ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” Exemplar nr. __

Nr. _____ din ____________

Locotenent drd. DANIEL PÎSLARIU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: TERORISMUL CONTEMPORAN ÎN CONTEXTUL

GLOBALIZĂRII REPREZENTĂRILOR SOCIALE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel prof.univ.dr. DANIEL DUMITRU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în INFORMAŢII

și SECURITATE NAŢIONALĂ

BUCUREȘTI, 2018

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 25

CUPRINS

INTRODUCERE ..................................................................................................... 7

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE ALE FENOMENULUI TERORIST ....................... 19

1.1. Repere conceptuale ale terorismului .................................................... 20

1.1.1. Considerații științifice .................................................................... 21

1.1.2. Abordări din prisma cadrului legislativ ......................................... 27

1.1.3. Delimitări conceptuale ale terorismului ........................................ 30

1.2. Evoluția istorică a fenomenului terorist .............................................. 33

1.2.1. Terorismul pe perioada antichității ............................................... 35

1.2.2. Terorismul în epoca modernă ........................................................ 37

1.2.3. Terorismul în secolul al XIX-lea ................................................... 39

1.2.4. Terorismul la începutul secolului al XX-lea.................................. 41

1.2.5. Terorismul pe perioada Războiului Rece ...................................... 43

1.2.6. Terorismul contemporan ................................................................ 45

1.3. Perspective în evoluția fenomenului terorist ....................................... 49

CAPITOLUL 2

TERORISMUL CONTEMPORAN – AMENINȚARE ACUTĂ LA

ADRESA SECURITĂȚII ..................................................................................... 67

2.1. Clasificarea tipurilor de terorism în funcție de modurile de

manifestare ale acestuia .......................................................................... 67

2.1.1. Terorismul de sorginte fundamentalist etnic ................................. 72

2.1.2. Terorismul CBRN .......................................................................... 74

2.1.3. Ciber-terorismul ............................................................................. 77

2.1.4. Terorismul politic .......................................................................... 78

2.1.5. Terorismul de sorginte fundamentalist religios ............................. 81

2.2. Caracteristicile organizaționale ale terorismului contemporan ........ 85

2.2.1. Abordări preliminare ..................................................................... 86

2.2.2. Tipuri de structuri organizaționale ................................................ 88

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 25

2.2.3. Celula teroristă - element organizațional fundamental al

terorismului ............................................................................................................. 91

CAPITOLUL 3

ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE TERORISMULUI

CONTEMPORANT ȘI REPREZENTARĂRILE SOCIALE CA

PRODUS AL MASS-MEDIA ............................................................................... 95

3.1. Delimitări conceptuale, rolul și efectele reprezentărilor sociale ........ 96

3.2. Cauzele și scopurile organizațiilor teroriste contemporane ............ 108

3.2.1. Cauzele terorismului contemporan .............................................. 109

3.2.1.1. Cauze de natură psiho-socială .......................................... 109

3.2.1.2. Cauze de natură ideologică-religioasă ............................. 113

3.2.1.3. Cauze de natură politică ................................................... 116

3.2.2. Scopurile organizațiilor teroriste contemporane .......................... 118

3.3. Aspecte psiho-sociologice ale terorismului ................................... .... 121

3.3.1. Abordări psihologice ale terorismului ......................................... 121

3.3.2. Motivațiile fundamentale privind accederea către o grupare

teroristă .................................................................................................................. 124

3.3.3. Rolul ideologiilor în comportamentul teroriștilor ....................... 131

3.3.4. Experiențele de viață - Modalitate de înțelegere a

personalității teroristului ........................................................................................ 136

3.4. Motivațiile acțiunilor terorismului contemporan ............................. 138

3.4.1. Motivații politice .......................................................................... 139

3.4.2. Motivații naționalist-separatiste ................................................... 141

3.4.3. Motivații religioase ...................................................................... 142

3.4.4. Motivații sociale........................................................................... 143

CAPITOLUL 4

MASS-MEDIA - CENTRU DE PUTERE AL GLOBALIZĂRII ................... 147

4.1. Repere istorice ale comunicării în masă ............................................ 147

4.1.1. Aspecte preliminare ..................................................................... 148

4.1.2. Media tipărite ............................................................................... 150

4.1.3. Radiodifuziunea ........................................................................... 152

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 25

4.1.4. Televiziunea ................................................................................. 155

4.1.5. Internetul ...................................................................................... 159

4.2. Delimitări conceptuale ale mass-media .............................................. 161

4.3. Funcțiile mass-media ........................................................................... 166

4.3.1. Funcția de informare .................................................................... 169

4.3.2. Funcția de interpretare ................................................................. 173

4.3.3. Funcția de ,,legătură'' ................................................................... 174

4.3.4. Funcția de culturalizare ................................................................ 175

4.3.5. Funcția de divertisment ................................................................ 176

CAPITOLUL 5

CONSTRUCȚIA SOCIO-MEDIATICĂ A TERORISMULUI

CONTEMPORAN ............................................................................................... 183

5.1. Mecanisme mediatice de construcție a reprezentărilor sociale ....... 184

5.2. Procedee mediatice de formare a reprezentărilor sociale ................ 200

5.3. Reprezentări sociale ale terorismului contemporan ......................... 211

5.3.1. Abordări preliminare ................................................................... 212

5.3.2. Determinarea existenței relației mass-media - terorism .............. 215

5.4. Implicațiile mediatizării fenomenului terorist contemporan .......... 224

5.5. Studiu de caz – Percepția socio-mediatică a terorismului

contemporan ......................................................................................... 238

CONCLUZII ȘI PROPUNERI .......................................................................... 273

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................. 283

LISTA ANEXELOR ........................................................................................... 303

ANEXE ................................................................................................................. 307

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 25

Cuvinte cheie: terorismul contemporan, reprezentările sociale, mass-media,

cauzele și motivațiile fenomenului terorist contemporan, mediul de securitate,

construcția și formarea reprezentărilor sociale, implicațiile mass-media, percepția

fenomenului terorist contemporan, simbioza media-terorism, implicații asupra

mentalului uman.

