pag. 3

De două săptămâni, pesta por-cină a ajuns și în Argeș. Va

trece, cu daunele și despăgubirile inerente. Problema e însă alta. De 28 de ani, în Argeș este o mare pestă de care nu izbutim să scăpăm sub nicio formă: pesta ”politicină”. E o pestă în care majoritatea exemplarelor de politicieni bipezi au decimat județul și l-au lăsat în destule zone într-o stare demnă de Evul Mediu. De 28 de ani, sub impulsul unor pungi cu făină și cu zahăr sau al unor proto-coale ieftine cu mici și bere, sute de mii de argeșeni votează prost într-un sadomasochism politic de neînțeles. Votează într-o veselie parlamentari, primari, consilieri locali și consilieri județeni care în procent covârșitor nu fac după aceea mai nimic pentru comunitate. Iar pesta ”politicină” se acutizează din patru în patru ani. Și spre deosebire de porci, politicienii nu sunt comestibili sub nicio formă. Imposibil de digerat. Și cum ar pu-tea cineva digera promisiuni fantas-magorice făcute din patru în patru ani de niște indivizi ahtiați numai

după interesul propriu? Argeșul e județul în care în diferite comune se inaugurează poduri și porțiuni de drumuri cu parlamentari și sobor de preoți, mai rău ca în comunism. Argeșul e județul în care mii de gos-podării din mediul rural nu au apă curentă și canalizare și au WC-ul în fundul curții. Argeșul e județul în care sute și sute de drumuri par desprinse din Evul Mediu. Argeșul e județul cu un potențial turistic fantastic și pe care niciun parlamen-tar ori alt ofi cial nu e în stare să îl fructifi ce printr-un proiect simplu de făcut. Argeșul e județul în care în păduri se fură ca în... codru, fără ca nimeni să facă nimic. Argeșul e județul sclavilor de la Berevoești. Și tot Argeșul e județul în care niciu-nul dintre cei 13 parlamentari votați în decembrie 2016 nu a făcut lob-by pentru ca lucrările la autostrada Pitești-Sibiu să înceapă odată! Asta și deoarece parlamentarii nu sunt uniți și sunt interesați doar să apară la evenimente superfi ciale cu dis-cursuri sforăitoare. Mai lăsați inter-

pelările inutile și faceți ceva pentru județul care v-a votat! Și ce pretenții să mai avem de la cei 13 parlamen-tari, dacă însuși președintele ”Parla-mentului” județului, și l-am numit aici pe Dan Manu, îi ia la rost pe ziariștii care îndrăznesc să îl critice?

Da, e o mare pestă ”politicină” în Argeș și constați asta și doar

dacă dai o tură prin comunele și pri-măriile din județ, unde mulți pri-mari sunt un soi de vătafi , unde aju-toarele sociale se dau doar celor care votează cu cine trebuie, unde nivelul de educație e unul scăzut rău. Asta și pentru că nimeni nu e interesat de programe de educație. Pentru că, dacă oamenii ar fi educați, nu ar mai vota specimenele politice din Argeș.

Argeșul are nevoie mai mult ca oricând să scape de pesta ”po-

liticină”. Și nu o poate face decât prin schimbare de mentalități și de oameni.

Denis Grigorescu

Punctul pe YCând scăpăm de pesta „politicină” din Argeş?

pag. 20

Chiriloiu s-a jucat de-a stăpânul de sclavi şi Direcţia Silvică a plătit despăgubiri

NR. 1270FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

14 - 20 noiembrie 201820 pagini 1 leu

pag. 7

Scandalul din noaptea nunţii atrage în vârtejul său o cunoscută judecătoare Magistratul Mariana Vârgă (foto dreapta) de la Tribunalul Argeș a fost reclamată la CSM că s-a amestecat în scandalul din familia executorului judecătoresc Moromete

Pe judecătoare a reclamat-o chiar mireasa, doctorița Elena Moromete, pe motiv că i-ar ține partea soțului, Cosmin Moromete, în procesul pentru custodia copilului

pag. 4

Halal comunicare cu presa la CJ Scandalul RMN-ului de la Spitalul Judeţean îl scoate din minţi pe preşedintele Manu Șeful CJ a avut un comportament incalifi cabil când un ziarist de la ”Jurnalul de Argeș” l-a întrebat de ce acest aparat scump și ultraperfor-mant a ajuns să funcționeze doar 6 ore pe zi

Black Friday la ŞtefăneştiLavinia Năstase cere Consiliului Local bani pentru chiria restantă a apartamentului în care locuieşte

Un piteştean acuză SC Titidan că încearcă să-l intimideze în litigiul blocului de 10 etaje din centru Patroana Dana Ionescu i-ar fi spus unui pensionar că acesta ar fi luat 150.000 euro de la dr. Irimia ca să intre în proces împotriva ei

Ce fumaţi, doamna primar? Circulară aberantă şi ilegală: Jenica Dumitru a interzis fumatul în curtea Primăriei Ştefăneşti

pag.

11

pag. 11

pag. 6

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Accident de (foarte multă) muncă la Consiliul Județean, cu Dan Manu autoaprinzându-se de la o lumânare.

Dan Manu, un prim-se-cretar nos-talgic rătăcit prin mileniul trei.

Simona, mi-e dor rău de ziarele de dinainte de 1989. Acolo nu critica nimeni conducerea și partidul. Adică pe noi...

Jenica Dumitru, într-un pictorial de dimineață, așa, pe burta goală...

Așa vă place? Mi-am scos picioarele la înaintare, că e singurul lucru care mă deosebește de Lavinia Năs-tase...

Din Din

Culise...Culise...

Armand Chiriloiu, șef Direcția Sil-vică, l-au dat la ProTv și se crede Andre-ea Esca: „Sunt singurul salariat Romsilva din Argeș care a apărut în emisiunea re-spectivă”. Cristian Gentea, PSD Pitești, cap-

tiv într-un partid paralel cu realitatea: „Dacă vii la partid doar când e conferinţă de presă sau birou permanent (...), nu ai cum să ai imaginea clară, trăiești într-o lume paralelă, nu într-un stat paralel”. Bebe Ivan, primar Băbana, convins

că țuica alungă frica de muncă: „E sim-plu cum procedăm acum. În prima zi a fi ecărei luni, punem tabelul cu ei afară și cine vrea poate să îi ia la muncă. Spre exemplu, în ultimele zile au mers la tăiat și au luat câte 100 de lei, o mâncare și ceva țuiculiță și sunt fericiți acum”.

Cornel Ionică, primar Pitești, con-fundă viteza cu longevitatea: „Încep să ia viteză aceste proiecte, noi va trebui să asi-gurăm stațiile de încărcare. Ne propunem să luăm și 10 autobuze hibrid, cu durată de viață de 3-4 ori mai mare ca cele elec-trice”. Cătălin Bulf, PMP, se taie singur

de pe lista candidaților la parlamenta-re: „Suntem de acord cu pensiile speciale pentru veteranii de război, văduvele ve-teranilor de război, însă nu pentru par-lamentari”. Cornel Ionică, primar Pitești,

recunoaște că vrea, dar nu poate: „Ce înseamnă acest pasaj pe care dânșii îl rea-lizează pe banii lor, pentru că noi, trebuie să recunoaștem, nu suntem în stare?”

Legat de pesta porcină ce a ajuns în mai mul-te județe din România și de două săptămâni și în Argeș, au apărut tot felul de teorii ale conspirației, mai mult sau mai puțin veridi-ce. Una dintre aceste teorii este aceea potrivit căreia țările din Vest vor să își vândă porcii de acolo în România. O supoziție interesan-tă și de luat în calcul. Și - coincidență sau nu

- la două săptămâni de la confi rmarea pestei porcine în Argeș, în magazinele Kaufl and din Pitești a început să se vândă carne de purcel din Germania, la prețuri piperate. Astfel, pulpa de purcel este 30 de lei/kg, în timp ce cotletul de purcel costă 36 lei/kg. Dar porcii români neafectați de pesta porcină ce au?

Cum era să fi e amplasat un WC chiar sub nasul primarului Ţâroiu

Primarul Ţâroiu de la Câmpulung a pi-cat în centrul unei situaţii care putea - și încă mai are potenţial! - să devină hila-ră. Se lucrează acum la amenajarea Pie-ţei Primăriei din Câmpulung și, după o sincopă cauzată de fuga meseriașilor de pe șantier, au apărut alte ciudăţenii. Au

apărut întrebări despre betoanele turnate acolo de parcă ar urma să apară un bun-căr, dar și despre amplasarea viitoarelor toalete publice marcate în proiect. Și asta pentru că, potrivit proiectantului, una dintre toalete ar urma să fi e pusă taman sub nasul lui Ţâroiu, în faţa Primăriei. Primarul a zis că nu, nu o să se întâmple asta!

Angajaţii Primăriei Câmpulung, trimişi la cursuri de politeţe

Ca să-i facă pe angajaţii Primăriei să se ridice la nivelul salariilor, primarul Câm-pulungului a angajat specialiști de la o universitate din Sibiu să le ofere educa-ţie. „Pe conduită”, în special, după cum susţine Liviu Ţâroiu. În fapt, este vorba despre formare profesională în domeniul comunicării și al relaţiilor publice, iar cursurile care valorează aproape 18.000 de lei se ţin chiar la Primărie, fără ca oamenii să mai fi e trimiși prin staţiuni împreună cu familia. Iar necesitatea educării a fost evidenţiată de curând, atunci când unul dintre consilierii locali ai Câmpulungului s-a plâns de faptul că angajaţii Primăriei nu răspund nici mă-car la salut, darămite la alte solicitări.

La două săptămâni de la izbucnirea pestei porcine în Argeş, la Kaufl and a început să se vândă carne de purcel din Germania

ELECTRO-CUTARE

Alo, pompierii, ajutoooor! Mi s-au aprins fi la-mentele de la Flacăra centenaru-lui...

A fost odată-n Prefectură,A fost ca niciodată

Un prefecțel ce nu vorbeaAproape niciodată...

Prefectul Dragnea, mirându-se și el că realitatea bate fi cțiunea.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

Lavinia Năs-tase, profesoa-ra de proaste maniere care a pus mâna pe Centrul Cultural Ștefănești.

O ultimă țigară pe terasa cazino-ului din Monaco, înainte să mă în-torc la sărăntocii din Ștefănești să-i rog să-mi achite chiria restantă la apartament de la bugetul Consiliu-lui Local...

Noul șef al PSD Ștefănești, deputatul Nicolae Velcea.Deputatul Radu Vasilică, aducându-și aminte de vremurile când n-o avea mică.

Acu’, eu am pus ordine în organizația PSD de la Ștefănești. Rămâne de văzut în cât timp va

face din nou dezordine vicele Mihalcea...

Onorată instanță a partidului, mă declar vinovat! Eu am adus-o pe Jenica Dumitru în PSD și pe

vremea aia îi plăceau bărbații, jur..! Nu bănuiam însă că îi plac și femeile și mă refer la perversiunile

ei cu Lavinia Năstase...

Raluca PopescuSăptămâna trecută, la Aktau, în Ka-

zahstan, s-a desfășurat Campionatul Mondial de Ashihara Karate. România a ocupat locul II pe naţiuni cu cele 37 de medalii obţinute la cele 3 probe. Ra-luca Popescu, karateka legitimată la clu-bul Ato Tamashi din Pitești, a devenit campioană mondială. Raluca a obținut titlul mondial și acum doi ani. Pentru performanța sa excepțională, ”Jurnalul de Argeș” o declară pe Raluca Popescu „Omul Săptămânii”.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Președintele PNL Argeș, Adrian Miuţescu, a participat la Congresul Partidului Popular European (PPE), reunit la Helsinki pentru desemnarea candidatului la președinţia Co-misiei Europene. Membrii delegaţiei PNL l-au sprijinit la Congresul de la Helsinki, ca președinte al Comisiei Europene din partea PPE, pe Manfred Weber. Acesta a și fost, de altfel, ales. Manfred Weber a fost, până la acel moment, lider al grupului par-lamentar al PPE din Parlamentul European.Președintele PNL Argeș, Adrian Miuţescu, a declarat: „Ca liberal, îl felicit pe Manfred Weber pentru victorie! Și adaug că PNL este partidul care respectă și susţine în totalitate setul de valori europene enunţate, de această dată, la Helsinki și pe care dorim să le ve-dem implementate în litera și în spiritul lor în România. Chiar dacă România mai are pași de făcut în sensul europenizării și chiar dacă am avut neșansa ca, în ultimii doi ani, să avem la putere un guvern care respinge valorile Europei, noi îi asigurăm pe toţi ro-mânii că, în ceea ce ne privește, ca liberali, vom apăra întotdeauna unitatea și modul de viaţă la care au ajuns ţările civilizate consti-tuite în această uniune, din care sperăm că nimeni și nimic nu ne va scoate. Îmi doresc și pentru România - și pentru judeţul Argeș, de unde provin și pe care l-am reprezentat cu mândrie la Helsinki - să putem face și noi o altfel de politică, una mai pragmatică și mai efi cientă, așa cum am văzut în ţările civilizate.” A.C.

Așa cum ”Jurnalul de Argeș” a dezvăluit în premieră, RMN-ul de la Spitalul Județean a funcționat timp de mai multe săptămâni doar șase ore pe zi. Iar un posibil motiv al programului redus al RMN-ului de ultimă generație ar fi acela că o parte dintre medicii autorizați să lucreze pe respectivul aparat, inclusiv dr. Eugenia Dincă, șefa de la Radio-logia Spitalului Județean, lucrează și la Mun-tenia Hospital, acolo unde funcționează un RMN tot marca GE, dar mult mai vechi, din 2007. Drept urmare, dacă RMN-ul de la Spitalul Județean Argeș, care e generație 2018, ar funcționa 24 de ore din 24 sau mă-car 12 ore pe zi, ar fi un concurent aproape fatal pentru RMN-ul de la Muntenia Hos-pital și ar afecta masiv încasările spitalului privat, estimate a fi fost anul trecut peste 1 milion de euro numai din prestațiile pentru acest serviciu.

Deontologic vorbind și nu numai, acest fapt nu este deloc în regulă. Și asta cu atât mai mult cu cât e vorba de o investiție din bani publici, RMN-ul fi ind fi nanțat prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar dotarea spațiului, din banii CJ Argeș.

Așa cum e normal, am dorit să luăm legă-tura cu responsabilii de la Spitalul Județean Argeș legat de această problemă. Deși am sunat-o de mai multe ori pe Adriana Molfea, managerul Spitalului Județean Argeș, aceas-ta nu a răspuns la telefon, lăsând impresia că are ceva de ascuns. Nici pe doctorița Eu-genia Dincă nu am găsit-o la spital luni 12 noiembrie. Consultând declarația de avere pe 2018 a doctoriței Eugenia Dincă, am descoperit, într-adevăr, că aceasta lucrează și pentru Spitalul Județean Argeș și pentru Muntenia Medical Hospital. Anul trecut, doctorița Eugenia Dincă a avut ca medic primar venituri de peste 100.000 de lei de la Spitalul Județean, iar de la Muntenia Me-dical Hospital a încasat 26.889 lei. În plus, Eugenia Dincă a încasat și suma considera-bilă de 182.133 lei din servicii medicale (pe PF Eugenia Dincă).

Pentru pacienții fără bilet de trimitere, RMN-ul cranian este mai scump la Spitalul Județean, unde costă 669 lei fără substanță de contrast și 942 lei cu substanță de contrast. Comparativ, pentru aceeași investigație, ta-rifele la Muntenia Medical Hospital sunt mai mici: 473 lei fără substanță de contrast și 720 de lei cu substanță de contrast.

Limbaj de președinte de Consiliu Județean: „V-ați obișnuit să veniți la mine cum venea lumea la prim-secretarul județului”

Experiența neplăcută a fost când l-am că-utat pe președintele CJ Argeș, Dan Manu, căruia am vrut să îi solicit un punct de ve-dere după experiențele eșuate de a vorbi cu

managerul Spitalului Județean sau măcar cu șefa de la Radiologie. Deși era vorba de o investiție de interes public căreia CJ i-a fă-cut multă reclamă, acesta s-a arătat iritat și irascibil când l-am întrebat de ce RMN-ul a funcționat doar 6 ore pe zi timp de câteva săptămâni și dacă e normal ca unii doctori să lucreze atât la RMN-ul spitalului, cât și la cel de la Muntenia Medical Hospital. ”V-ați obișnuit să veniți la mine cum venea lumea la prim-secretarul județului. Nu e treaba mea. Modul de desfășurare e treaba Direcției Tehnice. Nu sunt eu pe fi șa pos-tului! Nu eu am angajat-o pe doamna Din-că”, a spus foarte nervos și roșu la față Dan Manu, uitându-se la mine de parcă aș fi fost vreun subordonat de al său. Au urmat mai multe întrebări tendențioase și fără acoperi-re în realitate ale președintelui CJ, întrebări ce m-au făcut să mă gândesc că sunt poate actor fără voie într-un soi de Experiment Pitești la Consiliul Județean Argeș.

În scurt timp, acesta a început să se lege de un editorial al subsemnatului legat de faptul că sunt zeci de școli în Argeș cu WC în fundul curții. ”Sunt doar 49 de școli, nu cât ați scris”, a precizat Dan Manu, ca și cum acest detaliu ar fi unul insignifi ant. 49 de școli cu WC în fundul curții într-un județ cu pretenții europene e enorm. Și arată ”grija” autorităților județene și locale pentru educație și pentru condiții minime pentru elevi, dintre care unii merg pe jos kilometri până la școală.

Ulterior, Dan Manu mi-a reproșat și că aș fi scris în ”Jurnalul de Argeș” un arti-col legat de faptul că cei de la Consiliul Județean Argeș nu și-au exercitat dreptul de preempțiune (lucru perfect adevărat!) pen-tru mai multe clădiri ce au aparținut Brătie-nilor la Florica.

”Nu am scris eu articolul”, i-am spus.”Nu e frumos să vă criticați colegii, trebuie

să fi ți o echipă”, a reacționat Dan Manu cu o malițiozitate nejustifi cată și pe lângă subiect.

”Nu îmi critic vreun coleg, pur și simplu nu am scris eu”, i-am replicat, moment în care Dan Manu a zâmbit din nou răutăcios.

A mai stat câteva zeci de secunde, prilej cu care mi-a spus, la fel de malițios, că nu știu ce este, de fapt, un RMN, după care a plecat val-vârtej și la fel de irascibil.

Da, domnule Dan Manu, nu ați angajat-o dumneavoastră pe doamna Eugenia Dincă, însă hotărârea de Consiliu Județean din 1 martie a.c. prin care ați validat concursul pentru ocuparea funcției de medic-șef la La-boratorul de Radiologie și Imagistică Medi-cală de la Spitalul Județean Argeș, concurs câștigat de către Eugenia Dincă, a fost sem-nată de dumneavoastră.

Și mai e ceva, domnule Dan Manu: aveți o problemă acută de comunicare, ca și mulți dintre colegii dumneavoastră din PSD Argeș. Credeți eronat că presa nu are voie să vă critice și că trebuie să fi e obedientă, așa cum era pe vremea PCR. Și mai credeți pro-babil că Argeșul e tarlaua dumneavoastră și a colegilor din PSD Argeș și că aveți dreptul să faceți orice. Nu e așa! E adevărat, însă, că Argeșul e controlat, din păcate, de PSD de prea mulți ani și că e un județ înapoiat în multe sectoare.

Am plecat cu un gust amar de la întâlnirea cu Dan Manu. Un gust care a fost atenu-at radical după câteva ore, când am stat de vorbă cu un alt politician de cu totul altă factură, american de origine română și cu studii la Harvard și West Point. Altă țară, alte mentalități, altă calitate umană.

Halal comunicare cu presa la CJ Scandalul RMN-ului de la Spitalul Judeţean îl scoate din minţi pe preşedintele Manu Șeful CJ a avut un comportament incalifi cabil când un ziarist de la ”Jurnalul de Argeș” l-a întrebat de ce acest aparat scump și ultraperformant a ajuns să funcționeze doar 6 ore pe zi

În CV, Dan Manu se laudă că vorbeşte franceza aproape perfect şi că are o diplomă legată de diagnoza... „delicvenţei juvenile”

Și apropo de Dan Manu și de aroganța sa nejustifi cată, i-am consultat și CV-ul postat pe site-ul CJ Argeș. Și am găsit două detalii nelalocul lor. Dan Manu spune, printre altele, că are o ”Diplomă privind rolul științelor sociale în diagnoza delicvenței juvenile”. Altfel spus, în loc de ”delincvență”, a scris ”delicvență”. Și tot în CV, Dan Manu se laudă că știe franceza la nivel C2, ca un academician francez. Lucru în mod evident exagerat. Și dacă domnul Dan Manu are vreo obiecție legată de remarca mea, îl invit oricând la un dialog în franceză. Nu de alta, dar am terminat întâmplător chiar Limbi Străine și în liceu am fost premiat la olimpiada națională de franceză.

Și tot apropo de franceză, nici nu îl mai întreb pe Dan Manu ce benefi cii concrete a adus pentru Argeș mult trâmbițata înfrățire cu departamentul Savoie... A bon entendeur, salut!

Material realizat de Denis Grigorescu

Adrian Miuţescu: „Îmi doresc să se poată face şi în România o politică efi cientă şi pragmatică, aşa cum am văzut în ţările civilizate!”

