8/10/2019 riga crypto si lapona enigel.doc

1/5

Ion Barbu

Mircea Scarlat afirma:"Excluznd din liric simpla confesiune, Ion Barbu vroia ca poezia s oglindeasc spiritul i nu oscila iile temperamentale ale autorului. Personalitatea acestuia se manifest n elaborarea intelectual, n prelucrarea emo iei i a fondului temperamental ...!. Poetul prefer modalitatea indirect de expresie, apelnd la m ti voci# lirice, la dramatic, laepic, sau adoptnd un stil senten ios. $ezultatul prim este aspectul impersonal al operei."

Date despre autorIon Barbu este un poet modernist, ca i Tudor Arghezi i Lucian Blaga, apar innd

perioadei interbelice a literaturii. umele de Ion Barbu este un pseudonim literar pentru !anBarbilian, o personalitate comple"#, un matematician de reputa ie european# $profesor uni%ersitar, autor de studii de specialitate&. 'ocheteaz# cu literatura, la (nceput, doar din ambi iade a)i demonstra lui Tudor *ianu c# poate scrie poezie:"%m nceput s scriu n vederea unui singur cititor, &udor 'ianu ...#. %m nceput s scriu numai n vederea acestui unic cititor..."

+n - , debuteaz# (n re%ista /Literatorul/ cu poezia /0iin #/ i se afirm# ca /poet nou/, original, la cenaclul Sbur#torul, condus de 1ugen Lo%inescu. +n -2 , apare placheta ilustrat#nepotri%it /!up# melci/, pe care poetul o retrage din libr#rii, iar, (n -34, este publicat singuruls#u %olum antum, /5oc secund/.

Particularit i ale lirismului barbian6ndirea barbian# se (ntemeiaz# pe concep ia conform c#reia poezia este /un semn al

min ii/, ea interfernd cu matematica: "(rict ar prea de contradictorii ace ti doi termeni la prima vedere, exist undeva, n domeniul nalt al geometriei, un loc luminos unde se ntlne tecu poezia. )a i n geometrie, n eleg prin poezie o anumit simbolic pentru reprezentarea formelor posibile de existen ." 7oetul matematician este (mpotri%a /poeziei lene e/, /refuzat# deIdee/, (n fa%oarea lirismului pur, (n eles ca o contemplare a lumii, ca o comunicare cu uni%ersul, prefernd lirica intelectualizat#.

ETAPELE CREA IEI

1. Etapa parnasian+n aceast# etap#, autorul e%it# confesiunea direct#, de aceea transfer# asupra naturii propriile

sentimente i dispozi ii $/Mun ii/, /La%a/&: aspira ia spre (nalt, e"altarea, e"pansiunea %italist# $/'opacul/&.

+ i e"prim# dorin a de a p#r#si lumea contempla iei abstracte pentru o e"isten # frenetic# $/8manizare/&. +n plus, penduleaz# (ntre apolinic i dionisiac $/9ul/&.

Tinde s# se elibereze din prizonieratul trupului pentru a se integra (n marea unitate auni%ersului $/'ucerire/&. A adar, poetul transfer# asupra elementelor naturii, copacul, mun ii, la%a, banchizele, rul, propriile dispozi ii pentru a e%ita confesiunea direct# i pentru a da un aspect impersonal liricii. !esigur, limba ul este ermetic c#ci poetul codific# dispozi iile sale.

8/10/2019 riga crypto si lapona enigel.doc

2/5

2. Etapa baladic-oriental

Aici se remarc# preferin a pentru epic i stilul senten ios. Acum poezia abund# (n animismul primiti% $/!up# melci/&, cnt# spa ii pitore ti $/Isarl(c/& i persona e pitore ti $ astratin ;ogea, !omni oara ;us&. +n plus, reconstituie lumea lui Anton 7ann, mituri, legende, descntece.

3. Etapa ermetic+n ceea ce pri%e te cea de)a treia etap#, limba ul poetic se ermetizeaz# i mai mult c#ci

%alorific# %iziunea matematicianului i instrumentele acestuia.

Riga Crypto i lapona Enigel Balad# cult#

Apari ie. ncadrare n tem. Specie literar.Inclus# (n ciclul /8%edenrode/ din %olumul pto ?i lapona 1nigel= este caracterizat# de (nsu?autorul ei drept un

8/10/2019 riga crypto si lapona enigel.doc

3/5

Momentul ales este unul dilematic,"la spartul nun ii, n cmar" , tonul este "stins,ncetinel" , iar zicerea se adreseaz# ini ia ilor, c#ci po%estea a mai fost spus#, la o alt# nunt#, "acumo var" . 9epetarea ei la fiecare nunt# (mplinit# are un rol moralizator.