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Problema fundamentală

Evenimentul înregistrat la începutul mileniului trei a fost consemnat în

jurnalul istoriei omenirii ca un moment tragic. Transmiterea în direct a momentului

în care avioanele deturnate de membrii organizației teroriste Al-Qaeda au intrat în

coliziune cu Turnurile Gemene ale World Trade Center a captat atenția publicului

imprimându-i acestuia o stare de panică și de șoc. În urma acestui atentat de

amploare și a declarării unui război împotriva terorismului, fapt declarat la 21

septembrie 2001 de către președintele S.U.A., modelarea și complexitatea

deciziilor luate în mediul politic și în cel militar au trebuit regândite dintr-o

perspectivă nouă.

Astfel, în contextul unei societăți puternic tehnologizate în care liantul social

între individ și mediul fizic este reprezentat de către mass-media și a unei societăți

a cărui mediu de securitate este zdruncinat de valul de teroare imprimat prin

acțiunile organizațiilor teroriste, viața socială a indivizilor este expusă unui set de

emoții construite mediatic care penetrează mentalul colectiv și care afectează

starea de siguranță a acestora. O asemenea provocare majoră a impus actorilor

statali reorganizarea mediului actual de securitate, apelând la previzibilitate

precum și la adoptarea unei poziții în care astfel de potențiale provocări trebuie

întâmpinate cu pragmatism politico-militar. Mai mult decât atât, în încercarea de a

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 25

identifica și diminua acțiunile organizațiilor teroriste, actorii statali sunt forțați să

cuantifice corespunzător mediul informațional deschis prin intermediul mijloacelor

de comunicare în masă.

Prin intermediul acestei lucrări științifice urmărim să evidențiem faptul că

deschiderea informațională a societății în fața valului de teroare poate avea

consecințe nu doar asupra victimelor directe ale terorismului, dar și asupra

indivizilor care sunt expuși mediatic la înfăptuirea atentatelor. Prin intermediul

mijloacelor de comunicare în masă individul devine conectat la pulsul

informațional global, aspect care îi conferă vulnerabilitate în fața reprezentărilor

sociale mediatizate ale terorismului contemporan.

Totodată, am considerat faptul că este necesar și util ca teza să fie finalizată

prin intermediul unui studiu de caz. La finalul acestui de caz apreciem faptul că

vom putea prezenta terorismul contemporan perceput ca rezultat al acțiunilor

mediatizate ale organizațiilor teroriste. Totodată, apreciem faptul că acest studiu de

caz are rolul de a adăuga greutate cercetării științifice, demonstrând faptul că odată

expus spațiului mediatic, indivizii devin afectați de reprezentările mediatizate

referitoare la fenomenul terorist. Astfel, indiferent de cunoștințele pe care aceștia le

posedă și de aprofundările teoretice față de acest fenomen global nociv,

considerăm faptul că terorismul poate fi cu ușurință catalogat nu din perspectiva

celor prezentate în media, ci din perspectiva stărilor și a sentimentelor imprimate la

nivel cognitiv pe baza imaginile difuzate.

Ipotezele cercetării

Ipoteza generală a cercetării este aceea că odată cu identificarea rolului pe

care media îl are în procesul constructiv al reprezentărilor socio-mediatice ale

fenomenului terorist contemporan putem evidenția modalitatea în care este

perceput acest fenomen global pe baza informațiilor prezentate în spațiul virtual

administrat mediatic.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 25

Pe lângă aceasta ipoteză generală, urmărim să validăm și următoarele

ipoteze secundare, astfel:

- cu cât procesul de globalizare, de tehnologizare și cel informațional

evoluează, cu atât au loc mai multe transformări semnificative în plan social și,

evident, în cadrul organizațiilor teroriste care ,,profită” de aceste transformări ce

obligă indirect la dezvoltare și care conduc la numeroase avantaje;

- cu cât analizăm într-o manieră aprofundată cauzele și scopurile

terorismului cu atât putem genera unele perspectivele mai clare în privința

evoluției acestui fenomen global;

- cu cât publicul va consuma din ce în ce mai mult produsele media, cu

atât percepția acestuia asupra realității va fi uniformizată;

- dacă publicul se raportează la reprezentarea socială a unui obiect

social atunci organizațiile teroriste vor încerca să își promoveze propriul set de

reprezentări sociale prin intermediul media;

- reprezentările sociale reprezintă construcții mediatice a căror

cristalizare și sedimentare are loc la nivelul mental al indivizilor, producând efecte

la nivelul inteligenței emoționale ale acestora;

Obiectivele cercetării

Pe lângă obiectivul general al cercetării, anume cel de a crea o paralelă

teoretică între percepția terorismului din perspectiva lucrărilor de specialitate și

percepția terorismului din perspectiva reprezentărilor sociale mediatizate, urmărind

să determinăm principalele diferențe între cele două construcții mentale ale

fenomenului terorist contemporan,vizăm un alt set de obiective secundare, astfel:

- delimitarea termenului terorism atât din punct de vedere teoretic, cât și

din punct de vedere legislativ;

