ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Exemplar nr.

Universitatea Națională de Apărare „Carol I”

Școala Doctorală

Nr. din

Locotenent-colonel drd. Florin ALEXANDRU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: RELAŢIA AVERTIZARE TIMPURIE – CERCETARE,

SUPRAVEGHERE ŞI RECUNOAŞTERE ÎN ARMATA ROMÂNIEI

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:

Comandor

prof.univ.dr. Sorin TOPOR

Teză elaborată în vederea obținerii titlului de

DOCTOR în Informații și securitate națională

- Bucureşti, 2019 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 23

CUPRINS

INTRODUCERE.........................................................................................................

CAPITOLUL I

INFORMAŢIILE MILITARE – SPRIJINUL INFORMAŢIONAL..................

1.1. Informaţiile în acţiunile militare contemporane...................................................

1.2. Sprijinul informaţional asigurat de structurile din forţele aeriene grupării de

forţe întrunite..............................................................................................................

CAPITOLUL II

EVOLUŢIA CONCEPTELOR DE AVERTIZARE TIMPURIE,

CERCETARE, SUPRAVEGHERE ŞI RECUNOAŞTERE ŞI INFORMAŢII,

SUPRAVEGHERE ŞI CERCETARE.....................................................................

2.1. Evoluţia conceptului de avertizare timpurie.....................................................

2.2. Evoluţia conceptului de cercetare, supraveghere şi recunoaştere – CSR.............

2.3. Evoluţia conceptului de informaţii, supraveghere şi cercetare-ISR.....................

CAPITOLUL III

SISTEME C4ISR - INTERCONECTAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI

CSR (SUBSISTEMUL DE SENZORI, SUBSISTEMUL DE PRELUCRARE, SUBSISTEMUL DE DISEMINARE) .....................................................................

3.1. Sistemele C4ISR..........................................................................................

3.2.Modernizarea, dezvoltarea, managementul reţelelor tactice de date (TDL)

necesare implementării sistemului C4ISR în Armata României.................................

3.3. Realizarea schimbului de date cu sistemul „Aegis” - provocări pentru sistemul

C4ISR al Armatei României .......................................................................................

3.4. Alte sisteme CSR/ISR ŞI război electronic – provocări pentru sistemul C4ISR

al Armatei României ...................................................................................................

CAPITOLUL IV

RELAŢIA AVERTIZARE TIMPURIE - CERCETARE, SUPRAVEGHERE

ŞI RECUNOAŞTERE LA NIVELUL GRUPULUI DE CERCETARE ŞI SUPRAVEGHERE PRIN RADIOLOCAŢIE ŞI AVERTIZARE TIMPURIE..

4.1. Managementul informațiilor la nivelul Grupului de cercetare şi supraveghere

prin radiolocaţie şi avertizare timpurie.....................................................................

4.2. Analiză privind posibila dispunere a Grupului de cercetare și supraveghere

prin radiolocație și avertizare timpurie pentru realizarea avertizării timpurii

eficiente.......................................................................................................................

CONCLUZII ŞI PROPUNERI.......................................................................

ACRONIME, ABREVIERI, DEFINIȚII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 23

INTRODUCERE

Cuvinte cheie: informații militare; sprijin informational; cercetare și

supraveghere aeriană; avertizare timpurie; cercetare, supraveghere și recunoaștere;

informații, supraveghere, cercetare; sisteme de senzori; radare; arhitectura sistemului

de cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie;

Abordarea unei asemenea tematici, în cadrul tezei de doctorat, reprezintă, în

opinia noastră, un demers ştiinţific util, necesar şi de actualitate, cu implicaţii în

dezvoltarea structurilor de cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare

timpurie, precum și pentru stabilirea rolului acestor structuri în cadrul sistemului de

informații militare, în noul context de securitate. O astfel de temă nu a mai fost

abordată, de aceea consider utilă o evaluare a mediului operaţional euroatlantic şi o

abordare realistă a modului de transformare a structurilor de cercetare și supraveghere

prin radilocație și avertizare timpure şi a soluţiilor din punct de vedere informațional

pentru asigurarea îndeplinirii misiunii de bază a acestora – sprijinul informațional.

Destrămarea civilizaţiei industriale începând din deceniul al şaselea al

secolului trecut, prin trecerea către societatea informaţională „antrenează cu sine

ameninţarea mai multor războaie, de un tip total nou”1. Acesta este războiul

viitorului, războiul din al Treilea val, cel al societăţii informaţionale. Ipoteza de la

care se porneşte este aceea că noul tip de război reprezintă un mod de manifestare

militară al societăţii informaţionale, născută din posibilităţile ştiinţifice şi tehnologice

fără precedent.

În rândul analiştilor civili și militari se dezvoltă ideea că prelucrarea avansată a

informaţiilor şi utilizarea armamentului digitizat vor modifica total posibilităţile

tehnicii militare, influențând caracterul şi amploarea acţiunilor întrunite. Războiul

viitorului va fi dus prin utilizarea masivă a armelor convenţionale inteligente, care

vor descoperi, localiza, identifica, urmări şi distruge precis ţintele, vor provoca

1 Alvin TOFFLER - Puterea în mişcare, Editura Antet, Bucureşti, 1996, pag.23;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 23

pierderi omenești minime, adversarul fiind învins militar, economic și politic, de

multe ori, fără ocuparea teritoriului său.

Motivația alegerii tezei rezultă din faptul că factorul determinant al

schimbărilor în domeniul luptei armate îl reprezintă reconsiderarea rolului datelor și

informaţiilor şi reducerea timpului de luare a deciziei, pe baza acestor date și

informații, furnizate de către senzori/radare.

Specialiştii civili și militari afirmă că informaţiile vor deveni un patrimoniu

strategic, iar confruntarea informaţională nu mai este doar o problemă de atacuri

operativ-tactice asupra reţelelor de senzori/radare şi comunicaţii, ci o pârghie

puternică, capabilă să modifice şi să influenţeze deciziile de la nivel înalt ale

adversarului. Acest concept impune încercarea de a şti aproape totul despre adversar,

în timp real sau aproape real, înclinarea balanţei informaţiilor şi a cunoştinţelor în

favoare proprie, mai ales dacă balanţa raportului de forţe înclină dezechilibrat major

în favoarea inamicului/adversarului.

