DITEMAO/VTNIVORULUI

Patrufeluri demincare:o istorienaturali

Tradueeredin englezi deDan Criciun

Michael Pollan It PUBLtcA

Cuprins

Introducere. Confuzia noastri nalionali in materiede alimentalie 9

PARTEAInffu | Industrial. Porumbul

l. PlantaCUCERIREA PORUMBULUi

2. Ferma

3. Silozul

4. Combinatul zootehnicPRODUC.nA DE CARNE (54 OOO DE BOABE)

5. Fabrica de procesare I2IPRODUC.NA DE ALIMENTE COMPLEXE (78 OOO DE BOABE)

6. Consumatorulo nrpusltcA pr cnAsnrut

7. MincareaFAST-FOOD

PARTEA A DOUA I Pastoral. Iarba

8. Toati carnea este iarbi

9. Marele organic

lO. Iarba

25

49

83

93

141

153

T7I

185

TREIsPREZECE iN FAIISARI ALE IERBII

25r

Il. AnimaleleEXERCTIUL coMrlexnApr

28r

30512. Sacrificarea animalelor

iNTR-uN ABAToR or sncd

13. Piaga

,,seIurAru DIN PARTEA cEton rAnA loo DE BARE"

14. MAncareaHRANIT cU IARBA

PARTEAA TREUT I personal. pddurea

15. Vin5tor-culeg5tor

16. Dilema omnivorului

17. Etica deciziei de a m6nca animale

18. Vinitoarea

19. CulesulCIUPERCILE

20. Masa perfecti

PostfagS. Dilema omnivorului ?n prezent

371

385

407

445

483

5t7

543

Mulfumiri

Surse bibliografice555

559

Pa,rteaintti

IndustrialPORUMBUL

l.

Pla ntaCUCERIREA PORUMBULUI

1. Un naturalist la suPermarket

Ricorit de aerul cond,ilionat, inodor, iluminat de zumziitoare tuburi

fluorescente, supermarketul american nu arati ca 9i cum ar avea foarte

mult de-a face cu Natura. $i totu;i ce este acest spaliu, daci nu un peisaj

(fiurit de om, este adev6rat) in care se gisesc din abunden!5 plante

5i animale?

Nu mi refer doar la raionul de legume 9i fructe sau la galan-

tarul de carne - flora 9i fauna din supermarket. Ecologic vor-

bind, acestea sunt cele mai clare zone din acest peisaj, locurile

in care nu ai nevoie de un ghid care si identifice speciile aflate

in ele. Iat[ vineteler ceapa, cartofii gi prazul; uite merele, bana-

nele gi portocalele. Stropit o datl la cAteva minute cu api proas-

piti, raionul de legume 9i fructe este singurul coll de la

supermarket unde putem si gAndim ,,O, da, iati dirniciaNaturii!". Ceea ce explici, probabil, de ce o asemenea gridinide fructe gi legume (uneori gi de flori) este ceea ce ii di binete'

de obicei, cumpiritorului de cum trece de uqile automate'

Mergind mai departe, spre zidul acoperit de oglinzi din

spate, unde trudesc micelarii, intilnegti specii doar cu pugin

mai greu de identificat - uite puii de giini 9i curcanii, carnea

de miel, de viti gi de porc. Degi la raionul de carne trisiturilecaracteristice ale speciilor ptezentate par si se estompeze'

intrucAt vacile gi porcii vin tot mai des hicuili in bucd$ de carne\/

lt.

tdiate geometric, firi os si stoarse de sange. in ultimii ani, cevadin aceasti pudoare de supermarket s-a infiltrat gi in raionurdelegume si fructe,

'nde acum vefi gisi cartofii odinioari prini de

pdmdnt tiiali in cubulete de un alb imaculat si ,,morJoviori,,strunjili mecanic in formi de torpile conice, atent asculite. Dar,in general, in spaliile destinate florei qi faunei nu trebuie si fiinaturalist, gi cu atdt mai pufin nutri$Lnist, ca si. gtii ce ,p".iipui in ciruciorul de cumpirdturi.

Aventurati-vi mai departe totugi, gi ajungeli in raioane dinsupermarket unde insd,si noliunea de specie pare din ce in cemai obscurd: canioanele cu cereale p"rrlro micul dejun gi con_dimente; galantarele frigorifice, bujugite cu,,mfinciruri semi_preparate" si platonice boabe de mazire in pungi de plastic;vastele etaliri de soft drinks gi impozantele falez! abrupte degustiri gi aperitive; neclasificabilele tartine nop_farts giLunchables, de preparat la microunde; mirturisit sinteticeiesortimente de lapte praf de pus in cafea gi prijiturica pufoasn,cu miez de cremd aromati, Twinkie, care sfideazi sistemul luiLinnaeus de clasificare binomiali a speciilor de vieluitoare.Plantel Animale? Degi poate ci nu intotdeauna pare si fie ast_fel, pAnd 9i nemuritoarea Twinkie este ficutd din... mi rog,luatpe nepregitite, nu gtiu cuprecizie dince dar, in ultimr inslangi,dintr-un soi de creaturi vie candva, adici dintr- o sperie.incenu am inceput si ne sintetizim hrana din petrol, cel pugn nuin mod direct.