- evidențierea principalelor etape ale evoluției fenomenului terorist;

- clasificarea principalelor tipuri de terorism contemporan;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 25

- abordarea din punct de vedere psihologic a unor elemente ce vizează

fenomenul terorist;

- reliefarea principalelor cauze, scopuri și motivații care alimentează

terorismul contemporan;

- identificarea principalelor repere istorice din cadrul comunicării în

masă;

- delimitarea conceptuală a conceptului mass-media și evidențierea

principalelor funcții pe care media le are în cadrul societății;

- abordarea conceptului reprezentări sociale din perspectiva unor

produse mediatice;

- identificarea și evidențierea principalelor mecanisme și procedee

mediatice prin intermediul cărora reprezentările sociale sunt construite;

- identificarea unei relații de simbioză între mass-media și terorism;

- demonstrarea modului de percepție a terorismului contemporan

pornind de la reprezentările sociale mediatizate;

Metode de cercetare

În cadrul acestei cercetări științifice vom aborda următoarele metode de

cercetare:

- analiza de conținut;

- analiza structurală

- studiul comparativ;

- analogia;

- sinteza;

- raționamentul logico-deductiv;

- metoda inductivă.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 25

Sinteza capitolelor

În cadrul primului capitol al tezei urmărim să atingem și să evidențiem

anumite aspecte teoretice ale terorismului. Din acest punct de vedere considerăm

oportun să abordăm terorismul din punct de vedere conceptual. Astfel, în primul

subcapitol vom urmări să delimităm conceptual acest termen. Ulterior, considerăm

necesar și util să evidențiem principalele etape în privința evoluției istorice a

terorismului. Am considerat potrivit ca finalul acestui prim capitol să îl încheiem

printr-o abordare teoretică a perspectivelor privind evoluția fenomenului terorist.

Utilitatea acestui prim capitol constă în introducerea și apropierea față de

informațiile referitoare la fenomenul terorist, din punct de vedere teoretic, pentru

ca ulterior pe baza acestor informații să putem aprofunda cercetarea științifică pe

direcția aceluiași vector de cercetare.

Cel de-al doilea capitol este strâns legat din punct de vedere al informațiilor

prezentate față de primul capitol. Aici tratăm terorismul dincolo de perspectiva

unui fenomen global, focusându-ne atenția asupra acestuia din perspectiva unei

amenințări acute la adresa securității. Din acest motiv am considerat necesar să

împărțim capitolul nr. 2 în două direcții de cercetare. Astfel în primul subcapitol

urmărim să reliefăm principalele tipologii de terorism, precum și modurile de

manifestare ale acestuia. În cel de-al doilea subcapitol vom avea în vedere să

aprofundăm caracteristicile organizaționale ale terorismului contemporan.

Capitolul numărul trei este caracterizat printr-o abordare pluridisciplinară

întru-cât în cadrul acestui capitol urmărim să aprofundăm pe de-o parte elementele

fundamentale ale terorismului contemporan, iar pe de altă parte urmărim să

abordăm într-o manieră exhaustivă reprezentările sociale sub forma unor produse

mediatice. Pentru această abordare, am considerat util ca în prima parte a

capitolului să avem în vedere trei vectori principali de cercetare. Primul dintre

aceștia face trimitere către delimitarea conceptuală a reprezentărilor sociale. Cel

de-al doilea vector de cercetare vizează rolul pe care reprezentările sociale le au în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 25

cadrul societății, urmând ca prin ultimul vector de cercetare să identificăm și să

tratăm din punct de vedere teoretic efectele produse în urma procesului de

solidificare a reprezentărilor sociale la nivelul metalului individual și cel colectiv.

Acest demers științific cuprins în prima parte a capitolului numărul trei marchează

fundamentul pentru viitoarea abordare științifică a terorismului contemporan din

perspectiva mediatizării globale a reprezentărilor sociale ale acestui fenomen.

Următoarele trei subcapitole cuprinse în cadrul acestui capitol vin pentru a

cristaliza informațiile necesare îndeplinirii principalului obiectiv al acestei

cercetări. Astfel, am considerat necesar să abordăm în cadrul celui de-al doilea

subcapitol principalele cauze și scopuri care stau la baza organizațiilor teroriste

contemporane. În cel de-al treilea subcapitol urmărim să aprofundăm cercetarea

științifică a fenomenului terorist contemporan încercând să analizăm unele aspecte

ce țin de latura psihologică a acestui fenomen. Prin această direcție de cercetare am

urmărit să penetrăm din punct de vedere științific dincolo de imaginea generală a

terorismului contemporan, așa cum este ea conturată pe baza informațiilor

identificate din cadrul surselor bibliografice. Ultimul subcapitol are drept scop

evidențierea principalelor tipuri de motivații caracteristice acțiunilor terorismului

contemporan.

Capitolul numărul patru abordează o stare de actualitate a societății. În

cadrul acestui capitol am urmărit și am încercat să formulăm o abordare a mass-

media sub forma unui centru de putere global, responsabil pentru transformarea

societății. Prin urmare, am considerat oportun să abordăm primordial în cadru

acestui capitol principalele reperele istorice ale comunicării în masă cu scopul de a

arăta transformările pe care media le dictează societății. Următoarea etapă

rezervată cercetării constă în delimitarea conceptuală a mass-media, aspect pe care

îl vom continua prin evidențierea principalelor funcții pe care mass-media le are în

societate. Suntem de părere că prin evidențierea principalelor funcții pe care media

le are în cadrul vieții sociale vom fi în măsură să prezentăm sub ce formă afectează

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 25

mijloacele de comunicare în masă nu doar indivizii din cadrul societății, ci

totalitatea aspectelor ce țin de viața socială.