Informaţia vehicultă în sistemele de senzori/radare, comunicații și computere,

este noul câmp de luptă, deopotrivă pentru ţări, agenţii şi oameni. Suntem cu toţii,

într-o măsură mare, în situaţia de a face faţă unor condiţii care ne cer mai multe

informaţii, pentru a lua decizii mai bune, cu scopul de a funcţiona mai departe, şi

chiar a supravieţui. Nu ai cum să construieşti un zid în jurul informaţiei. Nu poţi să o

ignori sau să o izolezi. Ea este omniprezentă, curge printre noi și cu noi. Circulă prin

liniile de telefon și cablurile UTP. E în atmosferă, în mediul electromagnetic, în

sisteme, aplicații și programe, învăluind omenirea și planeta în ansamblul ei.

În zilele noastre, informaţia se răspândeşte la scară internaţională instantaneu.

Dezvoltarea rapidă a reţelelor mondiale face ca aproape orice să fie disponibil oricui,

oriunde şi oricând. Din moment ce informaţia înseamnă putere, puterea se află acum,

ipotetic, peste tot. Amploarea schimbărilor şi a oportunităţilor oferă dimensiunea unei

veritabile revoluţii: era informaţiei. În aceste timpuri, suntem obligați să fim

informaţi şi puternici, sau putem fi neinformaţi şi slabi. Noua religie a vremurilor

actuale, este religia datelor și informaţiilor. Ceea ce dura odată doi ani, apoi două

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 23

luni, apoi două zile, apoi două ore, acum durează două secunde şi tinde rapid către

zero, având sprijinul tehnologiei.

Armatele actuale au realizate sisteme fiabile prin care circulă informaţii

importante, tactice, operative şi strategice, şi care fac ca aceste armate să fie situate

înaintea altor armate. Ele vor cunoaşte situaţia forțelor proprii foarte exact, vor şti

cum este dispus adversarul/ inamicul, vor fi mai puternice și vor acţiona în

consecinţă, cu pierderi minime și efecte maxime asupra adversarului/inamicului.

În acest sens, considerăm binevenită realizarea demersului nostru de

cercetare științifică, demers care are ca scop prezentarea și susținerea unui

model operaţional eficient de organizare a sistemului ceretare și supraveghere

prin radiolocație și avertizare timpurie și legătura acestuia cu sistemul

informațional militar.

Pentru realizarea scopului principal al acestui demers științific am stabilit și

urmărit cu atenție realizarea unor obiective specifice temei noastre de cercetare,

astfel: investigarea unor elemente ale cercetării fundamentale și combinarea acestora

cu elementele practice rezultate din experiența acumulată în cadrul structurilor de

radiolocație; identificarea unor repere istorice ale structurilor de ceretare,

supraveghere și recunoaștere din jurul Bucureștiului, dezvoltarea radiolocației ca

armă și specialitate în cadrul Forțelor Aeriene (rezultatele obținute în cadrul

serviciului de luptă permanent sub comandă NATO și națională, interdependența cu

structurile similare din NATO, cunoștințele acumulate la diferite școli de specialitate

și cursuri tehnice); cercetarea unor tehnici și tehnologii noi în domeniu și

concretizarea acestora într-un catalog detaliat; evaluarea unor posibilități teoretice de

avertizare timpurie, în noul context de securitate, în care amenințarea aeriană este

permanent prezentă și are un impact major, dezvoltarea unor idei și concepții care pot

conduce la continuarea unor politici rentabile din domeniul eficientizării acizițiilor de

tehnică de cercetare și supraveghere prin radiolocație.

Teza de doctorat este structurată pe patru capitole, fiecare dintre acestea fiind

dezvoltat în cadrul subcapitolelor proprii. Teza este o structură logică şi echilibrată

urmărind să evidenţieze necesitatea şi utilitatea problemelor tratate. Lucrarea conţine

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 23

280 pagini şi un număr de 33 anexe concludente şi consistente, care oferă detaliile

necesare înţelegerii aspectelor de noutate abordate în teză şi o documentare teoretică

detaliată, prin care creşte valoarea ştiinţifică a acesteia.

Sursele bibliografice utilizate includ importante lucrări, autohtone şi străine, din

domeniul militar şi din alte domenii conexe, articole şi informaţii apărute în presă şi pe

internet. De asemenea, experienţa proprie dobândită de-a lungul carierei, ca participant

la diferite activități militare, cursuri și seminarii științifice pe teme de tehnologie

inovativă și informații militare, a fost benefică în sensul că am plecat din start cu o bună

experienţă practică şi o bază de documentare real partajată şi actualizată în mediul de

securitate NATO și UE.

În utilizarea metodelor de cercetare am ținând cont de specificul tematicii,

precum și de nevoia îndeplinirii obiectivelor stabilite. Pentru aceasta, am utilizat

metode specifice cercetării fundamentale (primele trei capitole), precum și metode

specifice studiului de caz (ultimul capitol). De asemenea, în cadrul procesului de

investigare, am pus un accent mai mare pe etapa de culegere a informațiilor, urmând

ca în etapa de diseminare a rezultatelor cercetării să selectez părți din lucrare pe care

le-am publicat ca articole sau comunicări științifice, în diferite reviste de prestigiu,

din mediul publicistic universitar național. În unele subcapitole, am folosit metode

matematice, algoritmi de calcul, în special pentru detalierea alegerii unui posibil

dispozitiv de luptă al unei structuri din sistemul de cercetare și supraveghere prin

radilocație și avetizare timpurie.

Raţiunea stabilirii ţelului efortului nostru ştiinţific, a presupus luarea în calcul a

patru direcţii fundamentale de cercetare, direcţii care au structurat acest demers şi au

constituit argumentele care modelează şi coordonează dimensiunea conceptuală a

prezentei lucrări științifice, în realizarea ei.

Primul capitol “Informaţiile militare – sprijinul informațional”, constitue o

prezentare conceptuală a rolului informațiilor militare și al sprijinului informațional

în acțiunile militare contemporane. Am încercat să descriu aspectele teoretice ale

dimensiunii informaționale ale spațiului de luptă și să teoretizez sprijinul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 23

informațional asigurat de structurile din Forțele Aeriene unei Grupări de Forțe

Întrunite.

Informaţiile au un rol vital în sprijinul acţiunilor militare. Pe măsură ce forţele

doresc să obţină avantajul, supremaţia sau dominaţia informaţională, va creşte

exponenţial şi cererea de informaţii militare. Cunoaşterea situaţiei inamicului, a

poziţiei şi a mişcării de tehnică în timp aproape real, reprezintă condiția de bază în

obţinerea și menținerea succesului în operație, oferindu-i comandantului îndrăzneală

în concepţie și planificare, mai multă libertate de acţiune, permiţându-i să ia decizia

corectă în raport cu circumstanţele operaţiunilor întrunite executate.