La prima %edere balada este o liricizare a legendei despre originea ciupercilor otr#%itoare, cetr#iesc la umbr# ?i umezeal#, simboliznd o e"isten@# hermafrodit# $se (nmul@esc prin spor1cenariul liric simbolizeaz# ini@ierea despre o nunt# ne(mplinit#.1cenariul epic: 9iga 'r>pto,simbol al increatului, iar pe alt plan al intelectului pur ?i steril, aspir# nu la (n#l@area (n regnuluman, ci s# atrag# fiin@a uman# (n hotarele sale, o capcan# prime dioas# pentru 1nigel, care)?urmeaz# drumul spre pto este caracterizat ca fiind"inim ascuns" $simbol pentru (nchiderea (n sine&.9egele ciuperc# este un inadaptat, < sterp *i nrva*= (n lumea lui umed# ?i r#coroas#, ce nu

%rea < s nfloreasc=, pe cnd lapona 1nigel, prezentat# (ntr)o mi?care de transhuman@#, < 3n noul an, s/*i duc renii,0 Prin aer ud tot mai la sud =, este pto e?ueaz# (n mod tragic. Tr#dndu)?i condi@ia paradisiac# prindegradare, riga de%ine inferior, de?i la (nceput putem %orbi despre superioritate prin prezen@a atde intens# chiar ?i (n afara %isului. 1l este o natur# singular#, superioar#,

8/10/2019 riga crypto si lapona enigel.doc

4/5

7entru el, soarele < E ro*u, mare= , este maculat, cu < pete fel de fel =. 1nigel este rugat# s#)?i p#r#seasc# e"isten@a solar#, pe care 'r>pto o refuz# prin e"isten@a sa steril#. !e aici rezult#tragismul, care const# (n imposibilitatea atingerii unui echilibru ideal.

pto ?i lapona 1nigel= la impactul dintre ra@iune $1nigel& ?i instinct $'r>pto&, < fiar mai btrn= ? i < fptur mai firav=, care se soldeaz# cu %ictoria ra@iunii asuprainstinctului.

Al treilea simbol %alorificat (n poem este cel aloglinzii.Fglindirea soarelui (n pielea rig#i, (lmetamorfozeaz#.

+n concep@ia lui Ion Barbu, de%enirea spirituluiG e%olu@ia, cunoa?terea este imaginat# (ntrepte de cunoa?tere $gnoseologice& sugerate metaforic G simbolic prin mi?carea a trei ro@i:

$i& prima roat# este cea a *enerei $7laneta *enus& C cunoa?terea senzorial#$ii& a doua roat# C roata lui Mercur C cunoa?tere intelectual#$iii& a treia roat# C roata Soarelui ) reprezentnd cunoa?terea suprem#

intelectual i cunoa?terea afecti%#H misiunea celor trei ro@i se realizeaz# sub semnul nostalgiei increatului H trecerea dintr)o parte (n alta se face prin ritualul nun@ilor necesare C repetare la

infinit C sistem filozofic C geniul a unge (ntre cele dou# lumi $spre deosebire de 1minescuunde este situat de la (nceput acolo&

H 1"ist# ?i trei mituri corespondente acestor trei trepte: mitul oglinzii C care reprezint# comuniunea de spirit cu obiectul reflectat mitul nun@ii C comunicarea omului cu misterul e"isten@ial mitul soarelui C comunicarea cu absolutul

H 1"ist# trei culori specifice:

albastru C culoarea spa@iului oglinzii, unde are loc ocul secund galbenul C semnul luminii solare ob@inute prin cunoa?tere absolut#

2 Marin Mincu,op. cit.3 Mircea Scarlat, Ion Barbu = poezie *i deziderat, Ed. %lbatros, Bucure*ti, 9:>9.

J

8/10/2019 riga crypto si lapona enigel.doc

5/5

%erdele C combinarea primelor dou# C simbol al transform#rii omului (nesen@a e"isten@ei sale C simbol al mor@ii (n@eleas# ca %irtualitate a cunoa?terii.

pto, ?i 1nigel, pe rnd, fiecare persona , (n (nl#n@uire epic#.