Daci reugili si privili supermarketul din perspecfiva unuinaturalist, prima voastri impresie poate fi de uimire in fatacopleqitoarei sare biodiversitr$. vedeli cat de multe difJ;plante gi animale (gi ciuperci) sunt reprezentate doarpe un acrude teren [aproximativ 4 ooo m2]! Care pddure sau prerie arputea spera si se compare cu asa ceva? Trebuie sd fie o suti despecii diferite numai in raionul de legume 9i fructe, mai bine

26 | Dil"m" o.ninorului ptanta

de zece sortimente in raionul de carne. $i se pare c[ aceasti

diversitate cregte intruna: cflnd eram eu copil, nu vedeai nicio-

dati andive roqii rad.icchdo in raionul de legume 9i fructe sau

vreo gase soiuri diferite de ciuperci comestibile, kiwi, floa-

rea-pasiunii, durian gi mango. intr-adevir, in ultimii ani, un

intreg catalog de specii exotice de la tropice au colonizat 9i invi-

orat considerabil raionul de legume gi fructe. in ceea ce privegte

fauna, intr-o zi bunl putefi gisi - in afara cirnii de viti - struf'

prepelilfl gi chiar bizon, in weme ce la raionul de peqte puteli

prinde nu numai somon 9i crevefi, dar 9i somn qi tilapia'

Naturaligtii consideri biodiversitatea ca pe o misur[ a sinitiliiunui ambient gi devotamentul supermarketului modernfagi de

varietate gi posibilitatea de a alege ar pirea si reflecte, poate

chiar si promoveze, exact acel t p de vigoare ecologici'

ExceptAnd sarea qi cfl1iva aditivi alimentari sintetici, fiecare

sortiment comestibil din supermarket este o verigi dintr-un lan!

trofic, care incepe cu o anumiti planti care creqte pe un petic

specific de sol (sau, mai rar, intr-o zoni maritiml), undeva pe

fafa pimintului. Uneori, precum in raionul de legume 9i fructe,

lanlul este destul de scurt 9i ugor de urmirit: dupi cum scrie pe

siculepl din ochiuri de plas6, acest cartof a fost cultivat in

Idaho, ceapa de colo provine dintr-o fermi din Texas' Mutafi-vi

la raionul de carne totuqi, 9i lanlul devine mai lung 9i mai greu

de inleles: eticheta numen,tioneazi ci acel antricotprovine de

la un tdurag niscut in South Dakota, ingrigat intr-un padoc din

Kansas cu cereale cultivate in Iowa. Odati ce aS ajuns la raionul

de alimente procesate, trebuie si fi1i un foarte perseverent detec-

tiv ecologic ca si reconstituili tot mai complicatele 9i mai obscu-

rele conexiuni care leagi prijitura Twinkie sau frigca nelactati

de o plantl care cregte undeva din pimint, dar se poate face'

Agadar, exact ce ar descoperi un detectiv ecologic l[sat de

capul lui intr-un supermarket american, daci ar trebui si

reconstituie intregur drum parcurs de articorere din.ciruciorulsiu de cumplrituri incepdnd direct din sol? Ideea a inceput simd preocupe acum cAliva ani, dupi ce mi_am dat seama ci lasimpla intrebare ,,Ce trebuie sd mdn6nct,, nu se _"i p*"",ar_punde firl a pune alte doui intrebdri inci gi mai simple, ,,Cerndnd;nc eu, de fapt?,, gi ,,Din ce parte a lumii provine?;,. Nu cumultiweme inurmi, un consumatorde aliment" nua.re" rr"vo_ie de un jurnalist care si-i rdspundi la aceste intrebiri. Fapturci astdzi are atat de frecvent nevoie sugereazd un destul de buninceput al unei definilii provizorii a irarrei industriale: oricealiment a cirui provenienfi este at6t de complicatd sau deobscuri, incatnecesiti sprijinur unui expertpentru a firimuriti.. -CAnd

am inceput si incerc reconstituirea lanlului tr;;industrial - cel care in prezent, cel mai adesea, ne hrinegtepecei mai mul$ dintre noi gi care, de reguli, atinge p.rrr.,,rt

".rt_minant intr-un supermarket sau intr_rin restaurant fast_food _,mi agteptam ca investigaliile mele sd mi poarte intr-o marevarietate de locuri. $i degi cdritori'e mele m-au dus prin multestate, mdsur'nd numeroase miler la capitul fiecnruilant t;;;(altfel spus, chiar ra originea sa), invariabil m-am gisit in exactacela,si loc: pe un cAmp din American Corn n"f, _ilgi" ,,","f",americane cultivatoare de porumb. Mireful edificiu de varie_tate gi opfiuni care este supermarketul american se dovedegtea se sprijini pe o fundatie remarcabil de ingusti, formati din_tr-un grup restrAns de plante, care este dominat de o singurispecie: Zeamays,gigantica erbacee tropicali, pe care _"joiit"_tea americanilor o cunosc sub numele de porumb.

