ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

ȘCOALA DOCTORALĂ

Colonel Constantin ANDREI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA:

,,ÎNTREBUINŢAREA INSTRUMENTELOR DE PUTERE PENTRU

CONTRACARAREA RISCURILOR ŞI AMENINŢĂRILOR

ASIMETRICE ÎN OPERAŢIILE POST-CONFLICT”

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT Colonel (r) prof.univ.dr. Ion BĂLĂCEANU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în ştiinţe militare

-București, 2016-

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 14

CUPRINS

Introducere (motivația alegerii temei, cuvinte cheie, scop, obiective, metode

și instrumente de cercetare, importanța cercetării)............................................. 3

Capitolul 1 Mediul operațional contemporan și influența acestuia asupra

operațiilor post-conflict................................................................ 6

Capitolul 2 Întrebuinţarea instrumentelor de putere pentru diminuarea

riscurilor şi ameninţărilor asimetrice în operaţiile post-conflict . 7

Capitolul 3 Capabilităţi militare întrebuințate în operaţiile post-conflict...... 8

Capitolul 4 Utilizarea instrumentelor de putere în teatrul de operații din

Afganistan. Studiu de caz ........................................................... 9

Concluzii finale................................................................................................... 10

Bibliografie selectivă........................................................................................... 11

Lista anexelor...................................................................................................... 13

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 14

INTRODUCERE

Motivația alegerii temei. Prin această lucrare de cercetare științifică ne-am

propus, în contextul investigării unei vaste literaturii de specialitate, al unor

principii promovate de standardele internaționale în domeniu, precum și al

legislației existente pe plan național, să investigăm situația reală, din punct de

vedere conceptual și operațional, a implicațiilor procesului de dezvoltare a

capabilităților militare asupra pachetului de forţe ale Armatei Române, pus la

dispoziţia NATO/UE și să propunem noi strategii, tactici, tehnici și proceduri

necesare integrării instrumentelor de putere în scopul prevenirii și combaterii

riscurilor şi ameninţărilor asimetrice specifice perioadei post-conflict.

Spectaculoasa evoluție a societății omenești a modificat în mod fundamental

percepțiile despre război și despre confruntarea armată. La nivel global, ca urmare a

acumulării, fără precedent, de putere distructivă, s-a analizat în termeni noi vechea

problemă a conflictualității. În aceste condiții, întreaga construcție teoretică cu privire

la fizionomia conflictelor trebuie să acorde o atenție specială și etapei care urmează

după încheierea conflictului propriu-zis, și anume perioadei post-conflict,

caracterizată de cele mai multe ori ca fiind o perioadă neclară, nici pace, nici război.

La nivel internațional, domeniul perioadei post-conflict a fost intens studiat,

însă, la momentul acesta, se impune crearea unor pârghii care pot susține o

concepție unitară robustă (în măsură să răspundă noilor provocări specifice

fenomenului operațional contemporan) și a unui sistem de întrebuinţare a

instrumentelor militare și civile de putere care ar putea garanta diminuarea riscurilor

şi ameninţărilor asimetrice generate de provocările actuale. La nivel național, sunt

abordări ale perfecționării capabilităţilor militare întrebuințate în operaţiile post-

conflict, însă aceste abordări sunt de minimă intensitate, iar unele măsuri aproape

ineficiente, în special datorită lipsei unor strategii coerente, pe termen lung și mediu

(lipsind continuitatea în măsuri și decizii), iar politicile de formarea şi dezvoltarea a

capabilităţilor militare, pentru operaţiile post-conflict, sunt strâns legate de factorul

politic și de posibilitățile economico-financiare naționale.

Cuvinte cheie: mediu de securitate, mediul operațional întrunit, riscuri și

amenințări asimetrice, globalizare, terorism, corupție, politici de siguranță și

securitate națională, zonă de interes strategic, sistem interinstituțional de forțe, apărare

și ordine publică, operații de prevenire și combatere a amenințărilor neconvenționale,

operaţii post-conflict, proces de planificare a operaţiei militare, pachet de forţe,

capacități militare, capabilităţi militare, instrumente de putere, studiu de caz.