Astfel, informaţiile, exploatate şi dirijate corespunzător, pot contribui decisiv la

câştigarea iniţiativei şi obţinerea succesului. Acest potenţial este, foarte fragil,

existând permanent posibilitatea schimbării raportului de forţe pe câmpul de luptă

informativ, datorită prelucrării şi utilizării diferite a informației. O informaţie

adecvată, dobândită şi folosită eficient, poate obține victoria, dar aceeaşi informaţie,

blocată la un moment, din incompentenţă sau din alte cauze, poate duce la catastrofă.

În aceasta constă, în opinia noastră, arta şi puterea informaţiilor.

Sprijinul informaţional asigurat de structurile de cercetare, supraveghere

şi recunoaştere/informaţii, supraveghere şi cercetare (CSR/ISR) şi structurile de

cercetare şi supraveghere prin radiolocaţie şi avertizare timpurie, Grupării de

Forţe Întrunite pornind de la dimensiunea informaţională a spaţiului de luptă

modern trebuie să se realizeze ţinînd cont de principiile războiului modern.

Proiectarea unor scenarii plauzibile de acţiune în situaţii de criză sau conflict

armat, presupune şi constituirea unor structuri militare cu o organizare variabilă,

puternic integrată, cu o capacitate acţională optimă în raport cu misiunea şi

obiectivele pe care le are de îndeplinit Gruparea de Forţe Întrunite, în cadrul căreia

Componenta Aeriană deţine un rol decisiv în asigurarea libertăţii de acţiune a

Componentelor Terestră şi Navală, precum și a Forțelor de operații speciale.

Printre misiunile care pot fi îndeplinite de Forţele Aeriene în folosul celorlalte

Categorii de Forţe ale Armatei şi comandamente de sprijin, incluse în cadrul

operaţiilor aeriene de sprijin de luptă sau sprijin cu informaţii, acţiunile de cercetare,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 23

supraveghere şi recunoaştere/informaţii, supraveghere şi cercetare (CSR/ISR), prin

cea mai importantă funcţie a acestora – detectarea schimbărilor şi anomaliilor în

activităţile şi poziţia unui potenţial inamic/adversar în scopul cunoaşterii poziţiei şi

intenţiilor acestuia – contribuie la identificarea riscurilor şi ameninţărilor care ar

putea afecta interesele naţionale, ale Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene.

Al doilea capitol, cu tema: „Evoluția conceptelor de avertizare timpurie,

cercetare, supraveghere și recunoaștere și informații, supraveghere și cercetare”

încearcă să surprindă aspectele teoretice, de doctrină și concepție ale Armatei

României referitoare la avertizarea timpurie, cercetarea, supravegherea și

recunoașterea (CSR) prin și de radiolocație și domeniul ISR, informații, supraveghere

și cercetare.

Pentru a contribui eficient la realizarea și păstrarea superiorităţii decizionale, se

vor crea și dezvolta, din timp de pace, capacităţi și capabilități necesare pentru

îndeplinirea cerinţelor aferente războiului bazat pe reţea şi operaţiilor bazate pe

efecte, prin asigurarea unui suport informaţional omnidirecţional strategic, oportun,

eficient, specializat, continuu şi realist.2

În prima etapă, conform strategiei naționale de transformare și modernizare a

Armatei României, se va pune accent pe proiectarea și realizarea unui sistem de

informaţii pentru apărare, prin realizarea unor structuri de informaţii militare şi

sprijin cu informații, structuri flexibile şi modulare, ce vor răspunde cerinţelor de

securitate naţionale şi vor fi integrate în procesul de planificare și execuție

operaţională al NATO şi, poate, în viitorul apropiat, al Uniunii Europene.

În etapa 2010-2028, în domeniul informaţii se va acţiona pentru remodelarea și

dezvoltarea structurilor de sprijin informaţional, cu capabilităţi OSINT, HUMINT,

SIGINT şi IMINT puse la dispoziţie în comun, dar şi prin interconectarea structurilor

de colectare şi analiză multisursă, de dorit în timp real.

Procesul de transformare al Armatei României în domeniul informații pentru

aparare nu se va opri aici, ci se va completa și împleti cu alte domenii și activități.

2 *** Strategia de transformare a Armatei României, București, 2007;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 23

Procesul de transformare și modernizare în domeniul informațiilor militare se

va focaliza asupra reconfigurării sau realizării sistemului C4ISR/CSR şi

informatizării Armatei României, se va corela şi va sprijini realizarea obiectivelor și

sarcinilor referitoare la regândirea structurii de conducere (comandă și control) și

realizarea Forței Întrunite.

Eficienţa sprijinului cu informaţii militare în operaţii, în condiţiile integrării

depline a Armatei României în structura Alianței Nord-Atlantice, dar și a Uniunii

Europene, este determinată de compatibilitatea şi interoperabilitatea cu structurile

similare de informații din armatele ţărilor aliate sau partenere.

Cantitatea mare de informaţii, folosite atât la pregătirea informativă a câmpului

de luptă (Intelligence Preparation of Batlefield - IPB) cât şi la sprijinul cu informaţii

al operaţiilor întrunite, a impus aproape de la sine conceptul unui sistem integrat al

tuturor senzorilor/radarelor, aparținând tuturor categoriilor de Forțe Armate.

Al treilea capitol, cu tema: “Sisteme C4ISR - interconectarea elementelor

sistemului CSR (subsistemul de senzori, subsistemul de prelucrare, subsistemul de

diseminare)” dorește a fi o proiectare în viitor a sistemului C4ISR al Armatei

României, privind cercetarea, supravegherea și recunoașterea prin radiolocație și

avertizarea timpurie. Am descris practic sistemul C4ISR, am detaliat modalitatea de

interconectare a elementelor sistemului CSR (subsistemul de senzori, subsistemul de

prelucrare, subsistemul de diseminare) cu ajutorul rețelelor tactice de date, TDL,

obligatoriu necesare implementării. Am descris sistemul Aegis ca fiind o provocare

de integrare în sistemul C4ISR al Armatei României, detaliind caracteristicile tehnice

și tactice ale acestui sistem și viitorul în România, și de ce nu în Armata României.