. -Porumbul hrineste juncanul care devine cotlet. porumbur

13Tqr" puiul de gdini gi porcul, curcanul si mielul, ,o*rr.ri gitilapia gi, din ce in ce mai mult, chiar somonur, din fire un car_

1fuo1,pe care delinitorii crescdtoriilo, a" p"gt" ii;";;;;;

si tolereze porumbul. Ouile sunt ficute din porumb. l,"pt"f",

28 | Dih." o.ni"orului plante

brinzaqi iaurtul, care odinioarl proveneau de la vacile de lapte

care pigteau iarbi, provin acum, de reguli, de lavacile din rasa

Holstein, care igi petrec viafa productivi in spafii inchise,

conectate la aparate, mflncAnd porumb.indreptali-vi spre raionul de alimente procesate gi vefi des'

coperi forme de manifestare gi mai complicate ale porumbului.

De exemplu , un chicken nugget - w minignilel din carne de pui

gi alte ingrediente, exemplu tipic de fast-food - stratificlporumb peste porumb: puiul pe care il contine este alcituit dinporumb, desigur, dar la fel se poate spune despre majoritatea

celorlalte ingrediente din compozilia unui nugget, printre care

amidonul modificat de porumb, care joaci rolul de liant al tutu-ror componentelor, fiina de porumb din aluatul care le invelegte

gi uleiul de porumb in care este prijit. Mult mai pulin evident,

droidia gi lecitina, mono-, bi- gi trigliceridele, atrigitorul colo-

rant auriu, ba chiar gi acidul citric care menline preparatul

,proaspit" pot fi toate derivate din porumb.

Ca si udali o porfie de chickm nugget cu practic orice sorti-ment de so.f d.rinkdela supermarket, inseamni si turnali nigte

porumb peste porumbul vostru. incepAnd din anii r98o, practic

toate bduturile acidulate gi sucurile de fructe care se vAnd la

supermarket au fost indulcite cu sirop de porumb'bogat in fruc-

tozd (HFCS) - dupi api, indulcitorul de porumb este ingredi-

entul lor principal. Luafi, in schimb, o bere gi veEi bea totporumb,

sub formi de alcool fermentat din glucoza rafinati din porumb.

Citili ingredientele de pe eticheta oricirui aliment procesat gi,

cu condilia si cunoagteli numele chimice pe care le poartd incilitoria sa, porumbul este ceea ce veli gisi. Pentru amidonulmodificat gi nemodificat, pentru siropul de glucozi 9i aditivulmaltodextrini, pentru fructoza cristalini gi acidul ascorbic,

pentru lecitini gi dextrozi, acidul lactic ai lizini, pentru maltozlgi HFCS, pentru MSG [glutamat monosodic] gi polioli, pentru

colorantul caramel 9i guma xantan, citili: porurnb. porumb segisegte in laptele prafde pus in cafea gi in sosul de branzi cheezWhiz, in iaurtul congelat si in cina semipreparati, in fructeleconservate, in ketchup 9i in bomboane, in supe, in gustiri gi inprdjituri asortate' in vafere glazurate, muiate in suc de came sicongelate, in siropuri si in sosuri picante, in maionezd gi inmugtar, in hotdogi gi in salam de Bologna, in margarine ii ingrdsimea pentru ftilgezireaaluatului, in sosurile p"rrt* salate,in condimente gi chiar in vitamine. (Da, se gisegt" ii in r*intie)Existr cam 4s ooo de sortimente in supermarketul americanmediu 9i peste un sfert dintre ele confin acum porumb. Estevalabil gi pentru articolele nealimentare _ orice, de la pasta dedinli gi cosmetice pani la scutecere de unici folosinld, saci degunoi, substanle de curigat, brichete de mangal, chibrituri gibaterii, mergAnd pAnd la lustrul de pe coperfile revistelor carevi furi ochii cand ajungeli sd plitili la ..J, po**b. Chiar gi laraionul de legume gi fructe, intr-o zi cind nu se gisegte porumbde vinzare, ve$ gisitotuqiporumb din belgug: in cearavegetalicare dd luciu castravefilor, in pesticidele cirora ri se datoreaziperfecfiunea produselor, chiar gi in cutiile de carton in care aufost expediate toate acestea. Rearmente, insugi supermarketur -plicile de fibri gi mortarur, linoleumul, fibra de sticli 9i adeziviidin care a fost ridicati insigi construcfia - este in nu mai micimisuri o formi de prezentI a porumbului.

