7/25/2019 Rezumatul Tezei de Dr

1/5

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT cu titlul:

PARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND

INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DE LUARE SI DARE DE

MITA

elaboata !e !o"#ul G$ERASIM ANDREI i# %e!eea obti#eii titlului

&tii#ti'ic !e !octo i# !e(t

Teza de doctorat elaborata de domnul GHERASIM ANDREI este

structurata intr-o conceptie unitara si intr-o succesiune logica, in sapte

capitole cu mai multe sectiuni, reusind sa surprinda segmenteleproblematicii pe care o ridica enomenul inractional in domeniului

coruptiei!

I! Astel, in primul capitol autorul realizeaza o prezentare elaborata a

e"olutiei incriminarii coruptiei, insistand asupra interpretarii #uridice a

enomenului ce surprinde coruptia ca un concept prioritar normati" reeritor

la transgresiunea ilegala a normelor reeritoare la indatoririle unctionarului

public, agentilor economici sau persoanelor care eectueaza dierite

operatiuni inanciare sau bancare! $onotatiile sociologice sunt e"identiate tot in cadrul primului capitol

unde autorul descrie coruptia ca pe un enomen ce include ansamblul

acti"itatilor ilicite si ilegitime realizate de di"erse grupuri si organizatii

%publice si pri"ate& si de di"ersi indi"izi cu unctii de conducere sau care

e'ercita un rol public, in scopul obtinerii unor a"anta#e materiale sau morale

sau a unui status social superior prin utilizarea unor orme de constrangere,

santa#, inselaciune, mituire si intimidare! Tot in acest conte't doctorandul

subliniaza comple'itatea coruptiei ce nu inseamna doar luare si dare de mita

ci inglobeaza o intreaga retea %ormala si inormala& de indi"izi, grupuri si

organizatii intre care e'ista relatii de complicitate, tainuire si acoperirereciproca!

Trebuie mentionat ca un aspect important pentru intelegerea enomenului

studiat in ansamblul sau il reprezinta si retrospecti"a incriminarii aptelor de

coruptie incepand cu (egea celor )II Table care pre"edea pedepsirea

#udecatorului sau arbitrului culpabil de coruptie, legile $alpurnia, $ornelia,

Ser"ilia, Acilia si Iulia repetundarum ce sanctionau drastic mituirea,

7/25/2019 Rezumatul Tezei de Dr

2/5

*rdonanta din +lois si cea din Moulins ce cuprindeau pedepse pentru

coruptie in ranta medie"ala pana la $odul penal rancez din ./ ce a

incriminat pentru prima data mituirea pasi"a!

0roblema legislatiei din Romania este abordata prin comparatie cu cea

din ranta, Italia, Spania si Germania, state cu e'perienta solida in

combaterea enomenului coruptiei si debuteaza cu comentarii pertinente

pri"ind dierentele reeritoare la coruptie dintre continutul $odului penal

roman din .12 si al celui rancez din ./! Analiza parcurge in continuare

noile reglementari pri"ind darea de mita si luarea de mita in $odul penal din

341 si modiicarile ulterioare sur"enite prin intrarea in "igoare a (egii

52.6377 si a decretului nr!55 din 8 iunie 31/ si in inal a urmatorului

$od penal din 313! Demersul acorda in aceasta parte a tezei o atentie

deosebita (egii 8. din . mai 5/// perceputa ca o reglementare cadru in

domeniul pre"enirii, combaterii si sanctionarii aptelor de coruptie,indierent de natura si gra"itatea acestora, de modalitatile si sectoarele in

care ele se sa"arsesc, sau de actul normati"e care le pre"ede!

II! $apitolele doi si trei reprezinta undamentul de drept material al tezei

si prin prezentarea clara a elementelor constituti"e ale celor doua inractiuni

autorul pregateste abordarea de specialitate din a doua parte!