Scopul tezei de doctorat. În cadrul acestei lucrări de cercetare științifică ne-

am propus să prezentăm situația reală din punct de vedere operațional și

conceptual a capabilităților militare necesare operațiilor post-conflict, să

dezvoltăm noi strategii de întrebuinţare a instrumentelor de putere pentru

diminuarea riscurilor şi ameninţărilor asimetrice în operaţiile post-conflict,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 14

concomitent cu detalierea, printr-un studiu de caz, a utilizării instrumentelor de

putere în teatrul de operații din Afganistan. Pentru realizarea scopului principal al lucrării am formulat o serie de

obiective specifice, printre care amintim: îmbinarea unor elemente teoretice cu

acele elemente rezultate din diseminarea rezultatelor obținute în urma

cercetării; identificarea unor noțiuni și concepte asociate domen iului operației

post-conflict; integrarea armonioasă a conceptelor specifice instrumentelor de

putere cu cele ale capabilităților militare, într-o abordare cu caracter unitar;

evidențierea aspectelor negative asociate influenței riscurilor și amenințărilor

asimetrice asupra mediului de securitate globală; cercetarea fundamentală și

aplicativă a domeniului operațiilor post-conflict și furnizarea de analize

comparative facilitate de studiul zonei afgane unde forțe armate române

continuă executarea de misiuni de tip post-conflict, în sistem NATO; evaluarea

generală a unor principii obligatorii care conduc la realizarea unei politici

rentabile în domeniul securității și siguranței naționale.

Centrul de greutate al tezei îl reprezintă modul de evaluare şi prezentare a

studiului de caz privind evoluţia, desfăşurarea şi soluțiile adoptate pentru soluționare

crizei din Afganistan, în contextul utilizării unor metode ale cercetării ştiinţifice,

precum metoda descriptiv-istorică şi analiza comparativă a crizei, actorilor implicaţi,

a consecinţelor rezultate în plan politic, economic, social şi militar, precum și

eforturile comunității internaționale pentru crearea unui mediu de securitate permisiv

reconstrucției post-conflict.

Cercetarea noastră respectă principiile metodologice consacrate cercetării

științifice, ține cont de unitatea dintre empiric și teoretic, explicație și înțelegere, de

raportul dintre elementele calitative și cele cantitative, precum și de unitatea dintre

judecățile evaluative și cele constatative. Toate aceste principii sunt respectate cu

strictețe în demersul științific concretizat prin prezenta teză de doctorat

Metodele de cercetare care au fost utilizate au fost selectate ținând cont

de specificul lucrării și de nevoia îndeplinirii tuturor obiectivelor cercetării.

Pentru acest lucru am utilizat atât metode de analiză a standardelor prezente,

cât și metode specifice studiului de caz. De asemenea, ca și demers investigativ,

lucrarea este susținută de metode calitative (cum ar fi studiul de caz), specifice

sistemului de securitate, precum și de metode de intersecție ale palierului

calitativ cu cel cantitativ (specific analizei documentelor).

În procesul investigativ se remarcă eficiența etapei de culegere a datelor și a

informațiilor, precum și etapa de diseminare a rezultatelor cercetării (cu ocazia

publicării unor articole și comunicări științifice în reviste universitare consacrate),

metoda principală fiind observația. Ulterior, pentru etapa de prelucrare am optat

atât pentru unele metode statistico-matematice, cât și pentru metode

comprehensive. Pentru interpretarea unor rezultate ale cercetării am folosit, într-o

manieră combinată, metode inductive, deductive, comparative și, ori de câte ori a

fost nevoie, explicația cauzală.

Instrumentele de cercetare se regăsesc pe tot parcursul lucrării noastre de

cercetare, acestea fiind următoarele: studiul documentar (raportat la standardele

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 14

internaționale de bază și la reglementările existente la nivel național, precum și la

literatura de specialitate internă și internațională); analiza secundară (utilizarea

unor studii deja existente destinate unor categorii de specialiști din diverse

structuri de securitate, prin evaluarea informațiilor utile și reinterpretarea acestora

