REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CONTRIBUŢII LA · PDF fileţiilor între nivelul de...

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban

0

Ing. GEORGE - CĂLIN ROIBAN

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE COMBATERE POSTEMERGENTĂ A

BURUIENILOR DIN CULTURA DE PORUMB

Conducător ştiinţific Prof. univ. dr. ing. PETRU GUŞ

CLUJ-NAPOCA 2010

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN

CLUJ-NAPOCA ŞCOALA MASTERALĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ


1

CONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE

COMBATERE POSTEMERGENTĂ A BURUIENILOR DIN CULTURA DE PORUMB

Paralel cu dezvoltarea agriculturii, sortimentul buruienilor s-a diversificat continuu şi

s-a adaptat la noile condiţii impuse de tehnica agricolă. Rezultanta acestor permanente

adaptări se evidenţiază astăzi prin marea capacitate de supravieţuire a buruienilor, ca şi prin

dinamica ce există în interiorul comunităţilor formate de anumite specii, această dinamică

evidenţiindu-se prin apariţia de biotipuri mai adaptate, prin modificarea continuă a structurii

cantitative şi calitative a îmburuienării, prin includerea de noi specii din flora spontană

locală sau a unor buruieni din alte zone geografice.

Plecând de la premisa combaterii eficiente a buruienilor, considerăm că este necesară

cunoaşterea tuturor elementelor implicate în proces.

Porumbul fiind planta de cultură preponderentă în exploataţiile agricole din

Transilvania, continuă să preocupe sfera de cercetători ştiinţifici pentru permanenta

îmbunătăţire a tehnologiilor de cultivare sau de adaptare a verigilor tehnologice la

modificările care pot interveni în habitatul acestuia, în sistema de maşini specifică şi chiar în

interesele economice ce vizează această cultură.

Particularitatea porumbului privind sensibilitatea deosebită la îmburuienare,

constituie un câmp deschis cercetărilor herbologice şi mai ales celor din domeniul

combaterii buruienilor din această cultură pentru găsirea soluţiilor adaptate fiecărui teritoriu

ecologic omogen, care să răspundă eficient atât din punct de vedere al reducerii

îmburuienării sub nivelul de dăunare, cât şi din punct de vedere economic, pentru fermieri.

Noile condiţii impuse de legislaţia europeană în domeniul protecţiei mediului

coroborate cu tehnicile moderne de protecţie a plantelor justifică alegerea temei de

cercetare pentru realizarea tezei de doctorat, prin prisma următoarelor aspecte:

porumbul este în continuare una dintre culturile agricole preponderente la nivel mondial,

european şi naţional;

sensibilitatea culturii la îmburuienare impune controlul buruienilor prin metode eficiente

şi rapide;


2

eliminarea multor substanţe active erbicide cu aplicare preemergentă din lista avizată

pentru utilizare;

impactul ecologic cu risc diminuat în cazul combaterilor chimice postemergente;

posibilitatea îmbinării metodelor de combatere a buruienilor în postemergenţă cu

metodele preventive sau agrotehnice indirecte, astfel încât, se poate constitui un sistem

integrat de combatere al buruienilor în culturile de porumb eficient din punct de vedere

economic şi ecologic.

Datorită faptului că porumbul se cultivă pe un areal foarte mare în diverse zone

pedoclimatice, infestarea cu buruieni a acestei culturi, diferă extrem de mult pe teritoriul

ţării. Variaţiile sunt şi mai mari dacă avem în vedere în ce raport se găsesc anumite specii de

buruieni faţă de altele, speciile de monocotiledonate faţă de dicotiledonate, buruienile

anuale faţă de cele perene etc., astfel încât alegerea celei mai corecte strategii de combatere

trebuie făcută după condiţiile concrete şi locale.

Pornind de la considerentele că:

flora de buruieni caracteristică porumbului este variabilă în teritoriu;

condiţiile climatice variază de asemeni;

efectul erbicidelor poate fi variabil - fiind condiţionat de alegerea lor

corespunzătoare, de tehnica aplicării acestora şi mersul vremii;

siguranţa agroecosistemului, a sănătăţii animalelor şi oamenilor sunt variabile de

asemenea, în funcţie de mai mulţi factori naturali şi antropici, printre care se

numără şi corectitudinea abordării metodelor de combatere a buruienilor din

culturile agricole;

beneficiul fermierului cultivator de porumb este variabil în funcţie de

corectitudinea asigurării verigilor tehnologice specifice culturii şi condiţiilor

locale;

prin cercetările întreprinse în vederea elaborării acestei lucrări, ne-am propus să elucidăm

câteva aspecte referitoare la specificitatea îmburuienării acestei culturi în judeţul Alba (com.

Noşlac) şi eficacitatea unor strategii de combatere buruienilor în postemergenţa culturii de

porumb, precum şi la selectivitatea reţetelor chimice pentru cultura de porumb din această

zonă şi păstrarea echilibrului ecologic.

mailto:g@sesc


3

SCOPUL CERCETĂRILOR EFECTUATE

Scopul principal al cercetărilor întreprinse se rezumă la: elaborarea strategiilor de

combatere în postemergenţă a buruienilor din cultura de porumb, optime din punct de

vedere tehnologic, economic şi ecologic, pentru zona de luncă înaltă din judeţul Alba.

Pentru atingerea scopului propus, au fost necesare parcurgerea a trei etape esenţiale,

fiecăreia dintre acestea, fiindu-i specifice obiectivele ştiinţifice şi aplicative proprii.

Aceste trei etape sunt condiţionate de cele trei componente necesare pentru

eficientizarea rezultatelor de combatere postemergentă a buruienilor din cultura de porumb

şi pretabilitatea acestora la extensia în producţia agricolă a zonei. Astfel, cercetările

desfăşurate în perioada 2004-2007 sunt grupate în următoarele trei etape:

⇒ Stabilirea competiţiei dintre buruieni şi plantele de porumb în condiţiile

experimentale specifice;

⇒ Elaborarea strategiilor de combatere în postemergenţă a buruienilor din

cultura de porumb pentru zonele de luncă înaltă din judeţul Alba,

⇒ Precizarea elementelor minime necesare pentru extensia cercetărilor efectuate.

OBIECTIVELE CERCETĂRILOR EFECTUATE

Prima etapă a studiilor concretizată în stabilirea competiţiei dintre buruieni şi

plantele de porumb în condiţiile experimentale din Noşlac cuprinde ca obiective de studiu:

Inventarierea gradului de îmburuienare a culturilor de porumb din zona Noşlac,

judeţul Alba

Stabilirea speciilor de buruieni “problemă” pentru această cultură;

Stabilirea corelaţiilor între nivelul de îmburuienare al culturii de porumb din

această zonă şi producţie;

Stabilirea corelaţiilor între nivelul de îmburuienare din cultură şi factorii climatici

specifici anilor de cercetare;

Stabilirea fluctuaţiei nivelului îmburuienării pe parcursul celor 4 ani de cercetare;


4

A doua etapă a studiilor concretizată în elaborarea strategiilor de combatere în

postemergenţă a buruienilor din cultura de porumb în zonele de luncă înaltă din judeţul

Alba cuprinde ca obiective de studiu:

Precizarea elementelor care stau la baza elaborării strategiilor de combatere a

buruienilor în postemergenţă;

Testarea unor strategii de combatere postemergentă a buruienilor din cultura de

porumb, chimice şi mixte;

Elaborarea strategiilor de combatere postemergentă a buruienilor din această

cultură, optime din punct de vedere tehnologic, economic şi ecologic, pentru zona

de luncă înaltă din judeţul Alba.

A treia etapă a studiilor concretizată în precizarea elementelor minime necesare

pentru extensia cercetărilor efectuate cuprinde ca obiective de studiu:

Stabilirea eficienţei economice a tehnologiei de combatere cu erbicide asociate –

un tratament;


două tratamente;


un tratament + o praşilă mecanică;

Stabilirea eficienţei economice a tehnologiei de combatere cu erbicide totale

aplicate în miriştea triticalelor + un tratament postemergent cu erbicide asociate

sau complexe.

DISPOZITIVUL EXPERIMENTAL

Cercetările privind perfecţionarea strategiilor de combatere a buruienilor în

postemergenţă la cultura de porumb a-au defăşurat pe o perioadă de 4 ani: 2004-2007 pe

terenul proprietate privată situat în comuna Noşlac, judeţul Alba, în cadrul unor experienţe

staţionare, bifactoriale, organizate după metoda blocurilor randomizate, cu 28 variante în

patru repetiţii. Suprafaţa totală a parcelei a fost de 30 m.p.