Am continuat demersul nostru științific cu prezentarea specificaţiilor şi

cerinţelor tehnice și prin realizarea unui catalog ce cuprinde subsistemele de senzori

ce pot fi integrate teoretic, dar și practic, în sistemul C4ISR/CSR al Armatei

României și ce va putea constitui baza pentru proiectarea unui model operațional

eficient de sistem C4ISR/CSR.

Al patrulea capitol, cu tema: “Relaţia avertizare timpurie - cercetare, supraveghere

şi recunoaştere la nivelul Grupului de cercetare şi supraveghere prin radiolocaţie şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 23

avertizare timpurie” încearcă să dezvolte și să surprindă această legătură între avertizarea

timpurie și domeniul cercetare, supraveghere și recunoaștere (CSR/ISR).

Am dezvoltat rolul informațiilor în acțiunile militare și dimensiunea informațională

a spațiului de luptă. Am surprins digitizarea câmpului de luptă, rolul informațiilor,

cerințele de forțe întrunite ale informațiilor, clasificarea și ierarhizarea informațiilor, am

surprins ciclul informațional în cadrul operațiilor întrunite. M-am referit la planificare și

direcționare, culegerea datelor și informațiilor, prelucrarea datelor și informațiilor,

valorificarea acestora, precum și la evaluarea și conexiunea inversă / feedbach-ul privind

informațiile militare.

Am descris sprijinul informațional asigurat de strucțurile din Forțele Aeriene

Grupării de Forțe Întrunite, dezvoltând scopul și conținutul sprijinului informațional,

metodele și sursele care asigură sprijinul informațional și conducerea și coordonarea

sprijinului informațional.

O atenție deosebită am acordat-o managementului informațiilor la nivelul Grupului

de cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie, unitate de bază în

realizarea sprijinului informațional cu date de radiolocație a întregului ansamblu de acțiuni

militare, la nivel strategic, operativ și tactic.

Am dezvoltat problematica managementului informațiilor la nivelul Grupului de

cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie, planificarea și

direcționarea sprijinului de informații, cum se realizează culegerea datelor și informațiilor

la nivelul Grupului, sursele de informații, difuzarea datelor și informațiilor precum și

documentele de conducere, informare şi ajutătoare la nivelul Gp.CSRAT din cadrul marii

unități de cercetare, supraveghere și recunoaștere.

Am încercat să realizez o legătură între cercetarea și supravegherea prin radiolocație

și avertizarea timpurie, componente ale ISR, în cadrul unei structuri viabile, ce își

desfășoară activitatea continuu, fără pauze și întreruperi, cu eficiență și eficacitate

maximă, din timp de pace.

Am analizat cadrul teoretic, am făcut referire la structuri în măsură să-și realizeze

misiunea pentru care au fost concepute, însă trebuie să avem în vedere și dezvoltarea și

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 23

viitorul acestor structuri, modernizarea lor, integrarea în sistemul de cercetare și

supraveghere al Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene.

Am realizat un studiu privind eficiența și eficacitatea dispozitivului de luptă al unei

structuri dispuse în zona de est a României și am arătat etapele de realizare a unui posibil

dispozitiv de luptă din care să se realizeze eficient avertizarea timpurie.

În concluzie, prin conţinutul său lucrarea de faţă este destinată creşterii

preocupărilor tuturor factorilor de decizie, politici și militari, implicaţi în dezvoltarea și

implementarea strategiilor naționale de securitate, în înțelegerea și susținerea structurilor

de cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie, precum și a rolului

important pe care acestea îl au în modelarea câmpului de luptă modern, prin ghidarea,

susținerea forțelor luptătoare și asigurarea sprijinului de informații în timp real.

Dorim să subliniem că o condiţie esenţială pentru succesul în luptă este înțelegerea,

crearea și dezvoltarea relației senzor/radar – armament/armă, avertizare timpurie – efect

cinetic/lovitură distructivă, acțiuni ce sunt interdependente.

Partea finală a tezei este dedicată formării une imagini generale, dar şi punctuale la

nivelul Gp.CSRAT din organica marii unități de cercetare, supraveghere și recunoaștere,

privind această relație între avertizarea timpurie și cercetarea, supravegherea și

recunoașterea în Armata României, în funcţie de care am propus o temă ce poat fi

analizată și dezvoltată: relația avertizare timpurie-cercetare, supraveghere și recunoaștere.

Am arătat că misiunea Grupului de cercetare şi supraveghere prin radiolocaţie şi avertizare

timpurie (Gp.CSRAT) este acţiunea prin care se realizează cea mai mare parte din

acţiunile ISR ale Armatei României, Gp.CSRAT fiind elementul de bază al sistemului

ISR pe timp de pace, dar și la criză și război, prin asigurarea sprijinului cu informații al

structurilor de forțe întrunite, al Forței Întrunite, referitor la pericolul atacului aerian, dar și

avertizarea populației.

Lucrarea se încheie cu secvenţa dedicată ,,concluziilor şi propunerilor”, unde sunt

prezentate, în mod sintetic, soluţiile pe care le considerăm necesare pentru evoluţia

sistemului de cercetare și supraveghere prin radiolocaţie și avertizare timpurie al Armatei

României, armată integrată în NATO.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 23

Modernizarea forţelor şi mijloacelor destinate cercetării și supravegherii spaţiului

aerian trebuie să vizeze cu prioritate înzestrarea cu radare moderne, digitale, compatibile

cu sistemele NATO și ale UE, cu o capacitate ridicată de lucru în mediu electromagnetic,

ostil și aglomerat, manevrabilitate ridicată, fiabilitate și anduranță. Cu toate acestea, având

în vedere fondurile financiare reduse pe care economia ţării le poate pune la dispoziţie în

momentul actual pentru înzestrarea Armatei României, trebuie subliniată necesitatea

conservării şi menţinerii radarelor analogice în rezerva strategică, după introducerea

completă în exploatare a radarelor digitale, această măsură justificându-se în primul rând

din perspectiva stabilităţii și complementarității sistemului de cercetare și supraveghere

prin radiolocație a spaţiului aerian la acţiunile specifice de război electronic intens

(stabilitate la bruiaj).

De asemenea, este necesar să reamintim faptul că lucrul în cadrul sistemului doar

cu radarele FPS-117, TPS-77 şi TPS-79 Gap Filler poate conduce, în timp, la pierderea de

către M.Ap.N. a unor benzi de frecvenţă, situaţie în care benzile respective nu vor mai

putea fi utilizate la nevoie, ceea ce ar putea duce la apariţia unor probleme în anumite

circumstanţe, îngreunarea și neîndeplinirea misiunii.