III! $el de-al patrulea capitol al tezei contine o introducere ampla in

elementele metodologice generale de in"estigare criminalistica in cazul

inractiunilor de dare si luare de mita! Dupa o e"aluare comparata a

reglementarilor strict metodologice, autorul isi indreapta atentia asupra

principalelor probleme care ac obiectul probatiunii in cazul celor doua

inractiuni, precum9 calitatea subiectului acti", acti"itatea ilicita si scopul

acti"itatii inractionale, e'istenta constrangerii de a da mita, e'istenta

denuntului ormulat de persoana careia i s-au pretins bani ori alte oloase

necu"enite si anularea eectelor actelor inc:eiate! In acest capitol putem

remarca cu usurinta relectarea inluentelor sociologice si criminologice in

tema abordata, aspecte ce pregatesc abordarea de stricta specialitate din

partea a doua a tezei!

I;! $onstatarea inractiunii lagrante constituie obiectul celui de-al

cincilea capitol si reprezinta elementul declansator propriu-zis in acti"itatea

de urmarire penala in cazul celor doua inractiuni studiate! Remarcam atentia

autorului pentru clariicarea aspectelor de drept procesual circumscrise temei

abordate si rigurozitatea cu care sunt e'aminate etapele te:nico-tactice

7/25/2019 Rezumatul Tezei de Dr

3/5

speciice realizarii lagrantului %alcatuirea ec:ipei, pregatirea de capcane

criminalistice, stabilirea martorilor asistenti, supra"eg:erea locului in care

"a i surprins aptuitorul etc&!

;! In mod iresc, continuitatea anc:etei este surprinsa in capitolul urmator

in cadrul caruia putem regasi eloc"ent prezentate regulile metodologice de

eectuare a altor acte de urmarire penala speciice in"estigarii inractiunilor

de luare si dare de mita! Doctorandul ace reerire in prima parte a sectiunii I

la "aloarea probatorie a declaratiei, aducand in atentia noastra atat noile

reglementari pri"ind drepturile celui audiat cat si apsectele psi:ologice de

care anc:etatorul trebuie sa tina cont tocmai pentru a inlatura actori

obiecti"i si subiecti"i ce in mod natural pot distorsiona perceptia si denatura

"aloarea declaratiei! Deosebit de "aloroase sunt in acest conte't obser"atiile

autorului legate de regulile procedurale speciale de audiere precum si celepri"ind particularitatile psi:ologice ale in"inuitului sau inculpatului corelate

cu trasaturile de personalitate ale anc:etatorului! Tot aici identiicam generos

prezentate regulile reeritoare la planiicarea ascultarii, modul de

consemnare a declaratiilor si o bine"enita indi"idualizare a procedeelor de

ascultare in unctie de natura aptelor de coruptie %luare si dare de mita&!

Descrierea mi#loacelor te:nice de detectare a comportamentului simulate

denota o preocupare remarcabila a doctorandului si pentru aspectele de

noutate speciice te:nicii criminalistice, indispensabile in cercetarea unor

astel de inractiuni! Remarcam in aceste pasa#e e'plicatiile complete oerite

pri"ind indicatorii iziologici ai conduitei simulate ce pot i pusi in e"identa

cu a#utorul te:nicii poligra!

Audierea partii "atamate sau a denuntatorului reprezinta o alta acti"itate

bine conturata in cadrul acestei sectiuni si parcurge atat ascultarea in aza

relatarii libere cat si in cea a interogatoriului, pregatind astel caracterul

consensual al conruntarii ca metoda tactica criminalistica e'aminata in

continuarea capitolului!

0erc:ezitia, cu toate "ariantele sale de eectuare si dispunerea de

e'pertize #udiciare si constatari te:nico-stiintiice sunt ultimele doua tipuri

de acti"itati de urmarire penala prezentate amplu in cadrul acestui capitolatat de important pentru ansamblu demersului stiintiic!