5

Factorii experimentali şi graduările acestora sunt:

A. Metoda de combatere: 28 graduări grupate în 4 tehnologii de combatere şi două

martor:

a1 = combatere clasică, 3 praşile manuale - varianta martor 1

a2 = fără combatere – varianta martor 2

a3 – a10 = combatere chimică, un singur tratament postemergent cu erbicide

asociate

a11 – a16 = combatere chimică, două tratamente postemergente cu doze

fracţionate: primul timpuriu (2-3 frunze ale porumbului); al doilea la stadiul de 5-

6 frunze ale porumbului

a17 – a22 = combatere mixtă, tratament precoce (2–3 frunze ale porumbului) cu

erbicide asociate sau complexe, urmat de o praşilă mecanică,

a23 – a28 = chimică în 2 ani, tratament cu erbicide cu acţiune totală în miriştea

premergătoarei + un tratament cu erbicide asociate la stadiul de 5-6 frunze ale

porumbului.

B. Anii de experimentare: 4 graduări,

b1 = 2004

b2 = 2005

b3 = 2006

b4 = 2007

Pentru stabilirea eficacităţii în combaterea postemergentă a buruienilor s-au testat 11

erbicide cu substanţe active diferite: foramsulfuron+isoxadifen etil, rimsulfuron,

mesotrione, prosulphuron + primsulphuron, acid 2.4D+MCPA+ clopiralid, bromoxynil +

2.4D (ester), florasulam+ 2,4 D(EHE), bromoxynil octanoate.

Tehnologia de cultivare a porumbului în câmpul de experienţe cuprinde:

rotaţia de 3 ani: triticale de toamnă – porumb – cartof +sfeclă pentru zahăr + legume

(figura 1);

sistemul de lucrări diferenţiat în funcţie de variantele de combatere a buruienilor

aplicate, după cum urmează:


6

Primul ciclu al rotaţiei Al II-lea ciclu al rotaţiei

o pentru cele 4 variante cu

tratament în miriştea

premergătoarei: recoltare

triticale (ultima decadă a lunii

iulie) – erbicidare în mirişte, pe

toată suprafaţa, cu LEONE 36

SL: 4 l/ ha după 14 zile de la

recoltare – (aplicat gunoiul de

grajd 30 to/ha, în decada a II-a a

lunii septembrie în anul 2003 –

sola 2 şi 3 şi 2004 – sola 2) - arătura de toamnă la 25 cm adâncime, în ultima decadă

a lunii septembrie sau prima decadă a lunii octombrie – 1 trecere cu grapa cu discuri

GDU 3,4 (a II-a decadă a lunii aprilie) - aplicat îngrăşăminte complexe – fertilizare

starter Cu N40P40 - o trecere cu combinatorul în ziua semănatului (decada a III-a a

lunii aprilie) – semănat cu SPC 6 – erbicidare postemergentă + prima fertilizare

foliară (stadiul de 5-6 frunze ale porumbului) – a II-a fertilizare foliară (la înspicarea

porumbului) – recoltare (decada I din octombrie).

o pentru variantele fără erbicidare în mirişte: recoltarea triticalelor (decada a III-a din

iulie)- dezmiriştire prin arătură superficială (imediat după recoltare) – o discuire în

prima decadă a lunii septembrie – aplicat gunoiul de grajd 30 to/ha, în decada a II-a a

lunii septembrie în anul 2003 – sola 2 şi 3 şi 2004 – sola 2 – arătura de toamnă

(prima decadă din luna octombrie) – 1 trecere cu grapa cu discuri primăvara (prima

decadă aprilie) – fertilizare minerală (decada a II-a aprilie) – o trecere cu

combinatorul în preziua semănatului – semănat ( decada a III-a din aprilie) – prima

praşilă în varianta martor cu 3 praşile şi erbicidarea postprecoce – (decada a II-a din

mai) – a II-a praşilă în varianta martor cu 3 praşile şi erbicidarea postemergentă +

prima fertilizare foliară, la 5-6 frunze ale porumbului – a III-a praşilă în varianta

martor şi prima în variantele cu praşilă după aplicarea erbicidelor asociate sau

complexe (prima sau a II-a decadă din iunie) – a II-a fertilizare foliară - recoltare.

Fertilizarea:

Anul

2004 2005 2006 2007

Sola 1 triticale porumb Cartof+ Sfeclă+ legume

triticale

Sola 2 porumb Cartof+ Sfeclă+ legume

triticale porumb

Sola 3 Cartof+ Sfeclă+ legume

triticale porumb Cartof+ Sfeclă+ legume

Fig 1. Asolamentul experienţei


7

o organică- cu gunoi de grajd fermentat 30 to/ha începând cu toamna anului 2003 –

în solele 2 şi 3) şi terminând în toamna 2004 (în sola 1), astfel încât fiecare solă a

fost fertilizată organic ;

o minerală: 2 fracţii: prima - NPK cu formula 15:15:0: - la pregătirea patului

germinativ asigurându-se o doză de N40P40; a II-a la stadiul de 6-8 frunze cu

azotat de amoniu, asigurându-se doza totală de N70P40K0;

o foliară: 2 fracţii de Murtonik 20:20:20 Me: prima – concomitent cu erbicidarea

postemergentă efectuată la stadiul de 5-6 frunze ale porumbului, în doză de 2 l/ha;

a II-a - la înspicare, în aceeaşi doză.

Terenul pe care este organizat câmpul de experienţă se încadrează în clasa I de

calitate cu 86 puncte de bonitare. Solul este de tip aluviosol calcaric molic coluvic, cu o

stare de fertilitate bună, conţinutul mediu de humus de 3,84% în primii 60 cm asigurând un

o rezervă de humus 161 – 200 t/ha.

Conţinutul de elemente nutritive diferă pe profilul solului, fiind corespunzător unei

aprovizionări medii cu azot total, foarte bună cu potasiu şi slabă pentru fosfor. Sub aspect chimic

singura intervenţie care se impune este completarea rezervei de fosfor.

Regimul termic şi pluviometric pe parcursul perioadei de vegetaţie a porumbului fost

diferit în cei 4 ani de experimentare, astfel încât condiţiile de răsărire şi dezvoltare a buruienilor şi

de răsărire şi dezvoltare a culturii de porumb au fost şi ele diferite.

Anul 2004, a fost un an relativ normal comparativ cu mediile multianuale, înregistrându-

se pe perioada de vegetaţie a porumbului abateri medii termice de +0,58 oC, abateri

semnificative fiind înregistrate în lunile aprilie (+1,0 oC) şi iunie (+1,6 oC) şi abateri

pluviometrice de +62,2 mm. Abaterile pozitive termice şi negative pluviometrice, au

surprins însă debutul culturii de porumb (luna mai şi începutul lunii iunie), astfel încât

acestea se resimt în concurenţa buruienilor dar şi nivelul producţiilor.

Anul 2005, a fost un an de excepţie din punct de vedere climatic, caracterizat ca fiind

extrem de ploios şi cald (+ 1,2 oC şi + 194 mm faţă de mediile multianuale). Perioada de

vegetaţie a porumbului este călduroasă (+0,95 oC faţă de m.m.a.) şi ploioasă, îndeosebi în

lunile aprilie, mai, august şi septembrie; pe toată perioada de vegetaţie înregistrându-se un

plus de 167,1mm. În ansamblu, anul agricol 2005 a fost un an cu potenţial de îmburuienare

foarte pronunţat.


8

Anul 2006 a fost un an mai puţin călduros comparativ cu anteriorii (abaterea mediei

anuale fiind de +0,90C) şi mai puţin ploios, per ansamblu; suma precipitaţiilor fiind aproape

de media multianuală (+34,1mm), dar foarte capricios, fiind caracterizat ca un an mai puţin

favorabil debutului culturii de porumb şi cu influenţe negative asupra nivelului producţiilor,

dar cu influenţe semnificative atât pozitive, cât şi negative asupra îmburuienării. Astfel,

perioada de vegetaţie a porumbului (aprilie-septembrie 2006) poate fi apreciată ca fiind -

caldă (abaterea în plus fiind de 1,10C). Lunile în care s-au înregistrat abateri pozitive

semnificative faţă de media multianulă au fost aprilie (+2,20C) şi mai, (+1,9 0C).

Precipitaţiile căzute în perioada aprilie-septembrie 2006 depăşesc normala, cu 50,1 mm,

abatere mult mai redusă comparativ cu anii anteriori, dar cu fluctuaţii foarte mari ale

precipitaţiilor la nivelul perioadei de vegetaţie a porumbului. Luna aprilie a fost foarte

ploioasă în primele două decade, urmată de luna mai secetoasă, în care porumbul a avut

puţin de suferit. Ploile care cad în a doua parte a lunii mai salvează cultura de porumb, care

îşi parcurge etapele vegetative începând din această perioadă în condiţii optime. Seceta din

prima jumătate a lunii mai a influenţat negativ răsărirea şi dezvoltarea porumbului, dar în

acelaşi timp a influenţat şi nivelul de îmburuienare care a fost mai redus.

Anul 2007 a fost un an foarte cald (abaterea mediei anuale fiind de +2,20C) şi ploios

în acelaşi timp; suma precipitaţiilor depăşind media multianuală cu 104,4 mm, dar cu o

repartiţie a acestora – deficitară pentru cultura de porumb. Analizând perioada de vegetaţie a

porumbului în anul 2007, se poate afirma că acesta nu a fost un an foarte favorabil pentru

porumb. Seceta excesivă din luna iunie şi moderată din luna iulie, defineşte influenţa

negativă a climei acestui an asupra recoltei de porumb.