Ultimul capitol al tezei are în constituția sa, din punctul nostru de vedere, o

etapă teoretică și una practică. În prima etapă vom urmări să reliefăm principalele

mecanisme și procedee mediatice prin intermediul cărora reprezentările sociale

sunt construite, respectiv formate. De asemenea, în strânsă legătură cu primele

două subcapitole vom formula și cel de-al treilea subcapitol în cadrul căruia vom

evidenția una dintre cele mai controversate observații care fac referire la terorismul

contemporan, și anume vom reliefa relația dintre media și terorism cu scopul de a

demonstra modalitatea în care reprezentările sociale ale terorismului contemporan

sunt mediatizate. Nu în ultimul rând, am considerat impetuos necesar să abordăm

din punct de vedere teoretic principalele implicații ale mediatizării fenomenului

terorist contemporan asupra societății, asupra factorului politic și nu în ultimul

rând asupra organizațiilor teroriste. Utilitatea acestor demersuri teoretice constă în

faptul că prin intermediul acestora avem posibilitatea să formulăm un model de

reprezentare socială a terorismului contemporan așa cum este el identificat în

cadrul lucrărilor de specialitate analizate. Etapa practică cuprinsă în cadrul acestui

capitol constă într-un studiu de caz, realizat prin intermediul aplicării unui

chestionar unui număr de 110 subiecți din cadrul Academiei Tehnice Militare

,,Ferdinand I”. Prin intermediul acestui chestionar urmărim să expunem modul în

care este perceput terorismul contemporan din perspectiva asimilării

reprezentărilor sociale mediatizate. Odată cu evidențierea rezultatului acestui

studiu de caz, vom avea posibilitatea de a compara modul în care terorismul

contemporan este perceput din perspectiva cercetărilor științifice, așa cum este

termenul descris, dezbătut și analizat și modul în care acest concept este perceput

din perspectiva mediatizării reprezentărilor sociale.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 25

Concluzii și propuneri

În cadrul acestei teze am formulat încă de la început un set de obiective pe

care am urmărit să le atingem. Printre acestea, considerăm oportun să afirmăm

faptul că am reușit să ne atingem obiectivul fundamental, cel de a formula o

paralelă teoretică între percepția terorismului așa cum este acest fenomen descris și

abordat în lucrările de specialitate și modul în care acest flagel internațional este

asimilat din perspectiva reprezentărilor sociale mediatizate. În această manieră am

considerat primordial necesar să aprofundăm teoretic, într-o manieră exhaustivă,

fenomenul terorist.

Astfel, în acest demers am considerat benefic pentru cercetarea noastră să

debutăm prin delimitarea conceptuală a acestui termen, urmând ca mai apoi să

abordăm din punct de vedere teoretic principalele etape istorice ale evoluției

acestui fenomen. În acest punct, putem să afirmăm faptul că, din punctul nostru de

vedere, terorismul nu poate avea o definiție comun acceptată la nivelul statelor și al

alianțelor, deoarece fiecare stat în parte se confruntă cu o anumită tipologie de

terorism, care are ca fundament un anumit set de cauze și de motivații și care

finalmente urmărește anumite scopuri.

În încercarea de a înțelege și de a aprofunda unele elemente specifice

terorismului contemporan, am urmărit să abordăm din punct de vedere psihologic

unele aspecte ce țin de acest fenomen global. Prin urmare, în cadrul acestei analize

am reușit să penetrăm dincolo de elementele vizibile ale terorismului și am

concluzionat faptul că pentru un individ a fi radicalizat sunt necesare validarea

anumitor cerințe ce țin de personalitatea acestuia, precum și de construcția psiho-

socială a individului. Nu în ultimul rând am considerat util să abordăm alte

caracteristici ale terorismului care de cele mai multe ori nu sunt abordate decât în

literatura de specialitate. În acest sens am dat curs motivației noastre și am

aprofundat studiul asupra principalelor cauze, motivații și scopuri pe care

organizațiile teroriste contemporane le au în general. Din acest punct de vedere

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 25

concluzionăm asupra faptului că cele trei elemente sunt strâns legate între ele, prin

intermediul acestora reușind inclusiv să clasificăm principalele tipologii ale

terorismului contemporan.

În cadrul cercetării am ajuns să analizăm din punct de vedere teoretic unele

caracteristici ale reprezentărilor sociale, acestea fiind percepute sub forma unor

produse media. Astfel, am concluzionat faptul că, pornind de la funcțiile pe care

media le îndeplinește în cadrul societății, indivizii sunt invitați să adopte un statut

de spectator social global al evenimentelor. Prin intermediul acestui proces,

indivizii devin caracterizați de o pasivitate profundă în cadrul societății. Astfel, am

generat concluzia conform căreia reprezentările sociale ale indivizilor sunt

construite prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, iar ulterior acestea

sunt dezvoltate și purtate de către indivizi sub forma unor expectanțe, convingeri și

opinii pe care aceștia le au față de un anumit obiect social. Mai mult decât atât, în

urma analizării rolurilor și al efectelor produse de către reprezentările sociale am

ajuns la concluzia că acestea imprimă la nivelul mental al individului un set de

reguli, de conduite și de convingeri în momentul în care acesta se intersectează cu

obiectul social în mediul fizic. Totodată, concluzionăm faptul că reprezentările

sociale au rolul unei grile de decodificare a mediului social sub care individul își

reconstituie simțul comun.

