 45 grade şi 28 minute latitudine nordică, punct extrem comuna Măxineni;

– 44 grade şi 44 minute latitudine sudică, punct extrem comuna Ciocile.

JudeŃul Brăila are ca vecini judeŃul GalaŃi la nord, judeŃul Tulcea la est, judeŃul

IalomiŃa la sud şi judeŃul Buzău la vest.

SuprafaŃa judeŃului Brăila este de 4766 km2, reşedinŃa sa fiind municipiul Brăila.

El reprezintă 2 % din suprafaŃa întregii Ńări. ReŃeaua de localităŃi cuprinde municipiul

Brăila, trei oraşe - Făurei, Ianca şi ÎnsurăŃei şi 39 (treizeci şi nouă) comune.


pag. 54/67

În vecinătatea amplasamentului propus pentru dezvoltarea parcului eolian, la

cca. 3 km sud se află oraşul Făurei.

Din punct de vedere administrativ, orasul Faurei se afla asezat in vestul judetului

Braila, la o distanta de 60 km de municipiul Braila, la 40 km de municipiul Ramnicu

Sarat, 40 km de municipiul Buzau si la 130 km fata de Bucuresti, avand un numar de

4114 locuitori (la data de 1 iulie 2007) si o suprafata de circa 1828 ha din care:

– 298 ha intravilan;

– 168 ha teren neagricol;

– 1362 ha teren agricol.

Alte localităŃi situate în vecinătatea zonei studiate sunt: satul Horia aparŃinând

comunei Surdila Greci (la S - cea mai apropiata casă fiind situată la cca. 750 m de

extremitatea sudică a amplasamentului), satul Filipeşti aparŃinând comunei Surdila

Găiseanca (la E - cea mai apropiată casă este situată la cca. 2 km de extremitatea

estică a terenului propus pentru amplasarea parcului eolian), comuna Surdila

Găiseanca (la cca. 2 km în S) şi comuna Vişani (la 2 km în N).

Construirea şi exploatarea parcului eolian va contribui la dezvoltarea

economică şi socială a zonei prin crearea unor noi locuri de muncă şi reducerea

tendinŃei de migrare a tinerilor cu studii medii către zonele urbane.

Parcul eolian nu va genera un impact negativ asupra factorilor şi condiŃiilor de

mediu locali, dar trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

- dezvoltarea ulterioară a localităŃilor din zonă trebuie să asigure o

distanŃă minimă faŃă de parcul eolian, astfel încât nivelul de zgomot în

zonele rezidenŃiale să nu depăşească valoarea maximă admisibilă de 45

dB(A);

- înştiinŃarea şi consultarea agenŃilor economici din zonă despre

realizarea şi funcŃionarea parcului eolian, cu privire la posibilile

interferenŃe electromagnetice ce pot afecta semnalele radio şi de

televiziune, microundele, comunicaŃia radio celulară şi sistemele de

control ale traficului aerian. Astfel, consultarea operatorilor sistemelor de

control aerian din zona este absolut necesară pentru evitarea

interferenŃelor şi perturbarea traficului aerian, în special în prima faza

după punerea în functiune a turbinelor eoliene şi până acestea vor

deveni o prezenŃă cunoscută în zonă.


pag. 55/67

În scopul prevenirii accidentelor şi incidentelor, pentru asigurarea sigurantei

traficului aerian, parcul eolian se va marca şi baliza în conformitate cu prevederile

Directiva Aeroportuare - DA:2 din 23.10.2008 - Marcarea si balizarea luminoasă a

turbinelor eoliene şi a parcurilor de turbine eoliene, emisă de Autoritatea Aeronautică

Civilă Română. Acest document prevede următoarele:

– Palele rotorului, nacela şi porŃiunea celor două treimi superioare ale pilonului

portant ale turbinelor eoliene trebuie vopsite in alb.