Pentru perfecţionarea sistemului de combatere în postemergenţă a buruienilor din

cultura de porumb s-a impus organizarea corespunzătoare a sistemului informaţional, de

culegere a datelor de cercetare şi efectuare a următoarelor determinări:

Determinări privind caracteristicile îmburuienării specifice porumbului din arealul de

studiu: determinarea compoziţiei floristice, determinarea gradului de îmburuienare

anual şi mediu (numeric şi gravimetric), determinarea ponderii anuale a speciilor de

buruieni şi stabilirea ponderii medii a acestora, stabilirea fluctuaţiilor îmburuienării

specifice celor 4 ani de experienţe, stabilirea speciilor de buruieni problemă pentru

porumbul cultivat în zona de luncă înaltă din judeţul Alba (conform zonei Noşlac) şi nu


9

în ultimul rând – stabilirea corelaţiilor dintre nivelul producţiilor de porumb şi nivelul

îmburuienării;

Determinări privind eficacitatea variantelor de combatere testate, cuprinse în 4

tehnologii de combatere în postemergenţă diferite: determinarea gradului de combatere

asigurat în primele 50-60 de zile din vegetaţia porumbului (corespunzătoare determinării

la 30 de zile de la prima erbicidare) anual şi în medie pe cei 4 ani; determinarea gradului

de combatere al buruienilor asigurat după 65-70 de zile parcurse din perioada de

vegetaţie a porumbului în fiecare variantă testată (corespunzătoare determinării la 45 de

zile de la prima erbicidare) anual şi în medie pe cei 4 ani, stabilirea eficacităţii în

combaterea buruienilor pe întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului anual şi în medie

pe cei 4 ani, determinări comparative între cele 4 tehnologii de combatere testate, anual

şi în medie pe 4 ani;

Determinări ale nivelului producţiilor de boabe realizate: determinări anuale şi în

medie pe cei 4 ani de experienţe, analize comparative între variantele de combatere

testate şi între cele 4 tehnologii de combatere testate;

Determinări privind eficienţa economică: calcularea valorii producţiei, a cheltuielilor de

producţie, a profitului total şi ratei profitului specifice fiecărei variante de combatere a

buruienilor testate şi analiza comparativă a acestora, cât şi calcularea profitului mediu şi

a ratei medii a profitului specifice celor 4 tehnologii de combatere a buruienilor testate

şi analiza comparativă a acestora.

REZULTATE OBŢINUTE

Datele incluse în teza de doctorat obţinute în câmpul experimental în perioada 2004-

2007 şi interpretate conform regulilor de prelucrare şi interpretare statistică, asigură

formularea unor concluzii şi recomandări privind ,,Perfecţionarea sistemului de combatere

postemergentă a buruienilor din cultura de porumb”.

Pe baza rezultatelor experimentale am formulat următoarele opinii, cu

menţiunea că prin rezultatele proprii încercăm să completăm domeniul cunoaşterii

îmburuienării specifice culturilor de porumb din arealuri similare şi a metodelor

actuale de combatere, sub aspectul influenţei pe care acestea îl au asupra


10

indicatorilor economici şi a posibilităţilor de extensie după cum rezultă din

concluziile formulate.

REZULTATE PARŢIALE PRIVIND CARACTERISTICILE ÎMBURUIENĂRII CULTURILOR DE PORUMB DIN AREALUL COMUNEI NOŞLAC,

JUDEŢUL ALBA

Îmburuienarea caracteristică porumbului, în condiţiile câmpului experimental din

Noşlac, determinată în cei patru ani de cultură (2004, 2005, 2006 şi 2007) relevă o

compoziţie floristică diversă, ce cuprinde specii din toate cele patru grupe reprezentative:

monocotiledonate anuale, monocotiledonate perene, dicotiledonate anuale şi dicotiledonate

perene.

Numărul total de specii determinate în cultura de porumb pe parcursul celor patru ani

de experienţe a fost 23 (2 monocotiledonate anuale, 14 dicotiledonate anuale, o specie

monocotiledonată perenă şi 6 specii dicotiledonate perene), iar compoziţia floristică anuală

a îmburuienării porumbului cuprinde între 18 şi 20 specii în funcţie de an;

Gradul de îmburuienare mediu pe perioada cercetărilor este foarte ridicat, fiind cifrat

la 101,7 plante/m.p.

Gradul de acoperire al solului realizat de buruieni la începutul perioadei de vegetaţie

a porumbului, calculat ca medie pe cei 4 ani, este apreciat la 26% - valoare ridicată, ţinând

cont de perioada la care se face referirea (15 – 20 de zile de la răsărirea culturii de porumb).

În fiecare din cei patru ani de experimentare, concurenţa buruienilor a fost ridicată pe

întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului, potenţialul de îmburuienare al solului fiind

destul de ridicat, iar condiţiile climatice, propice dezvoltării vegetative a buruienilor şi chiar

infestărilor tardive în variantele de combatere. Concurenţa acerbă din partea buruienilor s-a

înregistrat îndeosebi în decursul anului 2005, cea mai redusă concurenţă stabilită prin gradul

general de îmburuienare şi de acoperire al solului fiind caracteristică anului 2007.

Îmburuienarea medie din parcelele martor diferă semnificativ statistic în cei 4 ani de

studiu (tabelul 1). În anul 2005 se realizează o îmburuienare a parcelelor martor mai mare,

foarte semnificativ statistic faţă de anul 2004, creşterea îmburuienării în 2006 fiind distinct

semnificativă faţă de anul 2004, ajungându-se în 2007 la o scădere foarte semnificativă

statistic. Se poate afirma că, pe lângă clima mai secetoasă din anul 2007 care favorizează


11

îmburuienarea redusă la debutul perioadei de vegetaţie a porumbului, se resimte şi efectul

rotaţiei de 4 ani practicată.

Tabelul 1.

Evoluţia gradului de îmburuienare pe perioada cercetărilor Noşlac, 2004-2007

Nr.crt. Anul Nr.plante/m2 % faţă de MT Difer. faţă de MT. (pl./m2) Semnificaţii

1. 2004 89,00 100 Mt. Mt. 2. 2005 164,30 184,60 75,30 *** 3. 2006 97,00 109,00 8,00 ** 4. 2007 66,40 74,60 -22,60 ooo DL 5% = 4,16 plante/m2

DL1% = 6,31 plante/m2 DL 0.1% = 10,13 plante/m2

Grupa de buruieni reprezentativă este cea a monocotiledonatelor anuale, care

reprezintă în medie pe cei 4 ani 48,5% din totalul buruienilor din cultura de porumb.

Urmează dicotiledonatele anuale, cu o participare medie de 43,6% şi dicotiledonatele

perene, cu o participare medie la îmburuienare de 13,5% (figura 2).

%/total

13,548,5

43,6

0,5

MA DA DP MP

Fig. 2. Ponderea medie a grupelor de buruieni la îmburuienarea porumbului

(Noşlac, 2004-2007) Nu se poate minimaliza o anumită grupă biologică în cazul unei frecvenţe reduse a

acesteia într-o cultură de prăşitoare, pentru că, prin eliminarea concurenţei realizate de

grupa sau grupele majoritare (orientând metodele de combatere numai spre acestea), specia

cu frecvenţă redusă poate să se lanseze rapid şi să concureze la rândul ei cultura (îndeosebi,

atunci când rezerva de seminţe de buruieni a solului indică potenţialul de infestare şi cu

speciile minoritare în vegetaţie).


12

În cazul câmpului experimental din Noşlac, jud. Alba, pe parcursul celor 4 ani de

cercetare, ponderea grupelor de buruieni se modifică semnificativ statistic (figura 3). Astfel

dacă în anul 2004 erau dominante monocotiledonatele anuale, care cresc foarte semnificativ

statistic în anul 2005, în urma fertilizării cu gunoi de grajd şi condiţiilor climatice deosebit

de favorabile acestora, descresc apoi ca pondere în anii următori, ajungând în anul 2007 la o

diferenţă foarte semnificativă statistic negativă, faţă de debutul experienţelor. Evoluţie

contrară are în acest timp, grupa dicotiledonatelor anuale şi mai ales a celor perene. Este de

remarcat faptul că în 2007, ponderea dicotiledonatelor perene ajunge la 20,2%, faţă de 11,2

la debutul experienţei.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2004 2005 2006 2007anul

pl/m2.