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

Magistratul Mariana Vârgă (foto) de la Tribunalul Argeș a fost reclamată la CSM că s-a amestecat

în scandalul din familia executorului judecătoresc Morometescandalul din familia executorului judecătores

Pe judecătoare a reclamat-o chiar mireasa, doctorița Elena Moromete, pe motiv că i-ar ține partea

soțului, Cosmin Moromete, în procesul pentru custodia copilului

Socrul Nicolae Dina: „Doamna judecător a dat telefon și a zis că vorbește ea cu el, cu ginerele meu”

„Ce m-a făcut să vin la ziar? Noi vrem să facem public faptul că el (ginerele, n.red.) este prieten cu familia judecătoarei Vârgă, vicepreședintă la Tribunalul Argeș. Dum-neaei a dat telefon. A zis că vorbește ea cu el, cu ginerele meu. Zice: «Da, am vorbit cu el, haideți să ne întâlnim, dar numai Elena cu mine, cu soțul și cu el». Asta ne-a pro-pus doamna judecător. Ne-am întâlnit la Tribunal, dumneaei, cu Nana și cu el. Ne-am dus apoi la Restaurantul «Celly». S-au așezat la masă, au discutat aproximativ o oră. S-au pus de acord. S-a făcut întuneric. Au plecat să alăpteze copilul. Asta era luni, după ceea ce s-a întâmplat la «Cornul Vâ-nătorului». Doamna (judecătoarea Vârgă, n.red.) a rămas sus, în apartament. I-am zis

să nu o lase singură, că Nana nu poate sta singură cu el, cu ginerele, când îl vede în-cepe să tremure. A coborât domnul Vârgă jos. Știa că stau la scară și aștept... Miercuri a fost procesul. Ginerele i-a citat ca martori pe dumnealor (familia Vârgă). Noi am spus că nu au participat la eveniment (nuntă și, respectiv, scandal), de ce să fi e martori? A în-ceput ședința, au intrat doamna și domnul, au stat cinci minute și au plecat. Nu au fost acceptați ca martori, dar a fost sufi cient ca pe doamna judecător să o vadă instanța. Ca vicepreședinte de Tribunal, era șefa ierarhi-că a judecătoarei de la instanța din Curtea de Argeș! Noi, dacă facem recurs, merge la dumneaei la Tribunal. Asta m-a determinat să ies public! Nu trebuia să procedeze așa. Dacă cere strămutarea la Curtea de Apel, va fi tot pe raza Curții de Apel Pitești. Ne duce la Vâlcea sigur, ea e de la Vâlcea...” a mai spus socrul Nicolae Dina.

Executorul recunoaște relația de prietenie cu familia Vârgă, însă neagă că doamna judecător a intervenit în proces

„Da, este foarte adevărat, sunt prietenii noștri de familie de la începutul relației, de când am cunoscut-o pe soția mea. Dumnea-lor cunosc foarte bine relația noastră și am înțeles de la dumnealor că soția i-a sunat în eventualitatea unei împăcări. Așa ar fi zis ea. Pentru că a venit aici în data de 29 octom-brie, în prezența lor, a alăptat copilul, a stat

un pic și eu i-am zis: «Măi, mami, rămâi aca-să! Sună-l pe taică-tău să plece acasă, că am înțeles că stătea pe afară». Unul dintre mar-tori (soțul judecătoarei Vârgă, n.red.) mi-a spus că a stat de vorbă cu tatăl ei și acesta zicea să nu se mai împace, instiga la abandon de familie mai pe românește, că, de fapt, asta făcea”, ne-a declarat executorul judecătoresc Cosmin Moromete.

În legătură cu suspiciunile socrului, Nico-lae Dina, referitoare la faptul că judecătoarea Vârgă ar fi putut infl uența procesul, executo-rul judecătoresc ne-a spus:

„Nu are absolut nicio legătură. Știți cum am fost tratat în sala de judecată? Am fost execu-tat. Socrul meu a chemat niște mașini de la Security și a făcut o întreagă demonstrație de forță, cu niște tipi înalți, solizi, la judecăto-rie, la Curtea de Argeș. Au ieșit și jandarmii afară. Mă gândesc eu că dumnealui aștepta o rezoluție favorabilă pe probele pe care le-a depus la dosar și voia să vină cu presă... cu ăstea. Dacă este adevărat că familia Vârgă s-a afl at în sală în timpul procesului? Da, doamnă, pentru că i-am numit ca martori în cauză, însă nu au fost audiați, să știți. Mi-a respins proba instanța. Mi-a respins pentru că nu erau prezenți. Nu au fost la nuntă, dar nu aveau nicio treabă cu nunta, pentru că dumnealor erau în calitate de martori pen-tru seara în care au venit aici, acasă la noi”.

Ce scrie în plângerea către CSM. „Judecătoarea Vârgă Mariana a intrat în sala de ședință împreună cu partea adversă și a asistat la proces cu scopul de a intimida completul de judecată”

Însă, cum spuneam și la început, Elena Moromete (fostă Dina) a făcut o plângere la CSM în care a arătat că:

„Vă aduc la cunoștință implicarea unui ma-gistrat cu funcție de conducere la Tribunalul Argeș într-un proces de custodie a unui copil în vârstă de 2 luni și 3 săptămâni, astfel: în urma unui confl ict generat de tatăl copilu-lui, acesta a luat copilul fără voia mea, a ma-mei copilului, și am înaintat acțiune pentru recuperarea copilului în instanță. Imediat am fost contactată de către judecătoarea Vârgă Mariana, vicepreședintă la Tribunalul Argeș, oferindu-se să medieze o eventuală împăcare, lucru întâmplat, dar fără niciun rezultat. În data de 31.10.2018, când a avut loc ședința de judecată, pârâtul a propus-o ca martor în proces, dar a fost respinsă de că-tre instanță. Cu toate acestea, judecătoarea Vârgă Mariana, vicepreședinta Tribunalului Argeș, a intrat în sala de ședință împreună cu partea adversă și a asistat la proces cu scopul de a intimida completul de judecată. Ne-am dat seama de aceasta după modul cum s-a desfășurat procesul ulterior, iar pronunțarea a fost în defavoarea noastră, în condițiile în care la mijloc este un copil de 2 luni, care este alăptat la sân, el rămânând, în aceste condiții, la tată. Menționez că procesul s-a desfășurat la Judecătoria Curtea de Argeș, afl ată în subordinea Tribunalului Argeș”.

Scandalul din noaptea nunţii atrage în vârtejul său o cunoscută judecătoare

În ediția precedentă v-am relatat despre un scandal monstru consumat în noap-tea nunții. Personaje principale au fost ginerele și mireasa, respectiv executorul judecătoresc Cosmin Moromete și Elena, medic stomatolog în Curtea de Argeș. Mireasa, însoțită de tatăl ei, Nicolae Dina, fost colonel SRI, a venit la redacția „Jurnalului de Argeș”, unde și-a făcut publică povestea. Cel mai mult are de su-ferit Luca, bebelușul de numai două luni și câteva săptămâni, care a fost luat de tată, chiar în noaptea nunții, de la pieptul mamei ce îl alăpta în camera de hotel de la Complexul „Cornul Vânătorului”. Ce i-a făcut pe cei doi, tată și fi ică, să se adreseze presei? Suspiciunea că judecătoarea Mariana Vârgă, prietenă de familie a executorului judecătoresc, ar putea infl uența procesele inițiate în instanță de Elena Moromete pentru a obține copilul. Tatăl doreşte să plece

în Luxemburg cu minorul, fără acordul mamei

În prezent, pe rolul Judecătoriei Pitești se afl ă un proces de obținere a custodiei, un proces deschis de mamă, Elena Mo-romete. La rândul său, tatăl copilului, executorul judecătoresc Cosmin Moro-mete, a formulat o întâmpinare prin care solicită stabilirea locuinței minorului la el, suplinirea consimțământului ma-mei pentru eliberarea pașaportului pe numele micuțului, precum și suplinirea consimțământului mamei pentru deplasa-rea minorului la Luxemburg (acolo unde Cosmin Moromete are un frate). Cu alte cuvinte, dorește să părăsească țara împre-ună cu micuțul, fără a mai fi nevoie de încuviințarea mamei.

Judecătoarea Mariana Vârgă:

„După ce mă cheamă că sunt în impas, se întorc împotriva mea. Niciunul nu e matur, dacă mă întrebaţi”

I-am solicitat un punct de vedere și doamnei judecător Mariana Vârgă, care ne-a confi rmat că îi cunoaște pe cei doi pentru că soțul dumneaei este coleg și executor judecătoresc, la fel ca și Cosmin Moromete. De asemenea, judecătoarea a confi rmat că Elena Moromete a sunat-o, rugând-o să medieze confl ictul cu soțul, cu Cosmin, pentru a-și putea alăpta co-pilul. Însă de plângerea împotriva ei la CSM, vicepreședinta Tribunalului Argeș nu știa.

“M-au propus ca martor (în procesul pentru obținerea ordinului de restricție), instanța a refuzat audierea pentru că nu am participat la confl ict, m-am dus la proces, pentru că aș fi putut fi amendată. Nu mi se pare normală situația la care au ajuns cei doi, ar trebui să dea dovadă de maturitate amândoi. După ce mă cheamă că sunt în impas, se întorc împotriva mea. Niciunul nu e matur, dacă mă întrebați. Mie mi se pare normal ca oamenii să se împace, nu să se hărțuiască, să facă rău unui copil”, ne-a declarat, pe bună drep-tate, doamna judecător.

Material realizat de Alina Crângeanu

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

„S-ar putea, bănuiala mea, să fi e gunoaiele Vestului”

Îngrijorarea celor care locuiesc în zonă e fi rească, dacă ne gân-dim la faptul că anul trecut au afl at cu stupoare că în Ștefănești funcționează nu mai puțin de 22 de agenţi economici care aduc pe cele două platforme din oraș mii și mii de tone de deșeuri. Cum de ceva vreme au sesizat în zonă nu doar camioane românești, ci și tiruri înmatriculate în Turcia, oa-menii au început să se teamă de ce e mai rău.

„În zona gării sunt mai mul-te fi rme de colectare-reciclare deșeuri, reciclare care, în unele cazuri, înseamnă că... le dau, efec-tiv, foc. Aceste tituri cu numere de Turcia surprinse în fotografi i nu sunt singurele... Au venit mai multe. Ori aduc ceva, ori au ve-nit să încarce ceva, dar nu cred că vine cineva să ne ia nouă deșeurile din România... Cel mai probabil aduc. S-ar putea, bănuiala mea, să fi e gunoaiele Vestului. Dacă au intrat prin Vest, au basculat aici și au ieșit prin Est. Asta e afacere de afacere.

Realitatea e că nu-i controlează nimeni și, când îi controlează, le dă o amendă și gata. Suntem în-grijoraţi, ne-au înnebunit! Aerul

este irespirabil! Acești oameni care și-au deschis fi rme aici nu au utilaje. O fabrică de recicla-re înseamnă milioane de euro! Ăștia au luat o bucătă de pământ și deșartă deșeuri acolo. Eu n-am nimic cu nimeni, sunt conștient că deșeurile astea trebuie prelu-crate, dar fă, tăticule, fabrică, ia fonduri europene și reciclează ca la carte. Fă o fabrică, angajează oameni! Nu faceți crimă împotri-va oamenilor din Ștefănești! Așa, oricine se poate duce în comuna X să ia trei hectare de teren, își ia bani și să le umple cu gunoaie, pe care le arde. E un circuit al dra-cului: sunt unii care le primesc, alții care, chipurile, le reciclează. Sunt băgați oameni de la județ”, a declarat, contactat telefonic de „Jurnal de Argeș”, cetățeanul care a trimis redacției noastre fotogra-fi ile cu tirurile înmatriculate în Turcia surprinse în zonă și care, de teama unor eventuale repercu-siuni, a cerut păstrarea anonima-tului.

Devalex: „Poate la alții, la vecini, dar la noi nu! Și, dacă ar fi să importăm, nu ar fi nicio problemă”

Că fotografi ile sunt, într-adevăr, surprinse la Ștefănești o confi rmă

una dintre imagini, pe care apare numele unui procesator din zonă, Devalex.

„Noi nu importăm din Turcia nimic, noi poate exportăm! De importat, nu! Pleacă tiruri către Turcia, către Italia, către Germa-nia, către Ungaria, în mai multe țări, dar de importat nu impor-tăm nimic din afara țării... Poa-te la alții, la vecini, nu știu să vă spun, dar la noi nu. De exportat, exportăm în toată Europa deșeuri reciclabile - măcinături, granule, toate produsele pe care le fabri-căm. Practic, noi încărcăm către destinații din Europa. Nu impor-tăm deșeuri. Și, dacă ar fi să im-portăm, nu ar fi nicio problemă, că este permis de Uniunea Euro-peană.

Ai voie să aduci și 10 mii de tone, dacă vrei. N-ai voie să aduci deșeuri periculoase, dar deșeuri din astea este permis, mai ales că trebuie reciclate. Asta e și ideea: să reciclezi, ca să nu mai poluezi natura și să nu le arunci la ram-pa de gunoi (...). Noi procesăm niște deșeuri de plastic, rebuturi - pot fi și procesări de la fabrici - și le reintroducem în procesul de producție. Materialul se macină și se granulează. Se poate exporta în orice formă, balotat, măcinat, granulat, chiar și vrac. Nu cunosc

ce fac vecinii, că acolo sunt mul-te camioane, containere. Eu îmi văd de treaba mea... Nici nu-mi place să mă bag în treaba altora... Ei sunt colectori, nu reciclează... Ei strâng marfă de colo-colo, nu se ocupă de reciclare. Suntem în domenii diferite, cum ar veni, noi reciclăm, ei doar colectează...”, a declarat, pentru „Jurnal de Argeș”, Daniel Voicu, administra-tor Devalex.

Șeful Gărzii de Mediu: „Vin mașini goale și pleacă cu granule în Turcia”

Că, într-adevăr, operatorul este nu importator, ci exportator de astfel de produse o confi rmă și Garda de Mediu Argeș, care, în urma sesizărilor transmise prin intermediul redacţiei noastre, a efectuat, săptămâna aceasta, con-troale pe platformele de la Ștefă-nești.

„Au început controlul luni, l-au încheiat marţi... Ce pot să vă spun prin telefon este că nu e vorba de deșeuri din Turcia. Este vorba de un agent economic din zonă care e operator de deșeuri și transfor-mă deșeurile din plastic și carton în granule, pe care le transportă în Turcia. Are contract, are autoriza-ţie. Deci, vin mașini goale și plea-că cu granule. Nu pot să vă spun despre ce operator este vorba...”, a declarat, pentru „Jurnal de Argeș”, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Argeș, Alexandru Vâjan.

Cât despre celelalte tiruri văzu-te în zonă, a căror prezenţă este confi rmată nu doar de autorul fo-tografi ilor, ci și de reprezentantul Devalex, lucrurile rămân, în con-tinuare, nelămurite.

„Noi nu avem astfel de infor-maţii. Noi am făcut verifi cări pe raza orașului Ștefănești, să vedem unde vin. Am descoperit că vin la ei și încarcă aceste materiale. Nu am găsit în altă parte”, a mai pre-cizat, telefonic, comisarul-șef Ale-xandru Vâjan.

Răspunsul ofi cial al Gărzii de Mediu

Ulterior acestor informații, Gar-da de Mediu a transmis redacției „Jurnal de Argeș” și un răspuns ofi cial la solicitarea formulată în baza Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de in-teres public: „Autotranspoartele menționate în cererea de solici-tare a informațiilor în baza Legii nr.544/2001, înmatriculate cu numerele 59RT861, 34HH3116, au fost încărcate cu produse de tip deșeu plastic în formă balotată și materie primă/măcinătură PET (deșeuri/produse nepericuloase), provenite de la o societate comer-cială cu punct de lucru pe terito-riul orașului Ștefănești (autorizată din punct de vedere al protecției mediului să desfășoare activități de colectare/tratare/valorifi care deșeuri nepericuloase), în calitate de expeditor, efectuându-se trans-portul acestora către o companie cu sediul în Turcia (destinatar), în baza unui contract comercial încheiat între părți. Întreaga în-cărcătură, pe tot parcursul tra-seului (România-Turcia), a fost însoțită de documentele legale, cu respectarea prevederilor legislației specifi ce (Regulamentul CE nr. 1013/2006)”.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Zeci de tiruri cu numere de Turcia, surprinse pe platformele de gunoi de la Ştefăneşti Garda de Mediu a declanșat controale la operatori după sesizarea ”Jurnalului de Argeș”

Un cetățean al orașului Ștefănești a transmis ziarului nostru mai multe fotografi i în care apar tiruri/camioane înmatriculate în Turcia, tranzitând platforma din apropierea Gării Florica, unde funcționează cele 20 de fi rme care colectează și procesează deșeuri. Îngrijorarea localnicului e că aceste mașini aduc aici deșeuri de import, transformând orașul dintr-o groapă de gunoi a județului, într-una a Europei. Cum pe o fotografi e apare și numele unui cunoscut operator de deșeuri din zonă, sancționat anul trecut pentru neconformități în activitate, am încercat să afl ăm dacă are legătură cu aceste tiruri și ce transportă respectivele camioane. Ofi cialii fi rmei au expli-cat, pentru „Jurnal de Argeș”, că, în ceea ce privește fi rma Devalex, din tiruri nu se descarcă nimic, ci doar se încarcă deșeuri reciclate - granulate și măcinate - informație confi rmată de Garda de Mediu Argeș, pentru a fi exportate în Turcia și Germania. Ofi cialul Devalex vorbește însă doar în numele fi rmei pe care o reprezintă, însă confi rmă că și la alți operatori, dar care nu sunt proce-satori, ci doar colectori, ajung camioane cu gunoaie. Cum redacția noastră a transmis Instituției Prefectului și Gărzii de Mediu Argeș îngrijorările semnatarului fotografi ilor, operatorii din zonă au fost luați la verifi cat la începutul acestei săptămâni.

Mai multe fotografi i cu TIR-uri înmatriculate în Turcia, surprinse pe platformele de gunoi de laŞtefăneşti, au fost trimise delocalnici redacţiei Jurnal de Argeş

Prima pronunţare din Argeş pe Legea falimentului personal

Cunoscută mai mult ca legea scutirii de datorii a persoa-nelor fi zice, Legea 151/2015 se aplică tuturor persoanelor care au datorii mai mari de 28.500 lei (15 salarii minime pe economie) și care, după 90 de zile, nu o pot plăti. Nu contează care este originea datoriei: credit bancar (de obicei credit de nevoi per-sonale), datorii la utilități, datorii față de asociația de proprietari la bloc, datorii în urmă unor împrumuturi de la cunoscuți, datorii fi scale etc. În Pitești a avut loc deja o primă pronunțare.

O persoană căreia i-au fost trans-ferate datoriile fi rmei sale și care s-a pomenit astfel datornică „pe per-soană fi zică” cu sute de mii de euro a obținut aprobarea Judecătoriei Pitești de a începe reorganizarea patrimoniului său. Efectul sentinței de deschidere a falimentului perso-nal a fost sistarea oricărei executări silite și blocarea calculului dobân-zilor.

„Astfel, după ce administratorul va vinde terenul (singura propri-etate pe care aceasta o are), din salariul obținut aceasta va reține valorile necesare traiului zilnic, iar diferența, pe o perioadă de cinci ani, o va transmite Fiscului. Proba-bil că din datorie va plăti în cinci ani maximum 2-3 procente”, expli-că, pentru “Jurnal de Argeș”, avoca-tul Liviu Stancu.

Particular pentru insolvența per-soanei fi zice este aceea că, spre deo-sebire de companii, aici numai da-tornicul își poate solicita intrarea în faliment și nu creditorul său. Pro-cedura de scutire de datorii implică parcurgerea, în funcție de situația datornicului, a unei proceduri care se întinde pe o perioadă mare de timp, putând ajunge la cinci ani. În urma acesteia, în condițiile seriozității datornicului, manifesta-te prin respectarea regulilor stabi-lite de administratorul procedurii, restul de datorie rămasă se șterge.

Puțină lume știe că și la Pitești funcționează o comisie

În funcție de situația datornicu-lui, sunt trei tipuri de proceduri.

Prima se realizează în comisiile de insolvență din cadrul autorității pentru protecția consumatorului. În Pitești comisia se afl ă în cadrul O.P.C., în str. Zorilor nr. 22.

Comisia desemnează un profe-sionist, care, în funcție de situația debitorului, alcătuiește un plan de rambursare de datorii. Se efectuea-ză un calcul prin care se stabilește valoarea nevoilor traiului zilnic și, în funcție de venitul obținut, în ge-neral din salariu, se decide valoarea lunară ce rămâne, care se varsă cre-ditorului. După trecerea perioadei de rambursare, suma rămasă este radiată, persoana în cauză benefi ci-ind de ștergerea datoriilor.

Se apreciază ca devenind în viitor cea mai utilizată procedură cea care se va realiza în cadrul Judecătoriei. În acest caz, ca urmare a situației „iremediabil compromise”, debito-rul neavând cum restitui suma, se inițiază o procedură „de lichidare de active”. Judecătorul, dacă va ad-mite intrarea în procedură, va numi un administrator. Au loc vânzările de bunuri pe care debitorul le deține și care nu sunt destinate traiului zil-nic, realizându-se ulterior calculul sumelor care rămân lunar după ce din salariu se scade costul traiului zilnic, restul mergând la creditor. După perioada de observație, care durează cinci ani, restul rămas din datorie se șterge.

