Războiul clonelor la Primăria Piteşti - jurnaluldearges.ro · pre același caz și că „a...

25 de ani de presă, nu perfectă - dar corectă!În calitatea mea de coleg mai în vârstă al ziariștilor de

la Jurnalul de Argeș, mai admit chiar că și corecti-tudinea sau deontologia profesională nu a fost mereu la maximum, în ciuda intențiilor noastre. Însă problema asta, a deontologiei imperfecte, cred eu că e fără leac, întrucât și ziariștii sunt oameni și nimic din ceea ce este omenesc nu le e străin, după o vorbă din vremea romanilor. Chiar în legea prin care Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a fost declarată „de utilitate publică”, se stabilește că munca unui ziarist este creație intelectuală, așadar prin defi niție subiectivă. Domnul Radu Albu, un ziarist care acum scrie pentru cei din Rai, fost colaborator și care avea diploma de absolvire semnată de regele Mihai, zicea că nu există articol de ziar perfect. Dacă nu are greșeli gramaticale, are de sintaxă, sau de punere în pagină, sau de răutate excesivă, sau de pesimism sau... sau... sau.

Orice ziarist are propriile vederi, propriile nuanțe cu care înțelege orice problemă, indiferent dacă scrie

despre o nuntă sau despre corupție. Adică, în funcție de cum vede el lumea și viața, ziaristul poate să scrie des-pre același caz și că „a furat pentru a avea copiii o viață mai bună” și că „a furat, deși avea BMW și vilă”. Dar ceea ce rămâne esențial pentru presă - și vreau să cred că Jurnalul de Argeș aici se încadrează - este ca atunci când articolul se referă la cineva care a furat să nu se scrie că a făcut biserici, după cum atunci când cineva a făcut biserici să nu se scrie că a furat. Adică subiectivitatea zia-ristului să nu încalce delimitarea dintre bine și rău. Dacă se întâmplă așa ceva înseamnă ori mare prostie, ori mare păcat. Tertium non datur (A treia nu există!)!

Cristian VASILE

P.S. În ciuda faptului că românii (68%) cred că țara merge într-o direcție greșită, berzele au revenit!

Punctul pe YParcă ieri era 1994...Pe 21 martie, Jurnalul de Argeș a împlinit 25 de

ani de existență. Atunci a apărut primul număr și era anul 1994. Să sparie gândul, vorba cronicarului, cât pustiu de vreme a trecut peste noi. E cel mai greu editorial pe care l-am scris vreodată, fi indcă nu știu cum să rezum un sfert de secol de muncă. Și vă asi-gur că e vorba de o muncă grea, de mineri în galeriile cuvântului. Există însă și fl ori de mină și îmi place să cred că ziarul nostru s-a transformat, în timp, în ceva atât de frumos. Țin minte că în 1994 făceau ravagii jocurile de tip Caritas și despre ele am scris încă de la primul număr. Și atunci, ca și acum, Florin Frătică era un personaj controversat și ținea prima pagină a presei. La fel Ioan Negruță, patronul jocului de întra-jutorare Philadelphia. Și aduc în discuție doar aceste două nume, ca să demonstrez una dintre principalele vocații ale Jurnalului, cea de ziar de investigații.

Am avut curaj încă de la început și el nu ne-a pără-sit până în ziua de azi, după cum puteți constata

în fi ecare săptămână. Curajul și pasiunea ne-au adus însă și procese, cum se întâmplă chiar în aceste zile, când cel mai bogat bugetar din toate timpurile, direc-torul Armand Chiriloiu de la PSD (mulțumim, PSD Argeș!), ne hărțuiește prin instanțe. Iar don Armando ne cere daune uriașe fi indcă am avut curaj să scriem adevărul, anume că familia sa e benefi ciara unui du-bios și imoral transfer de pădure pe Transfăgărășan. Dar așa e făcută viața de ziarist și o luăm ca atare. Nu facem presă ca să-i menajăm pe cei puternici, ci ca să-i deranjăm prin adevărurile rostite despre ei, ori de câte ori calcă strâmb. Fiindcă, în cei 25 de ani de presă, echipa de la Jurnalul de Argeș a învățat un lucru esențial: când un ziar se face preș în fața puternicilor zilei, mai devreme sau mai târziu, aceștia își vor șterge pantofi i cu el.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y

pag. 20

NR. 1288FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

27 martie - 2 aprilie 201920 pagini 1 leu

ŞI 3 MILIOANE DE ZIARE TIPĂRITEpag. 4

Jurnalul a împlinit un sfert de veac. Cum îl văd oamenii care îl fac

ŞI 3 MILIOANE DE ZIARE T25 DE ANI, 1300 EDIŢII

Războiul clonelor la Primăria Piteşti

Cornel Ionică, despre acuzele primarului interimar Apostoliceanu: „Probabil că dl. Apostoliceanu are dorinţă de a candida la Primărie cât cuprinde”

Sorin Apostoliceanu: „Nu ştiu la ce se referă dl Ionică. Nu sunt un om supărat, din contră, sunt un om foarte vesel...” pag. 3

Denunţătorul din Dosarul Microsoft negociază preluarea FC Argeş Claudiu Florică (stânga) patronează clubul Regal Sport București, care a semnat un parteneriat cu Atletico Madrid

Finita la comedia! Banca îl execută pe Axinte de averea înstrăinată pe numele fi icei

A răsărit soarele şi pe strada lui nea Costică...Nicolescu a scăpat de închisoare în dosarul Podului de la Căteasca

pag. 13

pag. 5

pag. 20

Nr. 1288 (27 martie - 2 aprilie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Sorin Apostoliceanu și Cristian Gentea, între a fi sau a nu fi la butoanele Primăriei Pitești în locul lui Cornel Ionică.

Din Din

Culise...Culise...

Cristian Gentea, consilier local Pitești, a căpătat fobia zidurilor: „Vă spun sincer că sunt stupefi at de ceea ce se întâm-plă. Am văzut că pe strada Rahovei, chiar la intrare, se construiesc niște ziduri”. Tudor Pendiuc, fost primar, încear-

că să anunțe că va candida din nou la Primărie: „Nu mă preocupă decât familia, copiii, nepoţii, munca mea de la Rm. Vâl-cea și, de fapt, noi nu știm ce ni se întâm-plă mâine, dar peste un an!?”. Andrei Gerea, deputat ALDE, pen-

tru că a avut o copilărie politică trau-matizantă, încă mai crede în Bau-Bau: „Klaus Iohannis apelează la același set de tertipuri folosite în trecut și de Traian Bă-sescu”. Narcis Sofianu, consilier local PNL,

bucuros că Ionică a fost, în sfârșit, pre-miat: „Eu l-am propus pe domnul Cornel

Ionică pentru titlul de ,,Cel mai bun socru" în urmă cu ceva ani, când presa a scris des-pre afacerile fostului său ginere cu Primă-ria Pitești”. Marius Postelnicescu, PNL Pitești,

speriat că s-ar putea întoarce Tecău: „Trebuie să deschidem ușa celor care vor și pot. Numai așa vom putea avea și noi ceea ce nu am reușit până acum”. Mihai Coteţ, PNL, l-a amețit poli-

tica și vede dublu: „Degeaba pleacă Pen-diuc, dacă vine Ionică! Degeaba pleacă Ionică, și vine Apostoliceanu! Vom avea, astfel, Pendiuci multiplicați la infi nit și nu am rezolvat nimic”. Bogdan Ivan, PRO România, îl tri-

mite pe Ionică la pensie: „Domnule Ioni-că, lăsați Piteștiul să meargă mai departe. Orice om normal, în acest caz, și-ar trăi viața alături de familie, nu ar ține cu dinții de o funcție publică”.

Sâmbătă, 23 martie, la Topoloveni a avut loc evenimentul de inaugura-re a sediului Clubului de motocicliști „Chopper School RC Topoloveni”. Clubul funcționează de peste un an, fi ind foarte activ în organizarea de evenimente și acțiuni de caritate. Cu ocazia deschiderii sediului clubului, primarul Gheorghiță Boțârcă de la Topoloveni a primit vesta de membru de onoare. Cu acest prilej, primarul a promis surprize uriașe în acest an pentru iubitorii de moto din Toploveni și nu numai. Ambiția lui e să facă din Topoloveni o capitală a motocicliștilor din România.

Club de motociclişti la Topoloveni. Primarul Boţârcă, membru de onoare

Parcă ar merge și o pânză de doliu pe marginea tabloului... Ce ne facem însă dacă se întoarce după 5 aprilie, că atunci ne bagă

el în doliu?

Ionică e cu ANI,Apostoliceanu cu banii,

Iar eu fac nani...

Somnoroase păsărele pe la cuiburi se adună, iar vicele Zidaru le spune ”Noapte bună!”.

Păi, e creștinește cum au procedat Gentea și Apostoliceanu? Nici nu m-am răcit și

m-au și belit...

Primarul Ionică, deranjat că revede fi lmul debarcării lui Pendiuc, de data asta

cu el în rolul principal.

ELECTRO-CUTARE

Jojo nu mai vede Mumbaiul. Mai bine, că e așteptată la muncă la Centrul Cultural Județean

Jojo si soțul său, Paul Ipate, au părăsit competiția de la Asia Expres în cadrul ediției difuzate dumini-că seara. Motivul pentru care cei doi parteneri nu au mai continuat concursul este legat de probleme-le de sănătate ale actorului. Astfel, el a fost nevoit să plece din show-ul difuzat la Antena 1 în acest an, ca să se opereze în București de o păcătoasă de hernie de disc. Cu inima frântă, Jojo și-a făcut bagajele spre țară, deși își dorea să vadă Mumbaiul, noua destinație aleasă pentru concurenții rămași în competiție. Cu ochii în lacrimi, Jojo a vorbit despre numeroasele episoade în care Paul Ipate a fost cel care a cărat în spate și rucsacul ei, din dorința de a îndeplini mai rapid probele.

Nu-i bai, știți cum se spune, întristarea unora, bu-curia altora, pentru că, la Pitești, acolo unde se afl ă contractele de muncă ale celor doi actori, doamna

Araxy, directoarea Centrului Cultural Județean, îi așteaptă ca pe pâinea caldă fi indcă au lipsit cam mult de pe condica de prezență. Asta, bineînțeles după ce Ipate se va întrema în urma intervenției suferite...

Iubita lui Radu Bănică, angajată cu mari emoții la Cadastru

Director la OCPI Argeș din partea PSD, după ce a mai deținut aceeași funcție și când era susținător înfocat al PDL, Radu Bănică a reușit în cele din urmă, după lupte seculare, să își vadă iubita an-gajată la Cadastru. La concursul organizat acum aproape două săptămâni de către ANCPI, Elena Oprea a promovat cu mari emoții. La proba scrisă a obținut 51 de puncte, adică un punct peste bare-mul minim. Iar la interviu a obținut 70,33 punc-te, fi ind angajată ca registrator carte funciară gra-dul 1A în cadrul OCPI Argeș. În ianuarie, Elena Oprea picase același concurs, obținând cel mai mic punctaj, doar 28,33 puncte.

Și ce dacă domnul primar n-a fost gata?Ne-a ordonat Gentea să-l luăm cu lopata...

Primarul interimar Sorin Apostoliceanu, coșmarul de senectute al lui Cornel Ionică.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ


Gheorghe Dinu, fostul șef al CSM Pitești, visând la un cadou de pensionare.

Șeful IPJ Argeș, Tudorel Pieleanu, zis și „BD în alertă”.

Aveți aici un card cu 100 de pensii. L-am adus la pungă, mai mult pentru impresia

artistică...

Domnu’ Cotimanis, niște actori pe post de polițiști ne-ar trebui! Doar așa am mai

speria și noi infractorii.

Dan GherasimescuSâmbătă, 23 martie, cu ocazia aniver-

sării a 70 de ani de viață, meșterul popu-lar Dan Gherasimescu a fost sărbătorit la Valea Danului, chiar în satul său natal. Și tot acolo, Clubul Rotary i-a amena-jat apreciatului artist un atelier de artă tradițională și un spațiu expozițional. Pentru faptul că lucrările sale se bucură de aprecieri la nivel internațional și pen-tru că și-a dedicat cariera și viața pentru arta și cultura tradițională românească, Jurnalul de Argeș îl declară pe Dan Ghe-rasimescu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Pe 27 martie se trag la sorţi judecătorii din Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean Argeş

Pe 27 martie, ora 13.00, în Sala de Ședinţe nr. 6, etaj 1, de la sediul Tribunalului Argeș din Pitești, b-dul. I.C. Brătianu nr. 7, va avea loc desemnarea prin tragere la sorţi a celor 3 judecători care vor face parte din Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţean Argeș, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, alegeri organizate în data de 26 mai 2019.

Tragerea la sorţi se face pe funcţii, preșe-dinte, locţiitor și membru, și se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele Tribunalului, care constituie actul de învesti-re. Ședința tragerii la sorți este publică. D.G.

Dragoș Pătraru, im-presionat de habarnismul urbanistic din Orașul Mane-lelor, pardon, al Lalelelor.

La câte blocuri fără autorizație am văzut, la Pitești, nu prinde „Starea Nației”, ci „Prostirea Nației”

Cornel Ionică, despre acuzele primarului interimar Apostoliceanu: „Probabil că dl. Apostoliceanu are dorinţă de a candida la Primărie cât cuprinde” Ce v-a deranjat legat de declaraţiile domnului Apostolice-

anu?- M-a deranjat tot neadevărul pe care l-a spus în aceste declarații.

Atât. Și asta în sensul că nu are vreun amestec Direcția Tehnică - pe care o coordonează - cu Direcția de Urbanism. În perioada în care a fost viceprimar, avea acces la

documentaţiile de urbanism?- Avea acces și a avut oricând, dar nu a avut acces la atribuțiuni.

„Domnul Apostoliceanu obișnuiește să dea declarații fără suport” Aţi mai avut conflicte cu Sorin Apostoliceanu?- Niciodată și nu am avut de ce. Am avut o relație normală, o

relație de serviciu și nimic altceva. Îl consultam în toate situațiile pe domnul Apostoliceanu. Cum vă explicaţi acuzele pe care vi le-a adus?- Nu mi le explic. Habar n-am și nu și le explică nici alții. Nu

am înțeles. Domnul Apostoliceanu obișnuiește să dea declarații fără suport. Probabil că domnul Apostoliceanu are dorință de a candida la Primărie cât cuprinde, după câte se vede. Dar nu depinde de el. Domnul Apostoliceanu este supărat el din fi re, nu zâmbește, nu salută, asta e fi rea lui.

Interviu realizat de Denis Grigorescu

Sorin Apostoliceanu: „Nu ştiu la ce se referă dl Ionică. Nu sunt un om supărat, din contră, sunt un om foarte vesel...”

În replică la afi rmațiile lui Cornel Ionică, Sorin Apostolicea-nu a spus: „Nu știu la ce se referă domnul Ionică, nu sunt un om supărat, din contră, sunt un om foarte vesel și toți colegii și prietenii o pot confi rma. Chiar nu știu la ce se referă. Pro-babil l-au deranjat afi rmațiile mele, asta cu siguranță, da!” Am încercat să afl ăm de la Sorin Apostoliceanu la ce imobile se refereau plângerile despre care spune că le-a făcut cu privire la construcțiile fără autorizație, plângeri în urma cărora i-a fost restricționat accesul în biroul Urbanism.

„Eu, ce am am avut de spus, am spus atunci. Nu mai vreau să fac alte afi rmații. M-am apucat de treabă. Sper să fac cât mai multe, dar nu mai am ce să spun”, a declarat primarul interi-mar al Piteștiului, Sorin Apostoliceanu.

Întrebat de Jurnalul de Argeș de ce nu a făcut aceste dezvă-luiri înainte de încetarea mandatului lui Cornel Ionică, prin ordin al prefectului și dacă unul dintre eventualele motive a fost legat de anticiparea unor repercursiuni, Sorin Apostolice-anu a declarat:

“Am avut o ședință cu toți consilierii... Dacă ați văzut, și domnul Gentea a spus acest lucru. Și dânsului i-am spus, și colegilor. Ce aveam de comunicat, eu am comunicat colegilor din Consiliul Local. Mai departe, nu am făcut nimic. Până la urmă, e dreptul primarului să dea ce atribuții vrea”.

Izabela Moiceanu

Săptămâna trecută, în conferința de presă a PSD Argeș, primarul interimar Sorin Apostoliceanu a lăsat să se înțeleagă că fos-tul primar Cornel Ionică ajunsese să conducă dictatorial și prin teroare Primăria Pitești. Apostoliceanu a acuzat, printre altele, că de mai bine de un an nu avea acces în biroul de urbanism, prin dispoziție a primarului Cornel Ionică. Și tot primarul interi-mar a acuzat angajații din biroul respectiv că, după ce s-a interesat de anumite construcții, aceștia l-au pârât lui Ionică. I-am pus față în față atât pe actualul primar interimar Sorin Apostoliceanu, cât și pe fostul primar Cornel Ionică, pentru a comenta declarațiile din ultimele zile.

Războiul clonelor la Primăria Piteşti



25 de ani, 1300 ediţii şi 3 milioane de ziare tipărite


JURNALUL, LA UN SFERT DE VEAC. CUM ÎL VĂD OAMENII CARE ÎL FAC...

25 de ani de existență neîntreruptă, aproape 1300 de ediții (1288, ca să fi u ri-guros) și peste 3 milioane de ziare tipări-te. Așa arată astăzi „matematica” Jurnalu-lui de Argeș. O matematică frumoasă, pe care îndrăznesc să o suprapun și cu una personală: din cei aproape 28 de ani de când primul meu cuvânt, timid, de jur-nalist vedea tiparul unei pagini de ziar, în ultimii 8 ani și 4 luni am fost, fără între-

rupere, condeier la Jurnalul de Argeș. Ce înseamnă Jurnalul de Argeș? Înseamnă puterea, pe care tot mai puține publicații o au, de a ridica cititorul din fața calcu-latorului și a-l trimite la chioșcul de presă să-și cumpere ziarul, să-i simtă mirosul cernelii și să trăiască senzația unică a afl ă-rii veștilor zilei direct de pe hârtie.