MA DA DP

Fig.3. Evoluţia frecvenţei speciilor de buruieni (plante/m2)din cele trei grupe principale, din cultura de porumb

Urmărind ponderea medie a speciilor de buruieni prezente în cultura de porumb din

câmpul de cercetare în cei 4 ani de experienţe (figura 4), precum si constanţa apariţiei

speciilor în punctele de determinare a îmburuienării şi caracteristicile biologice ale acestora

privind potenţialul de concurenţă, sunt considerate 15 specii – buruieni problemă pentru

culturile de porumb din zona Noşlac, jud. Alba: Echinochloa crus-galli, Chenopodium

album, Amaranthus retroflexus, Setaria glauca, Cirsium arvense, Galinsoga parviflora,

Convolvulus arvensis, Sonchus arvensis, Polygonum lapathyfolium, Polygonum persicaria,

Hibiscus trionum, Agropyron repens, Xanthium strumarium, Atriplex patula şi

Chenopodium polyspermum.

DL5%=3,83; DL1%=5,80; DL0,1%=9,32

Mt

**

ooo

-

DL5%=3,46; DL1%=5,25; DL0,1%=8,43

***

**

Mt

-

DL5%=2,00; DL1%=3,03 DL0,1%=4,87Mt ** --


13

%/total

37.9

12.3

8.6

4.4

2.5

2.5

2.5

2.3

2.3

16

0.6 0.50.40.3

0.3

0.32 1.21

10.9

0.90.8

ECHCGCHEALAMARESETGLCIRARGALPACONARSONARPOLLAPOLPEHIBTRAGRREXANSTATRPACHEPOSTEMEPOLAVSYMOFLATTURAPRACHEHYLAPCORUBCH

Fig. 4. Participarea medie (%) a speciilor de buruieni la îmburuienarea porumbului

(Noşlac, 2004-2007) Tendinţa de evoluţie negativă a caracteristicilor îmburuienării specifice culturilor de

porumb din zona studiată poate fi susţinută sau stopată de următoarele aspecte:

o condiţiile de sol şi climă sunt foarte favorabile dezvoltării speciilor de buruieni intens

concurente pentru porumb (anuale şi perene) şi mai ales a speciilor cu răsărire

eşalonată care invadează pur şi simplu miriştea cerealelor premergătoare pentru

porumb, sau culturile de porumb în a II-a parte a perioadei de vegetaţie;

o infestarea masivă cu monocotiledonate anuale, îndeosebi Echinochloa crus-galli şi

Setaria glauca, care au deja o rezervă de seminţe extrem de bine reprezentată în sol

şi sunt specii care concurează interspecific alte buruieni foarte puternic, existând

riscul dezvoltării negative a impactului acestora pe terenul agricol cultivat;

o creşterea incidenţei speciilor dicotiledonate perene, rezistente la secetă în perioadele

de stres pentru porumb sau alte specii anuale şi care sunt destul de greu controlate

prin erbicide selective pentru porumb (îndeosebi Convolvulus arvensis, Sonchus

arvensis, Cirsium arvense, Symphytum officinale, etc);


14

o folosirea de tehnologii de combatere cu impact major în încetinirea dezvoltării

arealului ocupat de speciile periculoase (glifosat în miriştea premergătoarelor);

o organizarea exploataţiei agricole, astfel încât rotaţiile aplicate să contribuie în mare

măsură la diminuarea rezervei biologice a speciilor de buruieni din sol şi la

îmbunătăţirea în acelaşi timp a condiţiilor de fertilitate a solurilor.

REZULTATE PARŢIALE PRIVIND EFICACITATEA TEHNOLOGIILOR DE

COMBATERE POSTEMERGENTĂ A BURUIENILOR DIN CULTURA DE PORUMB

Comparate cele patru tehnologii de combatere testate, cu tehnologia clasică de

combatere aplicată în varianta martor 1 (figura 5 şi tabelul 2), sub aspectul eficacităţii în

combatera buruienilor în primele 50-60 de zile de vegetaţie a porumbului, se poate afirma că:

Tehnologia chimică de combatere cu desfăşurare pe 2 ani (tratament în mirişte cu glifosat

şi un tratament postemergent cu erbicide asociate sau complexe) este la diferenţe

nesemnificative statistic faţă de varianta cu praşile, asigurând un procent mediu de

combatere de 98.03;

Celelalte tehnologii de combatere depăşesc ca medie de combatere, pragul de 90%, dar se

situează la distanţă semnificativă statistic de varianta martor şi tehnologia a patra testată;

Tehnologia de combatere chimică prin 2 tratamente postemergent la porumb se apropie

foarte mult de tehnologia de combatere mixtă printr-un singur tratament completat de o

praşilă. Pentru diferenţierea acestor tehnologii, rezultatele de producţie şi eficienţa

economică vor fi determinante.

85

90

95

100

105

1 2 3 4 5 6 7 8nr.varianta

% combatere

V1 martor tehnologia 1 tehnologia 2 tehnologia 3 tehnologia 4

Fig.5. Curbele specifice gradului mediu de combatere realizat de tehnologiile testate, în primele 50 -60 de zile de viaţă ale porumbului

Valori DS teoretice 1,99 2,09 2,15 2,20

A A

B C

C


15

Tabelul 2.

Gradul mediu de combatere realizat în variantele testate în cele 4 tehnologii, în primele 50-60 de zile de vegetaţie ale porumbului

Noşlac, 2004-2007

Variante specifice tehnologiei de combatere Nr crt

Tehnologia de combatere

V1 – Mt.–

3praşile 1 2 3 4 5 6 7 8 Media

1. Chimică: un singur tratament postemergent cu erbicide asociate

99.9

V3

94.3

V4

94.5

V5

94.4

V6

96.5

V7

91.3

V8

96.1

V9

96.7

V10

97.2

94.6 ooo

2. Chimică: 2 tratamente postemergente cu erbicide asociate în doze fracţionate

99.9

V11

91.4

V12

92.8

V13

90.5

V14

92.1

V15

93.7

V16

91.9

- -

92.07ooo

3. Mixtă: tratament postemergent precoce cu erbicide asociate sau complexe + o praşilă mecanică tardivă

99.9

V17

89.3

V18

88.8

V19

89.5

V20

94.5

V21

90.0

V22

96.1

- - 91.37ooo

4. Chimică în 2 ani: tratament în mirişte cu glifosat şi un tratament postemergent cu erbicide asociate sau complexe

99.9

V23

98.5

V24

98.8

V25

97.6

V26

98.0

V27

97.8

V28

97.5

- - 98.03

-

DL (p 5%) =1.99% DL (p 1%) =2.71% DL(p 0.1%) =3.67%

Adăugând încă 15-20 de zile la prima perioadă de apreciere, se constată că (tabelul 3 şi

figura 6):

procentele medii de combatere calculate pe tehnologie şi perioadă se reduc, ajungând la

diferenţe foarte semnificative statistic faţă de tehnologia martor (trei praşile manuale).

Tehnologia chimică de combatere printr-un singur tratament cu erbicide asociate asigură

doar puţin peste 80% buruieni combătute, celelalte tehnologii depăşind 90% combatere;

tehnologia glifosat este depăşită ca eficacitate de tehnologia a treia testată (un tratament

postemergent cu erbicide asociate sau complexe + o praşilă tardivă). Chiar dacă

diferenţele în procente sunt reduse (3.7% medii), acestea sunt asigurate statistic;

tehnologia glifosat se apropie pe măsură ce porumbul înaintează în vegetaţie de

tehnologia 2 (tratamente repetate cu erbicide asociate, postemergent porumbului):


16

Tabelul 3.

Gradul mediu de combatere realizat în variantele testate în cele 4 tehnologii, după 65-75 de zile de vegetaţie ale porumbului

Noşlac, 2004-2007 Variante specifice tehnologiei de combatere Nr

crt

Tehnologia de combatere

V1 – Mt.–



98.5

V3

79.5

V4

80.8

V5

81.3

V6

81.7

V7

80.1

V8

81.3

V9

81.3

V10

83

80.8 ooo


98.5

V11

90.6

V12

92.3

V13

90.5

V14

91.6

V15

92.9

V16

91.1

- -

91.5 ooo


98.5

V17

91.5

V18

90.8

V19

91.8

V20

97

V21

96.1

V22

98.3

- - 94.3 ooo


98.5

V23

91.4

V24

92.5

V25

90

V26

90.5

V27

90

V28

89.2

- - 90.6 ooo

DL (p 5%) =2.04% DL (p 1%) =2.77% DL(p 0.1%) =3.75%

75

80

85

90

95

100

1 2 3 4 5 6 7 8

nr. varianta

% combatere


Fig.6. Curbele specifice gradului mediu de combatere realizat de tehnologiile testate,

după 65-75 de zile de vegetaţie ale porumbului


A B

C

C D


17

Înainte de recoltarea porumbului, biomasa specifică buruienilor prezente în cultură

este baremul aprecierii eficacităţii tehnologiilor de combatere per ansamblu. Este remarcabil

faptul că faţă de combaterea clasică se diferenţiază foarte semnificativ statistic două

tehnologii de combatere testate: tehnologia chimică ce cuprinde aplicare de glifosat în mirişte

+ erbicide asociate postemergent la porumb şi varianta de combatere mixtă ce cuprinde

tratamentul postemergent precoce cu erbicide asociate şi praşila mecanică tardivă (tabelul 4).