în scopul desfășurării cercetării noastre aplicative); studiul de caz, parte

componentă a capitolului IV (utilizarea instrumentelor de putere în teatrul de

operații din Afganistan) Importanța cercetării noastre, derulate în cuprinsul lucrării de cercetare,

rezultă din valoarea acesteia, ca sursă de informații pentru personalul cu atribuții

în managementul sistemului interinstituțional de combatere a riscurilor și

amenințărilor specifice zonelor post-conflict, dar și a altor categorii de personal

interesate de utilizarea capabilităților militare și a instrumentelor de putere traficul

în teatrele de operații contemporane. Mai mult, în opinia noastră, valoarea și

utilitatea acestei cercetări rezultă și din investigarea unor importante surse

interne și internaționale de specialitate, din interesul acordat studiului operațiilor

post-conflict la nivel mondial, precum și din posibilitatea ca acest studiu să

devină o bază de plecare pentru o cercetare științifică mai amplă care să ducă la

eficientizarea sistemului de generare și regenerare a sistemului de resurse ale

apărării și la creșterea gradului de competență a managerilor militari și civili.

O parte din propunerile şi recomandările noastre au fost prezentate cu ocazia

conferinţelor naţionale şi internaţionale la care am participat, sau prin publicarea

rezultatelor cercetării în articole și comunicări ştiinţifice, în scopul preluării şi

aplicării lor în domeniul militar, al prevenirii și combaterii riscurilor și

amenințărilor asimetrice.

Concluziile desprinse din analiza crizei afgane prin prisma implicării

organismelor internaţionale, regionale şi a actorilor statali a demonstrat lipsa unei

coerenţe de abordare juridică și acţională, precum şi a unor deficienţe la nivel politico-

diplomatic pentru soluţionarea crizei. În acest sens, ne exprimăm convingerea că, la

nivelul comunității statelor democratice este nevoie de o schimbare semnificativă în ceea

ce privește cultura și metodologia de promovare și asigurare a valorilor și intereselor

proprii. Aceasta va trebui să includă nevoia de integrare a instrumentelor de putere în

cadrul și prin intermediul unor organisme cu vocație în asigurarea securității la nivel

regional sau global.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 14

Capitolul 1

MEDIUL OPERAȚIONAL CONTEMPORAN ȘI INFLUENȚA ACESTUIA

ASUPRA OPERAȚIILOR POST-CONFLICT

În conținutul primei direcții de cercetare, activitatea noastră s-a axat pe

investigarea unor fenomene specifice mediului operațional contemporan caracterizat

de riscuri și amenințări neconvenționale asociate cu formele de manifestare a

fenomenului terorist. Sunt analizate cauzele, tipologia și condițiile apariției,

proliferării riscurilor și amenințărilor asimetrice la adresa mediului operațional

contemporan. Efortul cercetării noastre s-a concentrat pe detalierea conceptelor,

fundamentelor și analiza influenței mediului operațional contemporan asupra

tipologiei operațiilor post-conflict.

Am studiat şi am prezentat complexitatea efectelor produse de dinamica

fenomenului terorist asupra statelor democratice, ca importantă ameninţare asimetrică de

natură strategică. De asemenea, am insistat pe faptul că, la nivel global, toate

infracţiunile specifice flagelului terorist cunosc o evoluţie rapidă, având ca bază

fenomenul globalizării, manifestat prin creșterea interdependenţelor dintre state, precum

şi liberalizarea fluxurilor internaționale de mărfuri, capital şi informaţii. Problemele

induse de fenomenul globalizării și suprapunerea acestuia cu procesul de fragmentare

zonală, generează noi factori de risc şi noi amenințări la adresa națiunilor

democratice. Multiplicarea continuă a numărului de actori ce acţionează și se afirmă

pe scena globală, în special a actorilor nonstatali, va conduce la complicarea

procesului de luare a deciziilor în domeniul politicii externe a statelor.

Din problematica analizată deducem că tendinţa de manifestare în viitor a

fenomenului terorist o constituie suprapunerea mai multor tipuri de infracţiuni grave

care induc o serie de vulnerabilităţi interne sau internaţionale la adresa securităţii

statelor, greu de anticipat, prevenit şi combătut, datorită utilizării de către reţelele

teroriste a tehnologiilor de vârf în acțiunile lor criminale.