– Pentru balizarea luminoasă se recomandă folosirea de lămpi de balizaj

pentru obstacole de intensitate medie. ln cazul unui ansamblu, respectiv un

grup de două sau mai multe turbine, acesta va fi tratat ca un obiect de

dimensiuni mari urmând a se instala sisteme de balizaj luminos:

a. pentru a identifica perimetrul ansamblului;

b. acolo unde se folosesc lămpi cu intermitenŃă, se va asigura aprinderea

concomitenta a acestora;

c. în zona unui ansamblu de turbine eoliene se vor evidentia cele care au o

inălŃime superioară restului ansamblului

d. luminile de obstacolare trebuie instalate pe nacelă astfel incat sa se

asigure buna vizibilitate a acestora pentru piloŃii aeronavelor care se

apropie din orice directie.

Eventualele nemulŃumiri generate de amplasarea şi funcŃionarea parcului eolian

ar putea veni din partea persoanelor care doresc sa construiască zona rezidenŃiale în

imediata vecinătate a turbinelor eoliene sau din partea operatorilor de trafic aerian din

zonă. Prevenirea acestor eventuale nemulŃumiri se poate face prin cuprinderea în

parcul eolian a unei zone tampon de protecŃie (circa 500 m faŃă de turbinele eoliene) şi

consultarea scrisă încă din faza iniŃială a proiectului a autorităŃilor naŃionale competente

şi a operatorilor de trafic aerian din zonă cu privire la amplasarea şi funcŃionarea

instalaŃiilor.


pag. 56/67

4.8. CondiŃii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Pe amplasament sau în zona amplasamentului nu sunt identificate obiective de

patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice care să poată fi afectate de

realizarea parcului eolian. Dacă excavaŃiile efectuate pentru realizarea fundaŃiilor

turbinelor eoliene vor scoate la iveală posibile situri arheologice, lucrările vor fi

întrerupte şi vor fi anunŃate autorităŃile competente, în conformitate cu procedurile

legale.


pag. 57/67

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Amplasamentul propus pentru realizarea parcului a fost ales prin studierea

potenŃialului eolian la nivel naŃional şi zonal. Analiza amplasamentului s-a făcut în

corelaŃie cu Harta eoliană a României, precum şi cu planul de situaŃie al zonei de

interes transmis de beneficiar.

Harta cu potenŃialul eolian al României

Se constată faptul că locaŃia este situată într-o zonă, favorabilă aplicaŃiilor eoliene

(intervalul 6-8 m/s).

Pornind de la criteriile generale legate de locaŃia prevăzută, pentru a evalua corect

situaŃia amplasamentului şi impactul caracteristicilor acestuia asupra evaluării

potenŃialului eolian, s-au efectuat următoarele activităŃi:

- analize de teren pe hărŃi;

- întocmirea de scheme generale cu amplasarea turbinelor;

- drumuri de acces;

- reŃele electrice din zona amplasamentului;

- alte date specifice de teren.


pag. 58/67

Decizia amplasării parcului eolian în această zonă a fost fundamentată pe

următoarele condiŃii locale specifice:

– potenŃial eolian valorificabil;

– amplasamentul se află în afara ariilor de protecŃie naturală, astfel încât

impactul asupra biodiversităŃii să fie minimizat;

– asigurarea unei distanŃe optime faŃă de zonele rezidenŃiale, astfel încât

nivelul de zgomot să se încadreze în limitele admisibile;

– existenŃa în apropiere a unor reŃele electrice care să permită evacuarea

energiei electrice produse;

– drumul naŃional 2B permite accesul în zona a echipamentelor şi

personalului necesar.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că producerea energiei electrice

utilizând alte surse de energie ar fi condus la: emisii semnificative de poluanŃi în cazul

proceselor termoenergetice, investiŃii mari şi ocuparea unor suprafeŃe mari de teren prin

amenajări hidrotehnice în cazul hidrocentralelor, costuri ridicate şi măsuri drastice de

securitate în cazul centralelor nuclear electrice.