Tabelul 4.

Gradul mediu de combatere realizat la sfârşitul perioadei de vegetaţie a porumbului în variantele testate în cele 4 tehnologii

Noşlac, 2004-2007 Variante specifice tehnologiei de combatere Nr

crt

Tehnologia de combatere V1 – Mt.–



88.3

V3

67.3

V4

77.8

V5

72.0

V6

77.7

V7

73.4

V8

78.3

V9

74.9

V10

77.5

74.4 ooo


88.3

V11

78.2

V12

82.3

V13

77.6

V14

81.3

V15

84.1

V16

80.0

- -

80.6 ooo


88.3

V17

80.4

V18

78.5

V19

81.3

V20

86.8

V21

84.2

V22

88.0

- - 83.2o


88.3

V23

86.5

V24

89.0

V25

82.6

V26

84.2

V27

79.1

V28

78.6

- - 83.3o

DL (p 5%) =4.06% DL (p 1%) =5.51% DL(p 0.1%) =7.48%

Comparate între ele, cele 4 tehnologii de combatere testate prin curbele gradului de

control de pe întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului (figura 7), se remarcă faptul că

nu există diferenţe asigurate statistic între 3 dintre acestea. Excepţie face tehnologia chimică

printr-un singur tratament, care este evident, inferioară. Această uniformizare din punct de

vedere statistic, este posibilă datorită fluctuaţiilor specifice fiecărei tehnologii pe parcursul

perioadei de vegetaţie, sub aspectul controlului îmburuienării.


18

65

70

75

80

85

90

1 2 3 4 5 6 7 8nr.varianta

% combatere


Fig.7. Curbele specifice gradului mediu de combatere realizat de tehnologiile testate, la sfârşitul perioadei de vegetaţie a porumbului

Analizate între ele, diagramele gradului de combatere pe cele trei perioade de

determinări, specifice celor patru tehnologii de combatere a buruienilor din culturile de

porumb (figurile 8, 9, 10 şi 11) se observă diferenţele dintre tehnologii sub aspectul

câmpurilor delimitate de gradele de combatere pe fiecare perioadă de determinări şi pe

ansamblul perioadei de vegetaţie a porumbului.

La prima tehnologie testată prin cele 8 variante de combatere, se observă reducerea

evidentă a ariei momentului al II-lea de observaţii (45 de zile de la erbicidare),

corespunzător unui interval de 65-75 de zile din perioada de vegataţie a porumbului, faţă de

momentul primei observaţii (corespunzător primelor 50-60 de zile de vegetaţie la porumb).

De asemenea, aria corespunzătoare gradului de control al buruienilor corespunzătoare

momentului 3 de observaţii (la sfârşitul perioadei de vegetaţie a porumbului) este mult

diminuată. Prin urmare, controlul bun şi foarte bun asigurat de această tehnologie chimică

de combatere a buruienilor este pentru o foarte scurtă perioadă la porumb.

Diagrama din figura 9, specifică celei de-a doua tehnologii chimice de combatere (ce

cuprinde două tratamente poatemergente, din care unul precoce) relevă o eficacitate bună şi

foarte bună a tratamentelor pentru ambele momente de determinare, care corespund


A B

B

B C


19

primelor 65-75 de zile din perioada de vegetaţie a porumbului, înainte de recoltare fiind de

asemena, un plus de eficacitate, prin cumularea efectului celor 2 tratamente).

% combatere

94,3

94,5

99,9

94,4

96,5

91,3

96,1

96,7

97,2

79,5

80,8

98,5

81,3

81,780,1

81,3

81,3

83

67,3

77,8

72

84,8

77,773,4

78,3

74,9

77,5

60

65

70

75

80

85

90

95

100V1

V3

V4

V5

V6V7

V8

V9

V10

30 zile45 zilela recoltare

Fig. 8. Gradul de combatere asigurat de variantele tehnologiei 1 în cele trei momente de determinare

(combatere chimică printr-un singur tratament postemergent cu erbicide asociate)

% combatere

91,491,9

92,8

99,9

93,7

92,1 90,5

90,5591,1

92,3

98,5

92,9

91,55 90,5

78,280

82,3

88,3

84,1

81,377,6

60

70

80

90

100V1

V11

V12

V13V14

V15

V16

30 zile

45 zile

la recoltare

Fig. 9. Gradul de combatere asigurat de variantele tehnologiei 2 în cele trei momente de determinare (combatere chimică prin 2 tratamente postemergente)

DL (p5%) = 4.85 % DL (p1%) = 6.67 % DL (p0.1%) = 9.19%

Mt

ooo

ooo

ooo

oo

oo

ooo

ooo

oo

DL (p5%) = 1.44 % DL (p1%) = 2.01 % DL (p0.1%) = 2.84%

Mt

ooo

ooo

oooooo

ooo

ooo


20

Pentru tehnologia a III-a de combatere testată prin 6 variante ce cuprind un tratament

cu erbicide asociate sau complexe postemergent precoce şi o praşilă tardivă (figura 10), cele

2 momente de apreciere a eficacităţii, care acoperă perioada de sensibilitate maximă a

porumbului la îmburuienare, practic se confundă datorită gradelor de combatere foarte

apropiate, astfel că prin această tehnologie porumbul este salvat de concurenţa buruienilor,

inclusiv de cele cu răsărire tardivă. La această tehnologie se observă circumferinţa cea mai

mare a poligonului combaterii stabilit la sfârşitul perioadei de vegetaţie a porumbului.

% combatere

89,3

99,9

88,8

89,594,5

90

96,1 91,5

98,5

90,8

91,897

96,1

98,388,3

80,4

78,5

81,386,8

84,2

88

60

70

80

90

100V1

V17

V18

V19V20

V21

V22


Fig. 10. Gradul de combatere asigurat de variantele tehnologiei 3

în cele trei momente de determinare (combatere mixtă: un tratament postemergent precoce + o praşilă mecanică tardivă)

La tehnologia a IV-a (figura 11), se observă valorile mari ale gradului de combatere

înregistrate la prima determinare, aceasta fiind în corelaţie cu diminuarea îmburuienării

generale faţă de martor, datorită erbicidării în miriştea premergătoarei, iar pe parcursul

perioadei de vegetaţie se observă o diminuare relativ constantă a aprecierii gradului de

control realizat pe cele 6 variante, unele dintre acestea depăşint martorul cu 3 praşile la

momentul 3 de determinare. Este de menţionat faptul că la această tehnologie nivelul

combaterii rămâne în jurul valorii de 90% la momentul 2 de determinări (65-75 de zile din

DL (p5%) = 2.18% DL (p1%) = 3.05 % DL (p0.1%) = 4.31%

ooo

ooo

ooo

ooo

o

o

Mt.


21

vegetaţia porumbului) şi peste 80% la momentul 3 de determinare (înaintea recoltării) la

majoritatea variantelor.

% combatere

98,5

98,8

99,9

97,698

97,8

97,5

91,4

92.5

98,5

9090,5

90

89,2

86,5

89

82,6

88,3

84,2

79,1

78,6

60

65

70

75

80

85

90

95

100V1

V23

V24

V25V26

V27

V28


Fig. 11. Gradul de combatere asigurat de variantele tehnologiei 4 în cele trei momente de determinare

( combatere chimică în 2 ani: tratament în mirişte cu glifosat şi un tratament postemergent cu erbicide asociate sau complexe)

REZULTATE PARŢIALE PRIVIND INFLUENŢA TEHNOLOGIILOR DE COMBATERE TESTATE ASUPRA PRODUCŢIEI DE PORUMB

Producţiile medii înregistrate în variantele martor sunt de 6884 kg/ha în varianta

martor I - cu combatere clasică prin 3 praşile manuale şi doar 932 kg/ha în varianta martor

pentru îmburuienare (V2 – fără praşile).

Producţiile obţinute în variantele ce se încadrează în tehnologia de combatere

chimică a buruienilor din cultura de porumb printr-un singur tratament postemergent se

încadrează în intervalul 4720 kg/ha - în varianta 3 (EQUIP OD 2 l/ha + CALLISTO 0.2

l/ha) şi 6320 kg/ha în varianta 10 (TITUS 25DF 30 g/ha + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8

l/ha).

-

DL (p5%) = 3.90% DL (p1%) = 5.47 % DL (p0.1%) = 7.73 %

-

o o

oo

oo

M


22

Diferenţa de producţie faţă de varianta martor cu 3 praşile este foarte semnificativă

statistic în majoritatea variantelor de combatere chimică testate, excepţie fac cele două

variante în care se folosesc asocieri de erbicide gramineice diferite, la erbicidul

antidicotiledoneic BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha. În aceste variante diferenţa de

producţie faţă de martor este sub 800 kg boabe/ha.


chimică a buruienilor din cultura de porumb prin două tratamente postemergente, se

încadrează în intervalul 5980 kg/ha - în varianta 11 (EQUIP OD 1 +1.5 l/ha +

BROMOTRIL 40EC 0.6 + 0.6 l/ha) şi 6385 kg/ha în varianta 15 (TITUS 25DF 20 + 20

g/ha + MUSTANG 0.5 + 0.5 l/ha). Exceptând prima variantă enunţată, în toate celelalte

variante de combatere testate în această tehnologie, producţiile obţinute depăşesc 6000

kg/ha, fiind astfel mai bine cotate decât variantele de combatere testate în prima tehnologie.