Darnoil

2. Porumb ambulant

Descendengii mayagilor care trdiesc in Mexic igi mai spununeori gi astdzi ,,oameni de porumb,,. Expresia nu r" *a" *Lt"_forici' Mai degrabd, wea sr recunoascd dependenla lor trainici

tn I o,---^--,..--.,-, ^,

de aceasti erbacee miraculoasl, elementul de bazi inalimentalia 1or timp de aproape noui mii de ani. Cam 4oo/o dincaloriile pe care un mexican le mlnAnci pe zi provin direct dinporumb, in formi de tortilla. Aga ci, atunci cAnd un mexican

spune ci,,suntpipugoi" sau rporumb ambulant", este o simpliafirmalie factuali: insigi substanla corpului de mexican este,

intr-o misuri considerabili, o manifestare a acestei plante.

Pentru un american ca mine, care a crescut strAns legat de

un lang trofic total diferit, dar avdndu-gi, de asemenea' ridici-nile intr-un lan de porumb, anu se concepe pe sine ca pe o per-

soani alcituiti din porumb sugereazi fie o carenli de

imaginalie, fie untriumf al capitalismului. Sau, poate, cAte pulin

din ambele. Este nevoie de pulini imaginalie ca si recunogti

gtiuletele de porumb in sticla de Coca-Cola sau intr-un Big Mac.

in acelagi timp, industria alimentar[ a reugit de minune si ne

convingd ci toate cele 45 ooo de articole diferite sau SKU

(unitili intrate in stoc) de la supermarket - 17 ooo de produse

noi anual - reprezinti o reali varietate, gi nu atit de numeroase

recombiniri abile de molecule extrase din aceeagi plant6.

Egti ceea ce minAnci, se spune adesea, iar dacd este adevi-rat, atunci suntem in cea mai mare parte porumb - sau, mai

precis, porumb procesat. Aceasti afirmalie este susceptibili de

dovezi gtiinlifice: aceiagi savanfi care reconstituie compozilia

dietelor strivechi din rimigilele omenegti mumificate pot face

acelagi lucru pentru voi sau pentru mine, folosind o guvi1i de

pir sau o unghie. $tiinga sebazeaz|pe identificarea izotopilorstabili de carbon din lesutul uman care poartfl, prin urmare,

semniturile diferitelor tipuri de plante care le-au preluat ini$al

din aer gi le-au introdus in lanlul trofic. Meandrele complicate

ale acestui proces merit[ si fie urmdrite, intrucit ne apropie

considerabil de explicalia modului in care porumbul putea sifi cucerit alimentalia noastri gi, in schimb, o mai mare parte

din suprafafa terestri decAt practic oricare altl specie domes_ticd, inclusiv a noastri.

Dupi api, carbonul este cel mai rispAndit element din cor-purile noastre - intr-adevir, din toate viefuitoarele de pe Terra.Noi, pimintenii, suntem, dupl cum se spune, o formi de vialicarbonici. (Dupi cum s-a exprimat un savant, carbonul n *i_zeazi, cantitatea vietii, intrucat este principalul element struc-tural in materia vie, pe cand mult mai rarul azotiifwnizeazdcalitatea - dar despre acestea mai tdrziu) Iniliar, atomii de car-bon din care suntem alcituili pluteau prin aer, ca pd4i ale unormolecule de bioxid de carbon. singurul mod de aducere a aces-tor atomi in moleculele necesare pentru a susfine viafa _ pre_cum carbohidra{ii, aminoacizii, proteinele gi lipidele _ estefotosinteza. Folosind lumina solari ca pe un catalizator, celu-lele verzi din plante combini atomii de carbon luali din aer cuapi gi cu elemente din sol, ca si formeze compugii organicisimpli care stau la baza langului trofic. A spune ci planteG cre_eaz6,vi4a din aer este mai mult decAt o figurd de stil.

insi porumb uhealizeazdaceasti proceduri pulin diferit f4dde majoritatea celorlalte plante, o diferenfd care nu doar faceplanta mai eficienti decAt aproape toate celelalte, dar intim_pldtor pistre az6, de asemenea, identitatea atomilor de carbonpe care ii captureazd.rchiar qi dupi ce acestia au fost transformatitn produse precum Gatorade, Ring Dings gi hamburgeri, ." rdnu mai vorbim de corpurile omenegti hrinite

"r, """ri" rucruri.

in vreme ce, in procesul de fotosintezi, majoritatea plantelorcreeazd,componente care conlin trei atomi de carbon, porumbul(impreuni cu doar cAteva alte specii) creeazd compuqi,careconfin patru: de unde ,C-4,,rporecla botanicl a acestuiinzestratgrup de plante, care nu au fost identificate pdni in aniir97o.