O altă direcţie de acţiune o reprezintă organizarea sistemului de cercetare și

supraveghere a spaţiului aerian, care trebuie să asigure caracterul unitar al sistemului şi

menţinerea calităţii zonei de supraveghere și cercetare la parametrii stabiliți de condiţiile

impuse de integrarea în NATO, continuitatea acțională în timp şi spaţiu a cercetării și

supravegherii spaţiului aerian, oportunitatea, unicitatea, precizia şi completitudinea

informaţiilor despre situaţia aeriană, în timp real.

Din punct de vedere operaţional şi structural, sistemul de cercetare și supraveghere

prin radiolocație al spaţiului aerian trebuie să se materializeze şi în viitor în dispozitivul

acţional, de execuţie. Integrarea acestuia în dispozitivul de luptă operativ al Forţelor

Aeriene și al Armatei României, este de natură să asigure conducerea unitară a operaţiilor

defensive şi ofensive, permiţând, în acelaşi timp, satisfacerea cerinţelor de asigurare cu

date și informații despre situaţia aeriană a tuturor beneficiarilor (militari dar şi civili) și

asigurarea avertizării timpurii eficiente.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 23

Realizările din domeniul apărării aeriene a sistemului de cercetare și supraveghere

prin radiolocație a României vor trebui să asigure:

- compatibilitatea şi interoperabilitatea sistemului cu cele existente în statele

membre ale alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene;

- îndeplinirea misiunilor de către forţele specializate, atât în timp de pace, dar mai

ales în situaţii de criză şi război;

- viabilitate, oportunitate şi capacitate sporită de reacţie, flexibilitate și

manevrabilitate, în toate situaţiile, a sistemului integrat de apărare aeriană;

- realizarea avertizării timpurii, a înștiintării despre pericolul aerian.

Pentru aceasta, sistemul de cercetare și supraveghere a spaţiului aerian trebuie să

fie un sistem deschis, flexibil, modular, adaptativ, integrator şi să realizeze un nivel de

redundanţă care să-i asigure stabilitatea cerută de noile condiţii ale câmpului de luptă

modem, astfel încât să se evite surprinderea şi să se asigure informaţiile necesare unei

reacţiei oportune a forţelor armate proprii, pentru apărarea populației.

Informaţiile obţinute într-un interval apropiat de timpul real sau chiar în timp real,

de la senzorii/radarele cu baza la sol, sau dispuşi pe mare, în aer, în spaţiul cosmic, sunt

utilizate pentru avertizarea timpurie, cunoaşterea situaţiei, stabilirea şi repartizarea ţintelor,

evaluarea luptei și cercetarea postacțiune.

De asemenea, atât informaţiile obţinute prin cercetarea şi supravegherea aeriană, cât

şi cele obţinute prin alte operaţii informaţionale, sunt utilizate pentru a detecta,

identifica/recunoaște, a ataca sau a exploata informaţiile despre ţintele nou apărute care

constituie o ameninţare permanentă pentru operaţiile întrunite. Detectarea şi localizarea

geografică a ţintei în timp util, identificarea ţintelor potenţiale, selectarea armamentului,

planificarea misiunii şi evaluarea situaţiei de luptă depind de culegerea şi analizarea

integrată a datelor. De aceea este necesară utilizarea diferitelor surse care să furnizeze

informaţii complete privind operaţiile aeriene desfăşurate în zona de operaţii întrunite. Pe

lângă identificarea dispozitivului de luptă, pregătirea informativă a spaţiului de luptă este

necesară realizarea unei analize în perspectivă care să înlesnească identificarea posibilelor

acţiuni şi reacţii ale inamicului, optimizându-se, astfel, eficienţa informaţiilor,

supravegherii şi cercetării (Information, Surveillance and Reconaisance - ISR) şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 23

realizarea avertizării timpurii de către forțele și mijloacele de cercetare și supraveghere

prin radiolocație.

Complexitatea crescută a ameninţărilor aeriene şi cu rachete, datorată vitezei mărite

și manevrabilității crescute, razei de acţiune, mobilităţii, preciziei, utilizării tehnologiei

„stealth”, reducerii amprentei radar, letalităţii acestora, implică din partea structurilor de

cercetare și supraveghere prin radiolocație o mai mare capacitate de reacţie, flexibilitate şi

interacţiune, care să contracareze mai bine aceste ameninţări prin realizarea avertizării

timpurii a forțelor proprii și a populației asupra pericolului aerian, prin realizarea unei

imagini cât mai clare și reale a acțiunilor aeriene proprii și ale inamicului, desfăşurate în

zona de operaţii întrunite și asigurarea ripostei.

Cunoaşterea teatrului de operaţii este rezultatul acţiunii comune a sistemelor de

informaţii, supraveghere şi cercetare şi de comandă şi control, care distribuie informaţii

utilizabile de către comandant. Cunoaşterea spaţiului de luptă implică totul, de la

recunoaşterea ţintei la cunoaşterea schemei de acțiune a adversarului, precum şi a

sistemelor şi reţelelor pe care acesta se bazează pentru realizarea acesteia. Radarele,

senzorii şi mijloacele de procesare şi de transmitere a informaţiilor sunt utilizați împreună

pentru identificarea şi stabilirea ţintelor, în vederea planificării şi ducerii operaţiei

întrunite, cu success și eficiență.

Structurile de cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie

urmăresc asigurarea unei avertizări timpurii oportune privind acţiunea ostilă prin

realizarea unei imagini aeriene recunoscute, care să permită apărării aeriene o reacţie

corespunzătoare și succesul în luptă. Avertizarea situațională este definită ca fiind

“procesul de monitorizare şi evaluare continuă a implicaţiilor schimbărilor intervenite în

condiţiile strategice şi operative din cadrul unei Zone de Interes Strategic. Presupune

cunoaşterea permanentă a poziţiei şi acţiunilor principalilor actori/sisteme care acţionează

în ZIS, analiza efectelor pe care le generează, stabilirea cerinţelor suplimentare de

informaţii şi de cunoaştere, culegerea şi integrarea noilor date şi informaţii din toate

sursele disponibile”.3 Și această definiție întărește relația ce există între cercetarea,

supravegherea și recunoașterea mijloacelor ce evoluează în spațiul aerian și avertizarea

3 ***Manualul de planificare a operaţiilor, Statul Major General, Bucureşti, 2016, pag. 185;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 23

timpurie împotriva atacurilor din aer și acțiunilor viitoare ale mijloacelor aeriene. Întărește

faptul că, pe lângă cunoșterea situației aeriene, din datele oferite de cercetarea și

supravegherea aeriană se poate realiza o analiză rapidă a efectelor pe care mijloacele

aeriene ale inamicului le pot realiza asupra dispozitivului de luptă al forțelor proprii și

asupra populației.