Impact asupra Instalatie

energetică aerului apei solului Pericol

potenŃial

Lucrări de amenajare pentru

construcŃie/refacerea mediului

Turbine eoliene - - minim minim minime

Amenajări hidroenergetice

- minim mediu mediu mari

InstalaŃii termoenergetice

mare mediu mediu mediu medii

Centrală nuclearelectrică

minim minim/ mediu

mediu mare mari

Pentru realizarea parcului eolian vor fi utilizate turbine eoliene noi de ultimă

generaŃie, a căror tehnologie de fabricaŃie valorifică experienŃa acumulată până în

prezent, fapt ce conduce şi la minimizare impactului asupra mediului. Astfel, turbinele

eoliene moderne dispun de sisteme de control automatizat si sisteme de protecŃie care

permit oprirea automată a echipamentelor în cazul apariŃiei unor incidente tehnice de

natură a produce poluări accidentale sau distrugerea instalaŃiilor.

Tehnologiile de fabricaŃie au permis reducerea pericolului apariŃiei fenomenelor

de interferenŃă electromagnetică şi diminuare a fenomenelor de reflexie a luminii care

pot afecta sistemele de control ale traficului aerian sau maritim.


pag. 59/67

De asemenea, turbinele eoliene din noua generaŃie au un nivel al emisiilor de

unde sonore sau infrasunete mai redus, fapt ce conduce la diminuarea impactului

asupra biodiversităŃii (păsărilor şi liliecilor) şi reducerea nivelului de zgomot.

Structura modulară a turbinelor eoliene permite transportul şi montajul rapid al

acestora pe amplasament cu un impact minim asupra factorilor de mediu local.

6. MONITORIZAREA

Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de monitorizare continuă a

condiŃiilor meteorologice locale, pentru oprirea automată a instalaŃiilor în cazul apariŃiei

unor pericole potenŃiale sau pentru semnalarea unor incidente de natură a pune în

pericol integritatea instalaŃiei.

Deoarece, turbinele eoliene nu generează emisii de poluanŃi nu este necesar un

sistem special de monitorizare a calităŃii factorilor de mediu. În aceste condiŃii

considerăm necesară monitorizarea periodică a nivelului de zgomot la limita parcului

eolian, în scopul verificării încadrării în limitele maxime admisibile.

Pentru a putea cuantifica efectul pe care aceste turbine eoliene îl au asupra

avifaunei şi având în vedere vecinătatea unor arii de protecŃie naturală recomandăm

efectuarea periodică a unor studii de specialitate după punerea în funcŃiune a parcului

eolian.


pag. 60/67

7. SITUAłII DE RISC

Cea mai importantă avarie care poate avea loc în cazul unei turbine eoliene este

distrugerea turbinei eoliene şi impactul cu solul a unor părŃi componente al acesteia,

generând riscul producerii unor poluări accidentale a solului sau chiar vătămarea unor

persoane sau animale din zonă. Această avarie poate fi generată fie de o viteză prea

mare de rotaŃie (sub efectul forŃei centrifuge) ca urmare a deconectării turbinei eoliene

de la reŃeaua electrică naŃională (care acŃionează ca o frână) sau a unei viteze prea

mari a vântului, fie ca urmare a unei lovituri directe de trasnet, în condiŃiile existenŃei

unor disfuncŃii în sistemul paratrăsnet al turbinei.

În condiŃii normale de exploatare distrugerea rotorului este însă un fenomen

practic nerealizabil, turbinele eoliene fiind prevăzute cu sisteme de monitorizare a

factorilor de mediu şi a condiŃiilor de funcŃionare (inclusiv a turaŃiei), care permit

semnalizarea şi oprirea automată la apariŃia unui incident tehnic de natură a induce o

stare de pericol sau a creşterii vitezei vantului peste 25 m/s.

Riscul vătămării corporale a oamenilor sau a animalelor din zonă este

semnificativ redus având în vedere că terenul va fi utilizat exclusiv în scopuri agricole şi

implicit prezenŃă în zonă va fi ocazională şi de scurtă durată.

Un alt pericol care se manifestă în zona parcurilor eoliene îl reprezintă aruncarea

unor bucăŃi de gheaŃă formate pe palele turbinelor, sub efectul forŃei centrifuge. Riscul

apariŃiei unor accidente este semnificativ redus de faptul că acest pericol se manifestă

numai în sezonul rece şi în anumite condiŃii meteorologice.