$mecheria C-4 reprezintd o economie importanrf, pentruplanti, care ii conferf, un avantaj, indeosebi in regiunile in care

t2 I

apa este pulini gi temperaturile sunt ridicate. Ca si culeagi

atomi de carbon din aer, o planti trebuie si igi deschidi stoma-

tele, orificiile microscopice din frunze,princare planta absoar-

be gi, totodati, elimini gaze. De fiecare dati cind o stomati se

deschide ca si absoarbi bioxid de carbon, se elibereazi

prefioase molecule de apI. Este ca 9i cum, ori de cAte ori des-

chizi gura ca s[ mlninci, pierzi o cantitate de singe' Ideal ar fi

si deschizi gura cAt mai rar posibil, ingerAnd cu fiecare imbu-

cbturi cAt de multi hrani cu putinfi. in esenli, este ceea ce

face o planti C-4. CaptAnd un numdr suplimentar de atomi de

carbon in fiecare moment al fotosintezeirporumbul este capa-

bil si limiteze pierderea de api gi ,,si fixeze" - adicd si ia din

atmosferi 9i si lege intr-o moleculi utili - semnificativ mai

mult carbon decAt alte Plante.La nivel elementar, istoria vielii pe PimAnt este competilia

dintre specii, care urmiresc si captureze 9i si depoziteze cat

mai multi energie cu putinli - fie direct, de la soare, in cazul

plantelor, sau, in cazul animalelor, mincAnd plante gi specii

care minAnci plante. Energia este inmagazinati' sub forma

moleculelor de carbon gi se misoari in calorii. caloriile pe care

le mAnc[m, fie dintr-un gtiulete de porumb, fie dintr-o fripturi,

reprezint|.pachete de energie cAndva capturate de o planti'

Scamatoria C-4 ne ajuti si explicim succesul porumbului in

aceasti competifie: pufine plante pot si fabrice atAt de multlmaterie organici (gi calorii) din aceeagi cantitate de luminisolarl, api gi elemente de bazi precum porumbul' (Nu mai

pulin de 97o/o dinceea ce este o planti de porumb provine din

aeggo/o din sol.)

Scamatoria nu explici inc[ totugi cum ar putea un savant

si gtie ci un anumit atom de carbon dintr-un os omenesc igi

datoreazl prezenla in acel loc unui eveniment fotosintetic

care a avut loc in frunza unui anumit gen de planti, 9i nu a

altuia - intr-o frunzl de porumb, si zicem, gi nu intr_una deliptuci sau de griu. savantur poate si faci aiest lucru fiindcinu toti atomii de carbon au fost creafi egali. unii atomi de car-bon, numi$ izotopi, conlin mai mudael" g";i*r"

"irr,"*ude gase protoni gi qase neutroni, ceea ce le conferi o gr".r,","atomici ugor diferiti. C_r3, de exemplu, conline ,sase piotoni 9isapte neutroni. (De aici denumirea c-r3) mairerent din cemotive, cdnd planta C-4 este in cdutarea grupurilor sale depatru atomi de carbon, absoarbe mai mult c;bon a a""at pi*_tele obignuite - de tip c-3, care maniferte o-".."rrt.r"iepreferinld pentru mai obignuitur carbon rz. Lacome de carbondantllq c-4igipotpermite si serecteze izotopii,si astfer r"

"t"jcu relativ mai mult carbon 13. Cu cAt este *"i _"r" proporp"de carbon 13 in carnea unei persoane, cu atat mai mutip**is-a aflat in alimentaSa sa _ ori in hrana animalelorp" *r" t"_"mAncat. (in ceea ce ne privegte, conteazi pufin daci vom con-suma relativ mai mult sau mai pufin carbon 13)

_ Ar fi de agteptat si se gdseasci o proporfie comparativ marede carbon r3 in carnea oamenilor al ciror aliment de bazd esteporumbul - mexicanii fiind cei mai cunosculi din acest punctde vedere. Americanii mininci mult mai mult grAu decdtporumb - rr4liwe ISZ kgl fiini de grAu de persolnl

"rr.r"i,comparativ cu rr liwe ts,s kg] de milai. Europenii care au colo_nizat America se considerau consumatori de griu, in contrastcu bigtinagii consumatori de porumb pe carei_au intilnit; inOccident, grAul a fost intotde".rrr"

"or,riderat cereala cea mairafinati sau civ'izati. Daci ri s-ar cere si areagi, cei mai multi

dintre noi s-ar consid.era, probabil, ir, "orrtirr-.rlr";;il;ryalGxcgntAndu-i, poate, pe mindrii consumatori deporumbdin vest'l Mijlociu, si ei nu gtiu nici micar jumitate din toatipovestea), degi in prezentideea de a te identifica pe deplin cuo planti ne socheazi ca fiind un pic demodatd. oamenii crrnii