Totuși cel mai important reper este cel al avertizării timpurii a forțelor și populației

privind atacul aerian. Forțele și mijloacele de cercetare și supraveghere aeriană furnizează

informaţii despre capabilităţile inamicului/adversarului la un moment dat, cursul de

acţiune, perspectiva acestor capabilități și alte aspecte care pot influenţa desfăşurarea

operaţiei, ce țin de predicția atacului aerian.

Comunicaţiile şi tehnologia informaţiilor, indiferent de mediul de propagare sau

natura lor, au evoluat rapid oferind soluţii diversificate pentru majoritatea preocupărilor

militare din domeniul cercetare, supraveghere și recunoaștere.

Noile caracteristici ale sistemelor senzoriale ale Grupului de de cercetare și

supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie vor asigura următoarele:

- creşterea ritmului operaţiilor (battle-rithm-ul, tempo-ul luptei);

- sporirea vitezei de reacţie a trupelor proprii și evitatea surprinderii acestora de

către adversarul/inamicul aerian;

- reducerea riscurilor şi a amenințărilor pentru forţele proprii şi creşterea

eficacității/eficienţei misiunilor de apărare antiaeriană a trupelor;

- avertizarea populației asupra pericolului aerian, prin instituirea stărilor de

prealarmă, alarmă aeriană și încetarea alarmei.

Sintetizând putem aprecia că forţele şi mijloacele de cercetare și supraveghere prin

radiolocație și avertizare timpurie se pot include cu succes în structura sistemului

C4ISR/CSR al Armatei României, fiind situate în centrul și putând constitui punctul de

pornire pentru realizarea unui sistem C4ISR/CSR funcțional și modern, ele realizând

avertizarea timpurie și având dispersie geografică.

Sper ca demersul meu de a redimensiona conceptual această nouă sintagmă

ISR/CSR, prin încercarea de definire a sprijinului informaţional asigurat de Grupul

CSRAT Grupării de Forțe Întrunite, prin evidenţierea rolului Grupului în contextul luptei

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 23

cu un inamic aerian extrem de rapid, tehnologizat şi sofisticat şi abordarea unor posibilităţi

de evaluare a acțiunilor acestui inamic, să fi reuşit, sau să fi stârnit interes.

În încheiere am facut căteva propuneri, care dacă s-ar putea pune în practică, ar

permite sistemului de cercetare, supraveghere și recunoaștere să-şi îndeplinească cu succes

misiunile de luptă, avertizarea timpurie, şi anume:

- înlocuirea treptată a radarelor cu resursa epuizată cu radare digitale, pe cât posibil

cu radare stabile, fiabile și verificate în câmpul operațional;

- modernizarea radarelor de provenienţă mai recentă şi implementarea

extractoarelor automate de date la acestea, de preferat de producție autohtonă;

- introducerea în exploatare a unui sistem național de transmitere a situaţiei

aeriene, care să dubleze sistemele NATO;

- corelarea misiunilor ce revin armei radiolocație cu nivelul de încadrare cu

personal al structurilor de radiolocaţie și război electronic;

- școlarizarea unui număr mai mare de specialişti în arma radiolocație în cadrul

Academiei Forțelor Aeriene, specialiști ce vor asigura o conducere eficientă a structurilor

de radiolocaţie (dar și de război electronic);

Situarea ţării noastre în apropierea unor arii de instabilitate pe axele nord-sud şi est-

vest impune factorilor de decizie politico-militară luarea de măsuri în domeniul apărării

naţionale care să conducă spre îndeplinirea, în orice condiţii a situaţiei strategice, a

scopului politic general al apărării armate, apărarea suveranităţii, independenţei, unităţii

statale, integrităţii teritoriale şi a spațiului aerian, a democraţiei constituţionale.

Fără pretenția de a epuiza acest subiect, ci doar ca o formă de deschidere către noi

teme referitoare la cercetare, supraveghere și recunoaștere, doresc să menționez că în

mediul aerian, în mediul întrunit, fără imaginea de ansambu realizată de radare nu se vor

putea desfășura acțiuni eficiente.

Eficiența fără informații nu există.

Informația fără senzori și radare nu poate fi obținută.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 23

BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1.***Constituţia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,

Bucureşti, 2003;

2.***Legea nr. 22 pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord,

semnat la Washington la 4 aprilie 1949, Monitorul Oficial al României, nr. 185,

Bucureşti, 2004;

3.***Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Apărării;

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI

1.*** Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019,

Bucureşti, 2015;

2.***Strategia de securitate naţională a României, Ed. Monitorul Oficial,

Bucureşti, 2007;

3.*** Doctrina Armatei României, București, 2012;

4.*** Doctrina pentru Operaţii a Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2005;

5.*** Doctrina pentru Operaţii a Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2016;

5.*** Doctrina pentru sprijinul cu informaţii al operaţiilor întrunite ,

Bucureşti, 2003;

6.*** Doctrina națională a informațiilor pentru securitate, SRI, București,

2004;

7.*** Doctrina pentru operaţii întrunite ale forţelor armate, Bucureşti, 2003;

8.*** Concepţiei privind apărarea aeriană integrată a României, Bucureşti,

2003;

9.*** Doctrina pentru război electronic, Bucureşti, 2003;

10. *** Doctrina pentru sprijinul cu sisteme de comandă, control, comunicaţii,

computere şi informaţii (C4I) în operaţiile întrunite, București, 2004;

11.*** Manual pentru sprijin informaţional cu date radar, Boboc, 2008;

12.*** Doctrina pentru informaţii şi contrainformaţii pentru apărare,

Bucureşti, 2005;

13.*** Doctrina întrunită pentru cercetare și supraveghere, București, 2011;

14.*** Regulamentul privind organizarea, componenţa şi atribuţiile comisiilor

pentru perfecţionarea sistemului informaţional militar, A.C.T.-1/1999;

15.*** Doctrina sistemelor de comunicaţii şi informatice în operaţii întrunite,

București, 2010;