Gama de amenințări, specifice mediului operaţional contemporan, îmbracă o

largă formă de manifestare şi cuprinde o paletă variată de ameninţări asimetrice.

Combinația acestor tipuri de amenințări, în cadrul conflictelor contemporane, va

induce schimbări la nivelul comunităţii internaţionale, cu privire la modul de

abordare a soluţionării conflictului, precum şi la tipologia operaţiilor militare pentru

gestionarea crizelor.

În concluzie, toate aceste manifestări asimetrice pot să confere mediului

operaţional al perioadei post-conflict o complexitate sporită şi solicită crearea unor

sisteme relaţionale complexe, care pot să asigure integrarea în sistem unitar a

acţiunilor necesare îndeplinirii obiectivelor propuse. Evoluţiile și mutațiile ce se

produc la nivelul mediului operaţional pot să determine scăderea sau, dimpotrivă,

creşterea nivelului violenţei, ceea ce va duce la poziţionarea crizei într-un sens sau

altul de-a lungul spectrului conflictului, cu implicaţii directe asupra tipologiei

acţiunilor militare desfăşurate de către forţele militare participante la campanie.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 14

Capitolul 2

ÎNTREBUINŢAREA INSTRUMENTELOR DE PUTERE PENTRU

DIMINUAREA RISCURILOR ŞI AMENINŢĂRILOR ASIMETRICE ÎN

OPERAŢIILE POST-CONFLICT

În conținutul celei de-a doua direcții de cercetare este investigat domeniul

instrumentelor de putere, ca vector important al extinderii zonei de influență și de

interes strategic, în contextul efortului general de control asupra surselor energetice

vitale lumii contemporane. Sunt prezentate instrumentele de putere ale actorilor

statali și non-statali, precum și posibilitatea integrării acestor instrumente în sistemul

operațiilor post-conflict. Un accent important este pus pe studiul efectelor

întrebuințării instrumentelor de putere pentru diminuarea riscurilor şi ameninţărilor

asimetrice, în operaţiile post-conflict.

Multiplele provocări cu care se confruntă actorii implicați în gestionarea

conflictelor politico-militare solicită o abordare cuprinzătoare, care implică întrebuințarea

în mod deliberat a instrumentelor de putere deținute de către aceștia. Utilizarea

instrumentelor de putere produce efecte atât în plan militar, cât și în planurile politic,

diplomatic, economic, moral, social şi umanitar. Coordonarea utilizării instrumentelor de

putere reprezintă esența acțiunii sinergice, generatoare de efecte durabile, favorizante

stingerii stărilor conflictuale și revenirii la starea de normalitate.

Utilizarea instrumentelor de putere militară are un rol esenţial în perioada post-

conflict şi necesită desfășurarea unui ansamblu complex de acțiuni pentru rezolvarea

unei game largi de probleme, incluzând stabilirea securităţii interne şi a supremaţiei

legii, facilitarea tranziţiei politice, reconstruirea infrastructurii şi lansarea refacerii

economiei, într-un mediu operațional complex și dinamic. Treptat, aceste acțiuni

trebuie să cedeze locul acțiunii civile pentru instaurarea păcii și revenirea la starea de

normalitate. Proporţia în care aceste instrumente sunt utilizate poate diferi în funcţie

de resursele de putere ale respectivului actor sau în funcţie de obiectivele sale

strategice, datorită faptului că acest lucru constituie esenţa instrumentelor de putere,

reprezintă surse de putere flexibile și adaptabile contextului internaţional şi

intereselor naţionale.

În perioada post-conflict, instrumentele de putere nu pot fi utilizate în mod

independent unele faţă de celelalte, ci în paralel sau în mod conjugat, susţinându-se

reciproc, în cadrul unei concepţii unitare asupra mediului operaţional, asupra poziţiei

actorului respectiv pe arena internaţională, asupra potențialului de putere deţinut şi

asupra intereselor pe care le urmăreşte.