34 I o,.-o ^--*-r,.: nr----

de viti suni ceva mai bine, d99i in zilele noastre oamenii cirnii

de pui, denumire care nu sund nici pe departe tot atat de bine'

esti expresia, probabil, mai aproape de adevir' insi carbonul

13 nu minte gi cercetitorii care au comparat izotopii din carnea

,* ain pirul nord-americanilor cu aceleaqi lesuturi ale mexi-

canilor declar[ ci, in ptezent, noi, cei din nord' suntem

adevlra1ii oameni de porumb' ,,CAnd vezi proporliile de izo-

topi", mi'a spus Todd Dawson, un biolog de la Berkeley' car-e a

efectuat "."rt g"r, de cercetlrir ,,Iloir nord-americanii' aritim

ca nigte chipsuri de porumb pe doui pibioare'" in comparagie

.o ,roi, mexicanii au in prezent un regim alimentar pe bazl de

carbon mult mai variau animalele pe care le mlninci pasc inci

i"rUe (pa.te de curind, mexicanii au privit hrinirea animalelor

domesiice cu porumb ca pe un sacrilegiu); mare parte din pro-

teinelelorprovindinlegume;gieiinciigiindulcescbiuturilecu trestie-de-zahdr.

Agadar, asta suntem: porumb procesat ambulant'

3. Ascensiunea PlanteiZea mays

Cum a reugit aceasti erbacee bizatiroriginari din America

centrali gi necunoscuti in Lumea Veche inainte de 1492, s6

colonizez,e atAt de mult din p[minturile 9i corpurile nogstre

este una dintre cele mai grandioase poveqti de succes din lumea

plantelor. Spun poveste" d" ,t"""t din lumeaplantelor'nina{

nu mai este atAt de limpede ci acest triumf al porumbului

reprezintl o atit de mare binefacere pentru restul lumii 9i fiind-

cd trebuie si recunoaqtem meritul cui i se cuvine' Porumbul

este eroul propriei povegti 9i, chiar dacl noi, oamenii' am jucat

un rol decisiv in ascensiunea sa citre dominalia mondiallt ar

fi greqiti sugestia c[ noi am fi,tinut friiele sau ci am aclionat

t..

Ilo,O:"u,"a sple a ne servi cel mai bine propriile interese.Intr-adevir, existi toate motivele si credem ci porumbul areugit si ne domesticeasci pe noi.intr-o oarecare misuri, este adevirat pentru toate plantele

gi animarere care iau parte la marere troc coevorutiv cu oameniipe care il numim agriculturi. Degi noi insistim si vorbim des_pre "inventia" agriculturii ca gi cum ar fi fost iau"" ,ro"rira,precum contabilitatea in partidi dubr[ sau becur .r..il;i,realitate este tot atflt de ralional sd privim

"gri.uftur";" if'osclipitoare (degi incongtientd) stralgie evorutivi, prin careplantele gi animarere ne-au fdcut sd re p'romovim interesere lor.Dezvolt'nd evolutiv anumite trisituripe care, intdmpldtor, noiIe-am considerat dezirabile, aceste rp""ii s-au ficut remarcatede un-mamifer capabil nu numai ,e i. ,erparrdeasci genele intoati lumea, ci gi si refaci vaste porfiuniiin """"

f.rir" -a-ope

chipul habitatului preferat ae punte.'Niciun alt grup de speciinu au avut mai mult de cAgtigat din asocierea lor cu o"_*idecat erbaceere comestiu'e gi rri"io.ru"""e nu a cures roade

,Tl Tg"T din agriculturd, dicit Zea m,ays,inprezentcea mairmportanti culturd de cereale din lume.

Retrospectiv, succesul porumbului poate si pard predesti_t",l 1:r

a fost ceva pe care nimeni nu l_ar fi prezis in acea zi demai din 1493, cindcorumb a descris prima oari ra curtea regi-n_ei Isabella ciudilenia botanici pe ."* o a.r.operise in LumeaNoui. Le-a vorbit despre o. erbacee impozantd, cu un stiuletegros cAt bralul unui bdrbat, in care Uoabete erau,,prinse naturalde o manieri uimitoare, avdnd forma qi mdrimea boabelor demazdre, albe cind erau tinere,'. Uimito,

aceasta era, ra urma urmei, hrana d;;TL:::n:li.J::in scurt timp, aveau si fie cuceri,ti gi aproape exterminafi.h *:d.:9rmal, pipugoiul ar h ,r"b.ri si impdrtigeascisoarta celeilalte specii indigene, bizonul, care era dispreluit gi