În Ńările care valorifică potenŃialul eolian naŃional prin utilizarea turbinelor eoliene

la intrarea în zona parcurilor sunt montate plăcuŃe care avertizează asupra existenŃei

unui pericolului de a fi loviŃi de anumite corpuri dure, fără însă a impune restricŃii cu

privire la utilizarea terenului în scopuri agricole sau de altă natură.

Producătorii de echipamente eoliene transmit operatorilor parcurilor eoliene

informaŃii tehnice care conŃin şi proceduri de semnalizare şi oprire automată/manuală a

turbinelor eoliene în cazul apariŃiei unor pericole în funcŃionare. Aceste informaŃii sunt

ulterior cuprinse în instrucŃiunile de exploatare şi întreŃinere a echipamentelor din parcul

eolian.

CantităŃile şi substanŃele utilizate în funcŃionarea parcului eolian fac ca

acesta să nu intre sub incidenŃa prevederilor HG 804/2007 privind controlul

asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃele

periculoase.


pag. 61/67

8. REZUMAT

A. DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul pentru care este solicitat acordul de mediu vizează realizarea unui parc

eolian, pe o zonă situată în apropierea localităŃii Făurei - judeŃul Brăila, pe malul sudic al

râului Buzău, într-o zonă plană, protejată la nord de un dig de lunca Buzăului şi de un

şanŃ de drenaj al apelor de infiltraŃie. În jurul locaŃiei se află mari suprafeŃe cu terenuri

agricole.

Parcul eolian va ocupa o suprafaŃă totală de aproximativ 938 ha, fiind alcătuit

dintr-un număr de 50 turbine eoliene. Coordonatele geografice ale amplasamentului (în

nordul acestuia, unde este amplasat stâlpul de măsură a potenŃialului eolian) sunt 45o

07’47,9” latitudine nordică şi 027° 16’ 39,6” longitudine estică.

Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul parcului eolian va fi

producerea energiei electrice prin valorificarea forŃei vântului (potenŃialul eolian). În

acest scop vor fi montate un număr de 50 turbine eoliene cu o putere electrica 2,5 MW.

Parcul eolian va avea o putere electrică instalată de 125 MW.

Turbinele eoliene vor fi amplasate pe 4 rânduri orientate pe directia V-E, distanŃa

între turbine va fi de cca. 350 m, iar între rânduri de 550 m. Generatoarele electrice ale

turbinelor vor fi racordate la sistemul energetic naŃional prin intermediul unei substaŃii

electrice de 110 kV. Conducerea şi comanda funcŃionării turbinelor va fi realizată în

sistem automatizat dintr-o clădire ce va fi amplasată pe terenul parcului eolian. Clădirea

de comandă va fi dotată cu o reŃea de calculatoare care vor permite controlul

automatizat al regimurilor de funcŃionare a turbinelor eoliene. ReŃeaua electrică pentru

evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru comandă şi monitorizare va fi

îngropată în canale de cable, realizate conform normativelor tehnice naŃionale.

Turbinele eoliene sunt construcŃii modulate, subansamblele fiind aduse pe

amplasament cu autotrailere de mare capacitate şi asamblate cu ajutorul unei

automacarale. În aceste condiŃii, timpul de montare a unei turbine eoliene este de

câteva zile, iar impactul asupra factorilor de mediu este minim. După punerea în

funcŃiune pe amplasament se vor executa numai lucrări tehnice de mică amploare,

pentru întreŃinerea şi revizia echipamentelor. Aceste lucrări nu vor necesita utilaje de

mare capacitate şi nu vor afecta factorii de mediu.


pag. 62/67

B. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu generat de realizarea şi

funcŃionarea parcului eolian pe amplasamentul din zona Făurei - jud. Brăila s-a bazat pe

următoarele informaŃii:

– studiu privind impactul asupra biodiversităŃii, realizat de Universitatea

"Ovidius" din ConstanŃa - Facultatea de ŞtiinŃe ale Naturii şi ŞtiinŃe Agricole;

– date statistice existente la nivel naŃional cu privire la starea mediului în zona

amplasamentului;

– date obŃinute din monitorizarea factorilor de mediu locali/zonali;

– datele statistice şi observaŃiile înregistrate în Ńările care au dezvoltat această

tehnologie (SUA, Danemarca, Marea Britanie, Spania);

– date tehnice furnizate de producătorii de turbine eoliene;

– inspecŃii tehnice pe amplasament şi observaŃii vizuale.