;I! $el de-al saptelea capitol sporeste originalitatea intregului studiu si

contribuie in cea mai mare masura la indi"idualizarea "alorii stiintiice a

7/25/2019 Rezumatul Tezei de Dr

4/5

tezei prin prezentarea unor elemente de noutate pri"ind pre"enirea si

combaterea inractionalitatii in domeniul coruptiei!

Autorul remarca in debutul capitolului importanta demersului intreprins

de organizatiile nongu"ernamentale, care in ultima perioada, au reusit sa

depaseasca rontierele nationale adaugand o noua dimensiune politicilor

traditionale si au a#utat omenirea sa gaseasca noi orme de abordare a

problemelor globale! In acest sens considera "itala implicarea societatii

ci"ile in lupta impotri"a coruptiei si asocierii acesteia cu alte doua elemente

de baza9 gu"ernul si sectorul pri"at %comunitatea de aaceri&! Deosebit de

actuala si corecta este conceptia conirmata si in lucrarea de ata conorm

careia numai printr-o astel de asociere se poate realiza controlul cel mai

eicient asupra intereselor pri"ate care ar putea inter"eni si manipula

anumite stucturi de reprezentare politica! 0ledoaria pentru dinamica

implicare a societatii ci"ile in zonele in care nu a#unge gu"ernul si unde

ortele economiei de piata nu realizeaza rezultatele dorite conirma pozitiade mediere sociala airmata si in cadrul primelor doua capitole! Rolul de

catalizator al ec:ilibrului social pe care ar trebui sa-l e'ercite societatea

ci"ila ar elimina inegalitatile sociale in#uste produse de ortele de pe piata si

ar contribui, in opinia autorului, la instaurarea normelor etice si #uridice!

* alta problema actuala este "izata in continuarea capitolului si se reera

la "ointa politica in lupta impotri"a coruptiei! Mentinand conceptia

comunitara, autorul remarca inluenta beneica a comunitatii internationale

ce nu mai tolereaza olosirea in interes personal de catre elita politica a

resurselor destinate tarilor alate in ne"oie si sporirea e'igentelor pri"ind

responsabilitatea in administrarea ondurilor, concomitant cu o marire a

gradului de supra"eg:ere in acelasi sens! ;ointa politica este e'pusa notional

ca un concept ce se reera la intentia demonstrate si credibila a actorilor

politici %lideri alesi sau numiti& de a analiza cauzele sau eectele coruptiei in

mod sistematic!

In aceeasi nota originala analiza se ocupa in continuare de e'punerea

tipurilor si ni"elelor de coruptie %coruptie incidentala, coruptie sistematica si

coruptie sistemica& precum si a participantilor la actul de coruptie prezentati

clar intr-o sc:ema rele"anta! Rolul presei independente, al corpului electoral,

al inantelor publice si al sectorului pri"at reprezinta noi elemente cecontribuie la reairmarea ideii de "iziune intersociala abordata de autor in

cadrul acestei teze!

0rintre propunerile inspirate din aseasta ultima parte mai remarcam si

ideea aparitiei unei agentii anticoruptie ce ar trebui sa dispuna de un puternic

suport politic, resurse adec"ate pentru a pune in practica misiunea sa,

independenta politica si de actiune pentru a in"estiga c:iar si cele mai inalte

7/25/2019 Rezumatul Tezei de Dr

5/5

ni"ele ale gu"ernarii, acces la documente si posibilitatea interogarii

martorilor, un conducator de o integritate indubitabila! 0entru a contura cat

mai complet aceasta propunere sunt adaugate si cate"a strategii bine

concepute % de impunere, de pre"enire& ce implica si crearea unor noi

institutii si participarea opiniei publice, re"enind astel la componenta

sociala ce gu"erneaza intregul studiu!

;II! $oncluziile si bibliograia constituie inalul demersului stiintiic

parcurs in aceasta teza si au rolul de a indi"idualiza printr-o nota originala

intregul studiu, continand idei si opinii personale undamentate pe notiunile

si inormatiile e'aminate in cadrul lucrarii!