Diferenţele de producţie faţă de producţia variantei martor I (3 praşile manuale) sunt mult

mai reduse decât în tehnologia de combatere chimică printr-un singura tratament

postemergent, fiind cuprinse între 499 kg/ha (V15 - TITUS 25DF 20 + 20 g/ha +

MUSTANG 0.5 + 0.5 l/ha)şi 904 kg/ha în varianta 11 - EQUIP OD 1 +1.5 l/ha +

BROMOTRIL 40EC 0.6 + 0.6 l/ha.

Producţiile obţinute în variantele ce se încadrează în tehnologia de combatere mixtă a

buruienilor din cultura de porum, printr-un tratament postemergent precoce cu erbicide

complexe sau asociate şi o praşilă mecanică tardivă, se încadrează în intervalul 6320 kg/ha -

în varianta 18 (BASSIS 25 g/ha + Trend 0.1% şi praşila mecanică) şi 6740 kg/ha în varianta

22 (TITUS 25DF 30 g/ha + RING 80WG 20g/ha + Extravon 0.15l/ha şi praşila mecanică).

În toate variante de combatere testate în această tehnologie, producţiile obţinute se apropie

foarte mult de producţia variantei martor I, diferenţele înregistrate fiind nesemnificative

statistic la 3 dintre acestea: V22 (TITUS 25DF 30 g/ha + RING 80WG 20g/ha + Extravon

0.15l/ha şi praşila mecanică), V20 (EQUIP OD 2 l/ha + RING 80WG 20g/ha + Extravon

0.15l/ha şi praşila mecanică) şi V17 ( TITUS PLUS 300 g/ha şi praşila mecanică); în celelalte

3 variante testate, aceste diferenţe fiind semnificative statistic la valoarile DL (p5%) de

450kg boabe la hectar.

Sunt remarcate şi în cazul producţiilor realizate, variantele ce cuprind asocieri de

erbicide antigramineice, care sunt eficace în condiţiile de la Noşlac şi dintre erbicidele


23

complexe, erbicidul TITUS PLUS în doză de 300 g/ha. Acestea completate cu praşila

mecanică tardivă reuşesc să realizeze un control prelungit al îmburuienării specifice

porumbului.


chimică a buruienilor din cultura de porumb, prin două tratamente: primul în miriştea

culturii premergătoare cu erbicide pe bază de glifosat şi al doilea - postemergent la 5-6

frunze ale porumbului cu erbicide complexe sau asociate, se încadrează în intervalul 6362

kg/ha - în varianta 28 (LEONE 36 SL 4l/ha în mirişte + BASSIS 25 g/ha + Trend 0.1%) şi

6800 kg/ha în varianta 24 (LEONE 36 SL 4l/ha în mirişte +TITUS 25DF 30 g/ha + Trend

0.1% + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha).

Diferenţele de producţie faţă de varianta martor I sunt cuprinse în intervalul 84 kg/ha (V24) şi

384 kg/ha (V25).

Comparate toate variantele de combatere a buruienilor din cultura de porumb testate,

cu varianta martor I (3 praşile manuale), se remarcă variantele cuprinse în tehnologia de

combatere chimică, prin două tratamente: primul în miriştea culturii premergătoare cu

erbicide pe bază de glifosat şi al doilea - postemergent la 5-6 frunze ale porumbului cu

erbicide asociate, urmate fiind de tehnologia de combatere mixtă: un tratament chimic

postemergent precoce (cu erbicide asociate, indeosebi antigramineice) şi o praşilă tardivă

(tabelul 5).

Patru din variantele de combatere testate realizează o producţie de porumb boabe

apropiată de varianta martor I, diferenţele între variante sau între variante şi martor, fiind

nesemnificative statistic. Aceste variante sunt: 1) V24: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în

mirişte +TITUS 25DF 30 g/ha + Trend 0.1% + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha

administrate postemergent la porumb; 2) V22: TITUS 25DF 30 g/ha + RING 80WG 20g/ha +

Extravon 0.15l/ha + praşila mecanică tardivă; 3) V23: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în

mirişte + EQUIP OD 2l/ha + Extravon 0.15l/ha + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha

administrate postemergent la porumb şi 4) V26: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în mirişte

+TITUS 25DF 30 g/ha + Trend 0.1% + CALLISTO 0.2 l/ha. În toate aceste variante,

procentul mediu de combatere calculat pentru întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului,

depăşeşte valoarea de 90%.


24

Tabelul 5. Eficacitatea în combatere şi producţiile realizate în toate variantele testate, comparativ cu

varianta martor 1 cu 3 praşile Nr.crt. Nr.

Varianta Varianta de combatere

% mediu de combatere

Semnificaţii

Productii kg/ha

Semnificaţii

1 V1 Martor I-3 praşile manuale 95.6 Mt 6884 Mt 2 V3 EQUIP OD: 2 l/ha + CALLISTO 0.2 l/ha 80.4 ooo 4720 ooo 3 V4 EQUIP OD: 2 l/ha + RING 80 WG 20

g/ha + Extravon 0,15 l/ha 84.4 ooo 5300 ooo

4 V5 EQUIP OD: 2 l/ha +LONPAR: 2l/ha 86.6 ooo 5400 ooo 5 V6 EQUIP OD: 2 l/ha + BUCTRIL

UNIVERSAL 0.8 l/ha 85.3 oo 6130 ooo

6 V7 TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend) + CALLISTO 0.2 l/ha

81.6 ooo 5020 ooo

7 V8 TITUS 25DF: 30g/ha + RING 80 WG 20 g/ha + Extravon 0,15 l/ha

85.2 oo 5850 ooo

8 V9 TITUS 25DF: 30g/ha + LONPAR: 2 l/ha 84.3 ooo 5800 ooo 9 V10 TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend)

+ BUCTRIL UNIVERSAL: 0.8 l/ha 85.9 oo 6230 ooo

10 V11 EQUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + BROMOTRIL 40 EC 0,6 + 0,6 l/ha

86.7 oo 5980 ooo

11 V12 EQUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + MUSTANG: 0,5 + 0,5 l/ha

89.1 o 6275 ooo

12 V13 EQUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + CALLISTO 0,2 + 0,2 l/ha

86.2 oo 6260 ooo

13 V14 TITUS 25DF:20+20g/ha (Trend) +BROMOTRIL 40 EC 0,6 + 0,6 l/ha

88.3 o 6290 ooo

14 V15 TITUS 25DF: 20 + 20g/ha (Trend) + MUSTANG 0,5 + 0,5 l/ha

90.2 - 6385 oo

15 V16 TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend) + CALLISTO 0.2 + 0.2 l/ha

87.7 o 6130 ooo

16 V17 1) TITUS PLUS: 300 g/ha 2) o praşilă mecanică

87.1 oo 6520 o

17 V18 1) BASSIS: 25g/ha (Trend 0,1%) 2) o praşilă mecanică

86.0 oo 6380 ooo

18 V19 1) EQUIP OD: 2,0 l/ha + BROMOTRIL 40 EC 0,8 l/ha 2) o praşilă mecanică

87.5 o 6365 oo

19 V20 1) EQUIP OD: 2 l/ha + RING 80 WG 20 g/ha (+ Extravon 0,15 l/ha) 2) o praşilă mecanică

92.8 - 6500 o

20 V21 1) TITUS 25DF: 20 g/ha (Trend) + BROMOTRIL 40 EC 2) o praşilă mecanică

90.1 - 6400 oo

21 V22 1) TITUS 25DF: 30g/ha + RING 80 WG 20 g/ha (+ Extravon 0,15 l/ha) 2) o praşilă mecanică

94.1 - 6740 -

22 V23 1) LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)EQUIP OD: 2 l/ha +BUCTRIL U. 0.8 l

92.1 - 6730 -

23 V24 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2) TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend) +BUCTRIL UNIV: 0.8 l/ha

93.5 - 6800 -

24 V25 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)EQUIP OD: 2 l/ha +CALLISTO 0.2 l

91.1 - 6500 o

25 V26 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2) TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend) + CALLISTO 0.2 l/ha

90.1 - 6580 o


25

Continuare tabelul 5. Nr.crt. Nr.

varianta Varianta de combatere % mediu de

combatere Semnificaţii Productii

kg/ha Semnificaţii

26 V27 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha

2)TITUS PLUS: 300 g/ha 89.0 o 6420 oo

27 V28 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)BASSIS: 25g/ha (+Trend 0,1%)

88.4 o 6362 ooo

DL (p 5%) = 6.15 % DL (p 1%) = 8.20 % DL (p 0.1%) = 10.68 %

DL (p 5%) = 293 kg/ha DL (p 1%) = 388 kg/ha DL (p 0.1%) = 502 kg/ha

Între gradul de combatere realizat în variantele testate şi producţia de boabe se

stabileşte o corelaţie pozitivă foarte semnificativă: r = 0.859*** (figura 12), iar ecuaţia

regresiei liniare ne permite calcularea producţiei în funcţie de gradul de combatere realizat.