16. *** Strategia de transformare a Armatei României, București, 2007;

17.***F.A.-2, Manualul pentru organizarea de stat major şi operaţii în forţele

aeriene, București, 2009;

18.*** FA Rdlc-1, Manual pentru întrebuinţarea centrului de supraveghere

aeriană, Bucureşti, 2010;

19.***Manualul operaţiilor împotriva forţelor aeriene ale inamicului,

Bucureşti, 2007;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 23

20. ***Codul Aerian al României, Bucureşti, 2001;

21.***Studiul C4I2SR pentru Armata României, versiunea 4, 2005;

22. ***Proiectul Concepţiei privind implementarea, dezvoltarea, utilizarea şi

managementul reţelelor de date în Armata României, Editura SMG, 2008;

23. ***Regulamentul general pentru conducerea acţiunilor militare, SMG,

Bucureşti, 1998;

24.***S.M.G./Cc.-2.3 Manualul pentru pregătirea informativă a câmpului de

luptă, Bucureşti, 2005;

25.***Manualul pentru întrebuințarea Batalionului de supraveghere aeriană,

SMFA, 2008;

III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE 1.*** Doctrina Aeriană Tactică a NATO, NATO Tactical Air Doctrine, ATP-

33B), 1995;

2.*** Doctrina Forţelor Aeriene britanice, British Air Power Doctrine, AP

3000-Third EditioN, 1999;

3.*** Glosarul de termeni şi definiţii NATO, NATO Glossary of terms and

definitions, AAP-6, 2003;

4.*** NATO - AJP-2.0, Allied joint doctrine for intelligence, counter

intelligence and security, 2016;

5. ***JP 1-02, Dicţionar de termeni militari, Dep. Apărării SUA, 1994;

6. *** FM 101-5 Staff Organization and Operations, Department of the Army,

SUA, 1997;

7. *** Doctrine for Intelligence Support to Joint Operations, Joint Publication

2-0, 2000;

8.***Stanag 3680, AAP-6, Glosar de termeni şi definiţii, Manual NATO,

2007;

9.***Australian Air Publication, AAP 1001.3, The Air Force Approach To Isr;

10. ***NATO Glossary of Abbreviations used in NATO Documents and

Publications, AAP - 15 (2003)”, Glosar de abrevieri utilizate în documentele şi

publicaţiile NATO;

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. ANTON, Adrian , Sistemul de comunicaţii şi informatică al Forţelor

Aeriene – actualitate şi perspectivă, Revista comunicaţiilor şi informaticii, nr. 1,

2013;

2. BRÂNZĂ, Adrian, Supravegherea spaţiului aerian în perioada de criză şi

conflict armat în acţiunile întrunite, lucrare de licenţă, U.N.Ap., Bucureşti, 2004;

3. DOLGHIN, Nicolae şi colectivul, Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii

României. Actualitate şi perspectivă, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2004;

4. FLORESCU, Mihail Gabriel, Consideraţii privind restructurarea şi

modernizarea sistemului naţional de supraveghere radar a spaţiului aerian în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 23

perspectiva interconectării cu sistemul integrat de apărare aeriană a NATO, proiect

de curs, Colegiul de Comandă şi Stat Major, A.Î.S.M., Bucureşti, 2002;

5. GHERGHESCU, Vasile, CLOŞCĂ, Ionel, Reguli de drept internaţional

privind starea de pace şi starea de război, Editura Militară, 1972,

6. MAXIM, Gheorghe, Supravegherea spaţiului aerian al României în condiţii

de război informaţional, teza de doctorat, U.N.Ap., Bucureşti, 2006;

7. MIHAI, Alexandru, STOICA, Victor, Teoria conducerii militare, curs,

Editura AISM, Bucureşti, 1998;

8. MUREŞAN Liviu şi colectiv, The European Security And Defence Policy –

A factor of influence on the actions of Romania in the field of security and defence,

research paper, The European Institute of Romania, Bucureşti, 2004;

9. MUREŞAN, Mircea, TOMA, Gheorghe, Provocările începutului de mileniu

Convenţional, neconvenţional şi asimetric în acţiunile militare, Editura UNAp,

Bucureşti, 2003;

10. NICOLAE, Marinel, Securitatea aeriană a României în contextul utilizării

sistemelor de comandă–control integrate, teza de doctorat, U.N.Ap. Bucureşti, 2006;

11. OANCEA, Cornel, Acţiunile unităţilor de radiolocaţie în cadrul unor

agresiuni prin surprindere, Gândirea Militară Românească nr. 3/1998;

12. PĂTRU, Dumitru, Supravegherea prin radiolocaţie a spaţiului aerian,

Editura A.Î.S.M., Bucureşti, 2002;

13. PĂTRU, Dumitru, Managementul spaţiului aerian, Editura A.Î.S.M., 2002;

14. PĂTRU, Dumitru, Tactica genurilor de arme din Forţele Aeriene,

Supravegherea prin radiolocaţie a spaţiului aerian, Editura A.Î.S.M., 2002;

15. PĂTRU, Dumitru, Supravegherea aeriană, Editura A.Î.S.M., 2002;

16. POPA, Vasile, Tehnologie şi inteligenţă în conflictele militare, Editura

UNAp, Bucureşti, 2004;

17. POPESCU, Laurenţiu Răducu, Sistemele aeriene fără pilot uman la bord,

Editura UNAp, Bucureşti, 2012;

18. ROCEANU, Ion, Sisteme C4I, comandă și control, comunicații, computere

și informații, Editura UNAp, 2004,

19. ROŞCA, Victor Marius, Informaţia în acţiunile Forţelor Aeriene, Editura

Militară, 2008;

20. SAVU, Ghe., PÂRLOG, Adrian, Producţia de intelligence, Editura

MEDRO, Bucureşti, 2008;

21. STANCIU, Ion Aurel, Conţinutul şi tendinţele de evoluţie ale fenomenului

terorist internaţional în contextul actual, Sesiunea de comunicări ştiinţifice a

U.N.Ap., Bucureşti, 2006;

22. STRÂMBEANU, Victor, Puterea aeriană în paradigma securităţii

naţionale şi globale, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006;

23. TIMOFTE, Gruia, Dimensiunea informaţională a spaţiului de luptă

modern, în Revista de ştiinţe militare- studii militare de apărare, anul III, , nr.1(4),

Bucureşti, 2003;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 23

24. TOPOR, Sorin, STRĂINU Emil, Războiul electronic, Bucureşti, Ed. Z

2000, 2000;

