Rasul, un potential Mecanism de Coping împotriva Stresului:

Investigarea Relatiei dintre Cognitii Irationale, Rationale, Ras si Stres.

Profesor Coordonator: Conferentiar univ. dr. Alina S. Rusu

Student: Richard C. Florea.

Rasul = un reflex cu originea in sistemul reticular din mezencefal = un comportament tranzitoriu complex, acompaniat de manifestari psihologice si neurologice, greu de generat in situatii experimentale = forma benefica de stres => “EUSTRES”

= o forma de comunicare universala

(Askenasy, 1978; Beck si colab, 1988)

C. Darwin (1872 ) => importanta rasului in evolutia umana.

=> functie in rezovarea problemelor generate de stres

o Se considera ca umorul a aparut in urma cu 4 milioane de ani (gadilatul=protoumorul)

o Functii diverse dealungul evolutie (Gould and Vrba, 1982; Askenasy, 1987)

o Rasul apare in mod sponatan intre 1 si 6 luni dupa nastere, fiind una dintre primele vocalizari.

o Exsista o predispozitie genetica pentru dezvoltarea abilitatii de a porduce si percepe rasul

!Chiar si copiii diagnosticati surzi si orbi congenitali, au fost observati razand (avand

incapacitatea de a invata acest comportament prin observare).

In literatuta de specialitate nu exista vreun caz cunoscut in care sa fie raportat un individ care nu a ras niciodata

Fiziologul francez Duchenne de Bologne => primele experimente asupra

fiziologiei rasului (1927)

• Diferanta intre rasul veritabil si cel simulat (miscarea muschiul

zigomatic mare cat si cel orbicular in tmpul rasului franc)

• Ekman (1989) => introduce termenul de ras Duchenne in literatura de specialitate.

!Doar rasul Duchenne pare sa aiba efecte pozitive asupra organismului.

(Ekman, Friesen, Davidson, 1990)

 

“Rasul ca sa aiba pret trebuie sa fie spontan.” John Lubbock.

„Rasul este distanta cea mai mica dintre oameni”Victor Borge.

aparitia rasului facilitata in context social, fiind de 30 de ori mai probabil sa apara intr-un context social decat izolat.

„aglomerarea sociala” creste frecventa rasului => Rasul este contagios ?!

umorul este delimitat de normele si obiceiurile unei culturi care pot inhiba sau incuraja rasul in diverse contexte.

Rol important in facilitarea comunicarii sociale.

! Owen si Bachorowski (2003) => Rasul, o unealta de manipulare a afectivitatii in tipul comunicarii.

 „Poate ca stiu de ce doar omul rade, doar el sufera atat de

mult incat a trebuit sa inventeze rasul”Victor Borge.

Cercetarile arata ca rasul este o componenta importanta in mecanismul care ajuta individul sa se “distanteze” de contextul care provoaca distres.

indivizii care au o predispozitie pentru umor, disociaza mai mult distresul fata de cei care nu au aceasta predispozitie.

prezenta rasului parcursul unei perioade de doliu => diminuarea emotiilor negative, (in special furia) , cresterea pasibilitatii de a experentia emotii pozitive.

(Keltner si Bonanno, 1997; Steen, Park, Petersen, 2005)

Bennet si colab; 2003 => pe langa interventia clinica, indivizii folosesc

rugaciunea sau rasul ca interventie complementara

• rasul poate imbunatatii dispozitia afectiva, reduce nivelul de stres, perceptia durerii, si stimuleaza sistemul imunitar ducand la o perceptie mai crescuta de wellbeing.

• Rasul folosit ca si strategie de copping => o perceptie mult mai pozitiva asupra propiei persoane, mai putine caracteristici de personalitate asociate cu tendinta depresiva.

(Kuiper, Martin, 1998)

Relatia dintre umor, ras si cognitii rationale/irationale

o modelul „ABC(DE)” al lui A. Ellis (1994) evenimente activatoare nedorite (A)

convingeri rationale sau irationale (B)

consecinte emotionale, cognitive si

comportamentale (C)

• in terapia rational emotiva (REBT), pacienti sunt incurajati sa isi restructureze in mod activ cognitiile irationale si sa asimileze mai eficient si sa foloseasca cognitiile rationale .