Înainte de a îmbina principalele elemente ale studiului nostru, am considerat

că trebuie să abordăm modalitățile mediatice prin care reprezentările sociale prind

viață în contextul societății informaționale. Am demarat această cercetare de la

premisa că media reprezintă principalul instrument nu doar de control asupra

realității ci mai ales de transformare a acesteia. Astfel, în privința principalelor

procedee și mecanisme mediatice prin intermediul cărora are loc construcția,

respectiv formarea reprezentărilor sociale am concluzionat asupra faptului că

aceste elemente constructive nu reprezintă o formă teoretică fixă. Prin urmare, am

reușită să le identificăm din perspectiva efectelor pe care mijloacele de comunicare

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 25

în masă le au asupra indivizilor, asupra ritmicității în care aceștia își desfășoară

activitățile și desigur asupra întregii societăți.

Sub forma unei note generale concluzive, reprezentările sociale apar nu doar

ca produse ale mijloacelor de comunicare în masă, ci mai ales ca efecte a

mijloacelor media. Modalitatea generală de construcție a reprezentărilor sociale

putând fi consemnată sub forma unei ecuații în care cuprindem mediatizarea

informațiilor, timpul alocat de indivizi în a consuma aceste informații și nu în

ultimul rând, disponibilitatea indivizilor de a crede acele informații ca fiind valide.

Finalul tezei, mai exact în cadrul ultimului capitol prin intermediul

subcapitolelor trei și patru, l-am rezervat încercării de a îndeplinii obiectivul

general al acestei lucrări științifice. Prin urmare, această parte de cercetare

științifică am disecat-o într-una teoretică și una practică.

Din punct de vedere al părții teoretice, am concluzionat faptul că terorismul

contemporan este reprezentat în spațiul fizic, administrat virtual de către media,

dintr-o perspectivă exterioară, finală sau sub o altă formulare empirică, din

perspectiva efectelor rezultate în urma executării unui atentat. În acest punct, sub

forma unei concluzii, atragem atenția asupra faptului că media prezintă aspectele

referitoare la terorism dintr-o perspectivă cantitativă și nu calitativă. Astfel,

concluzionăm faptul că reprezentările sociale mediatizate ale terorismului

contemporan au rolul pe de o parte de a imprima indivizilor anumite stări, emoții și

trăiri, iar pe de altă parte aceste reprezentări sociale acționează asupra mentalului

uman cu rolul de a obiectifica fenomenul terorist.

Continuând cu latura teoretică a reprezentărilor sociale ajungem să afirmăm

sub formă concluzivă faptul că media etichetează social terorismul. Prin acțiunea

constantă de a informa păturile sociale, terorismul contemporan devine reconstruit

sub forma unui tablou social, a unei viziuni globale comune care atribuie

terorismului în general și terorismului contemporan în special o conotație profund

negativă. Această conotație negativă vine ca efect al imaginilor mediatizate în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 25

urma executării unui atentat, efect care este fundamentat pe relația de simbioză

între mass-media și terorist. Sub forma unei paranteze succinte, relația între aceste

două elemente, media și terorism, este una cât se poate de reală, însă aceasta nu

este realizată intenționat. În acest fel concluzionăm faptul că fiecare dintre cele

două elemente își imprimă reciproc forță și greutate socială. Pe de o parte media

împuternicește acțiunile organizațiilor teroriste, iar pe de cealaltă parte

organizațiile teroriste oferă mass-media subiecte fierbinți prin intermediul cărora

atenția indivizilor este foarte ușor de obținut.

Latura practică sau aplicativă a acestei lucrări face trimitere către o analiză a

reprezentărilor sociale pornind de la rezultatele obținute în urma aplicării unui

chestionar. Obiectivul principal al acestui chestionar este de a formula un profil

social al unui terorist, pornind de la modul în care fenomenul este prezentat în

spațiul public.

La finalul analizării rezultatelor chestionarului am observat unele asemănări

în privința modului în care un terorist este perceput și caracteristicile socio-

psihologice identificate de noi în cadrul primelor capitole ale lucrării. Astfel,

concluzionăm asupra faptului că diferențe majore între cele două percepții ale

terorismului contemporan sunt aproape inexistente. Singurul element care separă

cele două aprofundări ale subiectului constă în profunzimea cunoașterii acestuia și

în informațiile dobândite. De asemenea, tot aici considerăm necesar să reliefăm

faptul că în timp ce terorismul contemporan este abordat într-o manieră exhaustivă

și pluridisciplinară din perspectiva surselor bibliografice de specialitate, în cazul

reprezentărilor sociale mediatizate, terorismul este prezentat pornind de la efectele

pe care acțiunilor organizațiilor teroriste contemporane. Totodată, în cazul

produselor media, informațiile referitoare la terorism prezintă un caracter limitat,

ele având rolul, pe de o parte de a concentra și de a menține atenția publicului, iar

pe de altă parte de a stimula și impregna anumite stări și anumite emoții publicului.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 25

Concluzionăm astfel că reprezentările sociale mediatizate ale terorismului

contemporan au rolul de a portretiza acest fenomen, cristalizându-l la nivelul

cognitiv uman sub forma unui tablou social. Pe baza acestuia, individul are

capacitatea de a formula legături senzoriale între unii termeni, de cele mai multe

ori aceștia fiind asimilați ca efecte secundare ale unui atentat. Mai mult decât atât,

reprezentările sociale ce fac referire către terorismul contemporan urmăresc să

genereze o scară a valorilor sociale pe care este amplasat acest fenomen global,

poziționându-l pe acesta din urmă sub o lumină profund negativă.