Astfel la o combatere medie a buruienilor de doar 75%, în condiţiile de la Noşlac, se poate

obţine o producţie conform relaţiei y = 125.59 x – 4884.1 de 4535.15 kg/ha.

y = 125,59x - 4884,1r = 0.859***

4500

5000

5500

6000

6500

7000

78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98% combatere

kg/ha productie

Fig.12.Relaţia stabilită între gradul de combatere realizat de variantele testate şi

producţia de porumb boabe

În urma comparaţiilor multiple prin testul Duncan s-au remarcat următoarele:

4 din variantele de combatere testate se situează în fruntea clasamentului producţiilor, cu

diferenţe între ele (inclusiv cu varianta martor), nesemnificative statistic. Aceste variante

sunt: 1) V24: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în mirişte +TITUS 25DF 30 g/ha + Trend

0.1% + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha administrate postemergent la porumb; 2) V22:

TITUS 25DF 30 g/ha + RING 80WG 20g/ha + Extravon 0.15l/ha + praşila mecanică

tardivă; 3) V23: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în mirişte + EQUIP OD 2l/ha +

Extravon 0.15l/ha + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha administrate postemergent la

porumb şi 4) V26: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în mirişte +TITUS 25DF 30 g/ha +


26

Trend 0.1% + CALLISTO 0.2 l/ha. Trei dintre aceste variante aparţin tehnologiei IV de

combatere a buruienilor, succesul acestora bazându-se pe igiena culturală realizată de

erbicidul LEONE 36 SL – 4l/ha în miriştea de triticale şi pe eficacitatea combinaţiilor de

erbicide cu aplicare în postemergenţă la porumb, îndeosebi BUCTRIL UNIVERSAL 0.8

l/ha administrat în asociere cu TITUS 25DF 30 g/ha + Trend 0.1% sau EQUIP OD 2l/ha

+ Extravon 0.15l/ha sau combinaţia dintre 2 graminicide: TITUS 25DF: 30g/ha + RING

80 WG 20 g/ha + Extravon 0,15 l/ha completată cu praşila mecanică tardivă.

3 variante: V20: EQUIP OD: 2 l/ha + RING 80 WG 20 g/ha (+ Extravon 0,15 l/ha) +

mbatere testate: V27: LEONE 36 SL: 4 l/ha + TITUS PLUS

praşila mecanică; V17: TITUS PLUS: 300 g/ha + praşila mecanică şi V25: LEONE 36

SL: 4 l/ha + EQUIP OD: 2 l/ha +CALLISTO 0.2 l se apropie de primul eşalon sub

aspectul producţiilor realizate, fiind diferite semnificativ statistic doar de varianta maror

I – 3 praşile manuale.

Alte 3 variante de co

300g/ha; V21: TITUS 25DF: 30g/ha + Trend 0.1% + BROMOTRIL 40EC 0.8 l/ha +

praşila mecanică şi V19: EQUIP OD: 2 l/ha + BROMOTRIL 40EC 0.8 l/ha + praşila

mecanică, realizează producţii foarte apropiate de cele ale variantelor de combatere din

eşalonul anterior.

0

10

20

30

40

50

60

70

V1

V2

4

V2

2

V2

3

V2

6

V2

0

V1

7

V2

5

V2

7

V2

1

V1

9

V1

5

V2

8

V1

8

V1

4

V1

2

V1

3

V1

0

V6

V1

6

V1

1

V9

V8

V5

V4

V7

V3

V2

q/ha yield

Fig. 13. Clasificarea variantelor de combatere testate în funcţie de

producţia de porumb


27

REZULTATE PARŢIALE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A TEHNOLOGIILOR

În fruntea clasamentului general al profitului realizat în toate cele 28 de variante

state

3 variante din clasament, controlul mediu al îmburuienării este cuprins

14 24 26 22

entului se regăsesc toate cele 6 variante ale

tehnol

PERFECŢIONATE DE COMBATERE POSTEMERGENTĂ A BURUIENILOR DIN CULTURA DE PORUMB

te , se găseşte varianta 22, componentă a tehnologiei III în care s-au testat două erbicide

antigramineice asociate, (TITUS25DF 20 g/ha şi RING 80WG 20 g/ha), urmate de praşila

mecanică tardivă.

În primele 1

între 85.3% (V14) şi 94.1% (V22), producţia realizată are ca limite de variaţie intervalul 6290

kg/ha (V ) şi 6800 kg/ha (V ), iar profitul între 1367.96lei/ha (V ) şi 1589.59 lei/ha (V ),

Din toate cele 26 de variante de combatere testate (2 fiind variante martor), se obţine profit

sub 1000 lei/ha doar în 4 variante, toate aparţinând primei tehnologii testate (chimică – un

singur tratament postemergent). În aceste variante, procentul mediu de combatere este

cuprins între 80.4 (V3) şi 86.6 (V5), producţiile înregistrate în aceste variante codaşe ale

clasamentului fiind toate sub 6000 de kg/ha.

În cele 13 variante din fruntea clasam

ogiei de combatere mixtă (un tratament postemergent precoce – la 2-3 frunze ale

porumbului urmat de o praşilă mecanică tardivă); 4 variante din tehnologia chimică

desfăşurată pe 2 ani (tratament în miriştea premergătoarei cu gliphosat şi un tratament

postemergent la porumb cu erbicide asociate sau complexe); 2 variante din tehnologia

chimică de combatere prin 2 tratamente postemergente cu doze fracţionate ale erbicidelor

(combinaţiile dintre TITUS 25DF 20+20 g/ha şi MUSTANG 0.5+0.5 l/ha sau

BROMOTRIL 40EC 0.6+0.6 l/ha; şi o variantă din tehnologia chimică printr-un singur

tratament postemergent în afaza de 5-6 frunze ale porumbului (asocierea din varianta 10

dintre TITUS25DF 30 g/ha şi BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha).


28

Tabelul 6.

Clasificarea variantelor testate în funcţie de profitul total realizat Clasa ment

Nr. varianta

Varianta de combatere

% mediu de combatere

Productii kg/ha

Profit total li/ha

Semnificaţii

1 V22 1) TITUWG 20 g/ha (+ Extravon 0,15 l/ha)

A S 25DF: 20g/ha + RING 80

2) o praşilă mecanică

94.1 6740 1589.59

2 V24 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2) TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend 0.1%)

.8 l/ha

93.5 6800 1575.81

+BUCTRIL UNIV: 0

A

3 17 1521.59 V 1) TITUS PLUS: 300 g/ha(Trend 0,1%) 2) o praşilă mecanică

87.1 6550 AB

4 V21 1) TITUS 25DF: 20 g/ha (Trend 0,1%) + BROMOTRIL 40 EC 0.8 l/ha 2) o praşilă mecanică

90.1 6400 1515.79 AB

5 V10 ) SAL: 0.8 l/ha

85.9 6230 1487.85 AB TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend 0,1%+ BUCTRIL UNIVER

6 V20 1) EQUIP OD: 2 l/ha + RING 80 WG 20 g/ha (+ Extravon 0,15 l/ha) 2) o praşilă mecanică

92.8 6500 1476.59 ABC

7 V18 86.0 6320 1468.84 ABC 1) BASSIS: 25g/ha (Trend 0,1%)2) o praşilă mecanică

8 V23 1) LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)EQUIP OD: 2 l/ha +BUCTRIL U.

0.8 l + Extravon 0,15 l/ha

92.1 6730 1457.56 ABCD

9 V15 0,5 l/ha

90.2 1409.46 TITUS 25DF: 20 + 20g/ha (Trend 0,1%) + MUSTANG 0,5 +

6385 ABCD

10

V19 1) EQUIP OD: 2,0 l/ha +Extravon 0,15 l/ha+ BROMOTRIL 40 EC 0,8 l/ha

2) o praşilă mecanică

87.5 6365 1396.79 ABCD

11 V28 Trend 0,1%)

88.4 6362 1384.21 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)BASSIS: 25g/ha (+

ABCDE

12 V14 TITUS 25DF:20+20g/ha (Trend0,1%) +BROMOTRIL 40 EC 0,6 + 0,6 l/ha

88.3 6290 1373.64 ABCDE

13 V26 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2) TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend0,1%)

+ CALLISTO 0.2 l/ha

90.1 6580 1367.96 ABCDE

14 V27 21)LEONE 36 SL: 4 l/ha )TITUS PLUS: 300 g/ha (+Trend0,1%

89.0 6420 1350.83 BCDE

15 V6 EQUIP OD: 2 l/ha + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha +Extravon 0,15 l/ha

85.3 6130 1309.85 BCDEF

16 V12 E Extravon 0 0,5 l/ha

89.1 6275 1259.46 CDEFG QUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + ,15 l/ha + MUSTANG: 0,5 +