Impactul asupra apei

� Pe perioada funcŃionării şantierului de realizare a parcului eolian rezultă ape uzate

menajere, care pot afecta apa de suprafaŃă, în lipsa unor măsuri adecvate de

colectare şi evacuare a acestora;

� Pe perioada funcŃionării parcului eolian apele de suprafaŃă sau subterane nu vor fi

afectate, neexistând emisii de ape uzate sau alŃi poluanŃi care s-ar putea scurge sau

infiltra în acestea.

Impactul asupra aerului

� În faza amenajarii terenului pentru lucrările de montaj a turbinelor eoliene va apărea

riscul creşterii concentraŃiei de pulberi aflate în suspensie în aerul atmosferic.

Spulberarile de praf vor fi înregistrate în perioadele de intensificare a vitezei vântului,

atunci cand se fac excavari pentru realizarea fundaŃiilor.

� FuncŃionarea parcului eolian nu va provoca un impact negativ asupra calităŃii aerului

din zonă, neexistând emisii de poluanŃi gazoşi.

Impactul asupra solului

� FuncŃionarea turbinelor eoliene nu va conduce la poluarea solului, având în vedere

faptul că pe amplasament nu vor fi stocate materii prime şi/sau materiale ale căror

caracteristici fizico-chimice să genereze pericolul contaminării solului. Deşi parcul se

va întinde pe o suprafaŃă de 938 ha, terenul ocupat de construcŃii (fundaŃia turbinelor

eoliene) şi drumurile de acces va fi în jur de 5,5 ha, diferenŃa fiind utilizată în


pag. 63/67

continuare în scopuri agricole. DistanŃa între rotorul turbinei la vârful paletei

inferioare şi sol va fi de circa 40 de metri;

� Procesul tehnologic de producere a energiei electrice prin conversia energiei eoliene

utilizând turbinele eoliene nu generează deşeuri în mod direct; totuşi în urma

lucrarilor de construcŃii-montaj a turbinelor eoliene va rezulta un volum important de

deşeuri (materiale de constructie, deseuri metalice, ambalaje), depozitarea si

transportul acestora ridicand probleme care vor fi reduse prin asigurarea unui ritm

adecvat de evacuare a deseurilor.

Impactul asupra biodiversităŃii

� Pe amplasamentul propus nu se gasesc arii de protecŃie specială avifaunistică sau

situri de importanŃă comunitară.

� Din punctul de vedere al impactului produs asupra florei şi vegetaŃiei, nu există nici

un impediment în amplasarea de turbine eoliene în această zonă deoarece flora

zonei studiate este săracă, formată dintr-un număr mic de specii stepice şi ruderale

şi în zonă nu există habitate de interes conservativ sau asociaŃii vegetale valoroase

şi nici nu au fost observate rarităŃi floristice.

� Din punct de vedere al biodiversităŃii faunei de vertebrate şi al entomofaunei,

amplasarea de turbine eoliene pe această locaŃie nu constituie un impediment,

datorită atât gradului relativ ridicat de antropizare cât şi datorită sărăciei faunei.

Fauna zonei este extrem de săracă, chiar şi pentru zonele antropizate. Numărul de

specii identificat pe teren a fost redus, ca şi numărul de exemplare, cu excepŃia

orthopterelor (lăcuste).

� Avifauna zonei de la Făurei este formată din specii comune pentru habitatele de

pajişti ruderalizate şi agroecosisteme. Numărul de specii observate este mic în

raport cu cu din lunca Buzăului, habitatele antropizate ale zonei nefiind propice

pentru cuibăritul păsărilor.

Impactul asupra peisajului

� Parcul eolian va fi vizibil din zona satelor învecinate şi de pe drumurile rutiere din

zona (DN 2B), situate la distanŃe cuprinse între 750 şi 3000 m.