Din punct de vedere propunerilor, considerăm faptul că viitoarele cercetări

îndreptate către acest vector de cercetare științifică trebuie să fie focusate

primordial asupra generării unei definiții exhaustive a terorismului. Din punctul

nostru de vedere problematica majoră pe care acest fenomen global o prezintă

constă în inexistența unei definiții comune adoptate la nivel global. O potențială

soluționare a acestei problematici constă în abordarea terorismului dintr-o

perspectivă diferită. Astfel, am aprecia dacă viitoarele definiții ale acestui flagel

global ar cuprinde și emoțiile pe care terorismul le imprimă asupra dimensiunii

cognitiv-emoționale a publicului. Pornind de la reprezentările sociale mediatizate

ale acestui fenomen, considerăm faptul că o abordare diferită a terorismului poate

reprezenta o potențială soluție în privința unei delimitări conceptuale pragmatice a

termenului. Din acest punct de vedere, propunem utilizarea rezultatelor obținute în

urma aplicării studiului de caz, la finalul căruia am reușit să identificăm unele

elemente specifice terorismului care s-au dovedit a fi comune cu elemente

identificate în cadrul lucrărilor de specialitate. Prin urmare, am reușit să reliefăm

faptul că o potențială definiție a terorismului poate fi formulată apelând la stările,

la sentimentele și la trăirile imprimate prin intermediul reprezentărilor sociale

mediatizate ale terorismului.

O altă propunere pe care o formulăm la finalul acestui demers de cercetare

științifică constă în aprofundarea studierii perspectivelor de evoluție a fenomenului

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 25

terorist contemporan. Identificarea unor potențiale traiectorii evolutive a

terorismului contemporan poate creiona un set de măsuri de protecție împotriva

acestei amenințări majore globală, concomitent cu identificarea unor decizii

implacabile în privința diminuării acestui flagel global.

Sub forma unei propuneri generale, apreciem faptul că viitoarele cercetări

îndreptate spre acest vector trebuie să abordeze fenomenul terorist contemporan

dintr-o manieră diferită, fiind focusate îndeosebi spre modul în care este perceput

acest fenomen. Percepția acestui fenomen ca fiind rezultatul unor acțiuni ale unor

indivizi care prezintă unele probleme existențiale majore pe plan social, a căror

profil psiho-social este caracterizat de unele disfuncționalități și a căror

nemulțumiri sunt concretizare prin acte de violență acută va conduce, din punctul

nostru de vedere, către o abordare totalmente diferită a fenomenului. Imaginile

efectelor atentatelor mediatizate vin ca fundament pe baza cărora acești indivizi

radicalizați își expun necesitatea de a depăși unele probleme sociale, alegând

violența ca modalitate de răspuns la acestea. Considerăm faptul că terorismul nu

trebuie cristalizat din punct de vedere social ca o amenințare tridimensională, chiar

dacă acesta acționează atât în planul fizic, în cel mediatic, cât și în planul mental al

individului. Modificarea percepției a acestui fenomen global va conduce către noi

modalități de abordare a acestuia, prin intermediul cărora se pot găsi potențiale

soluții care conduc la diminuarea efectelor fenomenului terorist contemporan.

Bibliografie selectivă

I. LEGI, ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. Legea privind prevenirea și combaterea terorismului, nr. 535, Monitorul

Oficial, București, 2004 http://www.sie.ro/Legi/535.html.;

2. Legea Terorismului din Marea Britanie, 2001;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 25

3. Strategia de securitate națională a României: România Europeană,

România Euro-Atlantică: pentru o viață mai bună într-o țară democratică,

mai sigură și mai prosperă, București, 2006, disponibil la

www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf.;

4. Strategia Națională de Apărare a Țării, pentru perioada 2015 ‐ 2019,

București, 2015.

II. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Andrei Lucian, Lucrare de disertație: Terorismul modern – Mod de

manifestare, UNAP, București 2012;

2. Arădăvoaicei Gheorghe, Niță Dan, Sfârșitul Terorismului?, Editura Antet,

București, 2002;

3. Balaban Delia, Comunicare mediatică, Editura Tritonic, București, 2009;

4. Barna Cristian, Al-Qaida vs. Restul lumii – după 10 ani – , Editura Top

Form, București, 2011;

5. Chelcea Septimiu, Psihologia Publicității, Editura Polirom, București, 2012;

6. Curelaru Mihai, Reprezentări Sociale, Editura Polirom, București 2006.

7. Dănilă Olga, Neagoe Visarion, Terorismul-O abordare psihosociologică,

Editura Militară, București, 2011;

8. Dediu Felicia, Terorismul-factor de risc și amenințare la adresa securității

naționale și militare, Sesiunea de Comunicări Științifice cu Practicare

Internațională, editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol Iˮ,

București 2005;

9. Delcea Cristian și Bădulescu Aurelian, Terorismul - Studii și cercetări

asupra fenomenului terorist, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 25

10. Ion Ioana, Terorismul internațional. Apariția unor structuri teroriste și

atentate în România, Volumul Arta Militară în actualitate, Editura UNAp,

București, 2004;

11. Mărgărin Mihai, Tipologia și psihologia terorismului, București 2004;

12. Mihăilescu Ion, Sociologie Generală – Concepte fundamentale și studii de

caz, Editura Collegium POLIROM, București 2003;

13. Mureşan Mircea şi Toma Gheorghe – Provocările începutului de mileniu,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2003;

14. Neculau Adrian, Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale,

Editura Polirom, Iași, 1997;