Izabela Moiceanu

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMENTAT

PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN

SUPRAFAȚĂ DE 220 MP, PRETABIL PENTRU:

BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Argeşul, în top zece judeţe la trafi cul de persoane

Guvernul României a aprobat în această toamnă Strategia naţională împotriva trafi cului de persoa-ne pentru perioada 2018-2022 și Planul naţional de acţiune în acest scop. Dincolo de măsurile prevă-zute în hotărâre, actul include și amănunte despre situaţia, pe judeţe, a acestei probleme, care se acu-tizează în timp.

Astfel, este prezentată ierarhia judeţelor în func-ţie de rata de victimizare prin trafi c de persoane/minori la 100.000 de locuitori. Din acest punct de vedere, Argeșul e pe locul 14, cu 5,27 persoane. Pe primul loc se afl ă judeţul Ialomiţa, cu 10,04 per-soane, iar pe ultimul e Bucureștiul, cu o persoană. Apoi, în ierarhia judeţelor, în funcţie de incidenţă (numărul victimelor identifi cate în perioada 2012-2016), Argeșul este pe 9, cu 159 persoane (în pe-rioada de referinţă a apărut și cazul sclaviei de la Berevoești). Pe prima poziţie este judeţul Mureș, cu 242 de persoane, iar pe ultima, Harghita, cu 24.

De menţionat faptul că, dacă înainte de 2012 exploatarea prin muncă era dominantă în proble-matica trafi cului de persoane, treptat s-a ajuns la dominaţia exploatării sexuale, principalul pericol venind din utilizarea reţelelor de socializare de că-tre minori și tineri. C.I.B.

Autobuze electrice şi trei trasee noi pentru miile de angajaţi de pe strada Depozitelor

Din a doua parte a anului viitor, pe străzile Piteștiului vor circula 50 de autobuze electrice și 20 de autobuze hibride. Finanțarea pentru aceste noi 70 de autobuze va fi asigurată de Uniunea Euro-peană, iar proiectul va fi depus de Primăria Pitești până la sfârșitul acestui an. ”Toate cele 70 de au-tobuze vor intra pe trasee în 2019”, ne-a confi rmat viceprimarul Sorin Apostoliceanu. Tot viceprima-rul Piteștiului vine și cu o veste bună pentru miile de angajați ce lucrează la numeroasele fi rme ce au sedii pe Calea Depozitelor din Pitești. Tot din 2019 vor fi trei noi trasee ale Publitrans: Calea Depozite-lor-Prundu, Calea Depozitelor-Războieni și Calea Depozitelor-Trivale. D.G.

SC Apă Canal 2000, locul 1 în Topul Naţional al Firmelor

Societatea Apă Canal 2000 SA s-a clasat pe Locul 1 în Top Profi t România Întreprinderi cu Capital Românesc și Top Profi t România, judeţul Argeș, în domeniul de activitate: Captarea, tratarea și distri-buţia apei. Topurile amintite fac parte din Topul Naţional al Firmelor întocmit de echipa ListaFirme conform datelor de bilanţ depuse în anul 2018 la Registrul Comerţului. Indicatorii utilizaţi pentru realizarea topurilor ListaFirme sunt cifra de afaceri și profi tul, selecţia făcându-se la nivel naţional, ju-deţean, domeniu de activitate, categorii de între-prinderi.De menţionat că societatea se clasează pe primul loc și în alte două topuri ListaFirme 2018.Poziţia de lider pe care SC Apă Canal 2000 SA a câștigat-o refl ectă profesionalismul angajaţilor și managementul efi cient, societatea preocupându-se permanent pentru îmbunătăţirea calităţii servicii-lor furnizate. A.C.

După ce Tribunalul Argeș a decis suspendarea lu-crărilor la blocul de 10 etaje din centrul Piteștiului al fi rmei SC Titidan SRL, între dezvoltatorul imobiliar și cei afectați de ridicarea mastodontului lucrurile se precipită și mai tare. La cererea SC Titidan, procesul pe fond a fost strămutat la Vâlcea, așa cum, spun unele voci, unul dintre patronii fi rmei dezvoltatoa-re avertizase deja că se va întâmpla. În paralel cu familia Irimia, care a câștigat în instanță o primă bătălie cu dezvoltatorul ale cărui lucrări a reușit să le suspende (până la soluționarea dosarului pe fond), invocând o serie de nereguli la autorizarea blocu-lui într-o zonă în care, până nu demult, regimul de înălțime a imobilelor nu depășea P+3, nemulțumiți de autorizarea construcției sunt și locatarii vechiului bloc 56 și rudele acestora, despre ofurile cărora „Jur-nal de Argeș” a scris în mai multe rânduri. Cele mai recente tensiuni se referă la o formă de intimidare pe care oamenii spun că o practică unul dintre patronii SC Titidan, Dana Ionescu, pentru a-i determina, spun oamenii, să nu devină și ei parte în proces. Juristul fi rmei spune că lucrurile nu ar fi stat așa.

În urmă cu o săptămână, familia Săndoiu, proprieta-ră a unui spațiu în blocul 56, a devenit, subit, ținta unor intimidări. Mai exact a unor acuzații nefondate, potrivit declarațiilor lui Constantin Săndoiu, pensionarul care în vara acestui an și-a pus numele pe o sesizare făcută în intere-sul a 8 familii care locuiesc în vechiul bloc, sesizare adresată instituției Avocatul Poporului, arătând, pe lângă suspiciuni-le legate de PUZ-ul și PUG-ul zonei, că avizul de la Primărie pentru noua construcție a fost obținut fără acordul tuturor vecinilor. Ba, mai mult, parcarea pe care o foloseau de zeci de ani le-a fost luată și dată dezvoltatorului imobiliar spre a-și face șantierul. Sesizarea semnala și că îngrădirea blocu-lui cu garduri de tablă, amplasarea grupurilor sanitare ale șantierului chiar lângă ferestrele blocului, amplasarea unor platforme pentru confecționarea armăturilor, dar mai ales a unei macarale foarte mari la intrarea în bloc îi face să se sim-tă „izolați de viața normală, torturați de zgomotul utilajelor, praful și impuritățile emanate”.

Cum pe fațada vechiului bloc au apărut deja primele fi suri, locatarii aceluiași imobil au cerut recent socoteală dezvolta-torului imobiliar, iar discuțiile pe marginea acestor aspecte au degenerat în acuzații formulate de Dana Ionescu la adre-sa mai multor locatari, printre care și Constantin Săndoiu.

„Au venit să constate o crăpătură la bloc. Eu i-am prins acolo, nu știam de ce veniseră și am intrat în vorbă cu ei. Mi-au spus că mă cunosc, că eram în sală la ultimul proces (...) Doamna Ionescu mi-a spus: „Am auzit că ați luat 150 de mii de euro de la doctorul ăsta ca să intrați în proces”. Am rămas cu gura căscată”, povestește, pentru „Jurnal de Argeș”, Constantin Săndoiu.

Constantin Săndoiu: „Spune că toți am primit bani. O scornește. Vrea să nu mai am credibili-tate la un viitor proces”

Omul mărturisește că și-ar fi dorit să devină parte în pro-cesul deschis dezvoltatorului imobiliar de familia doctoru-lui Irimia, dar că niciodată n-a luat vreun ban de la acesta din urmă și că n-a primit nicio propunere de acest gen.

„Nu știu dacă mă acuză sau vrea să ne sperie. Cred că vrea să ne sperie! Că - vezi, Doamne - a găsit ea fi rul. Mă sperie pe mine, care am avut atâtea necazuri toată viața?! Spune că toți am primit bani. O scornește! Vrea să nu mai am credi-bilitate la un viitor proces. Am uitat să o întreb: „Dumnea-voastră cât ați dat aci, când ați luat pământul ăsta, pe care nu vă respectați sarcinile?””, mai spune Constantin Săndo-iu, care a contactat redacția „Jurnal de Argeș”.

Un piteştean acuză SC Titidan că încearcă să-l intimideze în litigiul blocului de 10 etaje din centru Patroana Dana Ionescu i-ar fi spus unui pensionar că acesta ar fi luat 150.000 euro de la dr. Irimia ca să intre în proces îm-potriva ei ”Cred că vrea să ne sperie. (...) Am rămas cu gura căscată”, spune pensionarul Constantin Săndoiu ”Nu am dat niciun ban și nu am discutat niciodată cu niciunul dintre ei să primească vreun ban. Nu era treaba mea”, spune și dr. Tiberiu Irimia SC Titidan infi rmă, precizând că acuzaţiile sunt false

Dr. Tiberiu Irimia: „Nu vrem decât un singur lucru: să se construiască legal”

Și doctorul Irimia consideră aceste acuzații drept o formă de intimi-dare a acelor oameni și spune că nici vorbă să le fi oferit acelor propri-etari bani.

„Nu am dat niciun ban și nu am discutat niciodată cu niciunul din-tre ei să primească vreun ban. Nu era treaba mea. În plus, nu am dorit nicio negociere cu SC Titidan, pentru că noi nu vrem decât un singur lucru: să se construiască conform legilor. Le-am spus și lor că mie îmi distrug totul aici, de aceea nu vreau nicio negociere. Putea să fi e o discuție civilizată înainte de autorizarea planului de detaliu, ca între niște vecini, și să spunem în față, ca niște oameni civilizați, ce ne de-ranjează și ce nu ne deranjează și totul ar fi putut fi remediat, absolut gratuit, în momentul ăla... Dacă ei au înțeles că pot obține autorizația pe alte căi, instanța va decide cine are dreptate”, a declarat, pentru „Jurnal de Argeș”, dr. Tiberiu Irimia.

Mihaela Stănciulescu, reprezentant Avocatul Poporului: „Inclusiv nouă cei de la Primărie ne-au răspuns foarte vag”

Felul în care au fost obţinute autorizaţiile pentru blocul gigant al fi rmei Titidan, precum și modul în care Primăria Pitești a răspuns solicitării de informaţii și clarifi cări făcute de cei care locuiesc în veci-nătatea noii construcţii constituie obiectul mai multor sesizări primite de instituţia Avocatul Poporului, care a demarat o anchetă la instituţia amintită.

„Am demarat, într-adevăr, o anchetă la Primăria Pitești în legătură cu mai multe construcții și autorizări la construcție. Pe noi nu ne intere-sează cum și ce se face din punct de vedere tehnic, ne interesează cum se respectă din punct de vedere juridic și administrativ documentația la autorizare. În sensul acesta au existat sesizări din mai multe direcții și în legătură cu mai multe construcții despre care oamenii care ne-au sesizat au considerat că le pun în pericol proprietățile sub diverse for-me. Ancheta este în derulare. Imediat ce o să avem concluziile și vom propune Avocatului Poporului o recomandare, o să vă anunțăm, pen-tru că sesizarea din ofi ciu a fost făcută invocând și știrea dumneavoas-tră din „Jurnalul de Argeș”, noi făcând trimitere și la asta”, precizează, pentru „Jurnal de Argeș”, Mihaela Stănciulescu.

„Sunt mai multe plângeri, inclusiv din partea celor care se afl ă în imediata vecinătate a blocului pentru care s-a demarat construcția de lângă Centrul de Afaceri. Bineînțeles că nu au primit răspunsuri de la autoritățile competente sau răspunsurile au fost nemulțumitoare. Pe procedură, pentru că oamenii au sesizat Avocatul Poporului și au făcut dovada că s-au adresat autorităților și nu au primit răspunsuri, am solicitat Primăriei, Serviciului de urbanism și celorlalte entități din interiorul instituției să analizeze și să îndrepte situațiile reclamate cel puțin prin formularea unui răspuns, prin niște clarifi cări, prin niște explicații suplimentare, demersuri care să lămurească chestiunile pe care oamenii le semnalează. Inclusiv nouă ne-au răspuns foarte su-perfi cial... Și atunci am adunat toate petițiile astea, le-am încadrat pe toate într-o singură problematică și am demarat procedura. E un dosar destul de măricel”, a mai precizat Mihaela Stănciulescu, reprezentan-tul instituției Avocatul Poporului.

Ce spune consilierul juridic al SC Titidan

„Jurnal de Argeș” le-a cerut un punct de vedere reprezentanților SC

Titidan.„Într-adevăr, eu și colega mea, doamna Ionescu, am efectuat în urmă

cu circa două săptămâni o vizită la șantierul societătii din b-dul I.C.

Brătianu, ocazie cu care ne-am deplasat și la blocul 56, pentru a mai

purta discuții cu locatarii în vederea asigurării reparării oricăror dau-

ne provocate de construcția blocului, dacă acestea vor exista. În ceea

ce privește lansarea celor două afi rmații de către d-na Ionescu, acestea

sunt false și nu pot fi dovedite. Discuția cu locatarii a fost una calmă,

asigurându-i de remedierea stricăciunilor. Referitor la strămutarea

procesului, ne-am dorit acest lucru din cauza neregulilor constatate la

nivel local, și am reușit. De acum ne vom judeca la Tribunalul Vâlcea.

Dorim să asigurăm și pe această cale că orice stricăciune provocată de

edifi carea imobilului nostru va fi remediată de societatea noastră. De

asemenea, considerăm că publicarea unor articole prin care diverși

cetățeni afi rmă aspecte false și care nu pot fi dovedite reprezintă o

atingere a imaginii societății noastre”, a precizat Robert Roșoi, consi-

lier juridic SC Titidan. Material realizat de Izabela Moiceanu

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

Instanța a condamnat DS Argeș să achite daune morale de 30.000

lei inginerului silvic Urluiescu, după procesul câștigat de acesta cu

instituția condusă de Armand Chiriloiu

Asociația Grupul de Acțiune Locală - DRUMUL CARELOR Topoloveni, județul Argeș, str. Calea Bucureşti, nr. 50-52

Tel/fax: 0248666280, e-mail: galdrumulcarelor@yahoo.com; website: www.drumulcarelor.ro

APEL DE SELECȚIE MĂSURA 19.2_7.6/6B (varianta simplificată)

„SPRIJIN PENTRU STUDII ȘI INVESTIȚII ASOCIATE CU ÎNTREȚINEREA, REFACEREA ȘI MODERNIZAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI NATURAL AL SATELOR AL PEISAJELOR RURALE ȘI

AL SITURILOR DE ÎNALTĂ VALOARE NATURALĂ, INCLUSIV CU ASPECTELE SOCIOECONOMICE CONEXE, PRECUM ȘI ACȚIUNI DE SENSIBILIZARE ECOLOGICĂ“

Data lansării apelului de selecție: 21 noiembrie 2018 Măsura lansată prin apelul de selecție: Măsura 19.2_7.6/6B - „Sprijin pentru studii și investiții asociate cu întreținerea, refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor al peisajelor rurale și al siturilor de înaltă valoare naturală, inclusiv cu aspectele socioeconomice conexe, precum și acțiuni de sensibilizare ecologică“. Beneficiari eligibili - Beneficiari direcți / indirecți (grup țintă):

UAT și asocieri dintre acestea definite conform legislației în vigoare, inclusiv cele care vor beneficia direct sau indirect de finanțare în cadrul Măsurilor 19.2_7.2, 19.2_7.6 sau 19.2_16;

ONG-uri, inclusiv cele care vor beneficia direct sau indirect de finanțare în cadrul Măsurilor 19.2_7.2, 19.2_7.6 sau 19.2_16;

Unități de cult conform legislației în vigoare; Persoane fizice autorizate/societăți comerciale care dețin în administrare obiective

de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B sau elemente arhitecturale sau naturale definitorii pentru identitatea culturală și de patrimoniu local;

Parteneriate dintre acestea

Fondurile disponibile pentru Măsură: 271.364 de euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru un proiect:

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei Măsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele negeneratoare de venit aplicate de autoritățile publice locale și ONG-uri, sub rezerva aplicării art. 61 din R (UE) nr. 1303/2013 și nu va depăși maxim 200.000 euro/proiect.

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei Măsuri va fi 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit și nu va depăși 200.000 euro/proiect. Sprijinul pentru proiectele generatoare de venit se va acorda conform R (UE) nr. 1407/2013 privind

aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, iar valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăși plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/ beneficiar.

Data limită de primire a proiectelor/locul depunerii proiectelor: 21 decembrie 2018, orele 14.30. Depunerea proiectelor se va face la sediul Asociației Grupul de Acțiune Locală – Drumul Carelor, str. Calea București, nr. 50-52, Topoloveni – Argeș, cod postal 115500. Informații detaliate privind accesarea și derularea măsurii sunt precizate în Ghidul Solicitantului aferent Măsurii 19.2_7.6/6B - „Sprijin pentru studii și investiții asociate cu întreținerea, refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor al peisajelor rurale și al siturilor de înaltă valoare naturală, inclusiv cu aspectele socioeconomice conexe, precum și acțiuni de sensibilizare ecologică“, disponibil în format electronic pe site-ul www.drumulcarelor.ro. Informații suplimentare se pot obține de la sediul Asociației Grupul de Acțiune Locală – Drumul Carelor, str. Calea București, nr. 50-52, Topoloveni – Argeș, cod postal 115500, telefon/fax: 0248.666.280, e-mail: galdrumulcarelor@yahoo.com . Disponibilitatea unei versiuni pe suport tipărit a informațiilor detaliate aferente Măsurii - potențialii beneficiari pot consulta Ghidul Solicitantului, anexele/documentele suport, în format tipărit, la sediul Asociației GAL Drumul Carelor. NOTA BENE! Facem precizarea că pentru selecția proiectelor vor fi avute în vedere cerințele de conformitate și eligibilitate, documentele justificative stabilite în Ghidul Solicitantului disponibil pe site-ul www.drumulcarelor.ro și a prevederilor Strategiei de Dezvoltare Locală, cu respectarea criteriilor de selecție și a documentelor conexe stabilite de GAL Drumul Carelor prin prezentul Apel.

Red. C.B.

_________________________________________________________________ Proiect finanțat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Programul Național de Dezvoltare Rurală este implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. PNDR este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Vă prezentăm un alt caz de abuz de funcție al șefului Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Și tot asupra unui subordonat. Și acest caz, la fel ca cel al răposatului inginer silvic Sever Pahonțu, a fost adus la cunoștința Prefecturii și a Consiliului Județean, instituții care n-au întreprins nimic pentru a îndrepta situația sau măcar spre a o da, spre cercetare, organelor penale abilitate. Veți vedea că, uzând de aceleași metode torționare, Chiri-loiu l-a umilit, marginalizat și forțat la munci neconforme cu fi șa postului său și pe inginerul silvic Florin Urluescu.

Calvar de muncitor necalifi cat în țarcul cu porci mistreți de la Mozacu

Într-un memoriu înregistrat la Prefec-tură și Consiliul Județean Argeș în sep-tembrie 2016, inginerul Urluescu a re-latat cum a fost mutat la Complexul de vânătoare Mozacu - „cu dedicație, pentru a-mi crea probleme de serviciu și perso-nale”- precum și abuzurile la care a fost supus. „În toată această perioadă, în ca-litate de inginer silvic (personal TESA), primeam ordin de serviciu prin care efec-tuam muncă în acord destinată muncito-rilor necalifi cați. De exemplu, efectuam frunzare, curățam punctele de hrănire, reparam standuri de vânătoare, reparam garduri, alimentam puncte de hrănire a vânatului. Programul meu începea cu ora 8,00, când pădurarul îmi descuia poarta, după care o încuia și revenea la ora 16.30 să mi-o descuie, pentru a putea ieși din țarc. În țarc nu se afl a apă potabilă și, din cauza temperaturilor foarte ridica-te din acea perioadă, apa pe care o luam cu mine ca s-o beau, după circa 3-4 ore nu mai putea fi consumată, încălzindu-se excesiv. De asemenea, mi s-a oferit un loc de cazare într-un canton silvic situat în mijlocul pădurii, afl at la 12 km față de complexul de vânătoare Mozacu. Nu avea curent electric pentru a funcționa un frigider, unde să îmi pot păstra alimente pentru o săptămână, cât stăteam la servi-ciu. Iar pe ruta canton-complex nu exista niciun mijloc de transport în comun pen-tru a mă putea deplasa, fi ind nevoit să fac acest drum pe jos. (...) Așa după cum reie-se din faptele arătate mai sus, consider că, pe perioada delegării, respectiv a detașării

pe ordinele date de directorul DS Argeș, ing. Chiriloiu Armand, am fost izolat fi zic și psihic”.

Inginerul Urluescu a câștigat toate procesele

Inginerul Urluescu le-a relatat autorităților județene și cum a contestat în instanță detașarea, dar și alte decizii abu-zive ale șefi lor săi, precum neplata unor drepturi bănești, neacordarea concediului de odihnă etc. Și inginerul Urluescu, la fel ca și Sever Pahonțu, a reclamat la județ faptul că, din cauza stresului îndurat la serviciu, s-a îmbolnăvit și a fost nevoit să facă numeroase intervenții chirurgicale.

„Prin cele prezentate mai sus, mă adre-sez dvs. ca o ultimă speranță în clarifi -carea situației mele din cadrul Direcției Silvice Argeș, dorind aplicarea legilor în mod corect și echitabil și repunerea mea pe funcția inițială, șef district II Buda-Capra!”, le scria el, în septembrie 2016, autorităților județene. Care s-au făcut că nu aud. Finalmente, inginerul a câștigat în instanță mai multe procese împotriva DS Argeș și a directorului Chiriloiu. Iar instituția a fost obligată să îi plătească pes-te 300 milioane de lei despăgubire. Cam atât a costat bugetul de stat ”distracția” lui Chiriloiu. N-ar trebui ca tot Domnul Stat să recupereze acum acest prejudiciu de la domn' director Armando, care s-a jucat de-a proprietarul de sclavi pe banii noștri?