� TuraŃia redusă a rotoarelor turbinelor eoliene (10-20 rotaŃii/minut) nu va induce o

imagine neplăcută asupra observatorului. Mai mult, prin caracterul de noutate şi

design-ul modern, parcul eolian şi zona în ansamblul ei ar putea constitui un punct

de atracŃie turistică semnificativ.


pag. 64/67

Impactul asupra mediului social si economic

� Construirea şi exploatarea parcului eolian va contribui la dezvoltarea economică şi

socială a zonei prin creerea unor noi locuri de muncă şi reducerea tendinŃei de

migrare a tinerilor cu studii medii către zonele urbane.

� FuncŃionarea turbinelor eoliene va conduce la creşterea nivelului de zgomot pe

amplasament, fără însă a fi depăşite valorile maxime admisibile (45 dBA) la nivelul

zonelor rezidenŃiale;

� În perioadele de realizare şi exploatare a parcului eolian, pot apărea posibilile

interferenŃe electromagnetice ce pot afecta semnalele radio şi de televiziune,

microundele, comunicaŃia radio celulară şi sistemele de control ale traficului aerian.

De asemenea, turbinele eoliene constituie un obstacol în calea traficului aerian din

zonă.

CondiŃii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

� Pe amplasament sau în zona amplasamentului nu au fost identificate obiective de

patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice care să poată fi afectate de

realizarea parcului eolian.

C. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU

Pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu şi a climatului socio-

economic din zonă în perioada construcŃiei şi funcŃionării parcului eolian facem

următoarele recomandări:

Măsuri de reducere a impactului asupra apei

− pe perioada organizării de şantier pentru muncitori se vor folosi toalete

ecologice;

− în cazul unor deversări accidentale de ape uzate, uleiuri sau combustibili

proveniŃi de la utilajele folosite se va interveni imediat cu mijloace specifice

de depoluare (decopertare, aplicare de materiale absorbante).

Măsuri pentru reducerea impactului asupra aerului

− stropirea cu apă a prafului rezultat din excavări şi/sau decopertări ale

solului;

− în cazul înregistrării de vânturi puternice, se va instala o barieră de protectie

împotriva prafului rezultat în timpul excavărilor, iar echipamentele si masinile

din zona de excavare/construcŃii-montaj vor fi acoperite.

− utilajele auto folosite vor respecta normele de poluare.


pag. 65/67

Măsuri pentru reducerea impactului asupra solului:

– proiectarea şi realizarea fundatiilor se va face astfel încât să permită

acoperirea cu un strat de sol vegetal, rezultat în cadrul lucrărilor de excavare,

care va avea o grosime minimă de 0,5 m;

– platformele de lucru vor fi dezafectate, deşeurile vor fi colectate şi

reutilizate/eliminate fără depozitare temporară. SuprafeŃele vor fi nivelate cu

sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a fundaŃiilor;

– după montaj, drumurile de acces vor fi reduse la dimensiunile necesare în

etapa de exploatare. Deseurile rezultate vor fi colectate, sortate si

reutilizate/eliminate de pe amplasament, fără depozitare temporară.

SuprafeŃele vor fi nivelate cu sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a

fundaŃiilor;

– reŃele electrice îngropate vor fi amplasate la marginea drumurilor de acces la

o adancime de 1 m, în zona deja afectată în faza de montare a turbinelor

eoliene;

– turbinele eoliene vor fi montate succesiv, materialele de construcŃie utilizate la

amenajarea zonei de montaj putând fi reutilizate;

– pe amplasament nu vor fi amenajate spaŃii de depozitare temporară a

deşeurilor sau materialelor;

− în cazul unor deversări accidentale de uleiuri sau combustibili proveniŃi de la

utilajele folosite pe perioada organizării de şantier, se va interveni imediat cu

mijloace specifice de depoluare (materiale absorbante) sau se va colabora cu

firme specializate în depoluarea solului.