15. Paul Vasile, Coșcodaru Ion, Centrele de putere ale lumii, Editura Științelor

Sociale și Politice, București, 2003;

16. Pârvulescu Augustin, Fenomenul Terorist–Realitate cu implicații profunde

în lumea modernă, Sesiune de Comunicări Științifice cu practicare

Internațională, editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol Iˮ,

București 2010;

17. Popa Dorin, Mass-media, astăzi, Editura Institutul European, București,

2002;

18. Teodoran Dimitrie, Pishologia reclamei, Editura Tritonic, București, 2005;

19. Topor Sorin, O scurtă istorie a terorismului, Editura UNAP, București

2013;

20. Topor Sorin, Terorism Informațional, Editura U.N.Ap. Carol I, București,

2006;

21. Zamfirescu Cristian, Tipologia terorismului în epoca contemporană,

Sesiune de Comunicări Științifice cu practicare Internațională, editura

Universității Naționale de Apărare ,,Carol Iˮ, București 2010.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 25

III. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Akhtar S., The Psychodynamic Dimension of Terrorism, 1999;

2. Atkinson L. Rita, Atkinson C. Richard, Smith E. Edward, Bem J. Daryl,

Introducere în psihologie, Editura Tehnic, București, 2002;

3. Avihai Hillel, Definition of terrorism act and the Israeli social structure:

Obscurity over the relevancy of Typology, Editura SkyJacks – Aviation

Terrorism Research;

4. Beck Aaron T., Prisoners of Hate. Behavior Research and Therapy, 2002;

5. Bernard Lewis, Culturi în conflict, Editura Integral, București, 2002;

6. Bohler Sebastien, 150 de exemple pentru a înţelege manipularea mediatică

– Psihologia consumatorului de mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2009;

7. Borum Randy, Psychology of terrorism, University of South Florida, 2004;

8. Boulding Kenneth Ewart, The Image – Knowledge in lifeandsociety, Editura

Ann Arbor, Michigan, 1961;

9. Buzan Barry, Popoarele, statele și teama. O agendă pentru studiile de

securitate internațională în epoca de după Războiul Rece, Editura Cartier,

Chișinău, 2000;

10. Cargin Kim, Daly Sara, The Dynamic Terrorist Threat, RAND Corporation,

2004;

11. Chase Stuart, The tyrany of words, Editura METHUEN & LTD., Londra,

1938;

12. Chaliad Gerard, The History of Terrorism:From Antiquity to al-Qaeda,

University pf California Press, Berkeley, 2007;

13. Cooper H.H.A., What is a terrorist: a psychological perspective – Legal

Medical Quarterly, Vol. 1, 1977;

14. Crenshaw Martha, An organizational approach to the analysis of political

terrorism, 1985;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 25

15. Crenshaw Martha, The psychology of political terrorism – Political

psychology: contemporary problems and issues, Editura M.G. Hermann,

Londra, 1986;

16. De Mause Loyd, The childhood origins of terrorism – Journal of

Psychohistory , 2002;

17. Drake C. J. M., The role of ideology in terrorists' target selection –

Terrorism and Political Violence, 1998;

18. Efremov Valeriu, Terorismul Internațional în pragul noului mileniu-

Aspecte juridico-metodologice, Editura Perspectiva, Chișinău 2011;

19. German Michael, Thinking Like a Terrorist: The Insights of a FBI

Undercover Agent, Potomac Books, Virginia, 2007;

20. Hewitt Christopher, Understanding Terrorism in America: from the Klan to

al Qaeda, Editura Routledge, 2003;

21. Hoffman Bruce, Inside Terrorism, Columbia University Press, New York,

1988;

22. Horgan John, The search for the terrorist personality – Terrorist, victims,

and society: Psychological perspectives on terrorism and its consequence,

London, 2003;

23. Hudson Rex A., The sociology and psychology of terrorism: who becomes

a terrorist and why? septembrie1999;

24. Le Bon Gustave, Psihologia mulţimilor, Editura Anima, Bucureşti, 1990;

25. Le Goff Jacques, Imaginarul medieval, Bucureşti, Editura Meridiane, 1991;

26. Lippmann Walter, Opinia Publică, Editura Comunicare.ro, București, 2009;

27. Lukuman Azeez A., The role of the media in reporting terrorism: A

personal viewpoint, Journal of Communication And Media Research,

Volumul 1, nr. 1, 2009;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 25

28. Mack J.E., Looking beyond terrorism: Transcending the mind of enmity,

Praeger Publishers, Vol. 1, 2002;

29. McLuhan Marshall, Galaxia Gutenberg – Omulşi era tiparului,

EdituraPolitica, Bucuresti 1975 ;

30. McLuhan Marshall, Să înțelegem media – extensiile omului, Editura Curtea

Veche, București, 2011;

31. McQuail Denis, Mass Communication Theory, Editura Sage Publication,

Londra, 1994;

32. Mucchielli Roger, Psychologie de la publicité et de la propagande,

LibrairiesTechniques, Paris, 1970;

33. Noelle-Neumann Elisabeth, Spirala tăcerii, Opinia publică – învelișul

nostru social, Editura Comunicare.to, București, 2004;

34. Schmid Alex P., Albert J., Political Terrorism, Editura North Holland

Publishing Company, Amsterdam, 1988;

35. Schmid Alex P., Albert J., The response problem as a definition problem,

Terrorism and Plitical Violence, Volumul 4, 1992;

IV. REVISTE ȘI ARTICOLE

1. A Hundred Years of Terror, Southern Poverty Law Center;

2. Balmer John M.T., Corporateidentity, corporate branding and corporate

marketing. Seeing through the fog, „European Journal of Marketing”, Vol.