În concluzie, abordarea analitică a modului de manifestare a instrumentelor de

putere, pe timpul operaţiilor post-conflict, demonstrează dinamica permanentă şi

interrelaţionarea mecanismelor, instituţiilor şi pârghiilor acţionale pentru promovarea,

protejarea şi apărarea intereselor de securitate. Gradul de eficienţă în utilizarea

instrumentelor de putere rezultă din corelaţia acţiunii acestora, fapt ce asigură

amplificarea efectelor benefice în proiectarea şi promovarea intereselor de securitate.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 14

Capitolul 3

CAPABILITĂŢI MILITARE ÎNTREBUNȚATE ÎN OPERAŢIILE

POST-CONFLICT

În cadrul celei de-a treia direcții de cercetare este prezentat sistemul

interinstituțional al capabilităților militare destinat operaţiilor post-conflict. Am

insistat pe detalierea unor repere conceptuale și a unor elemente care privesc rolul

capabilităților militare, principiile, obiectivele, tacticile, tehnicile și procedurile

operaționalizării sistemului de forțe militare apte a fi întrebuințate pentru participarea

la operaţii post-conflict. Efortul cercetării noastre s-a axat pe descoperirea

implicațiilor procesului de dezvoltare a capabilităților militare asupra pachetului de

forţe al Armatei Române, pus la dispoziţia NATO, respectiv a UE, pentru

soluționarea unor obiective ale operațiilor post-conflict.

Complexitatea crescândă a mediului operațional, în care se desfăşoară

operațiile de gestionare a crizelor, implică dezvoltarea capabilităților militare într-o

strânsă coordonare cu structurile civile care participă la astfel de operații. Realizarea

capabilităților militare este un proces sistemic, pe termen lung, ce se poate derula în

concordanță cu nivelul militar de ambiție, care permite constituirea unor pachete de

forțe eficace și care răspunde amenințărilor şi provocărilor prezente şi viitoare dintr-

un mediu operaţional aflat în permanentă schimbare. Esența procesului de

dezvoltare a capabilităților militare constă în asigurarea unui echilibru între

totalitatea cerințelor impuse tipurilor noi de operații şi cantitatea de resurse la

dispoziție pentru realizarea acestora.

Dezvoltarea capabilităților în Armata României trebuie să ia în considerare atât

nivelul de ambiție militar, cât şi misiunile şi cerințele specifice ale Armatei României:

contribuția la securitatea țării pe timp de pace; apărarea României, a intereselor naționale

şi a aliaților săi; promovarea stabilității regionale, inclusiv prin diplomația apărării;

sprijinirea instituțiilor statului/a autorităților locale în caz de urgențe civile.

Pachetul de forțe al Armatei României trebuie să răspundă provocărilor curente

şi viitoare ale unui mediu de securitate în continuă schimbare, cu actori care nu

respectă regulile războiului clasic. În acest context, formarea şi dezvoltarea

capabilităților structurilor militare destinate să participe la operații post-conflict

trebuie să reprezinte o combinație a eforturilor naționale şi multinaționale, să aibă la

bază principiul asumării responsabilităților şi angajamentelor şi să asigure

îmbunătățirea atât a capacității de apărare colectivă, cât şi a managementului

operațiilor de răspuns la crize, cu integrarea în faza de stabilizare şi reconstrucție.

În concluzie, proiectarea forțelor pentru participarea la operații post-conflict implică

un proces de adaptare continuă a capabilităților militare la provocările și amenințările

specifice mediului internațional de securitate, în care un număr limitat de forțe va fi

dezvoltat pentru a executa misiuni specifice, iar cele mai multe vor fi configurate, echipate

şi antrenate pentru a participa la întreaga gamă de misiuni încredințate.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 14

Capitolul 4

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE PUTERE

ÎN TEATRUL DE OPERAȚII DIN AFGANISTAN. STUDIU DE CAZ

Cea de-a patra direcție de cercetare este destinată analizei unui studiu de caz

bazat pe lecțiile învățate din participarea structurilor de forțe române la operațiile

post-conflict, desfășurate în teatrul de operații din Afganistan. Sunt prezentate

reperele istorice ale crizei din Afganistan, riscurile, ameninţările și vulnerabilitățile

de securitate specifice crizei afgane, precum și eforturile structurilor democratice

internaționale pentru soluţionarea acestei crize. Efortul analizei noastre se

concentrează pe aspectele practice ale participării și utilizării instrumentelor de putere

ale Armatei Române în teatrul de operații din Afganistan. Această etapă a cercetării

noastre se încheie cu detalierea sistemului de activități desfășurate de Echipele de

Reconstrucţie Provincială în zona afgană, echipe multinaționale care, în cadrul

sistemului de operații post-conflict, au un rol determinant în generarea și

implementarea unui sistem bazat pe tactici, tehnici și proceduri democratice

internaționale de reconstrucție și dezvoltare.