Măsuri pentru reducerea impactului vizual

− pentru reducerea impactului vizual turbinele eoliene se vor vopsi culori

neutre(alb sau gri);

Măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului social şi economic

– pe perioada amenajării terenului şi montării turbinelor eoliene se vor utiliza

maşini, utilaje şi echipamente performante, care sa nu depaseasca norma de

zgomot;

– în viitor va fi menŃinută o zonă tampon de minim 500 m faŃă de turbinele

eoliene în care să nu fie construite zone rezidenŃiale, în scopul încadrării în

valorile maxime admisibile ale nivelului de zgomot;

– înştiinŃarea şi consultarea agenŃilor economici din zonă despre realizarea şi

funcŃionarea parcului eolian, cu privire la posibilile interferenŃe


pag. 66/67

electromagnetice ce pot afecta semnalele radio şi de televiziune,

microundele, comunicaŃia radio celulară şi sistemele de control ale traficului

aerian;

– în scopul prevenirii accidentelor şi incidentelor şi pentru asigurarea sigurantei

traficului aerian, parcul eolian se va marca şi baliza în conformitate cu

prevederile legislative în vigoare privind siguranŃa traficului aerian.

Măsuri pentru reducerea riscurilor generate de funcŃionarea turbinelor

eoliene

– instalarea în zona parcului eolian a unor indicatoare de avertizare cu privire la

pericolul producerii unor accidente generate de căderea unor corpuri solide

(bucăŃi de gheaŃă de pe palele turbinelor sau resturi de parŃi desprinse din

turbine sub efectul unor lovituri directe de trăsnet).

D. CONCLUZII PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Amplasarea şi funcŃionarea parcului eolian nu va provoca un impact negativ

asupra factorilor de mediu din zonă, în condiŃiile respectării recomandărilor făcute în

raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Mai mult, utilizarea turbinelor eoliene pentru producerea energiei electrice

necesare pentru acoperirea cererii din sistemul energetic national va avea drept

consecinŃă reducerea cantităŃilor de combustibili fosili consumaŃi. Reducerea perioadei

de funcŃionare sau chiar oprirea instalaŃiilor termoenergetice va avea un impact pozitiv

asupra factorilor de mediu, prin reducerea cantităŃilor de poluanŃi gazoşi (CO2, SO2,

NOx, CO), solizi (pulberi în suspensie, deşeuri solide) şi lichizi (ape uzate, deversări

accidentale de substanŃe şi preparate chimice). Astfel, pentru a produce 1 kWh energie

electrică într-o instalaŃie termoenergetică, în procesul de ardere a combustibilului fosil

sunt generate 0,826 kg CO2, 0,467 g de CO2 în cazul utilizării gazelor naturale.

Instalarea şi funcŃionarea parcului eolian va permite reducerea emisiei de CO2 în

atmosferă cu 143145 t/an (dacă energia respectivă ar fi produsă prin arderea

cărbunelui) sau cu 80931 t/an (dacă pentru producerea aceleiaşi cantităŃi de energie s-

ar folosi drept combustibil gazul natural).

Finalizarea şi punerea în funcŃiune a parcului eolian va permite valorificarea

potenŃialului eolian al zonei, cu consecinŃe benefice asupra factorilor de mediu la nivel

naŃional. Beneficiile vor fi aduse în principal prin înlocuirea energiei electrice produse în


pag. 67/67

instalaŃiile termoenergetice cu energie verde cu un impact negativ minim asupra

biodiversităŃii locale.

Realizarea proiectului va contribui la îndeplinirea angajamentelor României

asumate prin semnarea Protocolului de la Kyoto privind protecŃia mediului şi însuşirea

prevederilor Directivei 2001/77/EC, implementată prin HG nr. 443/2003 - "privind

promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie", prin

intermediul proiectelor care vizează realizarea instalaŃiilor care au ca scop valorificarea

şi folosirea surselor regenerabile de energie nefosile.

Construirea şi exploatarea parcului eolian va contribui la dezvoltarea economică

şi socială a zonei prin crearea unor noi locuri de muncă. Mai mult, prin caracterul de

noutate şi design-ul modern parcul eolian şi zona în ansamblul ei ar putea constitui un

punct de atracŃie turistică semnificativ.

Studiu Impact Parc Eolian Faurei

Documents

Transcript of Studiu Impact Parc Eolian Faurei