Ce înseamnă pentru mine Jurnalul de Argeș? Înseamnă o experiență nu doar

profesională, ci una de viață, înseamnă un timp care, dacă îmi voi scrie vreodată memoriile, se va constitui într-un capitol aparte al trecerii mele prin această lume. Jurnalului de Argeș îi doresc să aibă viață lungă și puterea de a rămâne întotdeau-na, așa cum a fost mereu până acum, în echipă cu cititorii! La mulți ani, Jurnal de Argeș!

Florin Silvestru

„E o bucurie să scriu la Jurnalul...”Fac presă de aproape 21 de ani, iar de 6 ani scriu la Jurnalul de Argeș, săptămânalul-

etalon al județului. Un săptămânal ce împlinește 25 de ani și la care cuvintele de ordine sunt profesionalismul, seriozitatea și respectul față de cititori. E o bucurie să scriu la Jurnalul de Argeș în fi ecare zi alături de colegi pentru care jurnalismul de cinci stele e o profesiune de credință. La mulți ani și la multe tiraje epuizate, Jurnalul de Argeș!

Denis Grigorescu

Numărul 1

Numărul 2

„

N 1288 (27 i 2 ili 2

Numărul 3

Numărul 4

Numărul 5

Ajunsă la o certă maturitate, o persoană este pe deplin conștientă de valoarea lu-crurilor și acțiunilor din viața sa. Valoarea o dă patina depusă de timp pe tâmplele oamenilor, pe faptele și pe creațiile lor.

La 25 de ani, Jurnalul de Argeș a ajuns la acea maturitate înțeleaptă, sigură de sine și de valoarea pe care o reprezintă în societate, acea maturitate plină de avânt tineresc, dar și de voința și de puterea de a face. La fel ca și echipa care îi dă viață.

O echipă din care sunt mândră că fac parte, în primul rând pentru că în ea sunt colegii cu care împart aceleași valori, va-

lori din care, la loc de cinste, face parte adevărul. Da, adevărul acela atât de uzat de prea multă terfeleală prin colbul vre-murilor în care trăim, dar pe care noi încercăm să îl scoatem la lumină și să îi redăm importanța pe care o merită!

Și mai este un motiv pentru care prețuiesc echipa Jurnalul. Pentru că în ea sunt oamenii care mă sprijină și mă susțin și care cred în mine, așa cum și eu cred în ei. La mulți ani, colegi! La mulți ani, Jurnalul!

Alina Crângeanu

„Valoarea o dă patina de timp depusă pe tâmplele oamenilor...”

„Am simţit şi simt că aici este locul meu din punct de vedere profesional”

Jurnalul de Argeș împlinește 25 de ani de existență. O vârstă rotundă pentru cel mai citit și respectat săptămânal din județul nostru. Scriu la Jurnalul de Argeș de aproape 15 ani și în toți acești ani am simțit și simt că aici este locul meu din punct de vedere profe-sional, alături de o echipă de oameni cu mare experiență, oameni cu care comunic foarte bine. Cerințele ridicate m-au determinat să mențin un standard la fel de ridicat în ceea ce privește calitatea articolelor, ceea ce nu poate însemna decât un plus pentru cariera mea profesională. Este pentru mine o onoare și o bucurie să scriu la Jurnalul de Argeș.

Marius Ionel

„Licean fi ind, m-am alăturat echipei de jurnalişti în urmă cu 17 ani”

Licean fi ind, m-am alăturat echipei de jurnaliști în urmă cu 17 ani, mai exact în anul 2002. Și am găsit aici un colectiv de profesioniști care mi-a ofe-rit șansa de a mă lansa și a mă face cunoscut publi-cului argeșean.

Pin caricatura pe care am creat-o, am căutat să redau cât mai fi del alăturarea dintre articolele pre-zentate și viziunea mea.

Jurnalul de Argeș este singura publicație locală existentă care menține o rubrică permanentă de ca-ricatură, îmbinând umorul fi n, subtil și realitatea cotidiană din domeniile social, politic, sportiv și administrativ.

Sperând că prin desenele mele să fi ajuns la publi-cul nostru, îi urez Jurnalului de Argeș ”La mulți ani!” cu multe realizări și o cât mai lungă colabo-rare, pentru a-i oferi cititorului fi del un umor de calitate.

Bogdan Pintilie

„Despre colegii mei profi , verticali şi simpatici...”

Am intrat în echipa Jurna-lului de Argeș acum trei ani, când am lăsat în urmă, pentru a doua oară, activitatea în tele-viziune - prima mea dragoste profesională - intrând într-un job de la care nu mă așteptam să mă provoace la fel de mult ca audio-vizualul. Ei bine, a reușit, chiar într-un mod sur-prinzător de dinamic, mai ales pentru ceea ce înseamnă presa locală. Dar ceea ce a făcut și mai frumoasă trecerea a fost echipa pe care am găsit-o aici, colegii mei profi , verticali și simpatici.

Cristina Stancu - redactor

„Pentru mine, Jurnalul de Argeş este familia în care am ales să cresc...”

Pentru un tânăr student la Jurnalism, să in-tri în lumea presei nu este atât de greu. Se caută forțe proaspete, creative, dornice de muncă la tot pasul. Dar este greu să rămâi.

Pentru mine, Jurnalul de Argeș nu este doar o redacție, este familia în care am ales să cresc. Mai întâi cititor al acestui ziar, apoi membru al acestei echipe. Aici mi-am făcut debutul în presă. Aveam 20 de ani și un sin-gur gând, să mă iniţiez în lumea presei. O cunoșteam doar din cărțile de Jurnalism. Nu știam atunci ce provocări voi întâlni și nici câți oameni frumoși îmi vor deveni, mai târ-ziu, prieteni.

A trecut un an pentru mine, iar pentru Jurnalul, 25. Viață lungă! Să rămâi obiec-tiv, omniprezent, observator și ocrotitor al societății!

Mari Tudor, cel mai tânăr redactor în prezent

„«Jurnalul» pe Bulevardul «Pardon»”Întâmplător, aniversarea de sfert de veac a „Jurnalului de Argeș” este foarte aproape

de împlinirea a 23 de ani de când dau cu pixul pe ogorul presei. Iar din cei 25 de ani ai ziarului, aproape o treime eu am fost, cum s-ar zice, vârful de lance al Jurnalului în Muscel. În două reprize... Astfel am avut ocazia să afl u ce părere au muscelenii despre acesta, iar concluzia duce către o opinie care face referire la seriozitate. Și nu-i laudă de sine, fi indcă, de cele mai multe ori, caracterizarea a venit din partea unor persoane care au fost vizate de ziar. Și nu neapărat sub aspect pozitiv! Poate tocmai de aceea „Jurnalul de Argeș” este singurul ziar judeţean care poate fi găsit la Biblioteca Municipală din Câmpulung și singurul care are reprezentant în „Clubul presei muscelene”. Iar într-o zi de sărbătoare, cum e cea a aniversării de 25 de ani, nimic nu-i mai plăcut decât să vezi cum se plimbă musceleanul pe Bulevardul „Pardon” cu „Jurnalul de Argeș” în mână!

Cătălin Ion Butoiu



S-a decis! Încercările repetate și disperate ale magnatului Gigi Axinte de a fenta Piraeus Bank, de la care luase un credit de 22 milioane de lei și pe care nu l-a mai restituit, au eșuat. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul făcut de Axinte, ceea ce înseamnă că acesta va trebui să dea banii înapoi.

Scurt istoric al țepei date de Axinte

În calitate de creditor, Piraeus Bank i-a reclamat pe Gheorghe Axinte și pe soția acestuia, Adela, că au vândut/înstrăinat mai multe active către fi ica lor, Maria Alexandra. Totul ca respectivele active să nu fi e executate în contul unui cre-dit neperformant antamat în sumă de 21.828.88 lei.

Practic, fi rma Argecom a luat de la Pi-raeus un credit în valoare de aproape 22 milioane de lei, după care a dat țeapă. Banca a început, în mod fi resc, demer-surile în instanță pentru a-și recupera pierderile, într-o acțiune pauliană, așa cum e cunoscută ca procedură civilă. Și asta pentru că fi rma Argecom a intrat în insolvență, iar proprietățile magnatului Axinte au început să facă… picioare. Pi-raeus Bank s-a înscris la masa credală,

însă a constatat repede că e în situația de a se alege cu „praful de pe tobă”, după ce Gheorghe Axinte, în calitate de admi-nistrator al Argecom, și-a înstrăinat bu-nurile spre a scăpa de executare. Astfel, bunurile lui Axinte și ale soției au ajuns pe numele fi icei lor, Alexandra Maria.

Creditorii au dat de urmele a două contracte de vânzare-cumpărare din 2012, în care mai multe bunuri imobi-le, printre care și Castelul de la Bilcești, au fost vândute de soții Axinte, pe sume modice, fi icei lor. Suma totală la care au fost înstrăinate cele 14 imobile ale familiei Axinte, case, apartamente, te-renuri în Pitești sau în județ, a fost de 1.280.000 lei.

Subliniem, însă, că prețurile pentru fi ecare sunt unele modice. Unul dintre cele mai interesante active este Cas-telul de la Bilcești (situat în comuna Valea Mare-Pravăț), castelul fostului ministru interbelic de Finanțe Dumi-tru Alimănișteanu, care a fost vândut de Axinte, fi icei sale contra sumei de 400.000 de lei.

După soluția câștigătoare de la ÎCCJ, Piraeus Bank (acum First Bank) a des-chis un nou proces, prin care soții Axinte să fi e executați de avere în contul creditului nerestituit.

Directorul general al Administrației Ba-zinale de Apă Argeș-Vedea a prezentat marți, 26 martie, obiectivele de investiții ale ABAAV propuse pentru anul 2019 în județul Argeș. Unul dintre ele se referă la regularizarea râului Cotmeana, la Lunca Corbului, și a pârâului Vârtej, afl uent al râ-ului Cotmeana, în localitatea Băbana. De asemenea, este prevăzută și regularizarea pârâului Bascov, în amonte de confl uența cu râul Argeș, la Bascov, Cotmeana și Drăganu, pentru protejarea a 10.000 de locuitori. Din programul pe acest an fac parte și lucrările de extindere, reparație și regularizare Valea Drăghici, în comuna Mihăiești, și regularizarea și consolidarea râului Vedița, în localitatea Vedea, dar și regularizarea pârâului Budeasa, în comu-

na Budeasa. Nu în ultimul rând, trebuie amintită punerea în siguranţă a Baraju-lui Golești, o investiție începută tot anul acesta, în valoare totală de 8.492.229 lei.Șeful ABAAV a vorbit și despre lucrările cu-prinse în programul de gospodărire a apelor în anul 2019 în județul Argeș, recalibrări de râuri și pâraie, precum și întrețineri și decolmatări, amintind că o situație strin-gentă, care impune o intervenție cât mai rapidă, este cea a lacului de acumulare Prundu.

Verifi cări privind salubrizarea cursurilor de apă

În perioada 18 martie - 12 aprilie 2019, trei comisii mixte, formate din reprezen-tanţi ai ABA Argeș-Vedea, Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Argeș, Gărzii Naționale de Mediu – Comisari-atul Județean Argeș și Gărzii Forestiere, desfășoară acțiuni de verifi care a salubriză-rii cursurilor de apă. Echipele au ca misi-une, printre altele, verifi carea modului în care au fost realizate/întreţinute șanţurile și rigolele de scurgere a apelor pluviale în localităţi; verifi carea zonelor nesalubrizate

de pe cursurile de apă unde s-au produs inundații în anul 2018 și stadiul măsurilor și lucrărilor de remediere realizate.

„Sunt probleme vizavi de tot ce înseamnă staţie de epurare, tot ce înseamnă canali-zări și, în special, în zona primăriilor. Și vă spun cum am fost până acum în controale programate, o să facem și controale nepro-gramate. Sper să nu mai găsim probleme ca până acum, pentru că toţi cei la care am fost în control au primit amendă (excepţie SC Edilul Câmpulung). Dacă vor să înţe-leagă ceva cu amenda asta, bine, dacă nu, legea spune că, dacă ai încălcări sistemati-ce, măsurile merg până la suspendare auto-rizaţiei pentru trei luni, urmată de sistarea activităţii”, a explicat Bogdan Gorunescu, director general ABAAV.

În privinţa acțiunilor de control desfășurate anul trecut, Inspecția Bazinală a Apelor a desfășurat 414 astfel de demer-suri, din care 327 controale planifi cate și 87 controale neplanifi cate. În urma efec-tuării controalelor au fost aplicate amenzi în valoare de 475.000 lei și 21 de avertis-mente.

Izabela Moiceanu

Conferinţă de presă la ABAAV Bogdan Gorunescu: „Sunt probleme vizavi de tot ce înseamnă staţie de epurare în Argeş”

Lucrări de extindere, reparație și regularizare Valea Drăghici,

în comuna Mihăiești

Finita la comedia!

Banca îl execută pe Axinte de averea înstrăinată pe numele fi icei

Interesant e că deși se luptă în instanță pentru a nu fi executat, cu fi rma afl ată în lichidare, cu un lung șir de creditori la ușă și cu datorii totale de 80 milioane de lei, Gheorghe Axinte tocmai a terminat de fi nisat o mândrețe de casă, situată în imediata vecinătate a Pri-măriei Ștefănești, la drumul național Pitești-București. După cum scrie cu litere de o șchioapă pe panoul ampla-sat în proximitate, locuința D+P+M, anexe și împreju-rimi, îi aparține tot fi icei sale, Maria-Alexandra Axinte.

Material realizat de Alina Crângeanu

1. Apartamentul nr. XX situat în munici-piul Pitești, str. general Eremia Grigorescu, nr. XX, bloc XX, sc. XX, etaj XX, județul Argeș, compus din trei camere de locuit și dependințe, în suprafață utilă de 64,46 mp, pentru prețul de 60.000 de lei.

2. Suprafața de 505 mp teren din categoria de folosință arabil, situat în intravilanul mu-nicipiului Pitești, strada Râurilor nr. 14, cu vecin la sud Argecom, înstrăinat pentru suma de 100.000 de lei.

3. Suprafața de 159 mp teren din categoria de folosință curți construcții, situat în intravi-lanul municipiului Pitești, strada Râurilor nr. 14, având la sud Argecom S.A, vândut pentru suma de 50.000 de lei.

4. Suprafața de 17.690 mp teren din cate-goria de folosință arabil, situat în extravilanul comunei Căteasca, tarlaua 35, parcela 510/5, înstrăinat pentru suma de 20.000 lei.

5. Suprafața de 9.264 mp teren din categoria arabil, situat în extravilanul comunei Căteas-ca, tarlaua 35, parcela 310/5, vândut pentru suma de 40.000 de lei.

6. Suprafața de 5.000 mp teren din cate-goria de folosință arabil, situat în intravila-nul orașului Topoloveni, tarlaua 28, parcela 960/5, punctul Ogrăzi, vândut pentru prețul de 5.000 de lei.

7. Imobilul compus din suprafața de 9.915 mp teren (din care 1.754 mp teren din ca-tegoria curți, construcții, amplasat în intra-vilanul localității, 2.594 mp teren din cate-goria arabil în intravilanul localității, 444 mp teren cu destinația drum amplasat în interiorul localității, 616 mp teren din cate-goria de folosință livezi amplasat în intravi-lanul localității), împreună cu următoarele construcții C1 (locuință în regim de înălțime P+1+M) în suprafață construită la sol de 124,87 mp, C2 (locuință în regim de înălțime P) în suprafață construită la sol de 87,13 mp, întregul corp de clădire fi ind situat în intra-vilanul și extravilanul comunei Călinești, nr. XX și XX, suma totală cu care a fost vândut fi ind de 140.000 lei. (Aceasta este și reședința din Călinești a familiei Axinte, n.red.).

Lista bunurilor înstrăinate de Axinte către fi ică şi care vor fi executate de bancă

O mândreţe de casă stil conac, pe numele Alexandrei Axinte, se ridică lângă Primăria Ştefăneşti



Evenimentul cuprinde, pe lângă expuneri teoretice asupra proble-mei în cauză, susținute de Gabriel Moiceanu, director executiv ADI SERVSAL Argeș, și Edmund Piess, director general Geocycle, și o vi-zită în teren, la Centrul de Mana-gement Integrat al Deșeurilor de la Depozitul Ecologic Pitești-Albota. Participanţii vor putea vizita insta-laţiile de sortare pentru fracţia us-cată (reciclabile), dar și ansamblul utilajelor de tratare mecanică pen-tru deșeurile reziduale.

România și-a asumat, prin trans-punerea în legislația națională (L. 31/2019), să aplice și să implemen-teze legislația europeană privind pachetul de economie circulară pentru gestionarea deșeurilor. De asemenea, România și-a asumat atingerea țintelor privind reutiliza-rea, reciclarea și valorifi carea ener-

getică, în vederea reducerii cantită-ţilor eliminate prin depozitare.

Principala preocupare a CJ Argeș și a UAT-urilor membre în ADI SERVSAL este să dezvolte infra-structura de tratare mecanică și biologică, să evite penalităţile apli-cate de AFM prin reducerea can-tităţilor depozitate. În acest sens, s-au aprobat investiţii de peste 3,5 milioane euro pentru completarea și dezvoltarea infrastructurii actu-ale. O parte din aceste investiţii a fost realizată de operatorii care ges-tionează infrastructura de sortare și tratare la Câmpulung și Curtea de Argeș, dar au fost atrași și par-teneri din industria valorifi cării energetice, pentru investiţiile de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor de la Pitești-Albota.

Rămân ca priorităţi pentru orga-nizarea și gestionarea sistemului:

- sortarea la benefi ciar și depozita-rea în saci (gospodării individuale) sau containere dedicate (blocuri);

- colectarea separată a fl uxurilor reciclabile de către operatorii de sa-lubritate;

- devierea deșeurilor biodegrada-bile în compostoare individuale. În zona urbană – colectare separată și tratare în platformele industri-ale de la Câmpulung, Curtea de Argeș, Costești și Pitești;

- tratarea/sortarea deșeurilor rezi-duale - pregătirea pentru valorifi -care energetică și tratarea biologică (în brazdă) pentru fracția umedă din deșeurile reziduale.

Aplicarea cu succes a acestor strategii la nivelul județului Argeș presupune asumarea și respectarea unor obligații de către toți actorii implicați în sistem: unități ad-ministrativ teritoriale (primării), benefi ciari ai serviciului de salu-britate (cetățeni, instituții publice și agenți economici) și operatorii desemnați să efectueze serviciul (colectare și transport).