Alina Crângeanu

Chiriloiu s-a jucat de-a stăpânul de sclavi şi Direcţia Silvică a plătit despăgubiri

nstituția condu

Vă tă lt d b d di l d d di l DS A

La fel ca răposatul Sever Pahonțu, și inginerul Florin Urluescu

(foto jos) a cerut dreptate la Prefectură și Consiliul Județean, însă

autoritățile județului au ignorat abuzurile reclamate în contul

colegului lor din PSD Armand Chiriloiu

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesDiplomatul şi profesorul de limba engleză Marcel Mihail Ghibernea

Regele Carol II a semnat decretul de înfi inţare a Muzeului din Goleşti

La 7 iunie 1939, regele Carol II a semnat decretul de înfi inţare a Mu-zeului “Dinicu Golescu” din Go-lești, judeţul Muscel, deschis pen-tru vizitatori în 1958, afl at astăzi în orașul Ștefănești, judeţul Argeș, în apropierea orașului Pitești. Direc-tori cunoscuţi, Constantin Iliescu, Iulian Ilie Rizea, Vasile Novac și Filofteia Pally.

Funcţionari ai Ministerului de Externe din Polonia vizitează Piteştiul

La 29 septembrie 1940 ajung în Pitești 154 de funcţionari ai Minis-terului de Externe din Polonia, 72 dintre aceștia, cu deosebire militari, stabilindu-se temporar în reședinţa judeţului Argeș. Comunitatea alege un comitet, condus de un președin-te, mediind, la 23 iunie 1940, rela-ţiile cu Prefectura Argeș.

Cutremur devastator resimţit în Piteşti

În noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940 este resimţit la Pitești puterni-cul cutremur de pământ, multe clă-diri suferind importante avarii, cele mai grave Biserica “Sfântul Ioan”, instituţiile școlare, precum și alte construcţii. Din comisia de evalu-are au făcut parte inginerii Toma Popescu, Nicolae Dumitrescu, Ni-colae Andrei și arhitectul Eugen Ivanov.

Se înfi inţează Comitetul Piteşti al Uniunii Patrioţilor

La 24 septembrie 1944 se înfi in-ţează Comitetul Pitești al Uniunii Patrioţilor, afl ându-se deseori în localitate. Din conducerea centrală a organizaţiei menţionăm pe Mi-hail Ralea, Petre Constantinescu-Iași, Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, Constantin I. Parhon, Ștefan Mil-cu, George Macovescu sau Stanciu Stoian.

Oraşul Piteşti devine reşedinţă ofi cială a Regiunii Argeş

La 6 septembrie 1950, conform Legii nr. 5 referitoare la desfi inţarea judeţelor și organizarea Români-ei în regiuni, orașul Pitești devine reședinţă ofi cială a Regiunii Argeș, constituită din judeţele Argeș, Muscel, Olt și Vâlcea. S-a folosit, uneori, denumirea de Regiunea Pi-tești.

Darea în folosinţă a Braseriei „Turist”

La 12 iunie 1964 se dă în folosinţă Braseria “Turist” din strada Eroilor, arhitect fi ind M. Constantinescu, iar executant Trustul de Construc-ţii Argeș, devenită ulterior Pensi-unea Institutului de Învăţământ Superior, în prezent Casa Univer-sitarilor.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Diplomatul și omul de cultu-ră Marcel Mihail Ghibernea s-a născut la Brașov la 5 sep-tembrie 1924 și a decedat la 12 decembrie 2009. Părinții săi au fost piteșteni și au lu-crat temporar la Brașov. Ta-tăl, Dumitru Ghibernea, era specialistul manutanțelor, contractul civic, interferat, însă, militar, presupunând, efectiv, disciplină, ordine, rigurozitate, domicilii fami-liale raportate la cerințele Armatei Române. Paternal, asemenea calități s-au ino-culat și copilului Marcel Mi-hail, care, după absolvirea, în Pitești, a Școlii Primare de Băieți (1935), devenea elevul Liceului Militar “Dimitrie A. Sturdza” din Craiova.

M.I.

A fost elev al Liceului Militar „Dimitrie A. Sturdza” din Craiova

Elevul-militar Marcel Mihail Ghibernea, venit din Pitești la Craiova, se considera privilegi-at pentru că studia, în reședința Olteniei, sub oblăduirea ilustru-lui patron spiritual, Dimitrie A.

Sturdza, medalionul acestuia fi ind expus, vizibil, pe ușa co-mandantului școlii ori printre tomurile bibliotecii instituției. Uniforma, dublată de seriozita-tea specifi că unităților cu atare profi l, i-a marcat pozitiv carie-ra. Finalizarea studiilor liceale (1943) suprapunea evenimente îngrijorătoare pentru contin-gentul său. Ca dovadă, mulți dintre absolvenții perioadei erau chemați sub arme, fi ind trimiși, cu deosebire, pe Frontul de Est. Acolo, unități ale Armatei Ro-mâne, supervizate operațional de mareșalul Ion Antonescu se mențineau, cu multiple sacrifi cii umane, talonând militarii Axei Berlin-Roma, în adâncimea ali-niamentelor sovietice. Totoda-tă, câteva mii de tineri, inclusiv din Argeș, remarcați prin studii liceale tehnice au fost selectați pentru școli superioare din Germania, iar alții primeau, se-dentar, atribuții administrative. Contextul supraviețuirii în anii participării României la cea de-a doua confl agrație mondială se va decanta, cu sufi ciente emoții și argumente, de Marcel Mihail Ghibernea pe timpul unor re-

uniuni publice sau convorbiri particulare.

Primele ore de limbă engleză în Pitești sunt opera lui Ghibernea

În toamna anului 1945, Mar-cel Ghibernea devenea stu-dentul Universității București, unitate fanion a învățământului superior din România. Ghiber-nea optează, inspirat, pentru Facultatea de Limbi Germa-nice, Secția Engleză-Română. Studenția protagonistului nos-tru este contemporană mai mul-tor evenimente cardinale din istoria României, conotații spe-ciale având: invitarea Delegației guvernamentale la Conferința Păcii din Franța (13 august 1946); instaurarea regimului re-publican (30 decembrie 1947); etatizarea industriei și transpor-turilor (11 iunie 1948); unifi ca-rea și laicizarea învățământului (3 august 1948). Efectele unor asemenea decizii supreme au infl uențat, nemijlocit, preocu-pările sale provinciale!

Conform normativelor autoh-tone, absolvenții facultăților di-dactice și medicale au realizat, obligatoriu, stagii în mediul rural (1948-1990), principiul funcționând, legal, pentru tână-rul profesor de engleză-română Marcel Ghibernea. Revenit la Pitești, forurile regionale l-au repartizat, succesiv, în școli din Vâlcea și Argeș (1949-1953), remarcându-se prin entuziasm, metodică novativă, conlucra-re comunitară. Elevii seriilor inaugurale de gimnaziu unic, instituții create în localitățile Bălcești, Morărești, Drăganu (1949), au asimilat atunci pri-mele noțiuni califi cate, prin programa claselor V-VIII pentru limba și literatura română, dato-rită apostolului Marcel Mihail Ghibernea. Primele ore de lim-bă engleză în Pitești sunt ope-

ra profesorului Marcel Mihail Ghibernea. Demersurile ofi ciale privind acceptarea noii materii îi aparțin directoarei Liceului de Fete/Colegiul “Zinca Golescu”, respectiv Lucia Simion (științe naturale), afl ată la conducerea instituției patru ani (1949-1953), iar benefi ciare au fost elevele claselor terminale (1951-1952). Așadar, Ghibernea dimensio-na, în debutul deceniului șase al secolului al XX-lea, la Pitești, studiul limbii engleze, utilă, cu prisosință, generațiilor pasio-nate de introspectarea valorilor universale.

A fost directorul Bibliotecii Regionale Argeș

O altă etapă curriculară pen-tru Ghibernea suprapune ca-litatea de secretar literar în presa timpului (1953-1956). Este vorba despre singurul co-tidian regional editat la Pitești, intitulat “Secera și ciocanul”, genericul simbolizând alianța muncitorilor cu țăranii. Prin atribuțiile specifi ce postului, profesorul a fost colaborator direct al redactorului-șef, Ghe-orghe Stănculescu (1924-2011), care va conduce ziarul peste trei decenii (1952-1985), dar și al jurnaliștilor principali, Ma-rius Diaconescu (1930-1998), Horațiu Mahu (1916-1999), Ion Popescu (1927-2017). Împreună, au gândit și realizat convergențe privind sporirea interesului citi-torilor față de această publicație.

Directorul fondator al Bi-bliotecii Regionale Argeș (1951-1956) este profesorul Mircea Ștefănescu, dar perso-nalitatea timpului care a pro-pulsat instituția în spirituali-tatea regională și națională a fost profesorul Marcel Mihail Ghibernea, afl at la timonă în anii 1956-1960. Ambii au be-nefi ciat de consilierea reprezen-tantului ministerial în terito-riu, scriitorul Mihail Ghițescu, originar din Curtea de Argeș.Pe timpul directoratului său, Ghibernea coordonează, în pre-mieră, realizarea cataloagelor de bibliotecă (alfabetic și sistema-tic); elaborarea listelor bibliogra-fi ce pe domenii; organizarea re-uniunilor cu public; înfi ințarea compartimentului achiziții; conlucrarea cu Centrala Edi-torială București și cu Centrul de Librării Pitești (existent din 1958). Vizita frecvent Biblio-teca Centrală de Stat, deschisă în București la 23 august 1956, marile tipografi i din Capitală, anticariatele, unitățile similare din Brașov, Craiova, Ploiești.

TraduceriDupă fi nalizarea activităților diploma-

tice ofi ciale, Marcel Mihail Ghibernea a relansat vechea pasiune intelectuală: tra-ducerea unor volume semnate de analiști ai fenomenologiei universale. Conform criteriilor uzuale, listăm cronologic: “Mari decizii ale celui de Al Doilea Răz-boi Mondial”, autor Jaques Delannay (1988); “Expediția Jason”, de Tim Severin (1989); “Istoria secretă a petrolului”, coau-tori Jaques Delannay și Michel Chartier (1989); “Tainicul pelerin”, de John le Car-re (1994); “Până la Ierusalem și înapoi”, de Saul Bellow (2002).

Nr 1270 (14 20 noiembrie 2018)

g ș

A lucrat la ambasadele României din Franţa

şi Marea BritanieActivitatea provincială (1949-1960) nu l-a îndepărtat pe Ghibernea de ideea accederii spre

diplomație. În toamna anului 1960, promovând, colocvial și scris, examenele organizate

guvernamental, a fost acceptat secretar III la Ministerul Afacerilor Externe, titularul porto-

foliului fi ind Avram Bunaciu (23 ianuarie 1958-21 martie 1961). Treptat, obținea, în Cen-

trala Ministerului, calitățile de secretar II, respectiv I, gradații favorabile exercitării anumi-

tor misiuni la ambasadele României. Vreme de peste două decenii (1960-1984), rezultatele

preocupărilor sale au intrat în atenția mai multor miniștri de Externe. Apogeul calităților

diplomatului Marcel Mihail Ghibernea s-a defi nit în două capitale occidentale de prim-

rang: atașat cultural la Ambasada României din Marea Britanie (1962-1968); ministru

consilier la Ambasada României din Franța (1972-1979). Rafi nat, inteligent, pragmatic, a

negociat, personal ori împreună cu ambasadorii, importante acorduri, programe, înțelegeri,

tratate bilaterale sau documente vizând țări din alte continente, reședințele noastre de la

Paris și Londra fi ind veritabile plăci turnante spre Africa, America de Nord, America de

Sud.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

„Cartea este cea mai bună provizie pentru călătoria omenească” (Michel de Mon-taigne).

În acest sens, Biblioteca Judeţea-nă „Dinicu Golescu” Argeș vă în-soţește permanent în drumul spre cunoaștere și vine în întâmpinarea dumneavoastră cu o largă ofertă editorială, din care am realizat pre-zenta selecţie.

Din domeniul sociologiei vă pre-zentăm următoarele titluri: Alex Mucchielli, „Arta de a infl uenţa: analiza tehnicilor de manipulare” (Iași, Editura Polirom, 2016); Joe Navarro, „Secretele comunicării nonverbale” (București, Editura Meteor Publishing, 2015); Robert Cialdini, „Pre-suasiune: o metodă revoluţionară de a infl uenţa și de a convinge” (București, Editura Pu-blica, 2017); Alfred Bulai, „Fun-damentele sociale ale cunoașterii”

(București, Editura Trei, 2017).Pentru cititorii interesaţi de do-

meniul istoriei recomandăm urmă-toarele lucrări: Petre Popa, „Mare-șalul Ion Antonescu și reședinţa Argeșului: consemnări istoriografi -ce” (Pitești, Editura 45, 2017); Yu-val Noah Harari, „Sapiens: scurtă istorie a omenirii” (Iași, Editura Polirom, 2017); Robert Sullivan, „Istoria omenirii” (București, Edi-tura Humanitas, 2017); Robert D. Kaplan, „,În umbra Europei” (București, Editura Humanitas, 2016).

Din domeniul pedagogiei am selectat pentru dumneavoastră

următoarele titluri: Sabin Stan-cu, “Istoria Seminarului Teologic «Neagoe Vodă Basarab»” (Curtea de Argeș, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2016); Valerica Anghelache, „Metodica activitaţilor instructiv-educative din grădiniţă” (București, Editu-ra Didactică și Pedagogică, 2017); Tim Seldin, „Cum să crești un co-pil extraordinar prin metoda Mon-tessori” (București, Editura Litera, 2016).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind următoarele lu-crări: Tracy Chevalier, „Făpturi uluitoare” (Iași, Editura Polirom,

2017); Martha Kelly Hall, „Când înfl orește liliacul” (București, Edi-tura Litera, 2017); Anthony Doerr, „Toată lumina pe care nu o putem vedea” (Editura Humanitas Ficti-on, 2016); Amos Oz, „Iuda” (Bu-curești, Editura Humanitas, 2016).

Cu speranţa că titlurile prezenta-te anterior v-au incitat interesul, vă așteptăm la Biblioteca Jude-ţeană „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi că „lectura este o formă a fericirii. Ultima la care vom renunţa” (Fernando Savater).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

Asociația Grupul de Acțiune Locală - DRUMUL CARELOR Topoloveni, județul Argeș, str. Calea Bucureşti, nr. 50-52

Tel/fax: 0248666280, e-mail: galdrumulcarelor@yahoo.com; website: www.drumulcarelor.ro

APEL DE SELECȚIE MĂSURA 19.2_4/2A (varianta simplificată)

„ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE A EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE - SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII“

Data lansării apelului de selecție: 21 noiembrie 2018 Măsura lansată prin apelul de selecție: Măsura 19.2_4/2A -„Îmbunătățirea performanței economice a exploatațiilor agricole - sprijin pentru investiții“. Beneficiari eligibili - Beneficiari direcți / indirecți (grup țintă):

Fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate, inclusiv beneficiari direcți/indirecți ai Măsurii 19.2_16 și tineri fermieri ai Măsurii 19.2_6.1.

Cooperative (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare, care deservesc interesele membrilor, inclusiv cele constituite prin sprijin financiar în cadrul Măsurii 19.2_16.

Fondurile disponibile pentru Măsură: 50.513,31 de euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru un proiect: Rata sprijinului public nerambursabil va fi de:

50% din totalul cheltuielilor eligibile, în cazul fermelor având dimensiunea economică până la 500.000 SO și în cazul cooperativelor și grupurilor de producători.

30% din totalul cheltuielilor eligibile, în cazul fermelor având dimensiunea economică peste 500.000 SO. și nu va depăși:

în cazul proiectelor care prevăd achiziții simple – maximum 200.000 euro, respectiv maxim 40.000 euro pentru fermele mici.

în cazul proiectelor care prevăd construcții-montaj – maximum 200.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 70.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal și maximum 200.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic, respectiv 70.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic.

în cazul proiectelor care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate la nivelul exploatației agricole - maximum 100.000 euro, respectiv 50.000 euro pentru fermele mici. Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu câte 20 puncte procentuale suplimentare, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 90% în cazul fermelor mici și medii (cu dimensiunea până la 250.000 SO), respectiv 70% în cazul fermelor având între 250.000 și 500.000 SO, în cazurile descrise la pct. 3.6 din prezentul Ghid.

Data limită de primire a proiectelor/locul depunerii proiectelor: 21 decembrie 2018, orele 14.30. Depunerea proiectelor se va face la sediul Asociației Grupul de Acțiune Locală – Drumul Carelor, str. Calea București, nr. 50-52, Topoloveni – Argeș, cod postal 115500. Depunerea proiectelor în cadrul sesiunii curente se oprește la data limită stabilită prin prezentul Apel de selecție, sau înainte de termenul limită prevăzut în Apelul de selecţie, atunci când valoarea publică nerambursabilă a tuturor proiectelor depuse excluzând valoarea publică nerambursabilă a proiectelor retrase, ajunge la 120% din nivelul alocării apelului de selecţie, cu excepţia primelor 5 zile calendaristice de la lansare, când oprirea depunerilor de proiecte nu este condiţionată de atingerea plafonului de 120% din nivelul alocării. Informații detaliate privind accesarea și derularea măsurii sunt precizate în Ghidul Solicitantului aferent Măsurii 19.2_4/2A -„Îmbunătățirea performanței economice a exploatațiilor agricole - sprijin pentru investiții“, disponibil în format electronic pe site-ul www.drumulcarelor.ro. Informații suplimentare se pot obține de la sediul Asociației Grupul de Acțiune Locală – Drumul Carelor, str. Calea București, nr. 50-52, Topoloveni – Argeș, cod postal 115500, telefon/fax: 0248.666.280, e-mail: galdrumulcarelor@yahoo.com . Disponibilitatea unei versiuni pe suport tipărit a informațiilor detaliate aferente Măsurii - potențialii beneficiari pot consulta Ghidul Solicitantului, anexele/documentele suport, în format tipărit, la sediul Asociației GAL Drumul Carelor. NOTA BENE! Facem precizarea că pentru selecția proiectelor vor fi avute în vedere cerințele de conformitate și eligibilitate, documentele justificative stabilite în Ghidul Solicitantului disponibil pe site-ul www.drumulcarelor.ro și a prevederilor Strategiei de Dezvoltare Locală, cu respectarea criteriilor de selecție și a documentelor conexe stabilite de GAL Drumul Carelor prin prezentul Apel.

Red. C.B.

_________________________________________________________________ Proiect finanțat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Programul Național de Dezvoltare Rurală este implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. PNDR este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Centrul „Europe Direct” din cadrul Bibliotecii Județene ”Dinicu Golescu” Argeș a lansat seria atelierelor de dez-voltare personală, dedicate tinerilor liceeni argeșeni. Astfel, săptămâna trecută au fost organizate nu mai puțin de trei ateliere cu teme distinc-te, sesiunile de formare incluzând atât noțiuni de cetățenie activă, cât și de dezvoltare personală și profesio-nală, prin stabilirea unor obiective pe termen scurt și lung.

Prin intermediul exercițiilor de cunoaștere individuală, tinerii participanți au afl at ce calități și defecte au colegii lor, cum funcționează piramida nevoilor, de ce este important să își dezvolte talentele și cum își pot seta ambiții și aspirații în viață.

În cadrul a două dintre ateliere, au fost abordate aspecte ce țin de implicarea cetățenească. Ce înseamnă un cetățean activ, cum se implică el în societate și care poate fi contribuția lui la dezvoltarea comunitară au fost subiectele de discuție dezbătute pe larg în cadrul sesiunilor de formare organizate. Printr-o abordare interactivă, cu modele motivaționale și inspiraționale, dorința de a susține cau-ze importante ale comunității, în vede-rea unor decizii participative ulterioare, a prins contur în sufl etele participanților.

Tinerii prezenți la aceste ateliere au pri-mit sfaturi practice cu privire la cum își

pot construi propriile cauze comunitare, ținând cont de valorile lor de bază, cu fo-losirea unor descrieri vii, cu povești, ima-gini și metafore sugestive.

Evenimentele fac parte din gama activităților derulate sub egida Programu-lui Școala Altfel 2018-2019. La toate cele trei ateliere au participat liceeni de la Co-legiul Național ”Alexandru Odobescu” Pitești, urmând ca, pe viitor, și alți tineri, de la alte licee argeșene, să ia parte la aces-te sesiuni de formare.

Reprezentanții Centrului „Europe Di-rect” Argeș promovează cetățenia acti-vă europeană și își dedică o parte din timp pentru formarea tinerilor argeșeni, conștienți fi ind de faptul că numai așa Europa poate avea un viitor frumos.

Ionela Panait

Marți, 13 noiembrie, în holul Bibliote-cii Județene “Dinicu Golescu” Argeș a fost vernisată expoziția “Martirii Marii Uniri. Destinele unei generaţii de excepţie”.

Scopul expoziţiei este de a prezenta într-o formă știinţifi că, accesibilă și concisă, prin mijloace moderne de atragere a pu-blicului, biografi ile și gândirea politică a personalităţilor emblematice care au avut un rol fundamental la construcţia Marii Uniri, au precizat organizatorii expoziţiei.

În cadrul expoziției este prezentată contribuția elitelor la înfăptuirea Marii Uniri, ilustrată prin 18 lideri politici și intelectuali români care au supraviețuit celui de Al Doilea Război Mondial și au avut parte de un destin tragic, fi ind închiși și ostracizați în închisorile comuniste.