35, Nr. 3-4, MCB University Press, 2001;

3. Centrul de Studii Strategice de Securitate, Terorismul. Dimensiune

geopolitică și geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva

terorismului, editura AÎSM, București 2002;

4. Concepts of terrorism – Analysis of the rise, decline, trends and risk, Proiect

finanțat de Comisia U.E.,Decembrie 2008, www.transnationalterrorism.eu. ;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 25

5. Defining Terrorism – Citizens and governance in a knowledge-based

society, Proiect finanțat de Comisia U.E.,Octombrie 2008,

www.transnationalterrorism.eu;

6. Martin Harrow, Inside a Wave of Terrorism: The Dynamic Relation Between

Terrorism and teh Factors Leading to Terrorism, Journal of Global Change

and Governance, Volume 1, nr. 3/2008;

7. Stângaciu Stan, Terorism şi diversiune sau zâmbetul morţii., Revista

Trupelor de Uscat, nr. 2, 1996;

8. Terorismul - Dimensiune Geopolitică și Geostrategică. Războiul Terorist.

Războiul Împotriva Terorismului, Centrul de Studii Strategice de Securitate,

România MapN, București 2002;

9. Terorismul - Istoric, formă, combatere. Culegere de Studii, Editura Omega,

București 2001;

10. The International Summit on Democracy, Terrorism and Security, Adressing

the Causes of Terrorism – The Club de Madrid Series on Democracy and

Terrorism, Volume 1, Club De Madrid, Madrid, 8-11 March 2005;

11. U.S. Army DCSINT Handbook no. 1, A Military Guide to Terrorism in the

Twenty-First Century, Version 3.0, 2005;

12. Weimann Gabriel, The Pssychology od Mass-Mediated Terrorism, America

Behavioral Scientist, vol. 52, nr. 1;

V. SURSE WEB

***http://anonhq.com/mind-control-real-united-states-patent-6506148-b2-

confirms-human-nervous-system-can-manipulated-electromagnetic-fields-

monitors;

***https://archives.fbi.gov/archives/news/stories/2008/february/tradebom_022608;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

24 din 25

*** http://fs.huntingdon.edu/jlewis/Outlines/TerrorWhiteCh01.html;

***https://hyperliteratura.ro/civilizatia-spectacolului-mario-vargas-llosa;

***http://icitech.org/wp-content/uploads/2017/07/ICIT-Brief-Metadata-The-Most-

Powerful-Weapon-in-This-Cyberwar1.pdf;

***https://lens.monash.edu/@a-different-lens/2017/11/20/1262122/the-future-of-

terrorism;

*** https://mobilieromniservice.wordpress.com;

***https://patents.google.com/patent/US6506148;

***http://reteauaterorii.tripod.com/ira.html;

***https://warontherocks.com/2017/12/terrorism-war-terror-look-numbers;

*** https://zephoria.com/top-15-valuable-facebook-statistics;

***http://www.bbc.uk/history/recent/sept_11/changing_faces_02.shtlm;

*** http://www.bbc.co.uk/history/events/omagh_bomb;

***http://www.iisg.nl/collections/anarchist-assaults/paris.php;

***http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/șomaj/somaj_Ir_14.pdf;

***http://www.romaniatv.net/criza-imigrantilor-fotografia-unui-sirian-de-3-ani-

mort-inecat-face-un-ocol-trist-al-lumii_242436.html;

***https://www.smartinsights.com/social-media-marketing/social-media-

strategy/new-global-social-media-research;

***https://www.start.umd.edu/gtd;

***https://www.theguardian.com/technology/2014/jun/29/facebook-users-

emotions-news-feeds;

***https://www.theguardian.com/world/2001/sep/21/september11.usa13;

***

http://www.umk.ro/images/documente/crp/suporturi_curs/an_I/mass_media/cur

s1.pdf;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

25 din 25

***https://www.un.org/sg/en/content/sg/statement/2003-09-22/secretary-generals-

remarks-conference-fighting-terrorism-humanit;

***https://www.washingtonpost.com/world/putin-makes-first-visit-to-syria-lauds-

victory-over-isis-and-announces-withdrawals/2017/12/11/f75389de-de61-11e7-

8679-a9728984779c_story.html?noredirect=on&utm_term=.9ce93601cc36;

VI. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

1. Born Christine, Meindl T., Poeppel E., Schoenberg S., Brand perception –

Evaluation of cortical activation using fMRI, Annual meeting of the

Radiological Society of North America in Chicago, 2006;

2. Conform analizei documentare din cadrul Acordului de Parteneriat (coordonat

de MFE) ;

3. Global Terrorism Index 2017, Measuring and understanding the impact of

terrorism, Institute for Economics and Peace;

4. Institutul de Înalte Studii de Apărare Națională, Sesiunea nr. 2, Les Fragilites

De L’europe Face Au Terrorisme, Mai, 1999;

5. Marshall McLuhan – Interviu acordat unui cotidian italian, Il Tempo, 19

Februarie, 1978;

6. Patterns of Global Terrorism, 1997, Department of State , USA, august 1998;

7. Pursue – Prevent – Protect – Prepare, The United Kingdom’s Strategy for

Countering International Terrorism¸ Raport anual, martie 2010;

8. Sursa datelor privind ocuparea temporară și cu timp parțial de lucru: Eurostat;

9. Zalam Amzy, The cause of Terrorism change over time.