„Soluţii de tratare a deşeurilor pentru evitarea de la depozitare şi atingerea ţintelor asumate”, aplicate în Argeş

Obligaţii UAT-uri:- Să acopere 100% aria administrativă cu servicii de colectare.- Să acopere costurile aferente serviciului de salubrizare prin

taxe/tarife speciale conform Legii 101/2006.- Să aprobe și să implementeze Planurile Locale de Gestionare

a Deșeurilor pentru atingerea țintelor de reciclare și deviere de la depozitare impuse de Legea 31/2019.

Obligaţii benefi ciari:- Să selecteze deșeurile generate și să le depună separat.- Să achite contravaloarea serviciului de salubritate.- Să devieze deșeurile biodegradabile în compostoarele indivi-

duale din gospodăriile proprii.

Obligaţii operator salubritate:- Să respecte grafi cele de colectare și să preia separat deșeurile

pe fi ecare fl ux de la benefi ciar- Să atingă indicatorii prevăzuți în contractSă nu ridice deșeurile depozitate în amestec, acolo unde planul

local prevede acest lucru.Să asigure recipienți de colectare separată în zona blocurilor,

pubele și saci pentru gospodăriile individuale.Operatorii staţiilor de sortare au obligaţia să asigure un grad de

sortare de peste 75% din deșeurile primite și să gestioneze datele privind trasabilitatea și raportarea corectă, precum transparenţa acestor date. M.S.

ADI SERVSAL Argeș și Consiliului Județean Argeș organizează, pe 27 martie, un amplu eveniment intitulat ,,Soluții de tratare a deșeurilor pentru evitarea de la depozitare și atingerea țintelor asumate”.

Curtea de Apel Pitești a admis recursurile formulate de dezvolta-torul SC Titidan și primarul Muni-cipiului Pitești împotriva deciziei Tribunalului Argeș de suspendare a executării actului administrativ, a efectelor autorizației de construire și a lucrărilor propriu-zise la noul bloc ce se ridică lângă Centrul de afaceri Forum. E vorba de blocul de 10 etaje contestat de doctorul Tiberiu Irimia.

Dr. Irimia: „Practic, nu cred că e dată de partea nimănui, nici a lor, nici a noastră”

Decizia Curții de Apel Pitești permite reluarea lucrărilor, însă procesele legate de respectiva autorizație nu s-au înche-iat. Asta pentru că la Tribunalul Vâl-cea se judecă, pe fond, procesul în care dr. Tiberiu Irimia și ceilalți reclamanți din dosarul tranșat de Curtea de Apel Pitești cer suspendarea aceleiași autorizații, a efectelor ei și a lucrărilor.

"Curtea de Apel Pitești a dat o soluție de inadmisibilitate. Noi n-am înțeles de la ce vine. Practic, nu cred că e dată de partea nimănui, nici a lor, nici a noas-tră. E posibil să fi e vorba de un con-fl ict, pentru că mai avem cerută încă o dată suspendarea lucrărilor pe dosarul de fond. Curtea de Apel Pitești a dat dreptul să continue lucrările momen-tan, dar până nu vedem motivarea, nu știm despre ce e vorba. Poate fi un viciu de procedură, dar nu e ca și când cineva are dreptate, eu sau fi rma Titidan. Eu cred că asta vor să spună: să se decidă pe fond. Noi, acum, încercăm să obținem

o nouă suspendare a lucrărilor, pe do-sarul de fond, care este la Tribunalul Vâlcea, pentru că mai avem depusă o cerere de suspendare (în faza inițială am depus două astfel de cereri, una, pe fond, de suspendare a lucrărilor și una de suspendare în regim de urgență, un proces care viza suspendarea lucrărilor până se fi nalizează procesul pe fond). Prin faptul că au reînceput lucrările, eu cred că ei își asumă un risc foarte mare. Normal ar fi să nu continue până nu se termină fondul. Eu, personal, n-aș con-tinua nicio lucrare dacă m-aș gândi că vreodată aș putea fi pus în situația de a dărâma ce am construit", spune dr. Tiberiu Irimia.

Răspunsul Ministerului Culturii va fi luat în calcul în procesul pe fond

Una dintre cele două instanțe amin-tite - Tribunalul Vâlcea - a emis adrese și către Institutul Naţional al Patrimo-niului și Ministerul Culturii și Identi-tăţii Naţionale pentru a comunica dacă

imobilul în litigiu face parte din situl urban B-dul Republicii și a primit deja un răspuns în acest sens.

„Din hârtia de la Ministerul Culturii reiese că locația respectivă are clar sta-tutul de monument și că niciun fel de intervenție nu se putea face fără avizul lor, nici de demolare, nici de construire.

Deocamdată nu a fost luată în consi-derare, pentru că noi, când am început procesul, nu știam că există și problema asta, cu situl urban, nu aveam atunci actele. Acțiunea inițială am făcut-o pornind de la studiul de însorire și de la faptul că nu s-a cerut acordul veci-nilor, iar în procesul încheiat la Curtea de Apel, instanța nu a aprobat luarea în discuție a aspectelor legate de sit, pentru că nu au fost prinse în acțiunea inițială. La Tribunalul Vâlcea a fost însă admi-să. Acolo se discută pe treaba asta. Hâr-tiile acestea pe care le avem noi, acum, de la Ministerul Culturii sunt eliberate chiar la solicitarea Tribunalului Vâlcea. Deci, pe dosarul de fond, se vor lua în considerare", mai spune dr. Irimia.

Jurnalul de Argeș a solicitat un punct de vedere reprezentantului SC TITI-DAN cu privire la cea mai recentă de-cizie a Curții de Apel Pitești, dar până la închiderea ediției noastre nu am pri-mit un răspuns.Amintim că, încă de la izbucnirea scandalului legat de noul bloc din centrul Piteștiului, reprezen-tantul SC TITIDAN SRL, Dana Io-nescu, a susținut că societatea comerci-ală se afl ă în deplină legalitate cu toată documentația necesară construirii imo-bilului.

Izabela Moiceanu

S-au reluat lucrările la blocul de 10 etaje din centrul Piteştiului Dr. Tiberiu Irimia (foto): „Încercăm să obținem o nouă suspendare” Miuţescu i-a pus la muncă

pe cei care vor să candideze la Primăria Piteşti

Potrivit președintelui PNL Argeș, Adrian Miuțescu, în cursa internă pentru desemnarea unui candidat la Primăria Pitești au rămas doar cinci candidați, după retragerea lui Radu Perianu și a lui Marius Postel-nicescu. Este vorba despre Mihai Coteț, Narcis So-fi anu, Ana Stan, Dănuț Dinu și Alexandru Tudan. Sondajul în urma căruia se va anunța candidatul va fi făcut public după alegerile europarlamentare. „Vrem să vedem cât de mult se implică în viața parti-dului și în campania electorală”, a explicat Miuțescu, acesta menționând că cel care va fi desemnat va fi susținut și ajutat de ceilalți. În schimb, și cei care nu vor fi propuși pentru postul de edil pot conta pentru un loc de viceprimar sau în staff -ul de conducere al Primăriei. A.C.

SC Apă Canal a acordat 66 de premii la concursul de fotografi e „Apa pentru toţi”

Ziua Mondială a Apei a fost sărbătorită de SC Apă Canal 2000, vineri, 22 martie, la Muzeul Județean Argeș, alături de elevi, profesori, colegi și personali-tăţi ale judeţului Argeș. În cadrul acestui eveniment, desfășurat la Muzeul Județean Argeș, directorul general al societăţii, Mihail Marinescu, a premiat elevii câștigători ai concursului de fotografi e „Apa pentru toți”, organizat în cadrul Programului Edu-cational Piky. S-au acordat în total 66 de premii, din care 55 speciale, pe categorii de vârstă, premiul I fi -ind de 100 de lei, premiul II, 80 de lei, premiul III 60 de lei, mențiunile 50 de lei, iar premiile speciale 40 de lei. Concursul de fotografi e „Apă pentru toţi“ a fost organizat de societatea Apă Canal 2000 SA Pi-tești în colaborare cu Inspectoratul Școlar Judeţean Argeș și Muzeul Judeţean Argeș. A.C.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS


Pitești, strada Băilor nr. 1, cartier Popa ȘapcăPitești, strada Băilor nr. 1, cartier Popa ȘapcăTelefon: 0721.448.444, 0348.440.666Telefon: 0721.448.444, 0348.440.666

www.www.victoriavictoriaspa.rospa.ro

Agenţia Naţională de Integritate a constatat starea de incompatibilitate, confl ictul de interese și avere nejusti-fi cată în cazul a 19 aleși locali. Printre aceștia se afl ă și doi argeșeni.

Maria Cotenescu, consilier judeţean și fost consilier local la Câmpulung, a fost găsită în stare de incompatibilitate, Agen-ţia menţionând faptul că „în perioada exer-citării mandatului de consilier judeţean (2016 – 2020), o societate comercială la care persoana evaluată deţine calitatea de asociat și funcţia de administrator (n.r.: IATSA Dacia SA Câmpulung) a încheiat două contracte de furnizare în valoare to-tală de 105.070 lei cu Spitalul de Psihia-trie «Sf. Maria» Vedea, afl at sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeș”.

Al doilea ales local argeșean vizat de ANI este Mihai Radu, fost consilier local la Ce-pari, care „în perioada 26 iunie 2012 – 23 iunie 2016 a exercitat simultan funcţia de consilier local și calitatea de angajat cu contract individual de muncă în cadrul Compartimentului Întreţinere din apara-tul de specialitate al primarului comunei Cepari”.

Cătălin Ioan Butoiu

Lăcomia dăunează grav mandatului...

Consilierul judeţean Maria Cotenescu, în incompatibilitate Aceasta a încheiat contracte de 105.070 lei cu Spitalul de la Vedea, din postura de ales al județului și administrator la o fi rmă privată

„Partidele istorice” au bannere în centrul istoric al Câmpulungului

Deși regula, stabilită chiar prin hotărâre de consiliu, este aceea de a nu în-tina centrul istoric al Câmpulungului cu bannere și alte modalităţi de expu-nere publicitară publică, precampania electorală pentru europarlamentare a ieșit din litera legii. Și asta pentru că „partide istorice” precum PSD și ALDE și-au agăţat mesajele insipide chiar în buricul târgului, în speranţa că vor avea șanse sporite la prinderea cât mai multor mandate de europarlamentari după alegerile din mai. Singurul inconvenient pentru expozanţi este că bannerele nu luminează seara, ca ornamentele de Crăciun, astfel că cei care zăbovesc prin cârciumi până târziu, făcând politică în jurul mesei pline cu sticle, sunt dezorientaţi în privinţa... orientării care ar trebui să le dirijeze ștampila în cabina de vot. C.I.B.

La mijlocul acestei luni, Papa l-a primit în audienţă pe cardinalul Angelo Becciu, prefect al Congre-gaţiei pentru Cauzele Sfi nţilor. În cadrul audienţei, papa Francisc a autorizat Congregaţia să promulge decretul privind recunoașterea mar-tiriului slujitorilor lui Dumnezeu Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Afte-nie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi români greco-cato-

lici uciși în diferite locuri din Ro-mânia între 1950 și 1970. Cei șase episcopi greco-catolici au fost ares-taţi de regimul comunist în 1948 și duși mai întâi la vila patriarhală din Dragoslavele-Muscel, unde au fost vizitaţi de mai multe ori de patriar-hul Justinian. Ulterior ei au ajuns la Închisoarea Văcărești și în alte pe-nitenciare. Toţi s-au stins din cauza condiţiilor din închisori și de boală.

C.I.B.

Papa Francisc a autorizat recunoaşterea martiriului episcopilor ţinuţi captivi la Dragoslavele



CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesÎn 1912 sunt elaborate mai multe studii

1912. Sunt elaborate studiile: „Pi-tești. Primăria comunei urbane. Canalizarea orașului. Condiţiuni speciale; Alimentarea orașului cu apă. Proiect general. Raport și de-viz; Caet de sarcini cu condiţiuni speciale pentru construirea pavaje-lor după stradele orașului; Conce-siunea iluminatului și distribuirea energiei electrice în orașul Pitești”.

Petru Groza participă la o paradă militară în Piteşti

1946, aprilie 7. Generalul de corp de armată Constantin Niculescu, șeful Casei Regelui Mihai, gene-ralul Ivan Z. Susaikov, locţiitorul președintelui Comisiei Aliate de Control din România, prim-minis-trul Petru Groza, generalul de corp de armată Constantin Vasiliu-Răș-canu, ministrul de Război, generali și ofi ţeri din Armata Română și din Armata Roșie au participat la o paradă militară organizată în Gră-dina Publică din faţa Prefecturii, cu ocazia împlinirii unui an de la înfi inţarea Diviziei Horia, Cloșca și Crișan, având sediul în Pitești.

Piteştiul avea 5.572 clădiri în 1946

1946, decembrie 6. Orașul Pitești înregistra 5.572 de clădiri, din care 67% erau din cărămidă, având 84% lumină electrică, 40% instalaţie de apă, 30% canalizare, 1% încălzire centrală.Este înfi inţat la Piteşti Cenaclul literar ”Orizonturi Noi”

1947, noiembrie. Este înfi inţat la Pitești Cenaclul literar numit iniţial „Orizonturi Noi”, apoi „Alexandru Sahia”, din 1956 „Liviu Rebreanu”, având sediul în Palatul Culturii (1955), astăzi la Biblioteca Judeţea-nă „Dinicu Golescu” Argeș.Înfi inţarea Autobazei de Transporturi Auto

1947. Este înfi inţată Autobaza de Transporturi Auto. În 1972, la ani-versarea unui sfert de veac de acti-vitate, director, Constantin Popa. Ulterior, Întreprinderea Judeţeană de Transporturi Auto Argeș, astăzi divizată în mai multe fi rme parti-culare.

Te-Deum la Catedrală pentru aniversarea Unirii

1947, decembrie 1. Pentru aniver-sarea Unirii Transilvaniei cu Ţara era ofi ciat un Te-Deum la Catedra-lă, participând comandantul și ofi -ţeri superiori ai Școlii de Artilerie din Pitești, ofi ciali, alţi cetăţeni.Combinatul Petrochimic Pitești, la două decenii de la punerea în funcțiune a primei capacități de producție

1986, septembrie 20. Combina-tul Petrochimic Pitești a sărbăto-rit două decenii de la punerea în funcțiune a primei capacități de producție de pe Platforma Indus-trială Pitești-Sud, Fabrica de Negru de Fum, astăzi dezafectată.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Dorel Manea s-a născut în anul 1946 și a decedat în anul 2000. A fost un virtuoz al naiului, a fost omul care a știut să valorifi ce folclorul muzical, ridicându-l acolo unde îi era locul. A fost cel care, alături de ansambluri folclorice reprezentative, a făcut cunoscut cântecul popular românesc peste hotare.

M.I.

A condus „Doina Argeșului” imediat după Revoluția din 1989

În decursul carierei sale îl găsim pe naistul Dorel Manea la pupi-trul Fanfarei Garnizoanei din Pitești, dar și al Ansamblurilor: „Argeșul” din Curtea de Argeș, „Chindia” din Pitești, „Mur-guleţul” din Costești, „Poiana” din Poiana Lacului, „Plaiuri ar-geșene” din Pitești, „Dacia” din Mioveni, „Dorul” din Pitești și „Călușul” din Scornicești, An-samblul folcloric profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu și Ansamblului Național „Tran-silvania” din Baia Mare. Din 1989, de când a preluat Orches-tra „Doina Argeșului”, și până în anul 2000, când a plecat să dirijeze în ceruri, Dorel Manea a reușit să readucă, prin inter-mediul instrumentiștilor pe care

i-a promovat, spiritul de altăda-tă al acestei prestigioase „Or-chestre” cu care a concertat în aproape toate orașele ţării, dar și în străinătate. Dorel Manea a făcut numeroase înregistrări în Radio și în albumele unor soliști de prestigiu de astăzi, fi ind un adevărat șlefuitor de talente.

Mioveniul a găzduit Concursul „Dorel Manea”

Centrul Cultural Educativ din Mioveni a găzduit în luna no-

iembrie în fi ecare an mai multe ediții ale Concursului Național al Grupurilor Vocal-Folclori-ce Bărbătești „Dorel Manea”, eveniment organizat de Primă-ria și Consiliul Local Mioveni, Centrul Cultural Mioveni, Centrul Județean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș și Casa de Cultura a Sindicatelor „Dacia“ din Mioveni. La acest important eveniment au participat nume-roase formații de muzică popu-lară din diferite regiuni ale țării. Dorel Manea a fost un virtuoz al naiului, un dirijor polivalent și un profesor competent. Ca un adevărat șlefuitor de talente, a fost omul care a știut să valorifi -ce folclorul muzical, ridicându-l acolo unde îi era locul. Intuin-du-i talentul afl at în ascensiune, maestrul Ludovic Paceag îi spu-nea, prin anii 1980, profesorului Costin Alexandrescu: „Dorel Manea este un bulgăre de aur pentru mișcarea folclorică din Argeș și din țară”.

A înfi inţat Grupul folcloric instrumental „Dorul”

În cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promova-rea Culturii Tradiționale Argeș, Dorel Manea a înfi inţat Grupul folcloric instrumental „Dorul”, în 1980 a creat Grupul folcloric de instrumente vechi de sufl at „Fluierașul” și formaţia de ţam-bale a Căminului Cultural din Poiana Lacului. Împreună cu coregraful Dorin Oancea a con-tribuit la formarea Ansamblului „Dorul” și Ansamblului ţără-nesc „Poiana” din Poiana Lacu-lui. A contribuit la înfi inţarea și dezvoltarea Ansamblului folclo-ric „Murguleţul” de la Costești și a altor colective artistice de la Suseni, Tigveni și nu numai. A semnat conducerea muzicală a spectacolelor susţinute de nu-meroase ansambluri. Din mar-tie 2001, sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Dacia din Mioveni poartă nu-mele „Dorel Manea”.