,6 I Dil"m" o-rt'.n,t,,i Dr"^+-

sortit eliminirii tocmai pentru cd era,,sursa de aprovizionare

aindienilor", dupi cum s-aexprimat generalul Philip Sheridan,

comand,antul armatelor din vest. Exterminafi specia, a fost sfa-

tul lui Sheridan, 9i ,,atunci preriile voastre pot fi ocupate de

cirezi de vite bilpte gi de petrecirepl cowboy"' in rezumat,

planul lui sheridan erap lanal care viza intregul continent: omul

utU gi" adus in Lumea Noui propriile ,,specii asociate"- vite 9i

*"r", porci gi grAu, ca si nu mai vorbim de buruienile 9i de

microbii cu care era obignuit - gi, oriunde a fost posibil, acestea

l-au aiutat si inlocuiasci plantele 9i animalele indigene, aliate

cu indienii. chiar mai mult decat pugca, aceasti armat[ biotici

a contribuit cel mai substanlial la infrflngerea indienilor'

insi porumbul s-a bucurat de anumite avantaje biologice,

care i,au permis s5 prospere chiar gi dupi ce americanii indi-

geni, cu care coevoluase, au fost eliminagi' intr-adevir,

pflpugoiul, planta firl de care' probabil, colonigtii americani nu

"rh rtpt"uieluit, necum si fi prosperat, a sfflrqit prin a contri-

bui la distrugerea oamenilor care il ajutaseri si se dezvolte. cel

pulin in lumea plantelor, oportunismul este o carte mai tare

decit recunogtinla. $i totugi, cu timpul, planta invingilor avea

si ii cucereascS. gi pe cuceritori.

Squanto, un indian din tribul Patuxet, i-a invalat pe colonigtii

puritani cum si cultive porumbul in primivara lui 16zr, iar

colonigtii i-au recunoscut imediat valoarea: nicio alti planti nu

putea si produci tot atat de multi hrani 9i la fel de-rePede Pe

un petic de plmAnt din Lumea Noui precum porumbul indian'

(La origine, ,,corn" era un cuvAnt englezesc generic pentru orice

fel de griunfe, chiar 9i pentru un griunte de sare - de unde

,,.orrr"d b*"f" - carne de viti sirati; nu a trecut mult timp pani

cind Zea mays gi-ainsugit cuvAntul numai pentru sine, cel pulin

in America.) Faptul ci planta era atat de bine adaptatd climei 9i

solurilor din America de Nord i-a conferit un avantaj fali de

h,-.--- d,--- ---.-^..r..i I ez

grdnele europene, chiardaci se fdcea din ea opdine dezamigitorde pimintoasf,. Cu secole inainte de venirea cofonigtifor, ji"t"se rdspandise deja spre nord., pornind din centrur M";;i;,*1"

:" crede ci igi avea originea, tocmai pArre in lvo.r" errgii",unde indienii o cultivau, p-U"Uit, in jurul anului rooo. De_aIungul drumului, planta _ a cirei prodigioasd variabilitate gene-tici ii permite si se.adapteze rapid un"or condi,tii noi _ s_a aco-modat in practic oricare microciimat din America de Nord; inmediu cilduros sau rece, secetos sau umed, cu sol nisipos saudens, cu zile scurte sau lungi, ajutat de alia$i sii indigeni ame_ricani, porumbul a dob'ndit prir, ".rotu!.

intreaga varietate detrlsituri de care avea nevoie ,e ,upruulfuiasci gi si prospere.Lipsit de orice experiengi locald, graul a avut mari dificurtdtiin a se adapta climatutui

"rp* d" iJ;il;;;, "*#:.1:erau adeseori atAt de.slabe, incit agez{rile de coionig,i ;;; ,;hrineau cu arimentur lor de uazn ain iumea veche au pieritadeseori. Dupi plantare, o singuri slmAnfd de porumb produ_

cea mai mult de r5o de gr{un,te dorofane, frecvent .t iur 3oo,pe cind o recolti de grAu, cAnd totul mergea bine, aducea maipufin de un raport de 5o:r. (intr_o epoci in care pimAntul segisea din belgug, iar forfa de muncd er" o ,"rit"t", productivi_tatea agricoli se carcula in funcgie de recorta obfinutd dinsimAnfa plantatd.)