17 V8 TITUS 25DF: 30g/ha + RING 80 WG 20 g/ha + Extravon 0,15 l/ha

85.2 5850 1256.25 CDEFG

18 V25 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)EQUIP OD: 2 l/ha +CALLISTO 0.2 l

91.1 6500 1244.96 DEFG

19 V9 LONPAR: 2 l/ha

84.3 5800 1171.18 EFG TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend 0,1%) +

20 V11 EQUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + BROMOTRIL 40 EC 0,6 + 0,6 l/ha

86.7 5980 1123.76 FG

21 V16 TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend + CALLISTO 0.2 + 0.2 l/ha

0,1%) 87.7 6130 1075.58 GH

22 V13 EQUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + CALLISTO 0,2 + 0,2 l/ha

86.2 6260 1045.96 GH

23 V4 EQUIP OD: 2 l/ha + RING 80 WG 20 g/ha + Extravon 0,15 l/ha

84.4 5300 898.25 HI


29

Continuare ta belul 6Clasa ment

Nr. varianta

% mediu de Productii kg/ha

Profit total lei/ha

Semnificaţii Varianta de combatere combatere

24 V5 EQUIP PAR: 2l/ha + Extravon 0,15 l/ha

OD: 2 l/ha +LON 86.6 5400 888.05 HI

25 V7 TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend 0,1%) + CALLISTO 0.2 l/ha

81.6 5020 718.25 I

26 V3 EQUIP OD: 2 l/ha + CALLISTO 0.2 l/ha + Extravon 0,15 l/ha

80.4 4720 435.25 J

27 V1 Martor I-3 praşile manuale Witness I-3 manual weedings

95.6 6884 166.22 K

28 V2 Martor II-neprasit Witness II – no weeding

0.00 932 0.00 K

Valori DS teoretice alues) 18 1 ..... .8 (Theoretical SD V lei/ha 186. 96.1 175.45 ............. .... 230 3 231.04 231.25

RECOMANDAREA TEHNOLOGIILOR ŞI A VARIANTELOR DE COMBATERE POS IN

Ţinând cont de faptul că în câmpul de experienţe sunt majoritare monocotiledonatele

cu

batere testate în următoarea

dine

tehnologia a III-a (combatere mixtă a buruienilor din cultura de porumb printr-

mică a buruienilor din cultura de porumb,

desfăşurată pe doi ani printr-un tratament cu erbicide cu acţiune totală în

TEMERGENTĂ A BURUIENILOR DIN CULTURA DE PORUMB, EFICIENTE DPUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, ECOLOGIC ŞI ECONOMIC

anuale, controlul riguros al acestora în prima parte a vegetaţiei porumbului este deosebit de

important, iar praşila tardivă vine să completeze eficacitatea în controlul îmburuienării prin

combaterea speciilor perene sau dicotiledonate anuale care nu sunt afectate de erbicide.

Infestările tardive sunt mult mai bine controlate prin praşilă, comparativ

erbicidările fracţionate, care au ca moment de aplicare o perioadă anterioară praşilei. Cu cât

se intervine mai târziu în perioada de vegetaţie a porumbului prin al doilea moment de

combatere (chimic sau mecanic) cu atât mai redusă este îmburuienarea în a doua parte a

vegetaţiei porumbului. Întrucât momentul aplicării erbicidelor este restricţionat de faza

vegetativă a porumbului (maxim 6 frunze), al doilea tratament chimic nu poate fi împins

mai departe, în timp ce praşila poate fi executată şi mai târziu.

Rata medie a profitului clasifică tehnologiile de com

or :

un singur tratament postemergent precoce şi o praşilă mecanică tardivă), cu

rata medie a profitului de 86.45%;

tehnologia a IV-a (combatere chi


30

miriştea premergătoarei şi un tratament postemergent la cultura de porumb, cu

rata medie a profitului de 74.3%;

tehnologia a II-a (combatere chimică a buruienilor din cultura de porumb prin

două tratamente postemergente), cu rata medie a profitului de 64.72% şi

Tabelul 7.

Analiza comparativa a tehnologiilor de combatere în funcţie de rata profitului

Rata profitului %

tehnologia I (combatere chimică a buruienilor din cultura de porumb printr-un

singur tratament postemergent) cu rata medie a profitului de 51.97%.

Clasifi care

Clasificarea tehnologiilor de co Semnificmbatere 1 2 4 5 6 7 8 Media 3

1. Mixtă: tratament postemergent precoce cu erbicide asociate sau

ilă

V17

8

V18

.9

V19

.5

V

.1 .8 ,6

-

complexe + o praşmecanică tardivă

86. 86 77

20 V21 V22 -

82

90

9486.45

A

2. i un

u

76.4

86.4

62.1

71.2

72.7

77.0

- - 73.3

AB

Chimică în 2 ani: tratament în mirişte cu glifosat ştratament postemergent cerbicide asociate sau complexe

V23 V24 V25 V26 V27 V28

3. cide

doze fracţionate

60.2

67.1

50.2

77.6

79.1

54.1

- - 64.72

BC

Chimică: 2 tratamente postemergente cu erbiasociate în

V11 V12 V13 V14 V15 V16


V3

22.6

V4

51.3

V5

49.0

V6

74.6

V7

39.0

V8

75.3

V

67.7

89

C 9 V10 51,97

5. Varianta martor 1. (3

manuale) praşile 5.1 D

Valori es) % 13.5 14.19 .6 14.92 DS teoretice (Theoretical SD Valu 14

Variantele recomandate pentru cultivatorii de porumb din zona Noşlac sunt în

ordinea profitului:

V2

ofit total de 1589.59 lei/ha;

profit total de 1575.56 lei/ha;

• 2: TITUS 25DF 30g/ha + RING 80WG 20g/ha +Trend 0.1% + praşila mecanică

tardivă cu un pr

• V24: LEONE 36SL 4l/ha în mirişte + TITUS 25DF 30g/ha +Trend 0.1% + BUCTRIL

UNIVERSAL 0.8 l/ha - postemergent, cu un


31

• V17: TITUS PLUS 300g/ha + Extravon 0.15 l/ha + praşila mecanică tardivă, cu un profit

total de 1521.59 lei/ha,

• V21: TITUS 25DF 30g/ha + Trend 0.1% BROMOTRIL 40EC 0.8 l/ha + praşila

mecanică tardivă, cu un profit total de 1515.79lei/ha,

76.59 lei/ha, şi

VERSAL 0.8 l/ha -postemergent, cu un profit total de 1457.56lei/ha,

profit total de 1396.79lei/ha,

ofit total de 1367.96 lei/ha.

e câmpie înaltă din judeţul

Alba

nilor asupra caracteristicilor îmburuienării, dezvoltării porumbului, producţiei de

boab

• V10: TITUS 25DF – 30g/ha + Trend 0.1% + BUCTRIL UNIVERSAL – 0.8 l/ha. cu un

profit total de 1487.85 lei/ha;

• V20: EQUIP OD – 2l/ha + RING 80WG 20g/ha +Extravon 0.15l/ha + praşila mecanică

tardivă, cu un profit total de 14

• V18: BASSIS 25g/ha + Trend 0.1% + praşila mecanică tardivă, cu un profit total de

1468.84 lei/ha

• V23: LEONE 36SL 4l/ha în mirişte + EQUIP OD – 2l/ha + Extravon 0.15 l/ha +

BUCTRIL UNI

• V15: TITUS 25DF 20+20g/ha + Trend 0.1% + MUSTANG 0.5+0.5 l/ha cu un profit

total de 1409.46 lei/ha;

• V19: EQUIP OD 2l/ha + Extravon 0.15l/ha + BROMOTRIL 40EC 0.8 l/ha + praşila

mecanică tardivă, cu un

• V28: LEONE 36SL 4l/ha în mirişte +BASSIS 25g/ha + Trend 0.1% postemergent, cu un

profit total de 1384.21 lei/ha,

• V14: TITUS 25DF 20+20g/ha + Trend 0.1% BROMOTRIL 40EC 0.6+0.6 l/ha cu un

profit total de 1373.76lei/ha şi

• V26: LEONE 36SL 4l/ha în mirişte + TITUS 25DF 30g/ha +Trend 0.1% + CALLISTO

0.2l/ha - postemergent, cu un pr

Rezultatele incluse în teză confirmă oportunitatea aplicării metodelor de combatere a

buruienilor în postemergenţă în culturile de porumb din zona d

.

Impactul pozitiv produs de unele variante sau chiar tehnologii de combatere a

buruie

e, şi profitului, motivează recomandarea acestora cultivatorilor de porumb din judeţul

Alba şi nu numai.

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CONTRIBUŢII LA · PDF fileţiilor între nivelul de...

Documents

Transcript of REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CONTRIBUŢII LA · PDF fileţiilor între nivelul de...