Lăutarii, exponenţii cei mai vechi ai profesionismului muzical

Muzica lăutărească este una dintre cele mai vechi forme de muzică instrumentală, dar în același timp și prima muzică de formă profesionistă. Lăutarii,

exponenţii cei mai vechi ai pro-fesionismului muzical, au purtat prin intermediul cântecului, din generaţie în generaţie, istoria românilor, au înveselit la nunţi, botezuri și petreceri pe ţărani, ca și pe mahalagiii orașelor, ui-mind pe străinii afl aţi în trecere pe meleagurile noastre.

Muzicologul Viorel Cosma scrie că termenul „lăutar” vine de la „lăută”, instrument și ex-presie împământenite încă de pe la jumătatea secolului al XVII-lea, odată cu pătrunderea pri-melor infl uenţe occidentale în ţara noastră. În Biblia de la Bu-curești a lui Șerban Cantacuzino din 1688 găsim expresia „llăuta-rii zicând cu alăutele lor”. Mult mai vechi decât termenul de „lăută” sau „llăută” este cel care exprimă același lucru, provenit, se pare, din rusescul „skripka”. Argeșul și Muscelul au fost din totdeauna leagănul muzicienilor de mare valoare, precum Nae al lui Pintilică, Ioniţă Bădiţă, Luca Codin, Nelu Briceag, Ștefan Marica, Ion Matache, Alexan-dru Cercel, Marin Teodorescu Zavaidoc etc.

A devenit o realitate faptul că în unele ţări europene, începând cu jumătatea secolului XX, s-a pierdut aproape complet folclo-rul ca fenomen viu al culturii populare, chiar și în unele zone în care muzica ţărănească era prezentă încă în unele practici tradiţionale, creaţia populară tinzând tot mai mult să se inte-greze genurilor de divertisment ce se adresează unui public larg și eterogen. În aceste condiţii înfi inţarea unei orchestre profe-sioniste de muzică populară era imperios necesară.

Astfel, la 1 iulie 1955 a luat fi inţă Orchestra „Doina Arge-șului” din iniţiativa lăutarilor regiunii, orchestră de muzică populară care trebuia să con-tribuie la promovarea totală a culturii populare. Din anul 1970 orchestra trece sub admi-nistrarea Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești, iar din 2009 în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promova-rea Culturii Tradiţionale Argeș, instituţie de cultură fi nanţată de Consiliul Judeţean Argeș. De-a lungul anilor, la conduce-rea „Doinei Argeșului” au tre-cut mai multe personalităţi, așa cum ar fi George Moreanu, Ale-xandru Busuioc, Emil Gavriș, Emil Tănase, Florian Economu, Ionel Budișteanu, Dorel Manea, Marin Mihalcea sau Virgil Ior-dache.

Naistul Dorel Manea, fostul şef al Orchestrei Doina Argeşului



În fi ecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă aducă la cunoștință noutăţile editoriale care există în fondul său de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

Pentru cei care iubesc arta semnalăm o serie de albume apă-rute la edituri franceze: „L’ Art African” (S.l., Editura Place des Victoires, 2011); „Au temps de la Renaissance: Les maîtres du maniérisme” (Paris, Editura Pla-ce des Victoires, 2011); Philippe Plagnieux, „L’ Art du Moyen Âge en France” (Paris, Editura Cita-delles & Mazenod, 2010).

În sfera monografi ei vă sem-nalăm două lucrări extrem de in-teresante: Silvestru D. Voinescu, Spiridon S. Voinescu, ”Comu-na tradițională Călinești (Sate-le Turculești, Valea Călinești, Vițichești): consemnări și docu-mente monografi ce” (Golești, Editura Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, 2017); Flo-rin Chivoci, ”Pitești: povestiri dintr-o geografi e urbană” (Pitești, Editura Argeș Press, 2018). „Secţia pentru Tineret” vă

oferă o gamă variată de nou-

tăţi editoriale, dintre care men-ţionăm: Jeniff er Chambliss Bertman, ”Vânătorii de cărți” (Iași, Editura Polirom, 2017); Eleanor Porter, ”David și vioara lui” (București, Editura Sophia, 2017); Liane Hedlund, ”Micuța zână a Lunii” (București, Editura Universul enciclopedic gold juni-or, 2018). Iubitorilor de literatură româ-

nă le recomandăm următoarele titluri: Maria Mirea, ”Ecaterina: nuvelă” (Târgoviște, Editura Bi-bliotheca, 2017); Letiția Florina

Brătulescu, ”Dialog cu și despre necuvântătoare” (Câmpulung, Editura Gimax, 2016); Roxana Farca, ”Mami, tati, uite cămilele!; Cum să supraviețuiești în călăto-riile alături de copii. Sfaturi seri-oase și povești fantastice, însoțite de ilustrații naive ale autoarei” (București, Editura Tritonic, 2018).

Cei care vor să citească lucrările menţionate mai sus sunt invitați la sediul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeș.Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Simpozion despre geto-dacii în arta romană, în prezentarea dr. Leonard Velcescu

Miercuri, 27 martie, între orele 14,00-15,00, sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” va găzdui un simpozion și o expoziție în prezentarea dr. în istoria artei Leonard Velcescu. Cu tema „Reprezentări de geto-daci în arta romană”, evenimentul reprezintă un stu-diu iconografi c și iconologic realizat de profesorul argeșean în mulți ani de docu-mentare, de mare interes pentru public. A.C.

Expoziţie itinerantă de artă decorativă, la Centrul Cultural Piteşti

Centrul Cultural Pitești găzduiește expoziția itinerantă de artă decorativă sub genericul „Urma unui pas”, de Mariana Frătița (foto). Vernisajul va avea loc joi, 28 martie, de la ora 16,00, în Comple-xul Expozițional Casa Cărții (mezanin I). Născută în municipiul Piatra Neamț, cu domiciliul actual la Târgu Jiu, Maria-na Frătița a absolvit Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași și Facultatea de Pedagogie a Artelor Plastice și Deco-rative „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Gorj, și s-a remarcat la nivel național, prin numeroa-se expoziții individuale și de grup. D.G.

Dezbatere despre migraţie la Centrul Cultural Piteşti

Miercuri, 27 martie, de la ora 15,00, în Sala Simpozion a Centrului Cultu-ral Pitești de la Casa Cărții, dezbaterea interactivă cu tema „Stimularea păstră-rii și importului de eminență cenușie. Migrația, opțiune de dezvoltare eco-nomică locală”, manifestare organizată de Asociația Solidaritatea Umană Nova Pitești, coordonată de consultantul pe teme de migrație col.(r) Niculae Jianu, președintele de onoare al ASUN. M.S.

”Dacă străinii ar avea așa un meșter genial, i-ar face statuie și un spațiu expozițional dedicat doar lui”, spunea atât de frumos ÎPS Calinic despre Dan Gherasimescu, meșterul genial din Valea Danului, Argeș. Și uite că i-au făcut. După ce japonezii i-au expus lu-crările în cele mai cunoscute expoziții ale lor, după ce americanii l-au numit „Omul-pasăre” al românilor și au scris și o carte despre asta, Clubul Rotary i-a amenajat un atelier de artă tradițională și un spațiu expozițional dedicate ex-clusiv meșterului Dan Gherasimescu în Valea Danului, chiar în satul lui na-tal. Iar sâmbătă, 23 martie, toți cei care îl iubesc și îl apreciază, meșteri popu-lari din țară, oameni din comunitatea locală, sponsorii, primarul și consilierii locali au participat la inaugurare și l-au sărbătorit pe „Omul-pasăre” la aniver-sarea de 70 de ani. Managerul Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești i-a oferit domnului Dan Gherasimescu un superb buchet de fl ori și o diplomă pentru toată activitatea desfășurată în sprijinul artei și culturii tradiţionale românești, iar copiii de la mai multe secţii externe ale Școlii au încheiat fes-tivitatea cu un program artistic.

Meșterul Dan Gherasimescu a ab-solvit Școala Populară de Arte Pitești,

unde a fost și profesor timp de 30 de ani și a pregătit sute de copii, căro-ra le-a transmis tainele cioplitului în lemn. Acum face același lucru împreu-nă cu fi ul său, dar ca voluntari, pentru că autorităţile locale și judeţene nu au găsit o soluţie de a-i recompensa fi nan-ciar.

”Voi continua colaborarea cu Școala de Arte, pentru că sunt legat sufl etește de această instituție și de copii, că vin cu drag”, spune cu lacrimi în ochi dl. Gherasimescu. Această situație a fost creată de faptul că Secția de Sculptu-ră a Școlii Populare de Arte Pitești a fost desfi ințată din cauză că Primăria Valea Danului nu a platit ani la rând taxa de școlarizare, care este de doar 4500 lei pe an. Cea mai mare dorință a meșterului Dan Gherasimescu la ani-versarea a 70 de ani este să reușească să facă la Valea Danului un festival dedicat Păsării lui Măiastre, la care să participe meșteri din toată lumea care fac sculpturi asemănătoare și ală-turi de care a apărut în volumul „Fan Carving” semnat de americanii Sally & David Nye, dar șansele sunt mici să primească fi nanțare de la comună sau de la județ, așa că speranța îi este tot la străini.

Marian Staicu

Dan Gherasimescu - 70 de ani. O viaţă dedicată artei tradiţionale româneşti

Dorina Sima este economistă, acum la pensie, dar, de mai bine de trei decenii, pictează pentru liniștea ei sufl etească. Face par-te dintre fondatorii Asociației Artiștilor Plastici ”Ion Andre-escu”, asociație care, înainte de 1989, se impusese în spațiul public de profi l din țara noastră. Mentor i-a fost regretatul Gheorghe Pan-telie. Printre prietenii câștigați atunci și păstrați până astăzi se numără pictorul Augustin Lucici, coordonatorul Galeriei de Artă din Pitești, care i-a fost de mare ajutor la panotarea expoziției și care a elogiat-o la vernisaj. Lucră-rile Dorinei Sima sunt incendii de

culoare. În majoritatea lor naturi statice și peisaje, reușesc să suge-reze totuși o dinamică interioară, tumultul care precede explozia de lumină. Forma se supune greu și în ultimă instanță acestei vietăți sălbatice care este culoarea și care forțează limitele universului știut.

De remarcat, dincolo de mobili-tatea de subtext, tonurile catifela-te de atmosferă. Pentru că Dorina Sima rămâne o artistă a detaliului, iar detaliul, odată ce te-ai împrie-tenit cu el, începe să spună povești pe care, de multe ori, nici măcar nu le intuiești.

Denisa Popescu

Până la sfârșitul acestei luni, DORINA SIMA înfl orește, la unison cu primăvara, pe simezele Bibliotecii Județene Argeș. 20 de lucrări, reunite sub genericul ”Minunile care ne înconjoară”, realizate în ma-nieră impresionistă și postimpresionistă, dau seamă de delicatețea, de spiritul luminos și de bucuria de a exista ale autoarei.

Minunile care o înconjoară pe Dorina Sima

Meşterul genial din Valea Danului, mai apreciat de străini decât de autorităţile române

Dacă anul trecut a obţinut locul zece la competiţia de Robotică desti-nată liceenilor, First Tech Challenge, anul acesta, chiar la fi nalul săptămâ-nii trecute, echipa care a reprezentat Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” Câmpulung s-a impus în înfrunta-rea cu zeci de echipe din toată ţara. „WattsUp” a câștigat competiţia, de-venind Winning Alliance Captain, și, alături de alte trei echipe, va reprezenta România la Campionatul Mondial de

Robotică ce se va desfășura în Detroit, Statele Unite ale Americii. Reușita este cu atât mai mare cu cât, în urmă cu doar două săptămâni, la etapa regio-nală a First Tech Challenge, liceenii de la „Dinicu Golescu” au reușit să se califi ce cu greu în marea competiţie, după ce s-au clasat pe locul trei al Pre-miului Motivate.

Celelalte trei echipe califi cate la Campionatul Mondial sunt din Bucu-rești, Hunedoara și Alba-Iulia. C.I.B.

Colegiul „Dinicu Golescu” a câştigat fi nala concursului naţional de Robotică



„Când mi-am măsurat poiana, am găsit numai 62 de hectare, 14 hectare lipsă. Între timp ei au dat terenul la alții!”

„Totul a început de la o nepunere în po-sesie a unor terenuri. Eu am făcut un pic gura mai mare și era fi resc să o fac, pentru că îmi apăram bunurile comunei Cicănești, și el m-a dat în judecată. Că l-oi fi făcut comunist, că ce oi fi zis eu pe acolo... I-am zis: «Băi, sunteți comuniști, am hotărâri judecătorești, am documente, voi le-ați dat (terenurile) și tot voi sunteți derbedei?». Vai de mine, i-am șifonat imaginea lui Șerbănoiu! El are pe alții în spate! Am ră-mas uimit de daunele pe care mi le-a dat de plătit o judecătoare de la Curtea de Argeș. Dar ce am făcut, am omorât pe cineva?”, ne-a spus primarul Ion Ionescu. Solicitat să ne descrie motivul care a stat la originea acestui proces având ca obiect o acțiune în răspundere delictuală, edilul ne-a relatat:

„Este vorba despre terenul Primăriei

Cicănești, care se învecinează cu pârtia de la Molivișu! A fost un schimb, prin anii 82-85, nu mai rețin bine, între Primăria Cicănești și Consiliul Popular Județean, prin care ni s-a dat terenul din punctul Molivișu, în suprafață de 76,5 hectare, și ne-au luat din punctul Comarnic- pădure, în suprafață de 76,5 hectare. Un schimb fă-cut, deci, pe timpul comuniștilor. Pe baza acelui schimb, eu am câștigat procesul ace-la. Când mi-am măsurat poiana, am găsit numai 62 de hectare, 14 hectare erau lipsă. Între timp, Silvicul a dat terenul la alții! Nu mi-au făcut procesul-verbal de punere în posesie între ocoale și nu am putut să fac amenajamentul silvic, pentru că nu au vrut să semneze. Au dat terenul la alții...Au pus pe alții în posesie. Judecători, avocați, pe Erbașu... oameni cu infl uență. Numai că i-au pus pe terenul Primăriei Cicănești, situat strategic chiar lângă pârtia de schi de la Molivișu. Silvicul i-a pus pe alții în posesie și eu acum nu pot să marchez sau să fac un amenajament silvic, pentru că nu

vor marile ocoale silvice... Le-am zis: până vă «rezolvați cazurile, că sunteți în liti-giu, voi trebuie să mă respectați pe mine, că eu am o hotărâre defi nitivă. Eu mi-am

câștigat un drept legal, cu o hotărâre defi -nitivă irevocabilă, voi luați în considerare un titlu dat la apelul de seară, de prefectu-ră sau ocoale silvice. Eu sunt recunoscut de o instanță». Și acum sunt încurcat și nu pot să marc, să bag în circuit, în amenajamen-tul silvic, pentru că Ocolul Silvic Vidraru nu binevoiește ...”

„Șerbănoiu făcea pe fata mare... Se dădea că nu știe. Cică i-am stricat imaginea...”

„Evident că m-am certat. Eu sunt și o fi re mai acidă așa, când am dreptate, nu țin cont de nimeni. Mi-am ieșit din pepeni și m-a costat. M-au costat munții Comarnic - acolo am făcut noi schimb cu Molivișu, că de acolo ne-au luat comuniștii 200 de hectare și ne-au dat 150. Dar din Moliviș, unde mai aveam 14 hectare, nu a vrut Re-gia Romsilva, prin Șerbănoiu, Chiriloiu și alții care au mai fost, să îmi dea... M-a pus în posesie executorul judecătoresc, dar eu nu pot să benefi ciez pentru că Ocoalele Sil-vice Curtea de Argeș și Vidraru nu vor să mă recunoască drept proprietar. Pe mine, Primăria Cicănești, care am hotărâre ju-decătorească defi nitivă și irevocabilă. Sunt stat în stat. Cei de la Pădure au crezut în-totdeauna că e statul lor. M-am plictisit să mă duc ca milogul. Ei sunt boierii și noi suntem țăranii ăia și ei au făcut ce au vrut, de fapt, cu aurul verde al României și fac în continuare. Eu cu dreptatea, eu cu hotă-râre judecătorească și tot pe mine mă exe-cută. Am avut discuții cu Șerbănoiu, că nu mă punea în posesie, zicând că e terenul ocupat. Venea cu jurista, am trasat trei va-riante care să fi e convenabile ambelor părți. Însă până s-a terminat procesul, ăștia de la Silvic au dat din terenul ăla la alții. E co-rect așa ceva? Șerbănoiu făcea pe fata-ma-re... Se dădea că nu știe. Cică i-am stricat imaginea. Nu, nu l-am jignit. Eu apăram proprietatea Primăriei Cicănești. I-oi fi zis așa în privat. Dar ce, era o jenă? Eu nu știu ce interes avea el. Eu aveam interesul de a apăra bunurile comunei. Erau bunurile pri-măriei, câștigate pe drept...”, ne-a declarat primarul comunei Cicănești, Ion Ionescu.

Un proces de calomnie care bubuie către punerile în posesie din staţiunea Molivişu Primarul din Cicănești dezvăluie că punerile în posesie făcute de Silvic în zonă ar duce către oameni infl uenți, judecători și avocați

Un proces de calomnie recent încheiat, dintre un primar și un șef de ocol silvic, ambii cu infl uență în zonă, scoate la iveală lucruri incredibile despre punerile ilegale în posesie din stațiunea Molivișu. Executat fără milă în primă instanță de Judecătoria Curtea de Argeș, care l-a condamnat la plata sumei de 1,5 miliarde de lei, pri-marul comunei Cicănești, Ion Ionescu, a câștigat la Curtea de Apel Pitești. Aici a fost achitat, prin sentință defi nitivă, în procesul de calomnie pe care i l-a inten-tat șeful OS Vidraru, Daniel Șerbănoiu. Interesant este că mărul discordiei a fost o suprafață de 14 hectare pe care Primăria Cicănești o avea, prin hotărâre judecătorească, în zona pârtiei Molivișu. Numai că șeful OS Vidraru nu a fost de acord să cedeze aceas-tă suprafață, iar motivul, dezvăluie primarul din Cicănești, ar fi acela că aco-lo ar fi fost puși în posesie, chiar de către Silvic, mai mulți oameni cu infl uență, printre ei afl ându-se jude-cători și avocați.