Analizat din prisma provocărilor de securitate, Afganistanul este unul dintre

cele mai nesigure locuri de pe glob, în care se întersectează o gamă foarte variată de

riscuri și amenințări de securitate. Criza îndelungată din Afganistan, încă în derulare,

reprezintă platforma ideală de lucru pentru realizarea unei analize complexe și

profunde, care să contribuie în mod substanțial la îmbogățirea suportului teoretic și

practic referitor la domeniul managementului crizelor. Acest fapt ne-a încurajat să

dezvoltăm cercetarea noastră științifică în direcția modului în care diverșii actori

implicați în gestionarea crizei afgane își utilizează instrumentele de putere pentru

soluționarea acesteia.

În pofida tuturor eforturilor uriașe depuse de comunitatea internațională, criza

afgană este departe de a fi consumată, insurgența se manifestă violent, instituțiile

statului sunt slabe și încă nu pot face față provocărilor multiple și complexe ale vieții

politice și economico-sociale. Cu toate schimbările de la vârful grupării teroriste,

liderii talibani exclud orice negocieri cu guvernul de la Kabul, cu excepția cazului în

care toate trupele străine ar părăsi Afganistanul. Ca o consecință, regiunea va

continua să fie instabilă din punct de vedere geopolitic, terorismul va fi un fenomen

de durată, iar Afganistanul va rămâne un stat vulnerabil. Mai mult, insurgenţii şi-au

atins obiectivele în sudul și estul țării, cu consecinţe grave asupra credibilităţii şi

legitimităţii forţelor de securitate afgane.

În concluzie, calea de urmat pentru soluționarea crizei și crearea unui stat afgan

care să promoveze și să apere interesele cetățenilor este dezvoltarea unei mai strânse

cooperări cu statele vecine, continuarea și accelerarea programelor de modernizare a

instituțiilor statului, de dezvoltare economică și socială, precum și de consolidare a

Forțelor Naționale de Securitate Afgane, prin combinarea și integrarea, cu

înțelepciune, a eforturilor militare și civile.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 14

CONCLUZII FINALE

Abordarea acestei teme în cadrul tezei de doctorat, reprezintă un demers util şi

necesar, deoarece în opinia noastră, perioada post-conflict reprezintă un context

confuz și greu previzibil, în care se manifestă o gamă variată de riscuri și amenințări

de securitate asimetrice, iar contracararea/diminuarea acestora nu se mai poate face

doar prin utilizarea exclusivă a instrumentului de putere militar (operațiile militare).

Cu toate acestea, structurile militare rămân în continuare cele mai adecvate pentru

lupta cu un inamic perfid, amestecat în rândul populației și care nu se dă la o parte de

la folosirea terorii și a crimelor sângeroase

Identificarea instrumentelor de putere ne-a permis să scoatem în evidență

capacitățile instrumentale adăpostite în departamentele și agențiile actorilor satali/non-

statali, care în opinia noastră constituie fundamentul pe baza căruia aceștia își

construiesc interesele și de asemenea, își proiectează strategiile de punerea lor în

aplicare. De asemenea, avem convigerea că diminuarea riscurilor și amenințărilor de

securitate asimetrice, în actualul context de securitate, nu poate fi realizată decât printr-o

utilizare integrată a instrumentelor de putere, care se poate realiza doar sub umbrela

organismelor internaționale cu vocație în domeniul securității. În acest sens, am alocat

un spaţiu larg în vederea analizării acţiunilor şi activităţilor specifice desfăşurate de

organizaţiile, organismele şi structurile internaţionale, regionale şi naţionale pentru

gestionarea crizelor şi prevenirea conflictelor în actualul mediu operaţional şi de

securitate, care continuă să fie impredictibil, complex, fluid şi asimetric.