Personalităţile prezentate în expoziţie sunt Iuliu Maniu, Pantelimon Halippa, Ion Mihalache, Daniel Ciugureanu, Iu-liu Hossu, Arthur Văitoianu, Ion Nistor, Onisifor Ghibu, Ioan Pelivan, Henri Ci-hoski, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, Ion Flueraș, Ilie Lazăr, Iosif Jumanca, Aurel Vlad, Mihai Popovici, Alexandru Lape-datu.

Expoziţia este însoţită și de un site, cen-tenarromania.ro, unde se pot găsi informații despre martirii Marii Uniri și viziona galerii cu fotografi i care surprind momente memorabile cu personalităţile care au înfăptuit România Mare.

Expoziţia poate fi vizitată la Biblioteca Județeană “Dinicu Golescu” Argeș până pe 20 noiembrie 2018.

M.S.

Expoziţie dedicată Marii Uniri la Biblioteca Judeţeană

Ateliere de dezvoltare personală pentru tinerii argeşeni

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

În ultimele patru ediții din “Jurnalul de Argeș” v-am prezentat patru înregistrări halucinante din birourile Primăriei Ștefănești. Prima din biroul ju-ristei Carmen Neșu, în care personaje au fost juris-ta și vicele Gelu Mihalcea, care și-au aruncat vorbe grele, de la acuze de șpagă până la expresii porcoase cu conotații sexuale. A doua - din biroul primăriței Ioana Jenica Dumitru, în care prim-solistă a fost Lavinia Năstase, care i-a strigat ”prietenei Ioana” nici mai mult, nici mai puțin decât că va intra în pușcărie. N-au fost menajate nici jurista Carmen Neșu, făcută analfabetă, și nici Claudia Mincă, șefa de la Achiziții, căreia ”femeia de cultură” care se pre-tinde Lavinia Năstase i-a strigat că ar fi ”o colectoare de șpăgi”. A treia înregistrare fi erbinte s-a consumat tot în biroul primăriței. De data asta, Lavinia Năs-tase a trecut la next level, amenințând-o pe Ioana Jenica Dumitru că îi va face plângere penală. Nu s-a sfi it nici să insinueze, la adresa aceleiași primărițe, că e o persoană șantajabilă. În a patra înregistrare,

la fel de hard și de utilă medicinei de specialitate, consumată în același teatru de operațiuni care a de-venit biroul primăriței din Ștefănești, Lavinia Năs-tase arunca din nou invective pe bandă rulantă atât juristei Carmen Neșu, pe care o trimite pe centură să facă bani, cât și Claudiei Mincă, responsabila cu achizițiile publice.

În fi ne, iese acum la iveală o a cincea înregistra-re. Aceeași incontrolabilă Lavinia Năstase și aceeași depășită de situație primăriță Ioana Jenica Dumi-tru, care încasează pe bandă rulantă de la ”prietena Lavi”. Care îi strigă primăriței că angajații își bat joc de ea, de primăriță, iar ea, primărița, merită ce i se întâmplă... Pe înregistrare, Lavinia Năstase se ceartă în prezența mai multor persoane cu consilierul lo-cal liberal Grigore Mihalcea, fratele viceprimarului Ion Mihalcea. Iar tema confl ictului verbal dintre cei doi e legată de bani. De banii mulți pe care Lavinia Năstase îi cere pentru bugetul Centrului Cultural Ștefănești.

„Dacă ziarele din România nu mă pu-blică, lasă că apar în cele din Principatul de Monaco! Citiți și plângeți!”, a făcut o aroganță Lavinia Năstase pe contul de Fa-cebook, imediat după ce s-a întors de la Nisa, împreună cu primărița Ioana Jenica Dumitru, dintr-o călătorie cu scop încă neclar pentru comunitatea din Ștefănești.

De fapt, directoarea-problemă a Centru-lui Cultural Ștefănești s-a lăudat cu un articol apărut pe portalul unei publicații de limbă italiană „Lombardia Press”, nici-decum în vreun ziar important din Prin-cipat. Asta însă nu ne miră, cunoscând-o foarte bine pe Lavinia și foamea ei de imagine ieftină. Ce ne miră și ne amuză foarte tare e că Lavinia s-a prezentat ita-lienilor drept stea de cinema și cităm de pe respectivul portal. „Evenimentul (de comemorare a generalului Băgulescu, n.red.) a fost organizat de primărița din Ștefănești, Ioana Jenica Dumitru, cu par-

ticiparea extraordinară a actriței Lavinia Năstase, directorul Centrului Cultural Ștefănești, provincia Argeș - România” au scris ziariștii de la „Lombardia Press”, care au înghițit gălușca servită de diva de la Ștefănești. Probabil că Nisa, afl ându-se aproape de Cannes și amândouă pe Coasta de Azur, Lavinia a avut oarece coșmaruri cu covorul roșu și a simțit nevoia să se prezinte drept actriță. N-are ea roluri în fi lme artistice, însă e o apariție constantă în thrillerele jucate la Primăria Ștefănești. Și mai e ceva foarte comic. Evenimentul a fost organizat în Franța, la Nisa, Lavinia susține că despre el s-a scris în presa din Principatul Monaco, iar articolul a apărut, de fapt, pe un site din Lombardia, Italia. Și, bomboana de pe colivă, e semnat de un român, pe numele lui Marian Mocanu. Exact ca la Radio Erevan.

A.C.

Aventurile divelor de Ştefăneşti pe Coasta de Azur

Lavinia Năstase s-a prezentat ziariştilor de la Nisa drept... actriţă

l Diva la Cannes

„Dacă angajaţii îşi bat joc de Ioana, păi merită...!

A apărut înregistrarea cu nr 5. Lavinia Năstase o umileşte din nou pe primăriţa din Ştefăneşti:

„Nu vedeţi că sunteţi de la coada vacii toţi?”

Lavinia Năstase: Habar n-aveți legile și faceți aicea toți pe grozavii! Hai pe cuvânt, da?! Să nu mă duc eu să vă dau într-o emisiune pe toți... Și să vedeți! Da...?

........................................................Lavinia Năstase: Nu mă interesează, eu vorbesc pentru mine. Cla-

udia Mincă, păi dacă își bate joc de voi, păi meritați... Și-a bătut joc toți anii ăștia și nu v-a făcut o stradă, da? Dacă angajații își bat joc de Ioana, merită! Că nu-i dă afară! Nu aveți cum să vă bateți joc de mine! Există legi în țara asta, da? Eu sunt una dintre persoanele care citesc aceste legi.

Primăriţa Jenica Dumitru (către o angajată din Primărie afl ată în biroul ei): Vedeți ce arătați...

Lavinia Năstase: Băi, mi s-a pus o pată pe Păcioianu (consilierul local Constantin Pacioaianu, n.red.)! Cine face, bă, balanța? Cine e înțeleptul orașului? Veniți toți cu interese: vreau strada cutare, vreau strada cutare! Numai pentru interesul vostru, numai pentru interesul vostru! Vă doare-n bască de orașul ăsta de 20 de ani! Niciunul nu trebuie să mai ieșiți (n.red. - la alegeri)! Nu meritați! Eu vă spun din punctul meu de vedere, da? Eu nu m-am ocupat de voi, eu am zis că ne înțelegem de vorbă bună. Nu mă cunoașteți pe mine, nu mă cunoașteți...

Grigore Mihalcea: Aaaa....Lavinia Năstase: În primul rând dumneavoastră, domnule Grigore

Mihalcea, nu vă băgați pentru alții. Nu vă băgați, da?Grigore Mihalcea: Du-te, băi!Lavinia Năstase: Dumneavoastră ar trebui să aveți un pic de res-

pect...Grigore Mihalcea: Așa...Lavinia Năstase: ... că mereu pe dumneavoastră v-a votat electoratul

din Streaua (cartier din Ștefănești, n.red.). Și copiii acelor oameni vin la mine la cursuri. Și să aveți un pic de obraz pentru copiii lor.

Grigore Mihalcea: Și dacă m-a votat, care e problema ta?Lavinia Năstase: Îi țineți acolo în mizerie și în incultură!Grigore Mihalcea: Bine că ai venit tu...Lavinia Năstase: Lăsați-i să facă și ei cursuri, că bani sunt o grăma-

dă. Eu nu v-am cerut decât bugetul minimal...Grigore Mihalcea: ... Ai zis că trăiești din surse proprii, nu că vii să

bați câmpii acu' că n-ai bani...Lavinia Năstase: Nimeni nu trăiește din surse proprii, nici muzeul

Louvre... Voi nu știți nici cum vă cheamă! Cine trăiește din 700 de milioane timp de 5 luni? Bă, voi trebuie să plecați acasă, voi nu știți nici cum vă cheamă...!

Grigore Mihalcea: Alo...!Lavinia Năstase: Eu nu sunt telefonistă, să-mi spuneți ”Alo”, da?Grigore Mihalcea: Poți să fi i și traseistă, nu numai telefonistă... Cum

poți tu să îi faci incompetenți pe toți? N-ai și tu un pic de respect și de vârstă și de toate alea... E un regulament aici, taci din gură...! Ție îți arde de lălăială, de posturi și nu știu ce (Lavinia vrea să înfi ințeze noi posturi la Centrul Cultural, n.red.) și lumea merge prin bălării pe drum și nu sunt șanțuri și nimic... Ți-am creat post să mânânci o pâine și acum...

..............................Lavinia Năstase: Nu vedeți că sunteți de la coada vacii toți? Ce trea-

bă are Centrul Cultural cu drumurile?Material realizat de Denis Grigorescu

În timp ce imaginea Primăriei Ștefănești este una de mahala, divele Jenica Dumitru și Lavinia Năstase au dat o fugă să se pozeze în faţa Casi-noului din Monaco

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

Manager al Centrului Cultural Ștefănești și protagonistă a mai mul-tor înregistrări în care jignește an-gajatele Primăriei, consilieri locali, inclusiv pe prietena ei primărița, La-vinia Năstase șochează din nou cu o solicitare hilară. A trimis Consiliului Local o hârtie prin care cere, nici mai mult, nici mai puțin, decât să i se plă-tească chiria restantă pentru aparta-mentul din blocul 17, unde locuiește în Ștefănești. Iar tonul e de-a dreptul imperativ: „Totodată, solicit alocarea sumei de 7.800 lei pentru plata chi-riei managerului și diferenței pentru salarizare”. Halucinant, nu? Mai ales pentru cineva care se lăuda în urmă cu câteva săptămâni că merge la Nisa cu bani din resurse private, să-l co-memoreze pe generalul Gheorghe Băgulescu.

În prima parte a respectivei cereri, Lavinia Năstase le mai solicită consi-lierilor locali, pe un ton de asemenea imperativ, să-i suplimenteze bugetul cu 185.000 lei, deși acesta a fost odată votat și aprobat în CL, iar o eventu-ală suplimentare e riscantă și trezește suspiciuni. Cităm: „Este obligatoriu a mi se aloca bugetul de 185.000 lei pentru desfășurarea Programului mi-nimal, parte integrantă din contrac-tul meu de management. Acest pro-gram a fost semnat de primar, care a fost învestit pentru aceasta de către Consiliul Local”. Așadar, show-ul continuă la Ștefănești. D.G.

Black Friday la ŞtefăneştiLavinia Năstase cere Consiliului Local bani pentru chiria restantă a apartamentului în care locuieşte

Deși problemele și haosul de la Primăria Ștefănești sunt fără nu-măr, iar investițiile majore în oraș lipsesc, primărița Jenica Dumitru se ține de hotărâri și decizii abe-rante. În una dintre ultimele ho-tărâri date, pe data de 5 noiembrie, primărița le interzice angajaților să fumeze în... curtea instituției, lucru total nelegal. Iată mai jos conținutul integral al hotărârii date de primăriță: ”Începând cu data de 6 noiembrie 2018, pauza de masă se prelungește cu 10 mi-nute. Acest timp suplimentar va fi alocat pauzei de fumat (12.00-12.40). În restul timpului aferent programului de lucru, se interzice cu desăvârșire fumatul în incinta primăriei sau în curtea instituției”. Fără comentarii... D.G.

Ce fumaţi, doamna primar? Circulară aberantă şi ilegală: Jenica Dumitru a interzis fumatul în curtea Primăriei Ştefăneşti

Înregistrările halucinante din birourile Primăriei Ștefănești - și în special cele din biroul edilului Ioana Jenica Dumitru - publicate în ultimele săptămâni de „Jurnalul de Argeș” au stârnit un val de reacții și au arătat, în același timp, lipsa de autoritate și haosul care domnesc în această instituție.

Și, în loc să ia măsuri ferme legate de jignirile aduse angajatelor Primăriei Ștefănești de colaboratoarea sa Lavinia Năstase - directoarea Centrului Cultu-ral Ștefănești, cea cu care a călătorit îm-preună la Bordeaux și Nisa - primărița Jenica Dumitru a emis săptămâna tre-cută, pe 8 noiembrie, la o zi după ce „Jurnalul de Argeș” publicase episodul 4 al înregistrărilor din Primărie, o cir-culară internă prin care angajații Pri-măriei Ștefănești nu mai au voie să in-tre cu telefoanele mobile în biroul său.

Vă redăm în continuare conținutul integral al acestei circulare neobișnuite emise de primărița de la Ștefănești:”Având în vedere înregistrările neau-torizate ajunse în mass-media, fără a se verifi ca veridicitatea și autenticita-tea acestora, înregistrări ce au condus la scăderea prestigiului instituției pe care o conduc, ținând cont de preve-derile Regulamentului 679/2016 pri-vind protecția persoanelor fi zice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, respectiv Regulamentul intern privind protecția datelor cu ca-racter personal aprobat prin Dispoziția Primarului nr. 556/2018, precum și dispozițiile legilor 477/2004 privind

Codul de conduită a personalului con-tractual din autoritățile și instituțiile publice și Legii 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, începând cu data de 8.11.2018 se in-terzice intrarea în cabinetul primarului cu dispozitive ce permit înregistrare de sunete sau imagini, incluzând telefoa-nele mobile ale tuturor salariaților din aparatul de specialitate al primarului orașului Ștefănești și aparatul perma-nent al Consiliului local Ștefănești. Încălcarea acestora constituie abatere și se pedepsește conform legislației în vigoare”.

Legat de „veridicitatea și autenticita-tea” înregistrărilor publicate în „Jurna-lul de Argeș”, o asigurăm pe doamna primar că aceste înregistrări sunt cât se poate de veridice și că vocea doamnei primar, a Laviniei Năstase și a celorlalți angajați participanți la dialoguri sunt cât se poate de clare și ușor recognos-cibile.

Cât despre „scăderea prestigiului” Pri-măriei Ștefănești, acesta este evident și a început cam de un an și jumătate, nu doar de când „Jurnalul de Argeș” publi-că înregistrările. În Primăria Ștefănești, unde limbajul violent și amenințările Laviniei Năstase șochează pe toată lumea și în primul rând pe salariații instituției, s-a ajuns ca fi ecare să facă ce vrea, iar investițiile pentru comu-nitate sunt aproape zero. Pe cale de consecință, dezvoltarea comunei ajun-se prea repede oraș în 2004 lasă mult de dorit, ca să nu spunem că e practic blocată.

Denis Grigorescu

Primăriţa din Ştefăneşti le-a interzis angajaţilor să intre cu telefoane în biroul ei

P i ă iţ diPanică după înregistrările halucinante publicate în ziarul nostru

Documen-tul care dovedește că parano-ia a lovit în grup Primăria Ștefănești, în frunte cu primă-riţa

Întoarsă de la Nisa, Lavinia cere să i se plătească chiria restantă la apartament

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

Piteştiul, centru de performanţă pentru brandul Meli Melo Paris

Retailerul de accesorii și decorațiuni Meli Melo a ajuns la o rețea regională de 51 de unități comerciale, cu trei concepte diferite de magazine. În 20 de ani, a deve-nit un nume de referință în retailul româ-nesc și nici acum nu este cunoscut ca un brand românesc, în mare parte pentru că fondatorul este un francez care a emigrat în România. Anul trecut Meli Melo Paris a vândut în România accesorii și produ-se fashion de peste 12,2 milioane euro (55,8 milioane lei). Retailerul a obținut un profi t net de peste 1 milion de euro (4,9 milioane lei) și a avut un colectiv de 300 de angajați. Afacerile retailerului de accesorii și decorațiuni au fost în creștere în 2017 față de 2016, când Meli Melo Paris înregistra vânzări de mai bine de 8,7 milioane euro (39,5 milioane lei), un profi t net de până într-un milion de euro (4,3 milioane lei), iar echipa era forma-tă din 189 de angajați. Cele mai perfor-mante magazine Meli Melo sunt cele din București, Cluj, Iași și Timișoara. „De obicei, magazinele din centrele comerci-ale vând cel mai bine, dar nu se întâmplă mereu acest lucru. De asemenea, Pitești, Ploiești, Galați performează bine, câteo-dată chiar mai bine decât marile orașe. Nu sunt reguli, totul depinde de calitatea echipei de vânzători din magazin”, consi-deră Stephane Dumas, fondatorul bran-dului. Cele mai achiziționate produse în cadrul Meli Melo de-a lungul anului sunt gențile, accesoriile de păr și bijuteriile. Dar bestsellers-urile depind și de sezon: vara sunt mult mai cerute produse pre-cum ochelarii de soare, costumele de baie și pălăriile, în timp ce iarna - mănușile, eșarfele și pălăriile de iarnă.

Florin Silvestru

Sidex Galaţi intenţionează să redevină furnizor de tablă pentru Dacia

Omul de afaceri indian Sanjeev Gupta, care cumpără combinatul siderurgic Si-dex Galaţi, a spus, în cadrul unui inter-viu pentru ZF, că vrea să exploreze toate oportuni tă ţile din România pentru fi eca-re ramură a afacerilor gru pului pe care îl controlează, inclusiv să furnizeze produ-se cu valoare adăugată pentru industria auto din România, reprezentată de Ford la Craiova și Renault la Pitești.

„Sunt primele zile pentru noi în Româ-nia, dar ce pot spune este că 100% vom explora toate oportunităţile din industria auto (fabricile Renault și Ford - n.red.), pentru că este, de asemenea, o parte che-ie a strategiei noastre. În Ma rea Britanie suntem un furnizor im portant pentru industria auto, atât de componente de aluminiu, cât și de oţel. Vrem și în Ro-mânia să fa cem același lucru ca în Ma rea Britanie. România are anu mite avantaje cheie în ceea ce privește industria auto. Aceasta este legată foarte mult de cos turi. Să fi i prezent în Europa și să ai o bază de cost bună este o oportu nita te cheie. Alte ţări din regiune au valorifi cat deja acest avan taj, însă România nu, dar noi inten ţionăm să examinăm acest lucru”. Combinatul din Galaţi ar avea nevoie de investiţii suplimentare pentru a putea furniza tablă galvanizată pentru indus-tria auto din România. În acest moment, Renault, pentru fabrica de la Pitești, im-portă cea mai ma re parte a tablei galvani-zate din Slovacia. F. Silvestru

După fi nalizarea lucrărilor de asfaltare a drumului județean Stoenești - Dra-goslavele, lucrare care continuă alte investiții de infrastructură județeană precum drumul Costești - Bradu (Pârvu Roșu), președintele Consiliu-lui Județean Argeș, Dan Manu, a fost prezent, în acest weekend, la inaugu-rarea ofi cială a altor două investiții de infrastructură din Argeș.

Astfel, duminică, 11 noiembrie, în comu-na Mușătești a fost inaugurat noul pod din punctul Mailat, pod care face legătura, pes-te râul Vâlsan, între satele Mușătești, Ro-baia și Rotărești. Alături de primarul Con-stantin Oancea și de comunitatea locală s-a afl at președintele Consiliului Județean

Argeș, Dan Manu, investiția fi ind realizată și cu fonduri de la bugetul județean.

De altfel, din luna iunie 2016 și până în prezent, Consiliul Județean Argeș a spri-jinit fi nanciar administrația locală din comuna Mușătești pentru realizarea mai multor investiții, precum: gospodărie de apă pentru alimentarea cu apă a comunei; refacere pod trafi c ușor peste râul Vâlsan, pe DC 267B, în punctul Mailat; reabili-tare cămin cultural sat Stroești; reabilita-re cămin cultural sat Robaia; reabilitare corp clădire laboratoare Școala cu clasele I-VIII, sat Stroești; reabilitare grup sani-tar Școala Gimnazială cu clasele I-VIII, sat Robaia; reabilitare școala cu clasele I-VIII, sat Robaia; reabilitare dispensar uman, sat Stroești.

4,2 km de drum asfaltați la TeiuÎn plus, sâmbătă, 10 noiembrie, în comu-

na Teiu a fost inaugurată una dintre cele mai importante investiții ale administrației publice locale și a primarului Florin Dumi-tru, realizată în parteneriat cu administrația județeană, dar și națională, o investiție rea-lizată prin Programul Național de Dezvol-tare Locală (PNDL II) - asfaltarea Drumu-lui Comunal 100 Teiu - Mozacu.

Au fost asfaltați 4,2 km de drum comu-nal, în proiect fi ind incluse și realizarea șanțurilor, amenajarea terasamentelor și asfaltarea a 25 metri în lateral la fi ecare intrare, 14 la număr pe acest drum comu-nal. Este vorba de un drum comunal care asigură legătura cu Drumul Județean 508 (Căteasca - Furduiești - Teiu - Buta).