Şeful OS Vidraru, iritat că l-am sunatAm dorit să stăm de vorbă și cu

Daniel Șerbănoiu, șeful Ocolu-lui Silvic Vidraru, pentru a co-menta afi rmațiile primarului de la Cicănești și deznodământul procesului. Contactat telefonic, șeful Ocolului Silvic Vidraru nu a dorit să comenteze, rezumân-du-se să ne-o reteze scurt: „Așa, și? E o problemă personală, nu vă interesează pe dumneavoas-tră!”. După aceea ne-a închis telefonul.

Material realizat de Alina Crângeanu

Nu mi-au făcut procesul-verbal de punere în posesie între ocoale și nu am putut să fac amenajamentul silvic, pentru că nu au vrut să semneze. Au dat terenul la alții... Au pus pe alții în posesie. Judecători, avocați, pe Erbașu... oameni cu infl uență. Numai că i-au pus pe terenul Primăriei Cicănești, situat strategic chiar lângă pârtia de schi de la Molivișu.

PRIMARUL ION IONESCU:

În zona pârtiei de schi Molivişuau fost mai multe puneri în posesie ilegale



Noi nereguli ies la iveală privind modul haotic în care se ridică diferite imobile în Pitești, fi e fără autorizații, fi e cu încălcarea legii într-o formă sau alta.

Cel mai recent caz este legat de patru case construite fără vreo autorizație, după cum ne-a precizat primarul Sorin Apos-toliceanu.

”Când am început să discutăm PUD-ul (n.red. - Planul Urbanistic de Deta-liu) legat de așezarea mai multor case, am constatat că acele case, patru la nu-măr, erau deja construite și se lucra deja în interior, la parchet. Practic, au lucrat fără autorizație, fără absolut nimic. Am făcut proces-verbal, prin care lucrările tre-buie oprite. Dacă cei de acolo lucrează în continuare, se poate duce Poliția direct și se ajunge inclusiv la dosar penal. PUD-ul nu mai poate fi introdus în Consiliul Lo-cal pentru ceva ce este deja construit. Va trebui ca cei care construiesc acele case să urmeze altă cale pentru a intra în legalita-te”, ne-a declarat primarul Sorin Aposto-liceanu (foto).

Am descoperit că cele patru case fără autorizație au fost ridicate pe Aleea Se-

neslau, aproape de vila fostei secretare a lui Tudor Pendiuc.

Am reușit să afl ăm și cine este dezvolta-torul care ridică acele case. Este vorba de omul de afaceri Dumitriță Mohor, al că-rui nume apare într-un alt caz cu proble-me. Este vorba de un nou bloc din Pitești, pe strada Cozia, la nr. 4, bloc pentru care Prefectura Argeș cere anularea autorizației de construcție, motivând că aceasta este nelegală. Faţă de același imobil au formu-lat acţiune în contencios administrativ și fi scal și reprezentanții Amiral Euro Ho-use SRL (fi rma omului de afaceri Florin Marius Păcioianu, afl ată în vecinătatea noii construcții), care cer, de asemenea, suspendarea actului administrativ în baza căruia se ridică imobilul P+4 E. Recla-mantul, al cărui imobil se degradează din cauza șantierului, spune că, dincolo de faptul că la demararea noii construcții nu s-a cerut acordul vecinilor, proiectul n-ar respecta nici Planul Urbanistic Zonal și, în special, procentul de ocupare a terenu-lui. În plus, spune petentul, și gradul de însorire a construcțiilor deja existente este afectat de faptul că noul imobil ar avea o înălțime și o amprentă mai mari decât cele stipulate în specifi cațiile cu care s-au obținut avizele.

Mai mult, din analiza înscrisurilor ane-xă la cererea de eliberare a autorizației pentru noul imobil, reclamanții au con-statat că studiul geotehnic, respectiv cal-culele privind adâncimea de fundare și măsurile de protecție a proprietăților ve-cine sunt făcute pentru o clădire P+3E. Asta în condițiile în care, în momentul de față, construcția edifi cată a ajuns deja la etajul 4.

Am luat legătura și cu omul de afaceri Dumitriță Mohor pentru a ne spune mai multe legat de cele patru case ridicate fără autorizație de construcție. „Nu este așa”, a spus Dumitriță Mohor, după care a închis telefonul.

D.G.

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: [email protected]: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

l d l R bli ii

DIN STOC ŞLA COMANDĂ

Pe zi ce trece, construcțiile ridicate în Pitești fără autorizație sau cu tot felul de probleme se înmulțesc. Iar unul dintre cele mai recen-te cazuri este cel al unei terase în curs de construcție chiar lângă Colegiul „Brătianu”, în parcarea Hotelului Magic. Terasă ce se ridică fără autorizație - culmea! - chiar într-o zonă de protecție a două monumente istorice.

Primarul Apostoliceanu: „Este o sfi dare, este direct infracțiune”

Neregula a fost descoperită de către Corpul de Control al Primăriei Pitești. „După ce am desco-perit neregula, am chemat și Poliția Locală, care a aplicat o amendă. Și pentru că acea construcție este în raza de protecție a două monumente isto-rice (n.red. - Colegiul Național „I.C. Brătianu” și Școala Populară de Arte și Meserii), este direct infracțiune. Cei de la Poliția Locală au întocmit proces-verbal și noi am trimis toată documentația direct la Parchet, pentru a se face dosar penal și a se dispune măsurile legale. Din păcate, noi nu pu-tem dispune sistarea lucrărilor, pentru că așa este procedura. Noi am anunțat Inspectoratul de Stat în Construcții, care până acum nu a luat vreo mă-sură. În același timp, căutăm soluții legale, ca să îi putem opri. Este o sfi dare, vă dați seama”, ne-a declarat Sorin Apostoliceanu, primarul Piteștiului.

Este de lăudat reacția Primăriei Pitești. Însă aceas-tă reacție ar trebui să fi e doar începutul unor ample controale legate de construcțiile din Pitești. Pentru că de prea mulți ani la Pitești se construiește ile-gal, la Pitești se construiește în multe locuri în raza de protecție a multor monumente istorice, fără ca nimeni să se sesizeze și să aibă reacții. Este tim-pul ca haosul urbanistic și neregulile să înceteze și ca ofi cialii responsabili din Primăria Pitești să nu mai tolereze - mai mult sau mai puțin subiectiv - ilegalitățile urbanistice din oraș. D.G.

Construcţie ilegală ridicată lângă Colegiul „Brătianu”. A fost sesizat Parchetul

Primarul Sorin Apostoliceanu:

„Am descoperit patru case ridicate fără niciun fel de autorizaţie” Vilele au fost ridicate pe Aleea Seneslau, aproape de casa lui Carmen Lis, fosta secretară a lui Tudor Pendiuc

Constructorul Dumitriţă Mohor și casele ridicate fără autorizaţie pe Aleea Seneslau



Vodafone a renovat traseul donatorului de la Centrul de Transfuzii Argeş

O piedică serioasă în procesul de donare era starea deplorabilă în care se afl au cen-trele de transfuzie sangvină din ţară, po-trivit reprezentanţilor Vodafone România, companie care s-a implicat în renovarea și dotarea acestora cu aparatură corespunză-toare. În perioada 2014 – 2017, proiectul a acoperit renovarea a 18 din cele 42 de cen-tre de transfuzie sangvină din ţară. Restul de 24 de centre au trecut prin diverse lu-crări de renovare și dotare în perioada 2017 - 2018, fi nalizarea întregului proiect fi ind estimată pentru prima jumătate a lui 2019. Intervenţiile realizate până acum în cele 24 de centre au fost adaptate la necesarul iden-tifi cat la faţa locului.

În 8 centre (din judeţele Argeș, Dolj, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Vaslui și Vrancea) s-au realizat renovarea și moder-nizarea traseului donatorului, iar în alte 16 judeţe - dotarea cu mobilier medical speci-fi c pentru recoltarea sângelui.

F. Silvestru

Ministrul Economiei le promite drumuri celor de la Dacia şi Ford

Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a declarat, la începutul săptămânii trecu-te, la Forumul Industriei Auto 2019 de la Craiova, că, la nivel naţional, contribuţia sectorului auto în economie a reprezentat, în 2018, aproximativ 14% din PIB și a asi-gurat 27% din exporturi, însă industria ro-mânească nu a fost ferită de frământările prin care a trecut întregul sector european. Acesta a precizat că, în 2018, România a depășit Ungaria și Polonia în ceea ce priveș-te producţia de automobile, care a crescut anul trecut cu aproape o treime faţă de anul 2017, ceea ce a permis ţării noastre să se afl e pe un onorabil loc 8 în topul producăto-rilor de automobile la nivel european. În același context, Bădălău a promis drumuri și autostrăzi în numele colegului său de la Transporturi.

„Sunt convins că prietenul și colegul meu de Guvern, Răzvan Cuc, recent revenit în fotoliul de ministru al Transporturilor, va rezolva cât mai rapid problemele legate de construcţia drumului expres Craiova-Pitești, dar și pe cele legate de autostrada Pitești-Sibiu”, a mai spus Niculae Bădălău.

F. Silvestru

Curţii de Conturi i-a intrat în ochi praful de uraniu de la FCN Piteşti

Curtea de Conturi a solicitat Autorităţii Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP) să verifi ce dacă Nuclearelectrica (SNN) a achiziţionat în mod legal pulbere de ura-niu din import în perioada 2016-2017, se arată în „Raportul Public pe anul 2017” al Curţii de Conturi, publicat pe site-ul insti-tuţiei. „O altă constatare a vizat achiziţia de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu din import, prin exceptare de la aplicarea prevederilor legale privind achiziţiile publi-ce, deoarece SNN SA, pentru neaplicarea prevederilor OUG nr. 34/2006, a invocat dispoziţiile art. 245 din ordonanţă, potri-vit cărora „nu se aplică pentru contractul care are ca obiect cumpărarea [...] de alţi combustibili destinaţi producţiei de ener-gie”, doar că în această situaţie nu se jus-tifi că neaplicarea procedurilor de achiziţie reglementate de OUG nr. 34/2006, întru-cât produsul importat este destinat FCN Pitești la fabricarea combustibilului nucle-ar, acesta din urmă fi ind destinat folosirii într-un reactor nuclear în scopul producerii energiei”, arată raportul Curţii de Conturi.

F. Silvestru

Constantin Pănescu: „Întotdeauna se găsesc oameni care să fi e deranjaţi de ceva”

„E adevărat că au apărut contestatarii și contestațiile, că, dacă nu apăreau, ar fi fost totul prea bine și prea frumos și viața nu ar mai fi avut niciun farmec. Ca de obicei, se găsește cineva care să facă ceva împotrivă, ca de obicei și ca întotdeauna se găsesc oameni care să fi e deranjați de ceva. Sunt oameni care, oricât le-ai explica bunele tale intenții și faptul că totul va fi bine, nu cred până nu pipăie ei cu mâna lor. Nu poți să-i mulțumești pe toți, e știut, oricât de mult ți-ai dori și oricât ai încerca asta. Avem autoritățile de partea noastră, au discutat cu ei, am discutat și noi împreună cu autoritățile, au fost ascultați pentru că trebuie și au dreptul să fi e și ei ascultați, dar tot există nemulțumiri și contestații. Problema este că riscăm să ajungem la o boală lungă și, știți dumneavoastră, boala lungă e moarte sigură. Astfel, pu-tem ajunge în situația în care să existe pericolul să nu se mai facă această investiție, acesta este pericolul, pericolul este ca mall-ul din Tudor Vladimirescu să nu se mai facă. Nu neapărat din cauza acestor oameni nemulțumiți, ci din cauza tărăgănării lucrurilor. Cu cât se întârzie lucrurile și trece mai mult timp, ați văzut și dumneavoastră câte se întâmplă în țara asta, se anunță recesiune, cu atât mai mult putem ajunge în situația în care investitorul să nu mai considere rentabilă această investiție și să renunțe la pro-iect”, a declarat Constantin Pănescu pentru Jurnalul de Argeș.

Gheorghe Badea: „Cei care contestă proiectul au picat în plasa inamicului numărul 1 al acestui mall”

„Sunt niște cetățeni care au picat în plasa unor «binevoitori», a unor ong-iști sau, mai sigur, au picat în plasa adversarului nr. 1 al acestui mall (n.red. - omul de afaceri se referă la un mare centru comercial ale cărui afaceri ar putea fi afectate de mall-ul din Tu-dor Vladimirescu). Acești cetățeni au intentat sau vor să intenteze un proces împreună sau cu susținerea acestui adversar. Din pă-cate, acești oameni nu-și dau seama în ce capcană au picat, nu-și dau seama că un astfel de proces înseamnă întârzierea proiectu-lui iar orice întârziere costă. Eu sper că se vor trezi și vor vedea care este realitatea. În caz contrar, riscă foarte mult să ajungă să plătească daune, să răspundă pecuniar, pentru că acolo sunt an-grenate resurse materiale și fi nanciare foarte mari și, repet, orice întârziere costă și costă foarte mult. Eu rămân la convingerea mea că tot acel proiect este benefi c comunității și numai cine nu vrea nu vede și nu recunoaște asta. Eu nu m-am pus niciodată pe mine în față, în niciun demers al meu, am pus întotdeauna mai întâi interesul comunității și abia apoi interesul meu. Iar acest proiect este unul care ajută comunitatea foarte mult”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș omul de afaceri Gheorghe Badea.

Florin Silvestru

Unul dintre cei doi investitori, Constantin Pănescu de la Metabet, aruncă bomba:

„Pericolul este ca mall-ul din Tudor Vladimirescu să nu se mai facă”

Brandul românesc Lactag, companie argeșeană de referință, în insolvență din 2016, a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri netă de aproximativ 58 milioane de lei, în creștere cu 36% comparativ cu anul precedent. La sfârșitul lui 2018, business-ul principal, de procesare lapte, care reprezintă 59% din cifra de afaceri netă a companiei, a înregistrat o creștere de 39% față de aceeași perioa-dă a anului precedent, generând un profi t operațional de aproximativ 800.000 de lei.

Producătorul de lactate va continua să restruc-tureze direcțiile de business care nu contribuie la dezvoltarea companiei și valorifi carea liniilor de business care nu se afl ă în planurile de viitor ale companiei. Printre acestea se numără fabrica de procesare carne „Pe Gustate” de lângă Craiova și

lanțul de magazine, care momentan nu sunt folosi-te la adevăratul lor potențial. Fabrica de procesare carne „Pe Gustate” are o capacitate de 20 tone/zi.

„Da, așa este, va fi organizată o licitație pentru această fabrică de procesare a cărnii și sperăm cel puțin 1,6-1,8 milioane de euro pe aceasta. Pentru perioada următoare ne propunem o creștere sus-tenabilă și profi tabilă a activității de bază și îm-preună cu specialiștii din echipa CITR să imple-mentam cu succes planul de reorganizare, astfel încât să găsim cele mai bune soluții fi nanciare atât pentru creditorii, cât și pentru acționarii Lactag”, ne-a declarat managerul Lactag, Adriean Asan-Mic (foto).

Data licitației pentru fabrica „Pe Gustate” a Lac-tag a fost stabilită pentru 4 aprilie.

Florin Silvestru

Lactag vinde fabrica de carne „Pe Gustate”, pe 4 aprilie, la licitaţie

Dacia se pregătește să intre în scurt timp în hora mașinilor electrice, menite să eli-mine aproape defi niv poluarea produsă de mașini. Cu cele mai ieftine modele de pe piețele occidentale, Dacia va benefi cia de tehnologia Renault, care vinde deja des-tul de multe modele electrice, în frunte cu modelul Zoe, cea mai vândută mașină electrică din Europa.

„Modelele electrice Dacia vor fi șocant de ieftine”, este declarația cu care președintele Dacia din Europa a stârnit

un interes enorm. Până atunci, presa auto din Europa a surprins deja un Duster elec-tric la teste în zona Scandinaviei.

Site-ul spaniol Motor.es anunță însă că modelul pregătit de Renault nu este Dus-ter, ci va purta sigla Alpine. Este o altă marca deținută de Renault, afl ată în pre-zent cu o singură mașină pe piață, A110, un model sport. Următorul model ar fi un SUV electric, iar testele sunt efectuate pe un Duster modifi cat ce ar putea ser-vi drept următoarea generație a Duster,

proaspăt relansată cu motoare clasice. Fo-tografi i care au surprins mașina în teste prin zăpadă susțin că aceasta era electrică deoarece nu producea niciun zgomot de motor, nu avea evacuare și putea fi văzută bateria în partea sa de jos.

Analiza făcută de jurnaliști s-a bazat pe frânele Brembo, utilizate în mod normal pe mașini de performanță, de unde și concluzia că Renault pregătește un model premium electric.

F.S.

Un Duster electric a fost surprins la teste în Scandinavia

La începutul acestui an, era eliberat avizul de mediu pentru construirea mall-ului din Tudor Vladimirescu, a pasajului rutier și pietonal care va lega acest cartier de axul central al orașului peste calea ferată, a unui sens giratoriu, a unui bloc de locuințe de 16 etaje și a tot ceea ce ar însemna crearea unui pol social și economic în acea zonă destul de anostă a Piteștiului. În mod normal, acest aviz ar fi trebuit să deschi-dă calea procesului de acordare a celorlalte avize și autorizații necesare acestei investiții, inclusiv a autorizației de construcție. Numai că, în buna tradiție românească, atunci când ceva merge bine trebuie să se întâmple altceva care să strice lucrurile și, pe cale de consecință, au apărut contestatarii, diverse ONG-uri sau chiar unii dintre vecini. Iar în România, țară din care face parte și Piteștiul, contestația este moar-tea investiției. În acest context, am discutat cu oamenii de afaceri Constantin Pănescu și Gheorghe Badea, implicați direct în realizarea acestui obiectiv urbanistic. Constantin Pănescu Gheorghe Badea



UNGHIURI DE VEDERE

RECUNOȘTINŢĂ! Suporterii alb-violeți nu l-au uitat pe cel care a fost Constantin Stroe. Iată mesajul acestora pe FB: ”Pe 24 martie 1942 se năștea Constantin Stroe, cel care avea să fi e unul din cei mai buni conducători din istoria clubului nostru. S-a stins pe 17 decembrie 2016, una din ul-timele sale dorințe fi ind aceea ca FC Argeș să revină în fotbal. Odihnească-se în pace!”.

Emil Săndoi e deja istorie... negativă la FC Argeș.