! Printre metodele folosite in restructurarea cognitiilor irationale se numara si umorul.

Alaturi de ironie si autoironie, umorul este o modalitate prin care individul isi poate observa, identifica cognitiile irationale si preschimba in cognitii rationale.

Obiectivele si ipotezele cercetarii

Obiective => investigarea procesului prin care umorul poate devenii un

mecanism de aparare impotriva stresului

=> relevarea utilitatii umorului ca si tehnica complementara,

importanta in psihoterapia care trateaza afectivitatea negativa.

Ipoteze

I. Exista o asociere semnificetiva intre toate variabilele cercetarii. (Cognitii R/I ras, stres)

a. Nivelul credintelor irationale coreleaza negativ cu frecventa rasului.

b. Frecventa rasului coreleraza negativ cu nivelul stresului.

c. Nivelul credintelor irationale coreleaza pozitiv cu nivelul stresului.

d. Frecventa rasului coreleaza pozitiv cu nivelul credintelor rationale.

II. Rasul mediaza reletia dintre credintele irationale si stres.

a. Credintele irationale prezic semnificativ frecventa rasului.

b. Credintele irationale prezic semnificativ nivelul stresului perceput.

c. Rasul prezice semnificativ nivelul stresului perceput.

d. Efectul predictiv al rasului asuprea stresului este mai puternic decat

efectul predictiv al credinlor rationale asupra rasului.

III. Rasul mediaza relatia dintre credintele rationale si stres.

a. Credintele rationale prezic semnificativ frecventa rasului.

b. Credintele rationale prezic semnificativ nivelul stresului perceput.

c. Rasul prezice semnificativ nivelul stresului perceput.

d. Efectul predictiv al credintelor rationale scade daca se considera

simultan si efectul predictiv al rasului.

METODOLOGIA CERCETARII

Design-ul cercetarii

> Studiul de fata poate fi etichetat drept un studiu corelational predictiv de mediere (fig 1).

Variabilele independente sunt credintele irationalei si credintele rationale. Acestea vor fi operationalizate prin scorurile obtinute la subscalele ABSs.( The attitudes and Belief Scale; short form).

Variabila mediatoare va fi rasul si se va operationaliza prin fisa de monitorizare zilnica a rasului.

Variabila dependenta este stresul si se va operationaliza prin scorurile obtinute la chestionarul de stres perceput (Perceived Stress Questionaire).

a b/c’

Fig 1. c

Credinte

R/I

Ras

Stres

Participanti Participantii expeimentului vor fi in numar de 60, impartiti in 2 grupuri

egale, respectiv 30 de femei si 30 de barbati.

Procedura cercetarii Subiectii vor primi fiecare un pachet de chestionare format din

Chestionarul de stres perceput (PSQ), Fisa de monitorizare zilnica a rasului (DLR) si Scala pentru atitudini si convingeri (ABSs) care masoara cognitiile irationale, urmand sa si le autoadministreze timp de 3 zile.

Metoda de analiza a datelor. Conform pasilor postulati de Baron & Kenny (1987) vor fi interprinse doua

analize de mediere, una avand ca varibila independenta rationalitatea iar cealalta irationalitatea. (fig a; fig b.)

Fig. a

Fig. b

Rezultate asteptate

Ne asteptam ca toate cele trei corelatii dintre cele trei variabile ale cercetarii sa fie semnificative statistic.

ne asteptam sa existe un efect de mediere completa. (cand puterea predictiva a cognitiilor rationale/irationale (c’) e considerata impreuna cu puterea predictiva a rasului, devine nesemnificativa statistic (p ≥ 0,05), desi initial a fost semnificativa) .

Limite si directii viitoare de cercetare

este greu de specificat ordinea proceselor metacognitive activate in perceptia unui

eveniment considerat stresant.

Ulterioare investigatii privind posibilele relatii dintre ras, cognitii rationale/irationale si tendinta spre neuroticism (Abel, 2002).

Va multumesc !Va multumesc !