În cadrul evaluării organismelor internaţionale şi regionale de securitate am avut în

vedere prezentarea noilor concepte de acţiune ale ONU, NATO, UE, prin prisma

documentelor programatice ale acestora. Din analiza noastră a rezultat faptul că ONU îşi

menţine vocaţia de lider mondial în apărarea şi promovarea drepturilor omului şi a păcii,

iar UE şi NATO, deşi sunt structuri regionale, îşi amplifică aria de manifestare şi tind să

obţină statul de actori cu vocaţie mondială, capabili să gestioneze un spectru larg de

operaţii convenţionale şi neconvenţionale, simetrice şi asimetrice.

Considerăm că abordarea sistemică a etapei post-conflict, a riscurilor și

amenințărilor de securitate asociate, constituie elemente de impact pentru

planificarea, organizarea coordonarea şi desfăşurarea, în mod perseverent, creativ și

integrat de către părţile implicate, precum şi de către factorii aflaţi în afara

conflictului (ONU, NATO, UE, diverse organisme internaţionale, personalităţi politice

importante ce beneficiază de încrederea părţilor aflate în conflict), a acţiunilor în

domeniile politic, diplomatic, militar, în plan economic, informaţional şi cultural

pentru soluţionarea situaţiei conflictuale.

În concluzie, pentru optimizarea utilizării diferitelor instrumente de putere

considerăm oportună realizarea modelării și simulării, cu ajutorul sistemelor

informatice, a pachetului de forțe și a celorlalți actori care urmează să participe la

soluționarea crizei având ca date de intrare o evaluare completă și complexă a

mediului operațional.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 14

BIBLIOGRAFIE

1. Legi, ordonanțe, strategii, manuale

* * * Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate

* * * Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României

nr.767/2003

* * * Doctrina pentru operaţiile întrunite ale forţelor armate, 2007

* * * F.T.-1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, 2007

* * * Strategia de Transformare a Armatei României, Statul Major General, Bucureşti,

2007, fondul de carte al Bibliotecii Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

cota inf. 567

* * * Strategia de întrebuințare a forțelor Armatei ale României în misiuni în afara

teritoriului statului român, București, 2007

* * * ISAF Provincial Reconstruction Team (PRT) Handbook Edition 4, 2010

* * * Strategia națională de aderare la spațiul Schengen 2008-2011

* * * Legea nr. 121 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara

teritoriului național, Monitorul Oficial al României, nr. 427, Bucureşti, 2011

* * * Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012–

2016

* * * Manualul de planificare a operaţiilor, 2012

* * * FT-2, Manualul activităţii de stat major a comandamentelor din forţele

terestre în operaţii, 2012

* * * SMG-38, Doctrina planificării operaţiior în armata României, 2013

* * * FT-3, Manualul de tactică generală din forţele terestre, 2014

* * * Strategia naţională de siguranţă şi ordine publică pentru perioada 2014-2020

* * * Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019

* * * Regulamentul Consiliului European nr. 539/2001

* * * Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea

Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunității Europene

* * * A 2020 Vision for the Black Sea Region – A Report by the Commission on

the Black Sea

* * * ADP 3-0, Unified Land Oparations, 2011

* * * JP 3-07, Stability Operations, 2011

* * * Joint and Coalition Operational Analysis, „Operationalizing Counter/Anti-

Corruption Study” (2014)

* * * Bi-SC Guideline for Operational Planning (GOP)

* * * AJP – 3.2.2 Command and Control of Allied Land Forces

* * * AJP – 0.1 Allied Joint Doctrine

* * * AJP – 2.0 Allied Joint Intelligence and Security Doctrine

* * * AJP – 3.0 Allied Doctrine for Joint Operation

* * * AJP – 3.2. Allied Joint Doctrine for Land Operations

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 14

2. Lucrări de autori

Bălăceanu Ion, Dragomirescu Valentin, Martin Iulian, Interacţiunea strategiilor în

conflictele armate moderne, Volumul I, Editura Universităţii Naţionale de Apărare