Dacă tot m-au pus pe făraș, puteau să îmi lase și niște bani în el, așa ca spor de demitere!

Emil Săndoi a demisionat de la FC Argeș după meciul terminat la egalitate pe teren propriu cu Timișoara, adică în urmă cu două etape. Din câte se pare, teh-nicianul oltean a vrut să plece de la FC Argeș încă de la semieșecul cu Energeticianul, însă a fost întors de jucători, care i-au cerut insistent să mai rămână la Pitești.

Zvonul săptămânii!

Așa cum vă informam în numărul trecut al Jurnalului, marele fost fotbalist al FC Argeș Constantin Radu I, cel care în 1972 contribuia decisiv la aducerea pri-mului titlu de campioa-nă a României la Pitești, a avut mari probleme de sănătate. În momentul de față se afl ă încă in-ternat la Spitalul Elias

din București, după ce a trecut în ultima lună de zile prin trei atacuri ce-rebrale.

Are 74 de ani, iar acum are probleme de comu-nicare și echilibru. ”Ta-che” sau „Burtilă”, cum este cunoscut în lumea fotbalului argeșean, face recuperare și se afl ă pe un trend pozitiv.

M.I.

Radu I are probleme de comunicare şi echilibru după cele trei atacuri cerebrale

Puțini sunt cei care știu că Gicu Dobrin a început fotbalul pe terenul de nisip din Ștrand, teren bote-zat generic ”Maracana”. Acolo a copilărit și omul de afaceri Sergiu Mândreanu, cel care a fost coleg de clasă în gimnaziu cu Gâscanul și cel care a rememorat pentru Jurnal de Argeș momente unice din viața ma-relui fotbalist piteștean. În cele ce urmează vă prezentăm prima parte a unui material inedit.

Marius Ionel

„Pe lângă Dobrin, în zona asta, acolo erau extrem de multe talente”

Iată ce spune Sergiu Mândreanu: ”Am fost coleg de școală elementară cu Dobrin. Învățam la Școala Nr. 5 pe strada Râurilor și-mi amintesc că în fi ecare pauză jucam fotbal, în alea 10-15 minute. Ne-am cunoscut acolo, fi ind colegi de clasă. Cred că prin clasa a șaptea a cam dispărut de la școală, pentru că el deja debutase la 14 ani. A cam dispărut din școală, dar în orice caz ne întâlneam pe Maracana. Acest teren era în spatele Teatrului de Vară din Ștrand. Se trecea peste podul acela peste lac, era Grădina zoologică aco-lo și era amenajat un teren cu nisip. Ne-a făcut Zgardan, un fost fotbalist la Dinamo Pitești, niște porți și ju-cam mai ales în vacanțe, de dimineața până seara. Se schimbau echipele și învingătorul rămânea la masă. Pe lângă Dobrin, în zona asta, acolo în perioada asta erau extrem de multe talente. Ce făceau și alții cu mingea nu era adevărat! Ce puteai să vezi aco-lo! Erau mingi cu șiret, erau cu totul alte condiții. Strângeam fi ecare câte

50 de bani și era unu nea Mitu care avea grijă de terenul din Ștrand, căru-ia îi dădeam bani și închiriam câte o minge de la Dinamo Pitești și jucam cu ea toată ziua. Dobrin era la fotbal ceva de vis. Vă dați seama că pe nisip este greu să controlezi mingea... Dacă aș face o comparație cu fotbaliștii care sunt astăzi, cred că ăștia nu intrau nici în vestiar pe timpul acela. Mă refer la perioada 1958-1970...”

„Nu am văzut un 11 metri executat de Dobrin în care să plece portarul pe direcția în care a dat el”

„Îmi amintesc că duminica dimineața venea foarte multă lume pe Maracana și, dacă Dinamo Pitești nu avea meci, își făceau o echipă și jucau cu echipa Ștrandului. De re-gulă, Dobrin juca la noi și vreau să vă spun că ăia nu câștigau niciodată, pentru că nu erau obișnuiți cu teren mic. Pe teren mare noi nu ne băgam... Din fotbaliștii care erau atunci îmi

aduc aminte de vârful de atac Lovin, de Bebe Barbu, Florescu, mijlocașul Radu Parpală etc. Dobrin a debutat la 14 ani și ne-am cam separat... Preluă-rile astea care le fac ăștia acuma și se dă reluare de șapte-opt ori, astea erau uzuale pe Maracana. Deci, preluarea cu călcâiul, datul printre picioare, sfoara, voleurile erau la ordinea zilei. La 11 metri Dobrin era cu ochii pe portar. Deci, atât de bine se potrivea, știa pașii și știa cum să lovească... te făcea din gleznă. Deci, pleca portarul într-o parte, iar el schimba imediat. Eu nu îmi aduc aminte să fi văzut un 11 metri executat de Dobrin în care să plece portarul pe direcția în care a dat el. Făceam concursuri cum ar fi cel în care se dădea cu cretă pe bară și din 10 lovituri trebuia să ștergi creta cu mingea. Dobrin lovea mingea ex-traordinar și cu stângul și cu dreptul. Damblaua lui era să dea mingea prin-tre picioare! Dobrin era în spatele vâr-fului și nu știu cum, dar avea al 10-lea simț și vedea cu ceafa, cu coada ochiu-lui și te lăsa practic singur cu portarul. Faptul că nu sunt fotbaliști în ziua de astăzi se datorează și dispariției mai-danelor. Nu poți să înveți fotbal două ore, cât faci antrenament, noi jucam de dimineața până seara, de care se li-pea, se lipea, de care nu, nu se lipea. Nu aveai ce să faci altceva... Noi asta visam, să ne ducem în Ștrand să jucăm fotbal”, mai spune Sergiu Mândreanu.

Amintiri cu Nicolae Dobrin de pe Maracana din Ştrand (I)

Clubul lui Florică a semnat un parteneriat cu Atletico Madrid

De subliniat că acest club a semnat un contract de colaborare cu marele club spaniol de fotbal Atletico Ma-drid. În anul 2014, chiar președintele lui Atletico de Madrid, Enrique Cere-zo (foto dreapta), a venit la București

pentru a perfecta documentele. Mai trebuie spus că majoritatea fotbaliștilor de la Regal Sport o au ca impresar pe Ana Maria Prodan. Și ca o parante-ză, se pare că Nicolae Dică nu va veni la FC Argeș nici în noua formulă de după „interimatul” lui Gusti Eduard și asta din cauză că omul de afaceri bucureștean a impus în negocieri o re-gulă simplă: conducerea tehnică este numită de el, iar clubul se va numi

în continuare FC Argeș. Se pare că ar fi vorba despre aducerea lui Dan Alexa, actualmente antrenor la Du-nărea Călărași. Mai spunem că omul de afaceri Claudiu Florică a devenit cunoscut prin implicarea în celebrul dosar Microsoft, în care a fi gurat ca denunțător, dar și în mai multe dosare legate de retrocedări pe fi liera ANRP.

Firma lui Florică a câștigat recent un contract de peste 2 milioane lei cu FCN Mioveni

Vă prezentăm în continuare, fără alte comentarii, o informație foarte recentă și foarte importantă apărută despre omul de afaceri Claudiu Flo-rică în presa centrală. Mai ales că în ecuație apare și un obiectiv industrial de grad zero din județul Argeș.

„Claudiu Florică, celebrul afacerist din dosarul Microsoft, continuă să primească milioane de la stat... Syno-tech Global Services România (fosta Dim Soft SRL) își vede nestingherită de treabă. Ultima lovitură: peste două milioane de lei de la Nuclearelectrica pentru realizarea unui centru de date. Nuclearelectrica SA a atribuit pe 12 februarie 2019 un contract pentru „amenajare centru de date, realizare cablare structurată și infrastructură de comunicaţii” la Fabrica de Combusti-bil Nuclear (FCN) Pitești. Achiziţia a fost realizată în urma unei proceduri simplifi cate, fără organizarea unei lici-taţii electronice, iniţiate pe 22 octom-brie 2018, câștigătoare fi ind desemna-tă Synotech Global Services România SRL, care va primi pentru serviciile sale 2.051.797,14 lei, fără TVA”, au scris recent cei de la jurnalul.ro

Material realizat de Marius Ionel

Se negociază preluarea FC Argeş de către investitorul Claudiu Florică

Deși încă nu s-a bătut palma, lucru care urmează să se întâmple săptămâna viitoare, negocierile cu un nou investitor la FC Argeș sunt avansate în proporție de peste 80%. Pe surse, am afl at că este vorba despre omul de afaceri bucureștean Claudiu Florică (foto stânga), cel care deține fi rma Synotech Global Services România SRL, fi rmă care sponsorizează Regal Sport Club București.

Deși încă nu s a bătut palma lucru care urmează să se întâmple

Acesta e cunoscut ca denunțător în dosarul Microsoft, dar are

și un club de fotbal - Regal Sport București - care a semnat un

parteneriat cu Atletico Madrid



LECŢIA DE DREPTÎNCHIRIERI LIVRĂRI

La nivelul instanțelor de con-tencios administrativ din țară s-a conturat o practică judiciară cvasiunanimă, în sensul obligării autorităților statului de a asigura tratament în regim de compen-sare 100% unor persoane care suferă de boli cronice și care, din păcate, sunt puse în situația in-grată să-și valorifi ce chiar dreptul la viață, garantat prin Constituția României, apelând la instanțele de judecată pentru a obține ase-menea soluții.

De cele mai multe ori, medica-mentele recomandate/prescrise de medicii specialiști și care se dove-desc a fi benefi ce nu se regăsesc în „nomenclatorul medicamentelor gratuite”, pe care se obligă statul să le asigure bolnavilor.

Astfel există cazuri în care, deși este prescris un medicament care se dovedește a fi efi cient, el nu este inclus pe lista medicamen-telor gatuite, iar administrarea unui tratament cu un astfel de medicament devine practic im-

posibilă, pentru că implică une-le costuri vădit disproporționate față de veniturile pacientului.

Legislația actuală în materia asigurărilor sociale de sănătate impune obligativitatea decontării de către casele de asigurări de să-nătate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate numai a acelor medicamente care sunt cuprinse în Lista denumiri-lor comune internaționale.

Asigurații benefi ciază în re-gim ambulatoriu, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, de medica-mente cuprinse în lista aprobată de Guvern.

În situația medicamentelor re-comandate/prescrise de medicii specialiști, cu preț prohibit pen-tru pacienți, aceștia se pot adre-sa, după îndeplinirea procedurii prealabile, instanțelor de conten-cios administrativ și să solicite obligarea statului la asigurarea, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a produsului curativ.

Întrucât durata soluționării acțiunii de drept comun, chiar și în materia contenciosului administrativ, este exagera-

tă, reclamanții au posibilitatea să formuleze ulterior cerere de ordonanță președințială, cu ace-lași obiect, care va fi judecată de urgență și vor fi dispuse măsuri provizorii, până la soluționarea litigiului asupra fondului.

Prin excepție de la jurisprundența consacrată, potri-vit căreia, existând norme spe-ciale, ordonanța președințială, reglementată de dreptul comun, nu este admisibilă în materia contenciosului administrativ, în cazul de față, instanțele, având în vedere că se restrânge acce-sul pacienților la terapii medicale și este afectat practic dreptul la viață, permit această derogare.

În concluzie, statului îi incumbă obligațiile pozitive de a salva și de a proteja viața propriilor cetățeni, iar în sfera sănătății publice tre-buie adoptate măsuri adecvate care să asigure tratamentul gra-tuit pentru pacienții afectați de boli grave, tratabile doar cu me-dicamente care nu le sunt acce-sibile, în caz contrar se apelează la forța coercitivă a instanțelor de judecată.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Obligaţia statului de a asigura gratuit medicamente cu preţ prohibit

Producția unică este un regal de interviuri cu personalități ale României actuale, ilustrată cu imagini din viitorul fi lm artistic “JURNAL DE RĂZBOI” - peliculă independentă ce va putea fi apreciată ca, probabil, cea mai mare producție cinematografi că construită pe baza a două jurnale de război de acum o sută de ani, aparținând a doi ofi țeri ai armatei române: sublocotenenții argeșeni Gheorghe Bădescu din Slănic și Nicoale Șuța din Domnești.

Documentarul este o superbă renaștere a mândriei de a fi argeșean și un exemplu de a spune că județul s-a afl at în fruntea luptei pentru afi rmarea identității naționale.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Ordessos, în par-teneriat cu Primăria orașului și Centrul Cultural Mioveni.

D.G.

Vineri, 22 martie, la Mioveni a avut loc lansarea fi lmului documentar „CINE A FĂCUT ROMÂNIA MARE”, în prezența ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, a prefectului Emilian Drag-nea, a primarului orașului Mioveni, Ion Georgescu, a directorului Bibliotecii Județene, Octavian Sachelarie, a directo-rului Muzeului Județean, Cornel Popescu, a președintelui Asociației Ordessos, Emil Vlaicu, și a unei impresionante audiențe formate din istorici, oameni de cultură, reprezentanți ai mediului academic, invitați speciali, cadre militare, consilieri locali, profesori, studenți și elevi.

La Mioveni s-a lansat fi lmul documentar „CINE A FĂCUT ROMÂNIA MARE”

Câștigătoare a mai multor trofee în domeniul muzical, Bianca Popescu este o câmpulungeancă cu un talent deosebit în interpretare, iar recent a obţinut premiul special al juriului la cea de-a IX-a ediţie a Festivalului In-ternaţional de Muzică Ușoară pentru Copii și Tineret de la Sankt Petersburg

(Rusia). Studentă la Brașov, la Univer-sitatea de Muzică, Bianca a concurat cu interpreţi din alte zece ţări și, în urma evoluţiei de pe scenă, a primit mai multe invitaţii de a participa la festivaluri de muzică în Malta și Por-tugalia.

C.I.B.

Musceleancă premiată în Rusia

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Ordessos, în parteneriat cu Primăria orașului și Centrul Cultural Mioveni



CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Mint manualele de istorie?

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Dacă răsfoiţi manualele de istorie puteţi lesne obser-va cum românii au câștigat mai toate bătăliile purtate de-a lungul timpului. Cu siguranţă nu veţi găsi o mare bătălie despre care să se recunoască sincer că am pier-dut-o și să se analizeze cinstit cauzele și consecinţele înfrângerii. În cele ce urmează vom vedea că lucrurile stau cumva altfel.

Bătălia de la Rovine (arhicunoscută datorită celebrei poezii a lui Eminescu, „Scrisoarea a III-a“) s-a dat între oastea lui Mircea cel Bătrân și cea a sultanului Baiazid, undeva prin împrejurimile Piteștiului, după unii istorici. Ea este cunoscută ca o strălucită victorie împotriva turcilor. Orice tratat de teoria artei militare infi rmă însă acest lucru, întrucât o victorie nu poate fi urmată decât de exploatarea riguroasă a consecinţelor acesteia, inamicul urmărindu-se până la înfrângerea lui totală sau cel puțin până dincolo de hotarele țării. În cazul nostru, Mircea s-a retras la Curtea de Argeș, unde a încercat o nouă apărare, fără sorţi de izbândă și de data aceasta. Ulterior, voievodul român s-a refugi-at în Transilvania, fi ind înlocuit de turci cu protejatul lor, Vlad Uzurpatorul.

Dacă victoria de la Vaslui este indubitabilă, Ștefan urmărindu-i pe turcii care se retrăgeau în dezordine până dincolo de Brăila, nu același lucru se poate spune despre bătălia din anul următor, 1476, de la Războieni. Conștient de superioritatea turcilor, dar bine sfătuit de duhovnicul său, Daniil Sihastru, Ștefan nu cere pace. Acceptă confruntarea, dar rupe lupta la momentul oportun și se retrage la adăpostul pădurilor. Aproape neverosimil, cetăţile Moldovei vor rezista în fața celui care cucerise Constantinopolul, apoi ceea ce n-au pu-tut face vitejii oșteni ai lui Ștefan a făcut Dumnezeu: oastea turcilor lovită de ciumă s-a retras în grabă. Ceea ce dovedește că Daniil Sihastrul era clarvăzător.

Vă mai amintiţi probabil de cunoscutul fi lm regizat de Sergiu Nicolaescu, „Mihai Viteazul“, care avea o scenă antologică în care, asemenea ostașului de la Ma-raton, un „ghiaur“ se ridica din mlaștina Neajlovului și striga cât îl țineau puterile: „Am învins!“, după care că-dea răpus de o săgeată otomană. Afi rmaţia era o gravă eroare istorică, deoarece după celebrul contraatac din după-amiaza zilei de 13 august 1595, Mihai, evaluând corect raportul de forţe, net favorabil turcilor, se retra-ge cu oastea sa la Stoienești, lângă Câmpulung Muscel. Între timp, Sinan-Pașa, scăpat cu viaţă din busculada creată la podul de pe Neajlov, transformă Ţara Româ-nească și Moldova în provincii turcești și numește la conducerea lor pașale. În toamna aceluiași an, în baza tratatului încheiat, Sigismund Bathory îi trimite o oas-te de peste 20.000 de oameni cu ajutorul căreia Mihai îi alungă pe turci, zdrobindu-i la Giurgiu.

Exemplele pot continua. În Primul Război Mondial, dacă la Mărăști a fost o victorie indiscutabilă, la Mă-rășești și Oituz inamicul a fost doar oprit, cu preţul unor eforturi foarte mari. Nu se amintește, însă, decât rareori despre rușinoasa înfrângere de la Turtucaia, cu consecinţe dezastruoase pentru campania din 1916, sau de contraofensiva de la Flămânda încheiată rușinos pentru armata română, cu consecințe grave pentru ostașii noștri. După aceste evenimente, șeful Marelui Stat Major al armatei române, generalul Vasile Zottu, s-a sinucis.

Mitul invincibilităţii este aureolat de fi ecare dată de vitejia fără seamă, eroismul și spiritul de sacrifi ciu al ostașilor noștri. Fără a încerca să denigrăm aceste sim-boluri de mare preţ ale istoriei noastre naţionale, fi e măcar în spiritul adevărului știinţifi c vom constata că și în această privinţă lucrurile sunt mai mult sau mai puţin supradimensionate. Nu numai în legende, dar și în numeroase scrieri istorice turci avem „câtă frun-ză și iarbă“. Românii erau puţini ca număr, dar viteji. Rareori s-a scris la modul admirativ despre dușmani, deși cronicile turcești sunt pline de laude la adresa „ghiaurilor“. Turcii erau, invariabil, naivi și cădeau în capcanele întinse de românii isteţi. Exact ca în fi lmele cu proști.