Tot pentru această zonă județului, Con-siliul Județean Argeș a accesat un proiect cu fi nanțare europeană - „Modernizare DJ 503 limita județului Dâmbovița - Slobozia - Rociu - Oarja - Cătanele, în lungime de 42,034 km”. Pentru realizarea proiectului, la începutul anului a fost aprobat acordul de parteneriat între Consiliul Judeţul Argeș - lider de proiect - și comunele Slobozia, Teiu, Căteasca, Mozăceni, Negrași, Rociu și Oarja, localitățile care sunt traversate de acest drum.

Valoarea totală a proiectului este de 99.818.008 lei. Contribuția Consiliul Județean Argeș este de 2% din valoa-rea eligibilă a proiectului, în cuantum de 1.996.360 lei, reprezentând cofi nanțarea proiectului. M.S.

Un nou pod inaugurat la Muşăteşti

Uzina Dacia de la Mioveni va rămâne fără gaze naturale, dacă la iarnă va fi frig. Cel puţin așa se arată în Proiectul de „Hotărâre de Guvern pentru apro-barea Planului de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a secu-rităţii aprovizionării cu gaze naturale și a Planului de urgenţă”, lansat în dezbatere publică de către Ministerul Energiei.

Pe lângă Dacia, altor 10 mari consuma-tori li se va întrerupe furnizarea de gaze naturale: Electrocentrale (Elcen) Bucu-rești, termocentrala Petrom de la Brazi, termocentrala Romgaz de la Iernut, Col-term CET Centru Timișoara, Azomureș Târgu Mureș, Chemgas Slobozia, Viromet Victoria, Electrocentrale Galaţi, Electro-centrale Constanţa și Termofi care Oradea. Toţi aceștia sunt defi niţi ca fi ind consuma-tori întreruptibili de siguranţă. Ministerul Energiei a organizat o serie de întâlniri cu furnizorii relevanți din sectorul gazier, pre-cum și cu Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport (SNT), în vederea identifi cării potențialilor clienți întrerupti-

bili, conform contractelor încheiate și ana-lizelor interne ale operatorilor privind pro-fi lul de consum al clienților din portofoliul propriu. Într-o zi normală de iarnă, Româ-nia consumă circa 50-55 milioane mc de gaze/zi, cantitate ce poate fi ușor acoperită din surse interne: 28,2 milioane mc/zi -

producția internă de gaze intrată în SNT (fără extras depozite) și 29 milioane mc/zi - suma debitelor maxime extrase din fi ecare depozit de înmagazinare. Când, însă, este foarte frig, consumul intern poate ajunge la 70 milioane mc de gaze pe zi.

F. Silvestru

Guvernul ar putea lăsa Dacia fără gaze la iarnă

Oltchim a intrat în procedură de insolvenţă la 30 ianuarie 2013, iar consorţiul format din Rominsolv SPRL și BDO Busines Restructuring SPRL a fost numit administrator judiciar. Pachetele de active rămase nevândute în urma primului proces de vânzare sunt: pachetul 8 (Divi-zia Petrochimică Bradu), pachetul 9 (Instalaţia Anhidridă Ftalică), par-ţial Pachetul 7 (Instalaţia PVC II). Până la termenul limită din 31 iu-lie 2018, patru fi rme au depus ofer-te indicative pentru aceste pachete, respectiv Aiotec (Germania), Nimir Chemicals Pakistan Ltd (Pakistan), Vynova Holding (Luxemburg) și Mata Chemicals (Pakistan). Acestea aveau termen până la 31 octombrie să depună ofertele fi nale. Anteri-

or, Adunarea creditorilor Oltchim a aprobat, la fi nele lunii februarie, oferta și contractul de vânzare a Di-viziei Materiale de Construcţii Ram-plast, încheiat cu Dynamic Selling Group, valoarea tranzacţiei fi ind de 2,6 milioane euro, fără TVA.

În luna decembrie a anului trecut Chimcomplex Borzești, companie a omului de afaceri Ștefan Vuza, a pre-luat activele din cinci pachete și unul parţial, pentru 582 milioane de lei (127 de milioane de euro). Reamin-tim că până la 31 octombrie pentru Divizia Petrochimică Bradu (Petro-chimia Arpechim) își manifestase-ră interesul Aiotec (Germania) și Vynova Holding (Luxemburg).

Florin Silvestru

Oltchim a prelungit termenul de depunere a ofertelor angajante pentru Divizia Petrochimică Bradu

Administratorii judiciari ai Oltchim Râmnicu Vâlcea au prelungit termenul de depunere a ofertelor angajante pentru pachetele de active nefuncţionale de la 31 octombrie până la 21 noiembrie, după ce în vară patru companii s-au arătat interesate de aceste active.

La Teiu au fost asfaltați 4,2 km de drum comunal

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

DETERMINARE! Echipa de handbal a CS Dacia Mioveni 2012 a învins, în weekend, echipa Liceului cu Program Sportiv Târgu Jiu, cu scorul de 41 - 11, în cadrul etapei a IX-a a Campionatului Național - Divizia A. Mioveniul are 25 de puncte și e prima în clasamentul seriei. Iată că valoarea și-a spus cuvântul, iar diferența de 30 de puncte spune totul despre deter-minarea sportivelor de la Mioveni.

Andrei Penescu, într-o repriză de chef la Baza Vulturilor. Ce mai contează

faptul că tatăl său și autoritățile locale au făcut praf FC Argeș acum câțiva ani?

Mamă, ce driblinguri fac cu sticlele astea. Aș putea juca lejer la echipa

FC Șpriț Argeș

Așa cum se știe, unele bunuri ale ”defunctului FC Argeș din era Penescu” au fost defi nitiv pierdute de gru-parea din Trivale prin diferite matrapazlâcuri făcute de familia Penescu. Așa se face că atât sediul clubului din strada Armand Călinescu, cât și cantonamentul din Tri-vale sunt în continuare sub controlul familiei Penescu. Mai nou, se spune că ”baza vulturilor” din Trivale a fost total schimbată, iar acum petrecerile de pomină ale juni-orului Andrei Penescu sunt cele care au schimbat atmo-sfera în liziera Pădurii Trivale.

Zvonul săptămânii!

După ce a trecut pe teren propriu, cu 4-0, de ”lanterna roșie” Dacia Unirea Brăila, CS Mioveni s-a apropiat la numai 6 puncte de li-derul Chindia Târgoviște, iar speranțele sunt mari pentru gruparea galben-verde.

Telu Stancu, director executiv CS Mioveni: ”Toată lumea își dorește promovarea. Nu pu-

tem vorbi acum despre asta. O să vedem... Important este să fi m în primele echipe. Aces-ta este obiectivul nostru. Eu cred că au fost meciuri în care fotbaliștii noștri au jucat bine și de aceea am avut rezultatele de până acum. Noi ne-am fi xat un obiectiv și iată că în pre-zent ne afl ăm în acest obiectiv”. M.I.

Telu Stancu, director executiv CS Mioveni:„Important este să fi m în primele echipe. Acesta este obiectivul nostru”

Pentru iubitorii fotbalului arge-șean spuneţi-ne, vă rugăm, care este situaţia în ceea ce privește dreptul de promovare a FC Argeș în Liga I? Ce ar trebui să facă FC Argeș pentru a avea acest drept?

- Este o discuţie destul de complexă și ar fi foarte greu să explicăm pe scurt care este clar pasul pe care trebuie să-l facă FC Argeș într-un sens sau în altul. Sunt mai multe variante... Eu pot să vă spun ce s-ar putea face din punct de vedere legal. FC Argeș în prezent este organizat, conform Legii sportului, ca și club de drept public. În același timp, aceeași lege a sportului este cea care in-terzice, nu în mod expres, ci prin modul în care este redactat articolul respectiv, cluburilor de drept public să participe în competiţiile organizate de ligile pro-fesioniste de fotbal. Automat, clubul nu ar putea să ajungă să joace în Liga I. Există două variante. Ori clubul își schimbă forma de organizare, adică se organizează ca o asociaţie, ca un ONG, ca un club sportiv, ori se organizează ca o societate pe acţiuni, dar aici apar niște discuţii cu privire la posibilităţile de a se modifi ca forma de organizare a clubului raportat și la regulamentul Federaţiei. Pentru o astfel de variantă ar fi nevoie de modifi carea regulamentelor Fede-raţiei, să se permită transformarea, cu ghilimelele de rigoare, din club de drept public în club de drept privat. Cea de-a doua variantă ar fi o modifi care legisla-tivă prin care să se schimbe acel articol de lege care spune că în cadrul ligilor profesioniste pot participa doar cluburi care sunt organizate ca societăţi pe acţi-uni sau asociaţii fără scop patrimonial.

„Dacă nu se va schimba nimic, dreptul de participare în Liga I îl va avea o altă echipă” În acest sens s-a întreprins vreo

măsură?- Clubul a formulat niște solicitări că-

tre Federația Română de Fotbal, cred că sunt cel puțin două, au fost discutate în ședințele de Comitet Executiv de câ-teva ori, dar nu s-a luat încă o decizie defi nitivă cu privire la modalitatea de soluționare a solicitării clubului. Vor mai avea loc astfel de ședinţe

în care să se discute această solicitare?- Când se va repune acest subiect pe

ordinea de zi nu știu să vă spun astăzi, pentru că încă nu avem stabilită urmă-toarea ședință de Comitet Executiv și, automat, nu știu care sunt subiectele de pe ordinea de zi. Mai mult decât atât, chiar dacă ar fi să se discute în urmă-toarea ședință sau peste două sau trei ședințe, nu aș avea de unde să știu în momentul acesta. Din punctul meu de vedere, sigur se va mai discuta cel puțin o dată, dar nu știu să vă spun când va fi această dată. Dacă nu se schimbă nimic și FC

Argeș termină campionatul pe un loc de promovare ce se va întâmpla?

- Se aplică regulamentul, în sensul că va avea dreptul de promovare sau drep-tul de a participa în Liga I o altă echipă, pentru că FC Argeș nu va avea dreptul de participare. Se pune problema inclu-

siv dacă ar putea să obțină licența de participare în Liga I conform regula-mentului de licențiere.

„Dacă se va modifi ca articolul din Legea sportului, Federația sigur nu va avea nimic împotrivă” Există și posibilitatea unei asocieri

între autorităţile locale și o persoană privată?

- O astfel de asociere ar însemna, prac-tic, o nouă entitate juridică. Dacă s-ar asocia Primăria cu o persoană fi zică, ar putea să constituie un SA sau o asociație fără scop patrimonial. În concluzie, putem vorbi des-

pre faptul că FC Argeș ar putea să aștepte modificarea legislaţiei sau să se înfiinţeze un alt club?

- Da, dar această înfi ințare a unui alt club trebuie să se facă în conformitate cu regulamentele Federației. Ar tre-bui cumva umblat la regulamentele Federației și aici trebuie așteptat să se ia o decizie în acest sens. Până la urmă, mingea este tot la

Federaţie.- Într-una din variante... Dacă Par-

lamentul, Guvernul etc. decid să mo-difi ce acel articol din Legea sportului, Federația sigur nu va avea nimic împo-trivă. Bun, dar Federaţia nu poate face

ceva către Parlament în acest sens?- Federația ar putea face doar o pro-

punere către Ministerul Tineretului și Sportului și să ceară modifi carea Legii sportului nu numai în privința acelui articol. Din câte știu eu, propuneri de modifi care s-au mai făcut, dar nu știu să vă răspund dacă inclusiv s-a cerut mo-difi carea articolului care vă interesează pe dv. din punct de vedere al clubului FC Argeș. S-ar putea face o astfel de propunere, dar asta nu ar însemna că ar fi luată în seamă, asta nu ar însemna că va determina schimbarea legii ime-

diat. Ministerul decide ce propuneri ia în calcul, apoi se trimit către comisiile parlamentare, apoi către cele două Ca-mere și tot așa... Se respectă, practic, tot procesul decizional și nu putem ști care va fi deznodământul.

Marius Ionel

Juristul FRF explică variantele prin care FC Argeş poate promova Adrian Stângaciu, preşedintele Comisiei Juridice din cadrul FRF: „Se va mai discuta în Comitetul Executiv al FRF despre dreptul de promovare a FC Argeș”

Pe 10 noiembrie, la Tg. Jiu s-a desfășurat Competiția Cupa Campionilor Kickboxing Wako, pe reguli de K1, Kick Light și Light contact. Piteștiul a fost reprezentat de sportivi legitimați la Aleph Kickboxing, sub îndrumarea lui Marius Cocean. Pe podium, la diferite categorii de greutate și vârstă, au urcat la K1 Andrei Minoiu, care a obținut locul 1 și a devenit campionul categoriei 71 kg, și Cristian Mușat, cel care a devenit campionul categoriei 67 kg. La Kick Light, Leonard Dospina a devenit campion la categoria 37 kg și Gabriel Cioricianu, campion la categoria 28 kg. De asemenea, mai menționăm pe Andrei Grigore, cel care a obținut medalia de bronz. Nu în ultimul rând, la Light contact, Leonard Dospina a devenit campionul categoriei 37 kg.

Următoarele două săptămâni vor ține sportivii clubului Aleph conectați la mai multe competiții, și anume Cam-pionatul european de Kickboxing care se va desfășura în Maribor, în perioada 17-24 noiembrie, la care România și Piteștiul vor fi reprezentate de Marius Cocean la cate-goria 74 kg și Andrei Minoiu la categoria 71 kg. De ase-menea, în perioada 23-25 noiembrie, la Târgoviște, în ca-drul competiției Cupa Mondială Judgement Day, Aleph Kickboxing Pitești se va prezenta cu 7 sportivi. M.I.

Sportivii de la Aleph Kickboxing au făcut spectacol la Cupa Campionilor

„Să termine FC Argeş pe primul loc şi să văd eu că nu va promova în prima ligă!”

Jean Vlădoiu, președintele Comisiei pentru Fair-Play din cadrul FRF: ”Eu zic că FC Argeș poate să promoveze. Trebuie schimbate anumite lucruri, dar eu cred că FC Argeș poate să pro-moveze, cel puțin din informațiile mele. Nu cred eu că dreptul de pro-movare este o mare problemă. Să ter-mine FC Argeș pe primul loc și să văd eu că nu va promova în prima ligă! Să termine Argeșul pe primul loc și apoi să vedem dacă într-adevăr nu poate promova, dacă nu găsesc o variantă de a promova. Nu sunt specialist în aceste detalii, dar să văd eu că termi-nă pe primul loc și nu promovează?!”.

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Un fel de revedere cu tine însuți atunci când ești trist. Nu e ocazie mai bună ca să te tragi de urechi! Tristețea vine parcă de la diavol. Așa am citit. Coa-dă mare și la morți, dar și la vii! Azi e joi, 8 no-iembrie 2018, și e sărbătoarea Sfi nților Mihail și Gavriil! Am intrat în Catedrala din Centru ca să mă rog de iertare de păcate, să aprind lumânări și să las Maicii și rugămintea cea aducătoare de șfanți la loto, că doar am promis în ediția trecută a jurna-lului cum că în scurt timp șed blând să număr la marafeți! Mi-a mai dat Dumnezeu peste nas cu saci. I-am promis biserică! O să o fac, dar mărunțișul de câteva mii de euroi (ultimii 4 mii prin ianuarie anul acesta - am documente) n-a prea ajuns! De fapt... în momentul apariției acestei ediții a Jurnalului de Argeș lucrurile se vor fi și consumat! Dacă mă vedeți că nu mă mai vedeți înseamnă că iar am pus măla-iul la trudă, că am obiceiul ăsta prost rău ca, atunci când buzunarele sunt fuleanu, să spun că plec după țigări și să nu mă mai întorc.

În fi ne! O cârmim repede spre cotidianul țărișoarei în care nu mai ai loc de sfi nți. L-am sunat pe Adri-an Suciu, unul dintre marii poeți români, să îl rog să îmi dea voie să îi reproduc cele câteva propoziții! Nu știu dacă și dumneavoastră gândiți așa, dar eu

v-aș ruga frumos să ne lăsați să amplifi căm mesa-jul care sună exact așa: ”Calitatea infectă a așa-zisei intelectualități românești, lipsa de caractere, com-promisul și lașitatea generalizate, simonia, distru-gerea sistematică, din interior și cu bună-știință, a oricăror repere axiologice, toate astea, ȘI NU CLA-SA POLITICĂ reprezintă principalul motiv pentru care România de azi arată cum arată. TOATE ma-rile momente din istoria României au fost susținute și puse în operă nu de o clasă politică, secundară în ordinea valorii istorice, ci de o intelectualitate arti-culată și fecundă. Moartea intelectualității române e mult mai distructivă pentru acest popor decât ca-litatea proastă a clasei politice”. Am încheiat cita-tul. Voi tocmi niște îngeri cu simbrie! Voi deveni și eu important până când lumea va trage la mal ultima corabie! Un om și-a împușcat pruncul! Pă-mântul se învârte pătrat! Prin livada ucisă, copilăria șchiopătând! Înainte de a muri, oamenii trec prin-tr-o vamă unde lasă garanție un certifi cat de bună purtare pentru lumea cealaltă!

Florian Silişteanu - un poet român printre ai lui - 11 noiembrie 2018, pe lângă drum în Piteşti

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Voi tocmi nişte îngeri cu simbrie!

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Zece hectare reîmpădurite în FăgăraşTimp de un an, MedLife a derulat un proiect de reîm-pădurire în Munţii Făgăraș, plantând 40.000 de puieţi de diverse esenţe într-o zonă defrișată de circa zece hectare. Proiectul „Facem România verde” s-a concreti-zat în parteneriat cu Fundaţia „Conservation Carpathia”, unul dintre actorii importanţi care transmit și impun mesa-jul reconstrucţiei ecologice a pădurilor.

Proiectul a vizat plantarea unui copac pentru fi ecare nou-născut din maternităţile MedLife și a de-marat în urmă cu un an. Cea mai recentă acţiune a avut loc la fi na-lul lunii octombrie 2018, atunci când 60 de voluntari au plantat ultimii 1.500 de puieţi de arbori. Proiectul a cuprins trei etape de plantare, fi ind implicaţi peste 200 de angajaţi MedLife.

„Pădurile au un rol vital pentru fi ecare dintre noi, iar România pierde anual suprafeţe considera-bile. «Facem România verde» este o iniţiativă care vine să producă o schimbare pe termen lung și ne bucurăm că MedLife și-a propus să contribuie la sănătatea mediu-lui, în condiţiile în care doar 3% dintre fondurile din fi lantropie se îndreaptă spre cauzele de mediu. Este un demers care ne dă speran-ţe, mai ales că prin fi ecare copil care se naște într-o maternitate MedLife renaște o mică parte din natură”, a declarat Angela Pop, directorul de comunicare al Fun-daţiei „Conservation Carpathia”.

Pentru a duce mai departe pro-misiunea „Facem România ver-de”, în această primăvară, MedLi-fe a lansat cea mai lungă scrisoare cu promisiuni pentru generaţiile viitoare, invitând părinţii și vi-itorii părinţi să participe în pro-iect. Astfel, timp de cinci luni, scrisoarea a adunat peste 2.000 de mesaje de la aceștia. Pentru ca promisiunile să prindă rădăcini, scrisoarea a fost plantată simbo-lic într-o capsulă a timpului, în Munţii Făgăraș. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Așezați-vă bine în scaune, pentru că urmează re-latări „cu un puternic impact emoțional”.

În 1953 s-a desfășurat la București Festivalul Mondial al Tineretului. Era o manevră a rușilor de a arăta lumii întregi, în special dușmanilor de clasă, că lucrurile nu stau atât de sumbru cum le înfățișează ei. Ce a ieșit poate constitui subiectul unui alt articol. Cum nu prea erau bani, a intrat și în sarcina organizațiilor de tineret ale partidului să strângă fonduri. Și cum tinerilor comuniști de atunci le cam fl utura vântul prin buzunare, soluția cea mai la îndemână a fost colectarea fi erului vechi, a sticlelor și borcanelor. Noi ne vom ocupa însă de fi erul vechi. Cum hotărârea fusese luată la nive-lul comitetului executiv al Consiliului Popular al orașului Târgu Jiu, ea s-a transmis, prin tovarășul Babalâc (numele nu sunt de scenă, sunt reale), tovarășului Drăghici, primarul orașului. Acesta, la rândul lui, l-a chemat pe tovarășul Tănăsie Loles-cu. Lolescu era activist, deputat în Marea Adunare Națională și răspundea de circumscripția în care se afl a Coloana. I s-a trasat sec sarcina primită de la eșalonul superior: „Coloana jos și să scoatem bani!”.

Poate n-ar strica să ne oprim puțin și asupra ignoranței totale a localnicilor în ceea ce privește valoarea și semnifi cația Coloanei. Firește, aceștia nici nu auziseră de marele nostru artist, dând Co-loanei un simbol falic: ”Sula lui Tătărescu”, cel care fusese prim-ministru în perioada când a fost ridicată. În mediile mai elevate circula bârfa că în-tre Brâncuși și focoasa Aretha Tătărescu fusese o frumoasă poveste de dragoste, din care se născuse-ră celebrele opere amplasate în Târgu Jiu și care au dat urbei gorjene o dimensiune universală. De al-tfel, și mediile intelectuale comuniste îl percepeau pe celebrul sculptor drept „trădător și decadent”. Nu dau nume, ca să nu vă doară sufl etul mai mult decât trebuie.