“Carol I”, Bucureşti, 2010

Leatherman A., Conflict prevention on intrastates crisis, Kumarian Press, 2005

Marczuk Karina, Towards the EU”s Internal Security Strategy: a new paradigm

of internal security?, lucrare prezentată la Conferinţa internaţională în cadrul

Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, Bucureşti, 2010

Martin Iulian, Raționament și argumentare în planificarea operațiilor, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2015

Mitulețu Ion, Şerbănoiu Viorel, Crearea şi operaţionalizarea sistemului integrat

de siguranţă naţională pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii

transfrontaliere pe timp de pace, în situaţii de criză şi conflict armat, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2011

Ristei M., Senic N., Corruption And European Integration: Comparative Study

Of Romania And Slovenia, Department of Political Science Western Michigan

University, 2007

Stan Ioan Constantin, Comanda şi controlul structurilor de informaţii la nivel

operativ, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007

Zburătură Viorel, Criminalitatea transfrontalieră ca sursă de insecuritate naţională

în condiţiile globalizării şi integrării României în Uniunea Europeană, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2007

3. Publicaţii periodice

Gândirea Militară Românească, colecţia 2007-2016

Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia 2006-2016

Revista Impact Strategic, colecţia 2007-2016

Revista NATO Review 2007-2016

4. Documente de referință

Dicţionarul limbii române contemporane, Ediţia Ştiinţifică, Bucureşti, 1980

Dicţionarul Enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1987

Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1996

Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, cota 69195

5. Mediu de internet

* * * www.mai.gov.ro; * * * www.mae.ro;

* * * www.mapn.gov.ro ; * * * www.guv.ro;

* * * http://www.mapn.ro/strategiasecuritate/strategseritmediul, html

*** http://usinfo.state.gov/journals/itgic/0801/ijgf/frgj-7.htm, Phil Williams, Crime

organisé et cybercriminalité: synergies, tendances et ripostes.

* * * www.sri.ro, Cristian Troncotă, Terorismul internaţional, forme de manifestare

şi modalităţile de combatere.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 14

LISTA ANEXELOR

Anexa nr. 1 Variabilele mediului operaţional contemporan

Anexa nr. 2 Tipologia riscurilor şi ameninţărilor asimetrice

Anexa nr. 3 Tipologia operaţiilor în perioada post-conflict

Anexa nr. 4 Modelul de abordare cuprinzătoare

Anexa nr. 5 Modelul de acţiune unificată

Anexa nr. 6 Comanda în acţiunile (operaţiile) multinaţionale întrunite

Anexa nr. 7 Elaborarea și implementarea Planului integrat de acțiune

Anexa nr. 8 Domenii ale producerii efectelor

Anexa nr. 9 Efectele întrebunțării instrumentelor de putere în operațiile

postconflict

Anexa nr. 10 Ghid de monitorizare a efectelor în operațiile post-conflict, model

pentru domeniul securității

Anexa nr. 11 Condiţionarea între capacităţi şi capabilităţi

Anexa nr. 12 Procesul de dezvoltare a capabilităților la nivelul NATO

Anexa nr. 13 Procesul de dezvoltare a capabilităților la nivelul UE

Anexa nr. 14 Model de proces privind dezvoltarea capabilităților la nivelul

Armatei României

Anexa nr. 15 Structura de forțe pentru operații asimetrice (o variantă)

Anexa nr. 16 Dinamica numărului de victime provocate de atacurile teroriste din

Afganistan, în perioada 2007-2014

Anexa nr. 17 Harta cu localizarea provinciilor Faryab, Kunar, Paktia, Kandahar

Anexa nr. 18 Incidentele de securitate cauzate de insurgenţă (evenimente

săptămânale/ luna februarie 2015)

Anexa nr. 19 Dinamica cultivării macului în Afganistan (1994 - 2014)

Anexa nr. 20 Corelaţia dintre zonele cultivate cu mac şi riscurile de securitate

Anexa nr. 21 Strategia Anaconda

Anexa nr. 22 Corelația dintre eradicarea culturilor de mac și evoluția mediului de

securitate afgan

Anexa nr. 23 Model de structură a unei Echipe de Reconstrucție Provincială

(modelul american)

Anexa nr. 24 Dislocarea PRT pe teritoriul Afganistanului

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 14

Pagina albă