Revenind la tratatele de artă militară, este unanim principiul conform căruia atunci când ataci, ca să-ţi asiguri victoria, trebuie să respecţi raportul de 3/1, adi-că să ai o armată de trei ori mai mare decât a celui care se apără. Aceasta a spus-o acum peste 2500 de ani Sun Tzu în lucrarea sa celebră „Arta războiului”. În medie, oștile medievale românești aveau în jur de 30-40.000 de oameni. În consecinţă, turcii trebuiau să atace cu cel puţin 120.000. O mai mare semnifi caţie o are fap-tul că românii, „chemaţi de la coada vacii“, au luptat cu cea mai puternică armată din vremea respectivă, alcătuită numai din ostași profesioniști și nu de puţine ori au pus-o pe fugă.

Chiar dacă nu avem puterea sârbilor, care își serbează an de an înfrângerea de la Kossovopolje, cred că ar fi mai decent, pentru a cinsti memoria celor care s-au jertfi t pentru neam și ţară, să spunem adevărul și să nu ne mai coafăm istoria cu victorii răsunătoare, dar lipsite de conţinut.

Prof. dr. Cornel Carp

Mobexpert Piteşti ANGAJEAZĂ

personal necalifi cat, califi care la locul de muncă în meseria de

MOBILIERExperienţa în montaj mobilier constituie un avantaj.

Relaţii, la tel 0727.333.831

MONTATOR

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX


Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă

şi traduceri emigrare temporară şi

permanentă CanadaTel: 0721.949.376

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu.

Parter, două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând Volkswagen Jeta, 1.9 diesel/2007, Euro 4, full option, consumabile schimbate, stare impecabilă. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Proprietar, vând Solenza Clima 2004, gri perlat, 134.000 km.reali, stare bună. Relaţii, la telefon 0770/338.340.

Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar, vând Solenza Clima, 2004, pui perlă, 134.000 km reali, RCA, ITP valabil, stare bună. Tel. 0770.338.340. Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucurestu. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Trivale. Primesc în gazdă pe termen lung. Tel. 0348.802.539 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Închiriez apartament 3 camere, cartier Craiovei, strada

Bucovineni. Preţ avantajos. Tel: 0749.860.529.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

Centru stomatologic privat WHITE DENTAL CLINIC, situat în Ștefănești, Argeș,

angajează tehnicieni dentari (CAD-CAM, ceramist)

Asteptam CV-urile dumneavoastra pe: offi [email protected].

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz

metan. Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

ANUNŢ PUBLICComuna Stolnici având sediul în localitatea Stolnici, județul Argeș, titular

al Planului de Urbanism General ANUNŢĂ PUBLICUL INTERESAT ASUPRA DEPUNERII SOLICITĂRII DE OBŢINERE A AVIZULUI DE MEDIU PENTRU PLANUL PROGRAMUL MENŢIONAT ȘI DECLANȘAREA ETAPEI DE ÎNCADRARE.

Prima versiune a planului programului poate fi consultată la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Argeș, din localitatea Pitești, str. Egalității, nr. 50 A, județul Argeș, de luni până joi, între orele 9.00-11.00.

Observații, comentarii și sugestii se primesc în scris la sediul APM Argeș în termen de 18 zile de la data publicării anunțului.

NOTĂ: ANUNȚ LA DEPUNEREA NOTIFICĂRII- art. 9, alin. 1 și art. 29, alin. 2.

Titularul are obligația afi șării anunțului și pe propria pagină de internet.

MEDIC STOMATOLOG STABILIT ÎN ANGLIA, cu propriul cabinet dentar, CAUT O PARTENERĂ-MEDIC SAU ASISTENTĂ-PENTRU CABINET, dar și ca parteneră de viaţă,

într-o relaţie de durată. Am 45 ani, divorţat, serios, 1,78 cm, contact pe [email protected].

VÂND GOSPODĂRIE ÎN COMUNA TEIU, JUDEŢUL ARGEȘ, compusă din casă renovată, cu 3 dormitoare, bucătărie, baie și hol, 80 de stupi orizontali sănătoși, bucătărie de vară, garaj, magazie 4/4, fântână, grădină de 0,90 ha, teren cu peste 80 pomi

fructiferi. Relaţii la telefon 0748/966007.

Preţul de pornire a licitaţiei este înscris în raportul de evaluare depus la dosarul cauzei (5.874 EURO tot pa-chetul). Bunurile pot fi vindute si separat.

Licitaţia va avea loc în data de 04.04.2019, ora 14.00, la sediul lichidatorului judiciar din Pitești Str. Zorilor nr. 18, bl. 8 - bis ap. 4, jud. Argeș.

Toţi cei care posedă un drept real asupra bunurilor scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestuia cu cel puţin 24 de ore înainte de data stabilită pentru vânzare.

În vederea participării la licitaţie, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar, până la ora 15,00 din preziua licitaţiei, oferta de cumpărare, documentele de participare la licitaţie prevăzute în regulamentul de vân-zare și dovada plăţii unei cauţiuni (garanţie de participa-re) în cuantum de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Plata cauţiunii se va face în contul de lichidare al debi-

toarei sau în numerar la sediul lichidatorului judiciar. Ofertanţii trebuie să îndeplinească condiţiile de parti-cipare la licitaţie prevăzute în regulamentul de vânzare.

În caz de neadjudecare, licitaţia se va relua în in data de 11.04.2019, ora 14.00, la sediul lichidatorului judiciar din Pitești Str. Zorilor nr. 18, bl. 8-bis, ap. 4 , jud. Argeș.

Preţul de pornire a licitaţiei din data de 11.04.2019 este de 95% din preturile inscrise pentru licitatia din 04.04.2019.

În caz de neadjudecare, licitaţia se va relua în in data de 18.04.2019, ora 14.00, la sediul lichidatorului judiciar din Pitești Str. Zorilor nr. 18, bl. 8-bis ap. 4 , jud. Argeș.

Preţul de pornire a licitaţiei din data de 18.04.2019 este de 90% din prețurile inscrise pentru licitatia din 04.04.2019. Bunurile vor fi facturate in lei la cursul BNR din ziua licitației.

Relaţii suplimentare: tel. 0742.081.310.

S.C Europrod Carpatina S.R.L. - în faliment, in bankruptcy, en faillite - Cod de identifi care fi scală 23327754, sediul social în comuna Balilești, sat Valea Mare Bratia nr. 47, jud. Argeș, număr de ordine la Registru Comerţului J03/391/2008, conform dosar 550/1259/2014 deschis la tribunalul

specializat Argeș, Pitesti Str. IC Brătianu nr. 7, prin lichidator CII Dumitru Gheorghe, organizează licitaţie publică deschisă cu strigare pentru vânzare bunuri mobile:

„ECHIPAMENTE PENTRU BRUTĂRIE”Malaxor - 1 buc = 1.013 euro, cuptor ciclotermic cu funcționare pe gaze - 1 buc = 2.025euro, cuptor ciclotermic cu funcționare pe combustibil solid - 1 buc = 1.313 euro, dospitor - 1 buc = 750 euro,

panacoade - 3 buc = 473 euro, utilaj de feliat - 1 buc = 300 euro.

Asociația Culturală „ROVINE” este alături de primarul comunei Rociu, Aurel Bălășoiu, în marea durere pricinuită de pierderea nepotului său, Bălășoiu Laurențiu Gabriel. Condoleanțe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace! Amin!

Angajat la Spitalul Județean Argeș doar de câ-teva luni, tânărul medic chirurg Daniel Bidiven-ciu (foto stânga) se bucură deja de numeroase aprecieri din partea pacienților. Iar unul dintre aceștia, care a ținut să îi mulțumească și prin intermediul Jurnalului de Argeș, este Ion Dobri-noiu, fostul director al Direcției Silvice Argeș. În urmă cu o lună și jumătate, acesta a avut o problemă delicată de sănătate, iar medicii de la Urgențe de la Spitalul Județean i-au dat tot felul de diagnostice contradictorii. Numai intervenția promptă și profesionistă a docto-rului Daniel Bidivenciu a făcut ca viața lui Ion Dobrinoiu să nu fi e pusă în mare pericol.

„În noaptea de 9 spre 10 februarie, eram la țară și am început să am niște crize puternice de stomac. Nu am mai rezistat și, cu mare greutate, m-am urcat în mașină și am ajuns la Pitești, la Spitalul Județean, la Urgențe. Acolo mi-au făcut toate investigațiile, iar situația nu prea era clară. Doctorițele care erau de gardă își dădeau cu părerea, ba că ar fi cancer la fi cat, ba că ar fi altceva... Nu era un diagnostic clar. La un moment dat, pe 10 februarie, pe la 10 dimineața, a venit domnul doctor Daniel Bidiven-ciu. Acesta a realizat rapid că nu este vorba de vreun

cancer și că este o ocluzie intestinală ce trebuie ope-rată de urgență. Motiv pentru care s-a oferit să mă opereze chiar el”, spune Ion Dobrinoiu.

„Va ajunge un nume mare în chirurgia românească”

Doctorul Bidivenciu i-a spus pacientului său și că există varianta să meargă la București. Însă Ion Do-brinoiu a acceptat din prima să fi e operat de către tânărul doctor. ”Eu, care de obicei am încredere în tineri și în capacitatea lor profesională, în entuzi-asmul lor, m-am dat pe mâna lui din capul locu-lui, fără nicio ezitare. Mă gândeam și să mă duc la București, însă exista un risc mare ca după operație să fac peritonită. După operație, domnul doctor Bi-divenciu a venit personal să mă panseze de fi ecare dată. Și de același tratament egal și impecabil be-nefi ciau și ceilalți pacienți ai săi. Nu lăsa asistentele - așa cum des se întâmplă la noi - să pună ele pan-samentele. Am numai cuvinte de laudă la superlativ la adresa domnului doctor Bidivenciu, un medic de mare viitor. Sunt convins că va ajunge un nume mare în chirurgia românească”, mai precizează Ion Dobrinoiu. D.G.

Unul dintre noii medici de la Spitalul Judeţean i-a salvat viaţa fostului director al Direcţiei Silvice Argeş



De curând s-a deschis balta de pescuit Ștefănești, strada Sticlelor. Pescarii pasionați sunt așteptați începând cu data de 22 martie 2019 în intervalul orar 6.00-18.00. De subliniat că de curând balta de pescuit

Ștefănești s-a populat cu aproximativ două tone de pește. Balta este populată cu crap românesc, crap ten, caras, știucă, șalău și

biban. Regulamentul este afi șat la intrarea pe baltă.Relaţii suplimentare la tel: 0766.641.958 sau 0774.468.541.

S-a deschis balta de pescuit Ștefănești

Ce ar trebui să știe omul obișnuit despre Dragoș Pătraru?

- Că muncesc de pe la 15 ani și am început vânzând ziare pe stradă, apoi într-un chioșc de ziare la non-stop, unde vindeam noaptea, pentru că ziua mer-geam la școală. Am început să fac corectură pe ziar, consumam foarte multă presă de afară, mi-a plăcut foarte mult acest domeniu și m-am gândit să scriu și să mă îndrept către presă. Am dat un concurs să intru la o publicație și așa am ajuns în presă. Ce v-a făcut să creaţi bran-

dul Starea Naţiei?- Îmi place să îndeplinesc trei

funcții ale jurnalismului într-un singur produs: să informez, să educ prin umor, îndeplinind și funcția de divertisment. Toți avem nevoie să râdem. Lucrul acesta a prins și a avut succes, am făcut multe alte lucruri la care am renunțat, dar a ieșit acesta. Cel mai greu, dar a avut succes și l-am continuat. Deși muncesc foarte mult, atunci când îți place ceva, nu realizezi cât de repede trece timpul, noi nu simțim că muncim deoarece ne place ceea ce facem. Aveţi un sfat pentru tânăra

generaţie?- Sfatul meu pentru cei ce vor

să facă ceva de acum încolo este: fi ți permanent în căutarea oportunităților pe care să vi le creați. Mergeți, munciți și căutați oameni mult mai inteligenți de-cât voi, cu care să luați contact și de la care să învățați ceva. Nu cărați după voi oameni care nu vă sunt de folos. Care a fost cel mai greu mo-

ment din cariera dumneavoas-tră?

- Lucrurile încep de undeva de jos și atunci toate momentele sunt grele; de pildă, am decis să facem un ziar local de sport, un-deva în '99, și am convins un in-vestitor să vină să susțină fi nanci-ar toată treaba. Omul a zis că are sediu și tot ce trebuie, iar după două săptămâni ne-a anunțat că el nu mai participă și ne-a lăsat așa. Trebuia să eliberăm spațiul, el nu mai contribuia cu absolut

nimic, eram datori la tipografi e, peste tot. Am luat-o de acolo, nu de la zero, de la minus, adică am preluat noi datoriile, am preluat tot și în timp am reușit să plătim. Am avut momente în care fi gu-ram ca patron de ziar, dar stă-team la coadă la primărie să iau laptele subvenționat pentru fi ica mea. Stăteam la coadă cu 5000 de asistați social și atunci am avut un moment în care m-am întrebat ce caut aici și mi-am dat seama că nu vreau să trăiesc așa. Momente crunte au mai fost, dar am învățat din ele și mi-am dorit să nu mai ajung niciodată la un astfel de moment. Fiecare om face cum vrea și se compla-ce în această situație, eu nu. Eu am vrut întotdeauna mai mult, foarte mult. Ideea e să vrei ceva, să muncești, să nu te dai înapoi de la nimic și cu siguranță vei obține.

Ce v-a motivat să începeţi acţiunile de caritate din emisi-une?

- Nevoia de a face bine. E o satisfacție enormă să poți ajuta pe cineva că vrei. Noi avem mai multe familii în țară, pe care le ajutăm lună de lună cu bani pe care îi câștigăm din emisiu-ne. Am făcut și Asociația Starea Nației. În emisiune avem acea rubrică, Ceasul bun, prin care apelăm la ajutorul oamenilor și reușim cu banii strânși să schim-băm viața altor oameni care, deși vor, nu pot. Căutăm astfel de cazuri în care părinții muncesc, dar nu pot scăpa de sărăcie. Cât durează să pregătiţi

emisiunea într-o zi?- De duminica până joia, eu

sunt robot, muncesc, mănânc și dorm. Încep la ora 8 dimineața și termin pe la 10 seara. Suntem patru oameni la scris, apoi toate materialele trec pe la mine, eu le rescriu, eu controlez tot, pentru că eu sunt moderatorul. Alegem materialele care vin în fi ecare zi, apoi supraveghez tot ce apare în emisiune, după care intru în emisiune la ora 16 până pe la 19, după care facem alte materiale, dacă apar noi subiecte, iar pe la ora 22 se încheie munca. Ce părere aveţi despre viaţa

politică în societatea actuală?- Viața politică nu poate fi dife-

rită de societate; atât timp cât vor fi probleme în societate, ele se vor vedea și în politică. V-aţi gândit să intraţi în po-

litică?- Nu mă atrage treaba aceas-

ta, cred că rolul meu în socie-tate este extraordinar, rămân la sancționarea derapajelor, indi-ferent de zona de unde vin ele, chiar dacă asta înseamnă să ni se închidă de către toate televiziu-nile toate ușile și vom funcționa doar pe internet. Am primit pro-puneri, dar nu cred în misiunea mea pe această zonă, pe mine nu mă face fericit.

Alexandra IRIMIA, Jurnalism, anul II

Dragoş Pătraru la Piteşti: „Am avut momente în care fi guram ca patron de ziar, dar stăteam la coadă la primărie să iau laptele subvenţionat pentru fi ica mea”

Prezentatorul emisiunilor Starea Nației și Cafeneaua Nației, Dragoș Pătraru, s-a afl at vineri, 22 martie, la Biblioteca Județeană Dinicu Golescu, la invitația studenților de la Jur-nalism ai Universității din Pitești. Atât studenții, cât și ceilalți participanți i-au adresat întrebări fi e despre politică, fi e despre carieră, viață personală, dar și despre cele două emisiuni pe care le moderează.



JURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITARJURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITAR

Pagină realizată în parteneriat cu Universitatea din Piteşti, coordonată de

conf. univ. dr. Delia DUMINICĂ

Studenţii UPIT se implică în acţiuni de protecţia mediului

Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, sărbătorită anual pe data de 22 martie, studenții din cadrul programe-lor de licență Biologie, Ecologie și protecția mediului și master Monitorizarea și protecția mediului, de la Universitatea din Pitești, au participat la evenimentele organizate de Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea.

Apele Române, prin administrația județeană, au de-rulat mai multe acțiuni pentru a marca Ziua Mondi-ală a Apei în acest an. La activitățile de ecologizare a cursurilor de apă, în special la barajul Budeasa, au luat parte și studenți ai UPIT, sub coordonarea conf. univ. dr. Cristian Popescu, din cadrul Facultății de Științe, Educație fi zică și Informatică. De asemenea, studenții au luat parte și la sesiuni de comunicări științifi ce, vizite în laboratoare de specialitate, care au avut rol de informare și conștientizare a importanței protecției mediului și resurselor naturale, în contextul în care accesul oamenilor la apă este defi citar în unele zone de pe glob, iar Organizația Națiunilor Unite (ONU) a decretat, în 2010, că accesul la apă potabilă este un drept uman.

Bianca Solomon, Jurnalism, anul 1

Erasmus Open Doors 2019 la UPIT

Programul Erasmus + continuă la Universitatea din Pitești și în 2019. Prezentarea oportunităților de stu-diu și de practică în străinătate pentru studenții UPIT are loc de două ori anual și pregătește plecările din semestrul următor. Participanții au fost invitați să as-culte povești despre experiențele avute de colegii ce au ieșit din zona de confort și au experimentat una din mobilitățile de studiu sau de plasament Erasmus. Studenții pot opta pentru o mobilitate de studiu sau de formare profesională cuprinsă între 2 și 12 luni la una din universitățile partenere. Lista universităților partenere, în funcție de domeniul de studiu, este dis-ponibilă pe pagina Web www.upit.ro.