Să revenim însă, cum se spune, la oile noastre. Odată primită sarcina de partid, tovarășul Tănăsie Lolescu trece la îndeplinirea ei. De aici încolo to-tul pare a fi decupat dintr-un fi lm cu proști. Pentru că se gândise să o răstoarne cu un tractor, Lolescu a mers la Sovrom Petrol și a cerut un tractor Kirov de la directorul rus, un anume Naghiev. Cât era el de comunist, rusul s-a crucit când a auzit și l-a refuzat, nedorind să fi e părtaș la o asemenea mon-struozitate. Tănăsie nu s-a lăsat și a mers apoi la Școala de tractoriști de la Vlădeni, unde de data aceasta directorul Olaru nu l-a mai refuzat, ofe-rindu-i un tractor I.A.R. și niște lanțuri. Lolescu și tractoristul Milotin au așteptat să se lase întu-nericul și au legat lanțurile la baza Coloanei, care s-au rupt. Apoi nu știu ce calcule matematice or fi făcut de au urcat pe tractor ca să lege lanțurile mai sus, dar s-au rupt și de data aceasta și s-au lăsat păgubași.

La următoarea ședință de partid, Lolescu a fost aspru criticat, tovarășul prim Babalâc făcându-l „neputincios” și că „i-a înșelat așteptările”.

De aici încolo, cred că Bunul Dumnezeu s-a îndurat de români și a spus „Ajunge!”, pentru că tovarășul prim Babalâc a lăsat-o baltă, în condițiile în care trebuie să recunoaștem că ar fi avut toate resursele să o pună la pământ.

Prof. dr. Cornel Carp

Despre cum au încercat comuniştii să dărâme Coloana Infi nitului cu tractorul

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută

orice instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii

gaze, verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Scopul postului de inginer constă în efectuarea ac-tivităţilor de mentenanţă a sistemelor informatice, a sistemelor de automatizare PLC-uri și a transmisiilor de date din cadrul sistemelor SCADA.

Cerinţe și condiţii pentru participare la concurs: ab-solvent al unei facultăţi tehnice cu diplomă de licenţă sau examen de diplomă în conformitate cu legislaţia în vigoare cu specializare în domeniul automatizărilor industriale; cunoștinţe în domeniul  automatizărilor industriale și instalaţiilor electrice (depanare/resofta-re PLC-uri, modemuri date, automate programabile); experienţă dovedită în domeniul automatizărilor de minim 3 ani; cunoașterea limbii engleze - nivel me-diu.

Selecţia se face pe bază de interviu și include aspecte practice cu următoarea tematică:

- cunoștinţe  referitoare  la  sisteme  de  cal-cul, hard și soft;

- instalare, confi gurare întreţinere sisteme IT și pro-grame specifi ce dispeceratului societăţii;

- utilizare programe (Microsoft Offi ce, Windows Server, Windows 7/8.1/10, etc.);

- cunoștinţe  reţele de calculatoare (tipuri și confi gu-rări de reţele, etc.);

- cunoștinţe  transmisii de date (confi gurări echipa-mente comunicaţii (routere, etc.));

- analiză scheme electrice;- cunoștinţe depanare/resoftare PLC-uri, HMI-uri.

Candidaţii vor depune un curriculum vitae (CV), cazierul judiciar în original și copii ale: actului de identitate, actului de studii, carnetului de muncă și/sau adeverinţelor de vechime în muncă (după caz), la ghișeul unic situat în municipiul Pitești, bulevardul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeș, până la data de 23.11.2018, inclusiv, orele 16.00.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să ne con-tactaţi la Serviciul Personal, telefon 0248.217.399, în zilele lucrătoare, între orele 08.00 - 16.00.

ANUNŢS.C. APĂ CANAL 2000 S.A. Piteşti cu sediul în municipiul Piteşti,

bulevardul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeş, organizează concurs pentru ocuparea unui post de inginer de specialitate

în domeniul automatizărilor şi comunicaţiilor la Serviciul SCADA.

Centru stomatologic privat WHITE DENTAL CLINIC,

situat în Ştefăneşti, Argeş

angajează tehnicieni dentari (CAD-CAM, ceramist)

și asistenţi medicali.Asteptăm CV-urile dumneavoastră la

offi ce@whitedentalclinic.ro.

Vând teren împrejmuit, suprafaţă 74 mp, situat în cartier Tudor Vladimirescu, strada Dimitrie Gusti nr. 15A (în spatele blocului

P10-11). Preţ 11.100 euro, negociabil, telefon 0728/376049, 0731/522678,

0348/41998.

Vând grâu, porumb (ştulete), ovăz, fl oarea soarelui, preţ avantajos. Telefon

0744/495253, localitatea Albota-Cerbu, judeţul Argeş.

Condiţiile de desfășurare a concursului sunt:- perioada de depunere a dosarelor de concurs:

12.11.2018-23.11.2018;- proba scrisă va avea loc în data de 05.12.2018- ora

10.00;- interviul va avea loc în data de 10.12.2018,ora

10.00;Probele de concurs se vor desfășura la sediul Primă-

riei comunei Davidești.Condiţiile de participare la concurs sunt:- studii unversitare de licenţă absolvite cu diplomă,

respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul administraţiei publice sau economic;

- vechime de minimum 7 ani.- să înţeleagă condiţiile prevăzute de art.3 al Regula-

mentului Cadru- aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286 din 23 martie 2011, cu modifi cările și com-pletările ulterioare.

Bibliografi a și actele necesare pentru dosarul de în-scriere se pot obţine la telefon 0248/298.024 și se afi -șează la sediul Primăriei comunei Davidești.

Primăria cumunei Davideşti organizează concurs pentru ocuparea funcției publice de execuție vacante de inspector de specialitate,

gradul I - Compartimentul fi nanciar-contabilitate.

Candidaţii trebuie să îndepli-nească condiţiile generale pre-văzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţi-onarilor publici (r2), cu modifi că-rile și completările ulterioare.

Condiţiile de participare la concurs sunt:

1. Inspector, clasa I, gradul profesional superior , în ca-

drul compartimentului fi nanciar-contabilitate.

a) studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul administrației publice sau econo-mic;

b) vechime de minimum 7 ani în specialitatea studiilor absolvite.

2. Inspector, clasa I, gradul profesional asistent, în cadrul

compartimentului agricol, fond funciar și urbanism.

a) studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în ramura științelor inginerești;

b) vechime de minimum 1 an în specialitatea studiilor absolvite.

3. Inspector, clasa I, gradul profesional asistent, în cadrul

compartimentului asistență socia-lă și stare civilă.

a) studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul ad-ministrativ sau juridic.

b) vechime de minimum 1 an în specialitatea studiilor absolvite.

Primăria comunei Davideşti, judeţul Argeş, organizează concurs de recrutare pentru ocuparea

pe perioadă nedeterminată a funcţiilor publice de execuție vacante , după cum urmează:

- Inspector, clasa I, gradul profesional superior, în cadrul compartimentului fi nanciar-contabilitate.

- Inspector, clasa I, gradul profesional asistent, în cadrul compartimentului agricol, fond funciar şi urbanism.

- Inspector, clasa I, gradul profesional asistent, în cadrul compartimentului asistență socială şi stare civilă.

Concursul va avea loc în data de 17 decembrie 2018, ora 10,00 – proba scrisă, în data de 19 decembrie 2018, ora 10,00 – interviul, ambele probe se vor desfășura la sediul institiuţiei.

Dosarele de înscriere se depun la sediul Primăriei comunei Davidești în termen de 20 zile lucrătoare de la data publicării anunțului.

Bibliografi a și actele necesare pentru dosarul de înscriere se pot obține la numărul de telefon 0248/298024, e-mail: primaria_davi-desti@yahoo.com, fi ind afi șate la sediul instituției.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

Pe 9 noiembrie, la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” din Pitești a avut loc Conferința de încheiere a proiectului de mobilitate ERASMUS+, cu titlul „Experiență europeană în for-marea elevilor din domeniul fabricarea produselor din lemn”, numărul de referință 2017-1-RO01-KA102-036291, coordonat de către prof. Elena Ionescu. Acțiunea a făcut parte din planul de diseminare a proiectului, fi ind înscris, în același timp, în cadrul Săptămânii Europene a competențelor profesi-onale, ediția a III-a, o inițiativă prin care Comisia Europeană dorește să sporească atractivitatea educației și formării profesionale.

La eveniment au participat reprezentanți ai ISJ Argeș, ai Asociației Producătorilor de Mobilă din România, ai Consiliului Local Pitești, precum și ai agenților economici par-teneri sociali ai liceului. Nu în ultimul rând, au fost prezenți reprezentanți ai unor unități de învățământ, școli gimnaziale și licee din Argeș.

Un moment emoționant a fost creat în des-chidere, prin realizarea unei sesiuni skype cu partenerii proiectului de la Centrul de Învățare Permanentă IPODOMI din Sa-lonic, Grecia. S-au afl at, astfel, în legătură directă managerul organizației, ing. Atha-nasios Sinanis, director Eleni Ioanna Sin-anis, tutorele - ing. Ntaoula Konstantina și participanții la mobilitate, elevii Nițu Ga-briel-Marius, Niculae Monica-Oana, Găucă Denisa-Floriana, Aldescu Ștefan-Răzvan, Guțu Radu-Valentin, Neagoe Teodor-Adri-an, Bibicu Maria-Andreea, Albu Cătălina-Aurelia, Voinea Ramona-Georgiana, Feraru Cătălina-Gheorghița, Măndiță Liviu-Ștefan, Petrică Vasilica-Nicoleta, Popescu Bogdana-Elena, Drăghici Oana-Cătălina, Despa Con-stantina-Antonia.

Au fost aduse aprecieri grupului de participanți și profesorilor însoțitori pentru modul în care au tratat stagiul de instruire practică, fi ind adresate mulțumiri echipei de proiect și conducerii liceului. De asemenea, coordonatorul proiectului, prof. ing. Elena

Ionescu, care a fost sufl etul și motorul acestei acțiuni, a adresat mulțumiri echipei de lucru de la IPODOMI pentru reușita stagiului de formare și diversitatea activităților culturale, care au marcat întregul grup.

Dezvoltare a competențelor profesionale pentru 15 elevi

Programul zilei a continuat cu prezentarea de către coordonatorul proiectului a modului de implementare de către Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” Pitești. Proiectul a vizat formarea profesională (VET), fi ind fi nanțat prin programul Uniunii Europe-ne, valoarea grantului fi ind de 30.710 euro. Perioada de implementare a proiectului este 1.09.2017 - 30.11.2018, iar mobilitatea pro-priu-zisă la Salonic a avut loc în perioada 19-30 martie 2018.

Scopul acestui proiect a fost „dezvoltarea competențelor profesionale în context euro-pean pentru 15 elevi, domeniul fabricarea produselor din lemn, prin activități de for-mare într-un mediu organizat pe parcursul a 12 zile, care să le ofere posibilitatea integrării pe piața muncii”.

Grupul-țintă al proiectului a fost constituit din: 5 elevi de clasa a XI-a, nivel liceal, cali-fi carea „Tehnician designer mobilă și amena-jări interioare”; 7 elevi de clasa a X-a, nivel liceal, califi carea „Tehnician proiectant pro-duse fi nite din lemn”; 3 elevi de clasa a X-a

învățământ profesional, califi carea „Tâm-plar universal”. Managementul proiectului a constat în: lansarea proiectului, selecția participanților, pregătirea pedagogică, ling-vistică și culturală înainte de participarea la stagiul de instruire practică, parcurgerea pro-gramului de formare din timpul mobilității în Salonic, evaluarea rezultatelor învățării, închiderea proiectului.

Mobilitatea propriu-zisă a cuprins un program de formare prin repartizarea participanților la fi rme grecești (EUROCO, KPS GROUP, RYTMOS, INFOWOOD, BOZINIS, NICOLAIDIS MACHINES, OIKONOMIDIS BROS) și desfășurarea unor activități de instruire practică, în acord cu standardele de califi care.

Competențele dobândite în urma mobilității au infl uențat în mod pozitiv pregătirea profe-sională a participanților, comportamentul și atitudinea față de muncă, oferind șanse mai mari la inserția pe piața muncii, considera-tă o prioritate a învățământului profesional și tehnic, respectiv a Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuși” Pitești, benefi ciarul proiectului.

Oferind o oportunitate pentru crearea unui schimb de experiențe la nivel european, mobilitatea elevilor a venit în întâmpinarea nevoilor participanților, și anume oferirea de experiențe de lucru în context european, îmbunătățirea nivelului de competențe pro-

fesionale, consolidarea cooperării în dome-niul muncii prin promovarea lucrului în echipă, dezvoltarea competențelor lingvis-tice, a creativității și a comunicării. Progra-mul a oferit ca un plus de valoare formarea deprinderilor de a valorifi ca lemnul de mici dimensiuni, deșeurile rezultate în urma pro-ceselor de fabricație. Alături de dezvoltarea tehnico-profesională a elevilor, proiectul a oferit posibilitatea îmbunătățirii relațiilor interumane între participanții la mobilitate, precum și cu persoanele cu care au intrat în contact.

Activitățile de instruire practică au fost completate cu un program cultural, care a oferit prilejul vizitării unor obiective precum: Castelul Bizantin, Biserica „Sf. Dimitrie”, Mănăstirea „Sf. Sofi a”, biserică bizantină, Centrul istoric „Arcul lui Galeriu”, Rotonda, statuia lui Alexandru cel Mare, Piața „Aris-totelus”, „Turnul alb” -Muzeul Bizantin, simbolul Salonicului, mormintele regale de la Vergina.

În urma evaluării participanților la mobili-tate, fi ecărui elev i-a fost acordat Certifi catul de Mobilitate Europass, care atestă rezulta-tele învățării cuprinse în acordul de învățare semnat anterior de către fi ecare participant. Perioada de mobilitate a fost recunoscută și certifi cată de către cele două instituții parte-nere în proiect.

Proiectul de mobilitate reprezintă un mijloc pentru dezvoltarea instituțională și creșterea calității serviciilor de formare profesională oferite prin: creșterea prestigiului școlii, po-pularizarea experiențelor de bune practici dobândite în urma mobilității, atragerea de viitori elevi în clasele a IX-a, oferirea pe piața muncii de lucrători în lemn cu experiență în companii europene, de tineri cu atitudine responsabilă față de materia primă lemnoasă, prin reutilizarea și reciclarea deșeurilor din lemn.

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” Pitești, benefi ciarul proiectului ERAS-MUS+, își propune în continuare să ofere un acces sporit la oportunitățile de învățare, pre-cum și să încurajeze mobilitățile pentru elevi și personalul didactic. A.C.

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” din Piteşti, conferinţă de încheiere a proiectului de mobilitate ERASMUS+„Experienţă europeană în formarea elevilor din domeniul fabricarea produselor din lemn”

Ionescu care a fost sufletul și motorul acestei

O piteșteancă reprezintă România la „Miss Supranațional 2018”, un concurs de frumusețe care va avea loc în Polonia. Perioada de cantonament începe la sfârșitul acestei săptămâni, în data de 18 noiembrie. Probele concursului se vor termina pe 7 decembrie, atunci când va fi aleasă câștigătoarea. România este reprezentată de Andreea Coman, o frumoasă piteșteancă în vârstă de 25 de ani, care a fost aleasă dintre 29 de tinere în cadrul fi nalei naționale din 8 septembrie.

Antrenament zilnic la sală Am vorbit cu Andreea despre probele concursului. În-

treaga perioadă de cantonament este un concurs în sine. „Vom avea diverse probe în urma cărora vom fi evaluate, printre care proba costumului de baie, proba de talent. Sun-tem jurizate în funcție de fi ecare activitate a noastră. Va fi și o licitație, în cadrul căreia fi ecare concurentă va aduce un obiect tradițional, iar banii vor fi donați cu scop cari-tabil. Mă gândeam să aduc una dintre măștile tradiționale românești. Sunt mai inedite. Proba de talent este opțională, nu am optat pentru ea”, povestește Andreea.

Aceasta se pregătește intens pentru competiția din Polo-nia și face zilnic coregrafi i artistice cu o balerină profesi-onistă din România, întrucât, spune ea, mimica și gestica sunt foarte importante în acest concurs. Pentru a fi în formă maximă în săptămânile următoare, Andreea a ținut o die-tă de detoxifi ere, bazată mai mult pe sucuri, salate și supe. Antrenamentul fi zic este, de asemenea, important. Astfel, aproape zilnic, Andreea a mers la sală, unde a fost ajutată de un antrenor personal. Pentru promovare, Andreea a fost protagonista unui videoclip fi lmat în zone pitorești ale țării noastre, la Moeciu, și chiar în Pitești, pe cărările Pădurii Trivale.

În urma cantonamentului, în seara fi nală, vor fi desemna-te 25 de fete, iar a 25-a va fi aleasă pe baza unui vot online. Peste 80 de țări participă în acest concurs.

Toate activitățile vor începe de la prima oră a dimineții, de aceea, Andreea are un program de somn stabil. „Încerc să mă culc și să mă trezesc cât mai devreme, pentru că, pe parcursul cantonamentului, la 7 dimineața trebuie să fi m pregătite, îmbrăcate frumos și gata pentru activitățile ce vor urma”, mărturisește Andreea. În cadrul competiției nu o să

fi e ofi cial un discurs, însă cele cinci fi naliste alese trebuie să răspundă la o întrebare în circa un minut. Juriul va fi format din personalități în domeniu.

Ediția concursului „Miss Supranaţional” din acest an este una aniversară. Se împlinesc zece ani de când acest concurs a fost înfi ințat. Cu această ocazie, vor fi prezente toate fos-tele câștigătoare ale competiției. „O să fi e o ediție mai spec-taculoasă în acest an. Ei au insistat foarte mult pe costumul tradițional. Am avut norocul și onoarea să vorbesc cu Liza Panait (designer, n. red.), care a acceptat cu tot dragul să îmi asigure costumul național. Este vorba de mireasa colecției, piesa de rezistență, un albastru de Voroneț, o rochie lungă, lucrată manual și brodată cu niște motive tradiționale. Este foarte frumoasă. O astfel de selecție națională îți aduce alte oportunități de colaborare, mă refer la designerii care vor să îmi fi e alături în acest proiect. Am nume mari alături de mine, precum Liza Panait, Cătălin Botezatu, Atelier Pri-vado Dress din Republica Moldova, Iza van Dee, dar și un designer foarte important din Pitești: Ivre Concept. Pot să spun că sunt în prima linie a designerilor din România”, adaugă Andreea.

Andreea Coman intră în cantonament pentru fi nala din PoloniaA d C i t ă î t t

O piteşteancă reprezintă România la concursul internaţional Miss Supranaţional 2018

Cunoscutul designerLiza Panait îi asigurăcostumul național pentru una dintre probele-cheie ale concursului

g

Secretul frumuseții: încrederea în sine

Andreea Coman iubește ceea ce face și este conștientă

de responsabilitatea pe care o are, aceea de a reprezenta

propria țară la unul dintre cele mai cunoscute concur-

suri de frumusețe.„Mi-am dorit de mică să reprezint România la un

concurs de Miss. Poate când am văzut primul con-

curs de Miss, la 15 ani, percepeam lucrurile altfel, dar

acum mi-am dat seama că e mai mult de atât, că într-

un concurs de Miss se caută un adevărat ambasador,

o voce puternică pentru România, care să reprezinte

organizația care acordă Titlul de „Miss Supranaţional”.

Acesta e cel mai important lucru de care avem nevoie

acum, un ambasador puternic, care să ducă o fărâmă

din România și peste hotare”, încheie Andreea Coman.

La fi nal, am rugat-o pe Andreea să ne împărtășească

un secret al frumuseții sale. Modestă, aceasta a spus:

„Cred că cel mai important e să ai încredere în tine,

apoi frumusețea vine de la sine”. Mari Tudor

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

TBM LIGHT, partener autorizat Electromagnetica, vă oferă soluţia: corpuri de iluminat cu LED, fără emisii ultraviolete,

pornire instantanee, peste 50.000 de ore de funcţionare, fără mentenanţă

Am deschis show-room TBM LIGHT în Piteşti, zona autostradă, unde găsiţi

toată gama de corpuri de iluminat cu LED pentru uz casnic, birouri, sectoarele industrial,

public şi perimetral.

TBM LIGHT vă oferă cele mai bune soluţii de iluminat! Pentru comenzi: www.tbmlight.ro sau 0730 088 705.

VREŢI SĂ ECONOMISIŢI VREŢI SĂ ECONOMISIŢI

CU PÂNĂ LA CU PÂNĂ LA 80% 80% ENERGIE ELECTRICĂ? ENERGIE ELECTRICĂ?

Primăria comunei Izvoru, având sediul în strada Principală, nr. 138, judeţul Argeș, locali-tatea Izvoru, titular al planului/programului “Amenajament pastoral pentru pajiștile din comuna Izvoru”, anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de obținere a avizului de mediu pentru planul/programul menționat și declanșarea etapei de înca-drare.

Prima versiune a planului/programului poate fi consultată la sediul Agenţiei pentru Protec-ţia Mediului Argeș, din localitatea Pitești, str. Egalităţii, nr. 50A, jud. Argeș, de luni până joi între orele 09:00 - 11:00.

Observaţii/comentarii și sugestii se primesc în scris la sediul APM Argeș, în termen de 15 zile de la data publicării anunţului.