. -Porumbul a cAgtigat in faga oamenilor devotafi grAului dato_riti versatilitigii sale, prefuitd indeosebi in noile ageziri, aflate

1:n"*: de civilizalie. Aceasti singuriplantd Ie furniza colonis_tilor o legumi comestibili fare ai seiirteiliq,;;ffi#"#i;puteau fi depozitate, o sursi. de fibre 9i hrand p"rrl* #*jL,un combustibil cu care se puteau inciizi qi o biuturd rpirto"rl.Porumbul putea fi mAncat crud de pe gtiutete (,,verd.e,,) la cAte_va luni dupi plantare sau uscat de pL tutpirre toamna, depozitatpe termen nedefinit 9i micinat, la nevoie, pentru a se face

38 | oilema omnivorutui planta

milai. Terciuit gi fermentat, din porumb se putea face bere sau,

prin distilare, whisky; o weme, in zonele de frontieri a fost sin-

gura sursi de alcool. (whisky-ul gi porcul erau considerate,

deopotrivl, ,porumb concentrat", ultimul - un concentrat din

proteinele lui, celilalt- din caloriile sale; ambele aveauvirtutea

de a reduce cantitatea de porumb, sporindu-i pre!ul') Nicio

parte din marea erbacee nu se arunca: pinugile puteau fi imple-

lite in carpete gi coguri; frunzele gi tulpinile erau nigte furaje

bune pentru animalel cocenii decorticali se ardeau pentru

incilzire gi erau stivui;i lAngd toaleti ca inlocuitori grosieri ai

hArtiei igienice. (De unde expresia argotici americanil,,giloaz[

deporumb" -comhole),,Porumbul a fost miilocul care le-a permis valurilor succe-

sive de pionieri si colonizeze noi teritorii", scrie Arturo

Warman, un istoric mexican. ,,Odati ce colonigtii auinfeles pe

deplin secretele gi potenlialul porumbului, nu au mai avut

nevoie de americanii indigeni." squanto ii diruise omului alb

exact unealta de care acesta avea nevoie ca si se lipseasci de

indian. Firi,,rodnicia" porumbului indian, declara scriitorul

englezdin secolul al XIX-leawilliam cobbett, colonigtii nu ar

fi fost niciodati capabili si edifice o ,,naliune puternici".

Pipuqoiul, a scris el, era ,,cea mai mare binecuvAntare dnruiti

vreodati omului de citre Dumnezeu".

Pe cAt de prelios este porumbul ca mijloc de subzistenfi,

calitllile bobului il fac, de asemenea, un excelent mijloc de acu-

mulare. Dupi ce recolta i-a satisficut nevoile fermierului, aces-

ta poate si meargi la piafi cu orice surplus, porumbul uscat

fiind marfa perfectl: ugor de transportat 9i practic indestructi-

bil6. Dubla identitate a porumbului, ca aliment 9i ca marffl, le-a

permis multor comunitili rurale care l-au adoptat si facl saltul

de la o economie de subzistenli la una de piali. Dubla sa iden-

titate a ficut ca porumbul s[ fie, de asemenea, indispensabil

^,--r- dr--- ^--:, Er,i I eo

comerfurui cu scravi:porumbur era deopotrivi moneda cucaretraficanfii obignuiau ,e pfat""r"ir"r"r, din Africa gi hrana cucare acegtia subzistau in timpul traversirii ,"""rr.ririflrrl i'America. porumbul este planta protocapitalistd.

4. Mariajulcu omul

Dar, in vreme ce atit noii americani, cdt gi indigenii depin-deau in mod substangialde po**U,-a"pendenfa plantei deamericani devenise.totald. Daci papugoiul nu ar fi reugit siintre in grafi'e cuceritorilor, ar fi riJ#lxtinclia, deoarece, firioamenii care si ilplanteze in fiecare primivari, porumbul arfidispirut de pe pdmAnt in cAgiva ""i.'*.oUignuita configuraliegtiulete-gi-pinugi, datoriti

"ir.i" po**bur este o cereald atatde convenabili pentru noi, face ""

pt"rrt" ,e * a;, il;a*_td pentru a supraviefui a" ur, "rri_ii""r" por.ae un deget opo_zabil, necesar ca

3n indepdrtez.

-pe""gif", si desprinddseminfele de pe gtiulete gi si Ie pf"rrt"l".

Punefi in pimfrnt un intleg giiol"t. gi vede,ti ce se intAmpli:daci unele boabe r1u,ses1.sn lirmirere,ficAndu_gi apoi drumprin sufocantul strat de pinuJj, i";;bii se vor inghesui pAndla moarte, inainte de a le,aseri af doilea rAnd de frunze, Maimult decAt majoritatea plantelor do_"*i." (ale ciror progeni_turi, in cAteva cazuri, vor gdsi, a. "ii."i, o modalitate de acregte 9i neingrijite), porumbul gi_a legat complet soarta deomenire, atunci c'nd gi_a de_olt"t

"uolitiu bizarul siu gtiuleteinvelit de pinugi. Mai multe societifi uirlrr. "u

garit de cuviintisd venereze porumbur, dar poate "i;il;;l;fil;;r,"#tru porumb, noi, oamenii, suntem nfri.f" de care depindeexistenfa sa. pAni acum, acest aparent temerar act evolutiv decredingi in noi a fost risplitit Ain plin.

40 | Dil".a o.ni"orului planta