Marian NIŢESCU, Jurnalism, anul II

Francofonia la UPIT - celebrarea limbii şi culturii franceze

Universitatea din Pitești a organizat, cu prilejul Zi-lei Internaţionale a Francofoniei, celebrată anul acesta pe 20 martie, evenimentul „LA FRANCOPHONIE À l’UPIT: Découvrons le Cameroun, la Polynésie, le Canada, le Maroc et la France ! (2ème édition)”. Organizatorii acestei întâlniri a iubitorilor limbii și culturii franceze, Centrul de Reușită Universitară al Universităţii din Pitești (CRU - AUF), Centrul pentru Relaţii Internaţionale (CpRI), Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte (Departamentul Limbă, Litera-tură, Istorie și Arte, Centrul IMAGINES), Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie (Departamentul de Științe ale Educației), au marcat în comunitatea academică argeșeană sărbătoarea fran-cofoniei. Alături de studenții români și de profesorii de limba franceză ai UPIT, la eveniment au participat și studenți străini afl ați la Pitești pentru a învăța limba română în cadrul Programului pregătitor de Limba română pentru cetățeni străini. Astfel, studenți din Camerun, Maroc, Polinezia franceză, Canada și, nu în ultimul rând, Franța au recitat, au cântat, au dialo-gat în limba lui Molière.

Bianca SOLOMON, Jurnalism, anul I

Valentin, cum ai decis să te înscrii la Vocea României?

- Decizia de a participa am lu-at-o singur. Părinții mei nu au fost de acord cu participarea la acest concurs, deoarece au cre-zut ca nu am șanse și voi fi dez-amăgit. Însă eu am trecut peste ceea ce mi-au zis și m-am înscris fără voia nimănui. Cum vezi tu industria mu-

zicală?- În ziua de azi, industria mu-

zicală din România nu mi se pare a fi văzută foarte bine, de-oarece majoritatea au înclinații spre manele. Da, e adevărat că și acesta e un gen muzical, dar cred că începem să-l promovăm din ce în ce mai mult. Ai ajuns până în semifinală

la Voce. Te așteptai să treci de prima probă a concursului?

- Nu mă așteptam să ajung până acolo, însă am pus foarte mult sufl et și am ascultat fi ecare sfat. Fără muncă, studiu și sufl et nu aș fi ajuns, cu siguranță.

De ce l-ai ales pe Despot ca antrenor și cum a mers colabo-rarea?

- Colaborarea mea cu Adi Des-pot a fost una foarte frumoasă. Este un om foarte calm, cu gus-turi tare faine. L-am ales pentru că mi s-a părut cel mai potrivit pentru mine și are un stil aparte. Momentan ai o formaţie

de muzică ușoară și populară împreună cu tatăl tău. Cum ţi se pare viaţa ta acum, din acest punct de vedere?

- Viața mea este superbă, pot spune. Am multe evenimente și iubesc să cânt cu tata, însă vreau mai mult de la mine. În final, descrie într-un cu-

vânt experienţa ta de la Vocea României.

- Nu există cuvinte pentru a descrie așa ceva. Vreau să spun doar că nu regret nicio secundă această experiență.

Bianca SOLOMON, Jurnalism, anul I

Valentin a început să cânte încă din copilărie. Muzica îl ajută să treacă peste momentele difi cile. Are calități vocale demne de luat în seamă și, pe lângă acestea, se ocupă și de compoziție. Până acum, a compus șase piese și dorește să lanseze un album. Argeșeanul a ales să împărtășească cu noi experiența sa de la Vocea României și despre cum a surprins antrenorii cu abilitatea de a transmite emoție prin cântec.

Valentin Poienariu, tânărul din Mioveni, despre experienţa la Vocea României

Iată programul semicentenaru-lui facultății: 23.03 - Iimplicare în pregăti-

rea elevilor pentru proba de Ma-tematică din cadrul examenului de Bacalaureat 28.03 - Workshop „Logistic

Hubb - Junior” 05.04 - Workshop „Un prim

pas în inginerie” (eveniment de-dicat elevilor și profesorilor lor) 12.04 - Ziua porților deschi-

se (eveniment dedicat, în prin-cipal, elevilor și profesorilor lor; părinții elevilor sunt, de aseme-nea, așteptați cu drag) 12.04 - Workshop „Proiec-

tarea asistată de calculator. 3D Printing” (public țintă: studenții FMT și elevii mediului liceal) 10,11.05 - Challenge Kart

Low Cost, Craiova 17,18,19 - Salonul Student-

Auto (tuning autoturisme pro-prii, exemple de modifi cări con-structive) 17.05 - Arena Opiniilor.

Dezbateri academice studențești

18.05 - Sesiunea de comuni-cări științifi ce studențești 18.05 - Participarea la con-

cursul național de „Mecanică”, Cluj-Napoca 05,06.07 - Școala de vară

pentru elevii mediului preuni-versitar 24.06-21.07 - organizarea

unor excursii prin țară pentru vi-zitarea mai multor companii de profi l 24.10 - Participarea la con-

cursurile naționale de „Dinamica Autovehiculelor” și „Proiectare asistată de calculator”, Craiova.

Înfi inţată în 1969, Facultatea de Mecanică și Tehnologie oferă în prezent, în cadrul domeniului fundamental Știinţe Inginerești, patru programe universitare de licenţă, șase programe de master și doctorat în patru domenii doc-torale. Aici se pregătesc ingineri autovehicule rutiere, ingineri industriali sau ingineri transpor-turi.Iulia LIŞMAN, Jurnalism, anul III

Facultatea de Mecanică şi Tehnologie - 50 de ani de excelenţă academică

Universitatea din Pitești (UPIT) a fost singura instituție de învățământ superior care a participat la Forumul Industriei Auto, organizat la Craiova pe 18 martie, ca parte a evenimentelor Guvernului României în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Participarea UPIT într-un forum dedicat industriei a fost posibilă grație unui acord de cooperare științifi că cu Renault Technologie Roumanie (RTR), ce prevede utilizarea resurse-lor ambelor instituții pentru a dezvolta noua metodologie a testelor de tip Real Driving Emissions (RDE). UPIT&RTR au prezentat un vehicul instrumentat cu echipamentul de tip PEMS (Portable Emissions Measurement System) ce apar-tine Departamentului Autovehicule și Transporturi din ca-drul Universității din Pitești. Acest vehicul a fost așezat la standul Dacia din interiorul Centrului Expozițional și a fost

vizitat de mulți participanți, printre care și Christophe DRI-DI, directorul Grupului Renault România.

Marian NIŢESCU, Jurnalism, anul II

UPIT – singura universitate prezentă la Forumul Industriei Auto de la Craiova

Facultatea de Mecanică și Tehnologie sărbătorește, anul acesta, 50 de ani de existență frumoasă alături de studenții săi. În perioada următoare, mai multe activități vor fi organizate pentru studenții actuali, dar și pen-tru elevii ce doresc să afl e ce înseamnă Faculta-tea de Mecanică și Tehnologie.



JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

TBM LIGHT, partener autorizat Electromagnetica, vă oferă soluţia: corpuri de iluminat cu LED, fără emisii ultraviolete,

pornire instantanee, peste 50.000 de ore de funcţionare, fără mentenanţă

Am deschis show-room TBM LIGHT în Piteşti, zona autostradă, unde găsiţi

toată gama de corpuri de iluminat cu LED pentru uz casnic, birouri, sectoarele industrial,

public şi perimetral.

TBM LIGHT vă oferă cele mai bune soluţii de iluminat! Pentru comenzi: www.tbmlight.ro sau 0730 088 705.

VREŢI SĂ ECONOMISIŢI VREŢI SĂ ECONOMISIŢI

CU PÂNĂ LA CU PÂNĂ LA 80% 80% ENERGIE ELECTRICĂ? ENERGIE ELECTRICĂ?

Elevii din Mioveni vor învăța cum să acorde primul ajutor, în cadrul unui proiect încheiat în-tre Primăria orașului și Serviciul Județean de Ambulanță Argeș-Substația Mioveni.

Luni, 25 martie, în sala de sport a Liceului Tehnologic Construcții de Mașini Mioveni a avut loc o prezentare unde peste 200 de elevi au fost instruiţi cum să procedeze în situaţii la limită și cum să salveze vieţi.

Aceștia au asistat cu interes la manevrele efectuate de către cei doi asistenți medicali, Emil Pravăț și Daniel Dobre, după care au încercat rând pe rând să exerseze tehnicile de resuscitare pe manechinele speciale.

Proiectul educațional ”Cum și când să intervii” va continua în perioada următoare la toate unitățile de învățământ de pe raza orașului.

D.G.

Ţâroiu vrea să construiască un bloc în Câmpulung

Pe ordinea de zi a ședinţei ordinare de consiliu din această lună, aleșii câmpulungenilor sunt chemaţi să aprobe participarea municipalităţii muscelene la fi nanţarea necesară realizării unui bloc de locuinţe sociale cu 50 de apartamente. Anul trecut au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiţii, pentru care se vor scoate din bugetul local circa patru milioane de lei. Valoarea totală este de peste 18 milioane de lei, diferenţa urmând să fi e asigurată cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice.

Construirea unui asemenea complex de locuinţe ar fi o premieră în Câmpulungul ultimelor decenii. Au mai fost ridicate între timp blo-curi, dar prin ANL, locuinţe sociale fi ind amenajate în blocuri părăsite, nicidecum în construcţii nou realizate. C.I.B.

Proiect de educaţie medicală la Mioveni, prin care elevii învaţă să acorde primul ajutor

Siegfried Mureşan: „Kovesi joacă într-un meci de Liga Campionilor. Nu joacă împotriva a doi jucători din Teleorman”

Între 18 și 21 martie 2019, Jurnalul de Argeș a participat, alături de mai multe ziare din țară, la seminarul “Alegeri Europene 2019: Valori și responsabilități comune”, organizat de Biroul Parlamentului European din România, la sediul Parlamentului European din Bruxelles.

A fost vorba de un seminar dedicat pregătirii ale-gerilor pentru Parlamentul European, alegeri care, în România, vor avea loc pe 26 mai 2019, ce a con-stat într-o serie de întâlniri și discuții cu deputații români în Parlamentul European, despre activita-tea lor, principalele teme pe agenda PE și pregăti-rea alegerilor europene, dar și cu reprezentanți ai instituțiilor europene, ai departamentului Media al PE, precum și cu experți în domeniul politicilor eu-ropene și al afacerilor instituționale.

Chiar înaintea rundei de negocieri de miercuri, 20 martie, dintre Parlamentul European și Consi-liul Uniunii Europene pentru desemnarea primului procuror-șef al UE, competiție în care se afl ă și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, încheiată fără niciun rezultat, câțiva europarlamentari români le-au răspuns jurnaliștilor din România la întrebările legate de această candidatură.

„Kovesi joacă într-un meci de Liga Campionilor, împotriva unui candidat din Franța și unul din Germania. Nu joacă împotriva a doi jucători din Teleorman. Doar că Franța își susține candida-tul. România nu și-a susținut candidatul român”, le-a declarat jurnaliștilor români eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL), care este și purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European.

De cealaltă parte, în aceeași serie de întâlniri cu presa, europarlamentarul ALDE Norica Nicolai

și-a subliniat încă o dată poziția contra față de can-didatura Laurei Codruța Kovesi.

„De regulă, nu-mi plac mediocrii. Vorbesc ca de la procuror, la procuror. Profesional, e zero. Asta e opinia mea despre Kovesi (...). În primul rând, la Bruxelles, prestația a fost jalnică. Am mai spus-o: ea e efectul unui deal făcut între marile puteri”, a precizat, pentru jurnaliștii români, Norica Nicolai, care n-a putut explica, totuși, convingător cum se face că europarlamentarii care nu sunt români i-au dat Laurei Codruța Kovesi votul de încredere.

A explicat, în schimb, Siegfried Mureșan, care a precizat că tocmai faptul că europarlamentarii ro-mâni din partea PSD au fost cei mai înverșunați îm-potriva Laurei Codruța Kovesi - care le-a ținut piept și a demonstrat că poate face față cu brio și stresului - a propulsat-o pe prima poziţie în opțiunea Parla-mentului European.

Cristina Stancu

Europarlamentarul Norica Nicolai şi deputatul Andrei Gerea au fost la târgul de la Domneşti

Europarlamentarul Norica Nicolai și deputatul Andrei Gerea, ambii candidați ALDE la Parla-mentul European, s-au afl at, la sfârșitul acestei săptămâni, printre locuitorii din Domnești, la târgul tradițional organizat în această zonă. Gazde le-au fost Simona Brătulescu, liderul fi lialei argeșene, și echipa de campanie formată din peste 100 de democrat-liberali.

„Oamenii ne-au întâmpinat cu multă căldură și inte-res. M-am bucurat să afl u că activitatea colegilor mei este cunoscută și apreciată în rândul argeșenilor, mulți asigurându-ne de faptul că înțeleg și ne susțin în de-mersurile noastre de a face din România un stat demn și respectat”, a declarat Simona Brătulescu, președinte ALDE Argeș.

Europarlamentarul Norica Nicolai, care candidează pentru a treia oară la Parlamentul European și se afl ă pe primul loc pe listă, nu a plecat cu mâna goală de la târg, aprovizionându-se cu produse tradiționale și multe fl ori.

„La târgul de la Domnești am găsit români adevărați, oameni cinstiți și muncitori, în ochii cărora am văzut respectul sincer față de țară. Discuțiile cu ei mi-au în-tărit convingerea că trebuie să ne luptăm pentru ca România să fi e respectată în Europa. Uniunea Euro-peană trebuie să sprijine și să creeze un mediu favora-bil dezvoltării producătorilor locali din România”, a declarat europarlamentarul Norica Nicolai.

Deputatul Andrei Gerea se afl ă la prima candidatu-ră la Parlamentul European, dar are în background experiența a patru legislaturi de parlamentar.

„Am adus-o pe Norica Nicolai într-una din comune-le Argeșului unde oamenii au fost mereu demni în fața istoriei, unde au fost mulți luptători anticomuniști și eroi în războaie. Am întâlnit oameni de la care poți învăța ce înseamnă să fi i demn și să impui respect în fața oricui”, a mărturisit deputatul argeșean Andrei Gerea. M.S.



Gabriela Zoană, locul 12 pe lista PSD la Parlamentul European, rugându-se să nu rămână Taromul fără cherosen.

Cum e vorba aia? La barza chioară îi face Bruxelles-ul cuib...

Codrin Ștefănescu, prezentând trupa de majorete a PSD pentru europarlamentare.

Viitor de aur țara noastră are Cu Zoană, Rovana și piticul din dotare....

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

A răsărit soarele şi pe strada lui nea Costică...

Nicolescu a scăpat de închisoare în dosarul Podului de la Căteasca

Constantin Nicolescu, fostul președinte al CJ Argeș, a fost condamnat marți, 26 martie, de magistrații Înaltei Curți la 7 ani și 8 luni cu executare în dosarul podului de la Căteasca, dosar în care era acuzat de fraudă cu fonduri europene, în cazul reconstrucției a două poduri din județ. Dar instanţa a menţinut o decizie anteri-oară privind eliberarea condiţionată din penitenciar (cea din Dosarul Școlilor, în care Nicolescu a primit tot 7 ani și 8 luni cu executare), ceea ce înseamnă că fostul președinte al CJ nu va face nicio zi de în-chisoare. Decizia este defi nitivă. Constan-tin Nicolescu a fost condamnat pentru lu-are de mită (5 ani plus un spor de pedeapsă de 2,8 ani), dar achitat pentru infracțiunile de abuz în serviciu, iar judecătorii au înce-tat procesul în cazul acuzației de fals in-telectual, deoarece a intervenit prescripția.

Înalta Curte a menținut liberarea condiționată a lui Nicolescu, dispusă prin decizia penală nr.166/29.05.2017, pronunțată de Tribunalul Argeș.

Și celelalte nouă persoane care erau incul-pate în dosar au fost achitate. Este vorba de Grigore Dobre, Codruța Mercea, Mihail Gabriel Nicoară, Iuliana Pintilie, Sabina Bocioacă, Aurelia Florescu, Cristina Do-bre, Olga Stancu și Ecaterina Pletoiu.

Judecătorii au anulat și dispoziţia instan-ţei de fond – Curtea de Apel București –

privind confi scarea sumei de 4.497.947 lei de la Constantin Nicolescu și ceilalţi incul-paţi din dosar.

”Înlătură din sentința atacată dispoziția de confi scare a sumei de 4.497.947,48 lei de la inculpații Nicolescu Constantin, Dobre Grigore, Nicoară Mihail-Gabriel, Pintilie Iuliana-Mioara, Bocioacă Sabina-Elena, Mercea Codruța-Lavinia și Florescu Au-relia-Mirela, respectiv câte 642.564 lei de la fi ecare dintre inculpați”, se specifi că în sentință. D.G.

LA MULŢI ANI!Douăsprezece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 27

martie-2 aprilie 2019. Primii sărbătoriți, pe 27 martie, sunt pictorul Ion Pantilie și primarul Gheorghe Stoican de la Arefu. Pe 28 martie va da de băut Gabriel Bratu, directorul Liceului Tehnologic Mioveni, iar pe 29 martie vor primi felicitările cuvenite chestorul de poliție Ion Stoica și profesoara Violeta Păvăloiu de la Școala Specială Valea Mare Ștefănești. Pe 31 martie va închina o cupă de șampanie dr. Marilena Miu-lescu, iar pe 1 aprilie vor sărbători Marinică Ștefan, managerul Complexului Carpați, și profesoara de biologie Steliana Stănescu, fostă directoare a Școlii Generale Nr. 1 Pitești, care împlinește vârsta de 91 de ani. Nu în ultimul rând, pe 2 aprilie se vor afl a în centrul atenției Simona Bucura-Oprescu, deputat de Argeș, Octavian Constan-tinescu de la CAS Argeș, Ramona Șerban, consilier local Mioveni, și Cornelia Biţă, lider de sindicat al Federației Spiru Haret. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Ion Stoica Steliana Stănescu Simona Bucura-Oprescu

Războiul clonelor la Primăria Piteşti - jurnaluldearges.ro · pre același caz și că „a...

Documents

Transcript of Războiul clonelor la Primăria Piteşti - jurnaluldearges.ro · pre același caz și că „a...