Fetițele de la „Olympic Gym” Argeș-Pitești au participat în zilele de 10 și 11 noiembrie, la Trofeul Balcanic „Femi-Sport” 2018, desfășurat la Buzău, în Sala de Sport Romeo Iamandi. Dintre acestea, 25 sunt de la Pitești, 5 de la Mioveni și 4 de la Curtea de Argeș. Ele se antrenează la gimnastică și balet cu instructoarea Nicoleta Andrei, în ca-

drul Centrului Cultural Pitești. Gim-nastele noastre au câștigat Trofeul bal-canic „Gimnasta de Aur” la Secțiunea Gimnastică Ritmică, Trofeul balcanic „Gimnasta de Aur” la Secțiunea Gim-nastică Aerobică și Cupa României, pentru cea mai bună medie din con-curs. A.C.

„Olympic Gym” Argeş-Piteşti a câştigat Cupa României la Trofeul Balcanic „Femi-Sport” 2018

Jurnalul de Argeş, invitat la un seminar Freedom House

Freedom House România continuă proiectul dedicat jurnaliștilor din presa locală și centrală, „Cohesion Policy: Better Understanding, Re-porting, Dissemination”, cofi nanțat de Comisia Europeană prin DG Regio. La sfârșitul săptămânii tre-cute a avut loc al doilea seminar de pregătire pentru participanții în proiect, jurnaliști din presa locală și centrală, care au scris deja peste 60 dintr-un total de peste 300 de articole menite să arate publicului ce se întâmplă în România cu banii primiți în calitate de stat membru al Uniunii Europene, articole pu-blicate pe platforma inovatoare de presă PressHub, în secțiunea www.PressHub.ro/BaniEuropeni, și în publicațiile partenere. Partenerii proiectului sunt: RFI - Radio Fran-ce Internationale România, Transil-vania Reporter (Cluj-Napoca), Ga-zeta de Sud (Craiova), Viața Liberă (Galați) și Ziarul de Iași. Jurnalul de Argeș este una dintre publicațiile partenere, alături de Banatul Azi, Info Sud-Est, Gazeta de Dimineață, Inroman.ro, Liber în Teleorman, Vrancea24, Cluj Today, Obiectiv - Vocea Brăilei, Arad24.net, Jurnalul Văii Jiului, Zi de Zi, Express de Ba-nat, Harghita Nepe, Monitorul de Suceava, Revista 22, Transilvania Business. Finanțator: Comisia Eu-ropeană, prin DG Regio. I.M.

Zilele acestea, Consiliul Județean Argeș a fi nalizat două noi lucrări de infrastructură rutieră. Astfel, au fost încheiate lucrările la podul de la Ursoaia, din comuna Cotmeana, dar și asfaltarea a 2,7 kilometri de drum județean pe DJ 703E, Cotmeana - Poiana Lacului.

Valoarea investiției pentru noul pod con-struit pe DJ 704E, sat Ursoaia, comuna Cotmeana, a fost de 290.000 lei (TVA in-clusă). Este vorba de un pod în lungime de 19 metri, construit pe structură tip tubo-sider, care a înlocuit un podeț ce era con-struit din țevi. Zona, fi ind una inundabilă și din cauza capacității mici a vechiului pod, era supusă calamităților naturale.

Tot acum s-a fi nalizat și asfaltarea a 2,7 kilometri de drum județean pe DJ 703A Cotmeana - Poiana Lacului. Lucrarea a fost realizată de Regia Autonomă de Dru-

muri Județene Argeș, afl ată în subordinea Consiliului Județen Argeș, iar investiția s-a ridicat la 1.300.000 lei (TVA inclu-să). Materia primă, asfaltul, a fost produs de stația de asfalt a regiei, de la Căteasca. Drumul face legătura între două drumuri naționale, Pitești - Râmnicu Vâlcea și Pitești - Drăgășani.

Acestea completează seria investițiilor în infrastructură realizate de CJ Argeș, pre-cum drumurile județene Stoenești - Dra-goslavele, Costești - Bradu (Pârvu Roșu) sau drumul de la Negrași.

În perioada iunie 2016 - august 2018, Re-gia Autonomă de Drumuri Județene Argeș, regie a Consiliului Județean Argeș, a efec-tuat lucrări constând în îmbrăcăminte bi-tuminoasă ușoară, covoare bituminoase și reparații asfaltice pe 680 de kilometri de drumuri județene.

M.S.

Două noi lucrări de infrastructură fi nalizate de CJ Argeş

Anul 2017 s-a evidenţiat în Muscel și prin câteva cazuri cu poliţiști prinși la mijloc, situaţiile confl ictuale apărute între aceș-tia și civili fi ind destul de mediatizate. Și cum să fi e altfel, când doar în câteva luni procurorii primiseră spre soluţionare nu mai puţin de zece dosare de ultraj. Poate cel mai cunoscut a fost cazul din Gămă-cești-Berevoești, din mai 2017, în care doi poliţiști s-au confruntat cu familia Nechifor, evenimentul atrăgând în zonă și mascaţii, și conducerea Inspectoratuluid e Poliţie al Judeţului Argeș. Mai mult, până și ministrul Administraţiei și Internelor, Carmen Dan, a afl at despre cele întâmplate, fi ind invocată agresarea oamenilor legii, pe de o parte, dar și comportarea abuzivă, pe de altă parte.

Unul dintre personajele principale ale cazului de atunci, Victor Nechifor, a dat mai multe lupte cu autorităţile, de la contestarea unor amenzi pentru circulaţie la suportarea cererilor de anulare a unor contracte încheiate cu Primăria Berevoești. Iar tocmai din cauza arendării unui teren al comu-nei i s-a tras. Luna trecută, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Pitești au dispus trimiterea sa în judecată pentru săvârșirea infrac-ţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau com-plete pentru obţinerea de fonduri europene prin intermediul Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură.

În rechizitoriu se suţine faptul că fermierul be-revoeștean a solicitat la APIA cereri de sprijin pe suprafaţă aferente campaniilor 2012, 2013, 2014, folosind documente false sau inexacte, pe baza cărora ar fi obţinut subvenţii în sumă totală de

673.640 lei. Luna trecută s-a dispus începerea ju-decăţii cauzei la Tribunalul Argeș, primul termen a fost fi xat pentru fi nalul acestei luni, iar asupra mai multor bunuri ale lui Victor Nechifor s-a in-stituit sechestru asigurător.

Executat şi pentru un teren din AlbeştiNechifor se confruntă în prezent și cu conse-

cinţele altui caz în care el a folosit un teren în arendă, de data acesta proprietarul fi ind o per-soană fi zică. El a folosit pământul din Albeștii de Muscel al unei bucureștence și s-a trezit somat de aceasta să îi plătească pentru folosinţa terenului. Cum fermierul nu a reacţionat favorabil, s-a ajuns la instanţă, iar acum la executare silită. Potrivit instanţei, datoria lui Victor Nechifor către Paula Ana Vasiliad este de 5.445 euro (sumă aferentă anului 2015), iar în atenţia executorului a intrat o

fâneaţă de 10.000 mp situată în extravilanul co-munei Berevoești.

15 dosare de ultraj în 2018Potrivit informaţiilor primite de la Parchetul de

pe lângă Judecătoria Câmpulung, în cursul aces-tui an au fost înregistrate 15 dosare de ultraj. Au fost fi nalizate 13 asemenea cauze având ca situaţie premisă această infracţiune. Doar în trei cazuri s-a ajuns în instanţă, două dintre ele în urma încheie-rii de către cei acuzaţi a acordului de recunoaștere a vinovăţiei. În rest, în cinci dosare s-a renunţat la urmărirea penală, considerându-se că nu există interes public pentru cercetarea faptelor, iar în alte cinci magistraţii au emis ordonanţe de clasare din cauza inexistenţei faptei sau a formei de vinovăţie cerută de lege pentru a exista infracţiune.

Cătălin Ion Butoiu

Fermierul din Berevoeşti acuzat de ultraj anul trecut este judecat pentru fapte de corupţie

Licenţa în limbajul mimico-gestual la UPIT, amânată pentru anul următor

Conform preotului Con-stantin Onu, Universitatea din Pitești face toate demer-surile necesare ca în anul 2019-2020 programul de licență în limbajul mimico-gestual să fi e instaurat. Tot el mai spune că, în cadrul Facultății de Teologie, există un modul din 1999, iar din anul 2010 un master.

Motivul principal al amâ-nării pentru anul viitor ar fi faptul că demersurile la ARACIS nu au fost încheia-te la timp.

În ciuda lipsei unei licențe în limbajul mimico-gestual, se desfășoară în Universi-tatea din Pitești un master dedicat acestei ramuri. În fi ecare an se înscriu între 25-30 de studenți surzi sau doar parțial, fi ind printre puținii care vin să se formeze, pe când cei mai mulți sunt persoanele fără probleme de auz.

Persoanelor surde li se pre-dă limbajul mimico-gestual laic un semestru și religios un altul. Surzii fac gramati-ca în limbaj-mimico gestual românesc și mai fac cor și în limbaj mimico-gestual.

Andreea Giulea, Marian Niţescu

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Izabela Moiceanu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Deputatul PNL de Argeș Dănuț Bica susține că într-un document ofi cial, trans-mis recent de Ministerul Finanțelor Publice către Par-lament, Guvernul PSD-ALDE a recunoscut că, de la înce-putul anului 2017, de când a preluat puterea, a îngropat România în datorii de zeci de miliarde de euro.

Dănuț Bica: ”Dacă anul trecut guvernanții s-au împrumutat cu peste 35 miliarde de lei, în acest an, numai în primele nouă luni, au împrumutat peste 45 miliarde de lei și urmează să mai contracteze, până la sfârșitul lunii decembrie, împrumuturi de peste 10 miliarde de lei. În total, în mai puțin de doi ani, Ministerul Finanțelor Publi-ce a împrumutat, din țară sau din străinătate, peste 20 miliarde de euro și, tot în ultimii doi ani, a plă-tit dobânzi de peste 22 miliarde de lei. Altfel spus, în numai doi ani, coaliția PSD-ALDE a împrumu-tat, în contul fi ecărui român, pes-te 4.600 de lei. Oricare cetățean onest, când afl ă aceste cifre, rămâ-ne mut de uimire și, pe bună drep-tate, se întreabă dacă țara noastră a intrat în criză economică sau este doar foarte prost guvernată. Răspunsul îl cunoaștem cu toții: România a fost condusă în ultimii ani de cele mai incompetente gu-verne din istoria sa. Mai este puțin până la încheierea anului și, atunci când vom trage linie, vom con-stata că în 2018 am avut cel mai slab ritm investițional din ultimii 15 ani. A confi rmat acest lucru Fondul Monetar Internațional, dar și Comisia Europeană, prin vocea doamnei Corina Crețu, comisar european pentru Politica

Regională. Este strigător la cer ca peste 32 miliarde de euro să stea nefolosite la Bruxelles, deoarece Guvernul nu știe, nu poate și nu vrea să-i aducă în România. Pe de altă parte, același Guvern se îm-prumută în contul românilor cu miliarde de euro în fi ecare lună, la care vor trebui să fi e plătite do-bânzi usturătoare în prezent și în viitor. Concluzia este clară: echi-pa Dragnea-Vâlcov-Dăncilă și-a dovedit pe deplin incompetența și trebuie să-și facă de urgență ba-gajele. Partidul Național Liberal a identifi cat soluții și s-a angajat ca, atunci când va ajunge la guverna-re, să facă din absorbția în totalita-te a fondurilor europene un motor pentru modernizarea țării, acestea urmând a fi direcționate cu pre-cădere către proiectele prioritare pentru România: infrastructura de transport, sistemele de utilități publice, spitalele și rețeaua școlară. Aceste fonduri se afl ă la dispoziția românilor, tot ce ne trebuie fi ind un guvern care să vrea și să știe să le acceseze”. Marius Ionel

Dănuţ Bica, deputat PNL de Argeş:„România a fost condusă în ultimii ani de cele mai incompetente guverne din istoria sa”

Centru Multifuncţional Integrat pentru Servicii Sociale la Topoloveni

Pe 7 noiembrie, consilierii locali din Topoloveni s-au întâlnit în ședință de îndată a Consiliului Local Topoloveni. Au fost analiza-te și aprobate mai multe proiecte de hotărâri, unul dintre cele mai importante fi ind cel legat de implementarea proiectului ”Centru Multifuncțional Integrat pentru Servicii Sociale Topoloveni. S-a aprobat, de asemenea, oferta de preț pentru reparații asfalt strada Zăvoiului din orașul Topoloveni, precum și pentru executarea lucră-rilor de reparații. D.G.

Începând de anul vii-tor, salariul minim va fi diferențiat în funcție de studii, anunță ALDE Argeș. Măsura a fost aprobată deja de către Guvern și ar urma să intre în vigoare pe 1 decembrie, însă ar fi aplicată din luna ianuarie a anului viitor. Astfel, din 2019, salariul minim va fi de 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare și pen-tru cei care au minimum 15 ani vechime.

„În ciuda tuturor controverse-lor iscate în jurul acestei măsuri, un salariu mai mare pentru cei care au investit mai mult timp și bani în propria pregătire este o chestiune ce ține de normali-tate. Înțelegem reticența oame-nilor de afaceri, întrucât plata unor salarii mai mari presupune și o bază mai mare de impozita-re. Pe de altă parte, un angajat plătit mai aproape de adevăr, de ceea ce se câștigă și în alte state europene, înseamnă un angajat mai determinat să aducă plus valoare în fi rmă. Altfel, ris-căm să rămânem cu un defi cit de forță de muncă și mai mare decât cel din prezent. Trebuie creat un echilibru între dorința

legitimă de a obține profi t a me-diului de afaceri și necesitatea angajaților de a obține niște ve-nituri care să le acopere măcar strictul necesar", a declarat Si-mona Brătulescu, președinte al ALDE Argeș.

M.T.

Simona Brătulescu: „Un salariu mai mare pentru cei care au investit mai mult timp şi bani în propria pregătire este o chestiune ce ţine de normalitate”

Săptămâna viitoare, la Bascov se va inaugura monumentul dedicat Unirii

Vineri, 23 noiembrie, la ora 14 va avea loc inaugurarea monumentului istoric realizat în centrul comunei Bascov, cu ocazia Centenarului, o investiție nouă, care are ca sursă de fi nanțare atât bu-getul local, cât și bugetul Ministerului Culturii, fi ind analizată și aprobată de către comisia de heraldică. Monumentul care urmează a fi amplasat în aceste zile în centrul comunei Bascov va fi sfi nțit de un sobor de preoți din localitate, în frunte cu ÎPS Calinic, care este așteptat de enoriași, la eveniment fi ind invitate ofi cialitățile județului, dar și un secretar de stat de la Ministerul Apărării și un reprezentant al Ministerului Culturii. După sfi nțirea monumentului și aprin-derea Flăcării centenarului va avea loc un spectacol dedicat acestui eveniment la Casa de Cultură, unde vor urca pe scenă artiști locali și din Republica Mol-dova, la Bascov fi ind invitată o delegație din localitatea Cimișeni, cu care Basco-vul este înfrățit, cât și o delegație din Ita-lia. „Eșarfa păcii”, produsul unui proiect comun România-Italia, va fi prezentată, de asemenea, de elevii Școlii Bascov.

A.C.

Etnologul Sorin Mazilescu a realizat al doilea fi lm docu-mentar despre sculptorul argeșean Ion Rodoș. Filmul a fost numit „Ionuț și Ion Rodoș, artiști ai lemnului” și a fost difuzat luni, 12 octom-brie, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș. În aceeași zi a fost vernisată expoziția retrospectivă „Meșteșuguri tradiționale românești în anul Cente-narului. Ion Rodoș, artist al lemnului”, care conține obiecte sculptate de meșterul Ion Rodoș; printre acestea se afl ă și „Cocoșul de Nucșoara”, furci cu motive tradiționale, icoane, dar și 100 de linguri. Pe aceste linguri apar sim-boluri folclorice ale binelui, răului, ispitei, credinței, chiar și chipul actorului Amza Pel-lea, dar și personaje precum Păcală sau Tândală. Această expoziție se va afl a în holul central al bibliotecii timp de o săptămână.

Filmul închinat sculptorului Ion Rodoș are o durată de 12 minute. Este o producție la care s-a lucrat timp de doi ani și în care apare și Ionuț, fi ul sculptorului. „Filmul era gata de anul trecut, dar am așteptat să vedem ce mai lucrează meșterul”, ne-a spus realizatorul fi lmului, So-rin Mazilescu. Transmiterea artei, a meșteșugului de la tată la fi u este tema centrală a fi lmului. Sculpto-rul Ion Rodoș prezintă, în fi lm, tehnica de lucru, materialele din care realizează obiectele. Acesta

folosește drept inspirație natura, faptele istorice, folclorul. Tot în fi lm, Ionuț vorbește despre pasiu-nea pentru sculptat, transmisă de tatăl său încă de când avea șase ani, atunci când a realizat din lemn un Moș Crăciun.

Sorin Mazilescu, realizato-rul fi lmului, ne-a vorbit despre importanța acestui documentar: „Este dorință mea de a arăta valoa-rea meșterului și a obiectelor sale, să îi determin pe tineri să creadă că se poate câștiga și trăi din arta tră-săturilor în lemn. Nu toți vor putea face o facultate, dar pot să vină și să îmbrățișeze o meserie. Noi ară-tăm viabilitatea unei meserii și fap-tul că îți poți întreține familia din așa ceva”.

Acesta este cel de-al doilea fi lm în-chinat meșterului Rodoș, originar din comuna argeșeană Nucșoara. Primul fi lm, realizat în 2010, tot de Sorin Mazilescu, a avut succes imediat asupra publicului din Ro-mânia și din străinătate. Sorin Ma-zilescu, lector universitar doctor la Universitatea din Pitești, a realizat șapte fi lme dedicate meșterilor po-pulari și toate sunt câștigătoare de premii.

Sculptorul Ion Rodoș este mem-bru al A.A.T.R., adică Academia Artelor Tradiționale din Româ-nia, și le predă copiilor din Corbi și Țițești tainele meșteșugului său. Sculptura este ocupația centra-lă a familiei Rodoș. Cunoscutul sculptor are trei copii și toți trei au înclinații artistice. Ionuț și Ghe-orghe, cei doi băieți, sculptează

de când erau mici, iar fata lui Ion Rodoș, Andreea, este înzestrată mai deosebit în tehnica pictu-rii. „Meșterul Ion Rodoș pictea-ză dumnezeiește. Toate formele sculptate sunt mai întâi desenate. I-a învățat și pe copii”, povestește Sorin Mazilescu.

În vârstă de 62 de ani, meșterul este cunoscut peste hotare pentru lingurile sale pe care sunt scrije-lite povești, pentru furcile la care lucrează chiar și o săptămână, dar și pentru Cocoșul de Nucșoara, un alt obiect demn de apreciat, care a devenit rapid simbolul comunei Nucșoara.

Mari Tudor

Un fi lm despre sculptorul Ion Rodoş, realizat de un cunoscut argeşean

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1270 (14 - 20 noiembrie 2018)

Divele Ștefăneștiului, Lavinia Năstase și Ioana Jenica Dumitru, la Cannes, făcându-se de cancan.

Vai, Lavi, câți papa-razzi au venit să vadă două panarame ca noi! Dar unde suntem, de fapt? Pe covorul roșu sau în Cartierul Roșu?

Vicele Ion Mânzână, bătând șaua să priceapă și iepele din Argeș care îi mâncau din palmă lui Neacșu, ba chiar voiau să schimbe împreună și un prefect.

Da, m-am întâlnit cu viitor exclusul Marian Neacșu și l-am ajutat exact cât a ajutat și el Argeșul pe când

era secretar general al PSD. Adică deloc...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Zece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 14-20 noiem-

brie 2018. Primul sărbătorit, pe 14 noiembrie, este George Caval, președintele Came-rei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș. Pe 15 noiembrie vor închina o cupă de șampanie dr. Radu Laurenţiu de la Spitalul Militar Pitești și Cornel Ionică, primarul municipiului Pitești. Pe 16 noiembrie va da de băut Nicolae Diaconu, consilier local la Curtea de Argeș, iar pe 17 noiembrie va primi felicitările cuvenite Marian Ibric, primarul comunei Leordeni. Pe 18 noiembrie se vor afl a în centrul atenției omul de afaceri Benone Lazăr, directorul Manuel Rotaru de la SC Publitrans SA și dr. Cătă-lin Cârstoiu de la Spitalul Universitar București. Pe 19 noiembrie va sărbători poetul Mircea Bârsilă, iar pe 20 noiembrie va primi felicitările cuvenite Marius Postelni-cescu, consilier județean PNL. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Cornel Ionică Manuel Rotaru Marius Postelnicescu

O câmpulungeancă, la Săptămâna Modei de la Atena

După participarea la Paris Fashion Week la fi nalul lunii septembrie, “Flori de ie” a ajuns zilele trecute și în Grecia, la exclusi-vista prezentare de modă de la Atena. Cos-tumele create sub brandul iniţiat și promo-vat de câmpulungeanca Cristina Chiriac au fost apreciate de cei care au asistat la Athens Xclusive Designers Week în special datorită motivelor inspirate din costumele populare românești autentice.

“Flori de ie” a făcut în acest an turul Pă-mântului, ia românească fi ind admirată în cadrul mai multor prezentări de modă. Cea care a relansat într-o modalitate mo-dernă de expunere costumul popular este Cristina Chiriac, președinta Asociaţiei Antreprenorilor din România. În acest an, musceleanca a fost făcută Cetăţean de onoare al municipiului Câmpulung.

C.I.B.