25. TOPOR, Sorin, Unele aspecte teoretice ale războiului informaţional, în

Securitatea şi apărarea spaţiului sud-est european, în contextul transformărilor de la

începutul mileniului III, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu participare

internaţională, U.N.Ap., Bucureşti, 2006;

26. TOPOR, Sorin, Razboi electronic, suport de curs, ed. U.N.Ap., Bucureşti,

2006;

27. TOPOR, Sorin, Informaţii militare, ed. U.N.Ap., Bucureşti, 2007;

28. VEGHEŞ, Sorin, Informatizarea conducerii operaţionale în acţiunile

aeriene, Editura AISM, Bucureşti, 2002;

29. VEGHEŞ, Sorin, Supravegherea prin radiolocaţie în acţiunile militare,

Editura A.Î.S.M., Bucureşti, 2003;

30. VEGHEŞ, Sorin, Radiolocaţia şi suveranitatea aeriană la cumpăna

mileniilor. Principii, consideraţii, evaluări, Editura A.Î.S.M., 1999;

31. VEGHEŞ, Sorin, Bazele întrebuinţării forţelor de radiolocaţie în operaţie

şi luptă. Curs de artă operativă de aviaţie şi apărare antiaeriană, Editura A.Î.S.M.,

Bucureşti, 2002;

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI 1. CILLIERS, J.,Towards a Continental Early Warning System for Africa, ISS

Paper;

2. CLAUSEWITZ, Carl von, Despre război, Editura Militară, Bucureşti,1982;

3. GOLDSTONE, J.A., Using Quantitative and Qualitative Models to Forecast

Instability, Special Report, United States Institute of Peace, 2008;

4. ERWIN, Sandra I. „Air Warfare’s Holy Grail: A ‘Single Integrated

Picture’”, Aerospace Power Journal, Septembrie, 2002;

5. FEWER Secretariat, Conflict and Peace Analysis and Response Manual 2nd

Edition, July 1999;

6. LECHNER, Hans, Triada luptei: cercetare, conducere, foc, în Europäishe

Wehrkunde, RFG, vol.38, nr.3, mar. 1989;

7. RUPESINGHE, Kumar, Early Warning: Some Conceptulal Problems,

Bulletin of Peace Proposals, 1989;

8. SCHMID, Alex, Thesaurus and Glossary of Early Warning and Conflict

Prevention Terms, FEWER, 1998;

9. TOFFLER, Alvin, Puterea în mişcare, Editura Antet, Bucureşti, 1996;

VI. SURSE WEB

1. https://refuge.journals.yorku.ca/index.php/refuge/article/download/21438/20

114;

2. https://en.wikipedia.org/wiki/International_Alert;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 23

3. https://www.sciencedirect.com/topics/earth-and-planetary-sciences/early-

warning-system;

4. http://www.nos.iem.ro/bitstream/handle/123456 789/231/Udroiu%20Iuliana

.pdf?sequence=1&isAllowed=y;

5. http://az.china-embassy.org/eng/xwdt/t1267266.htm;

6. http://www.airforce-technology.com/projects/drdo-airborne-early-warning-

control-system;

7. https://dexonline.ro;

8. https://en.wikipedia.org/wiki/Northrop_Grumman_E-2_Hawkeye;

9. http://en.wikipedia.org/wiki/Beriev_A-50, consultat la data de 10.10.2016;

10. http://www.spyflight.co.uk/mainstay.htm, consultat la data de

10.10.2016;

11. http://www.sinodefence.com/airforce/specialaircraft/kj2000.asp.,

12. http://military.wikia.com/wiki/KJ-2000, consultate la data de

10.10.2016;

13. https://www.unisdr.org/2006/ppew/info-

resources/docs/RSTA20061819p.pdf;

14. https://extranews.ro/marea-neagra-sub-amenintarea-rusiei-seful-marinei-

romane-in-alerta/?fbclid=IwAR3Gt-WG8IguMmkOA7tj0VbPWsPZ8GJU_ lb0gN

TCXOc2A1ccKI8tc3 XsK4o;

15. https://www.uvsr.org, pdf;

16. https://www.ukessays.com/essays/information-technology/isr-concepts-

fundamentals-and-application-information-technology-essay.php.;

17. http://smap.mapn.ro/index_comandamente.php;

18. http://cci.mapn.ro/pages/view/73;

19. http://smap.mapn.ro/inf.php;

20. http://smap.mapn.ro/organizare.php;

21. https://en.wikipedia.org/wiki/Aegis_Combat_System;

22. https://www.globalsecurity.org/military/systems/ship/systems/images/ae

gis-image01.gif;

23. http://www.radartutorial.eu/19.kartei/07.naval/pic/img5032.jpg;

24. https://en.wikipedia.org/wiki/Aegis_Combat_System;

25. https://www.lockheedmartin.com/en-us/products/aegis-combat-

system/sea-5000.html;

26. https://en.wikipedia.org/wiki/Aegis_Combat_System;

27. https://ieeexplore.ieee. org/document /396331;

28. https://www.globalsecuriy.org/military/systems/ship/systems/aegis-

core.htm;

29. http://cimsec.org/cimsec-interviews-capt-mark-vandroff-program-

manager-ddg-51/25050;

30. http://www.radartutorial.eu/19.kartei/07.naval/karte003.en.html;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 23

31. https://www.globalsecurity.org/military/systems/ship/systems/aegis.htm;

32. https://en.wikipedia.org/wiki/Aegis_Combat_System;

33. https://www.JED-online.com;

34. https://en.wikipedia.org/wiki/AN/SLQ-32_Electronic_Warfare_Suite;

35. https:/www.EDOCorporation;

36. https://www.harris.com/solution/es-3601s-tactical-radar-esm-and-

surveillance-system;

37. https://www.thales.com/agora/;

38. www.drs.com/ZS-3035;

39. https://www.raytheon.com/capabilities/products/slq32;

40. https://en.wikipedia.org/wiki/AN/SLQ-25_Nixie,

https://books.google.ro/books?id=n_o3AQAAMAAJ;

41. https://www1.agerpres.ro/comunicate/2017/07/26/comunicat-de-presa-

mapn-09-24-44;

42. http://www.dmitryshulgin.com/wp-content/uploads/2015/03/Most-

Recent-AEGIS-Baselines.jpg;

43. http://aviationintel.com/rq-170-origins-part-ii-the-grandson-of-tacit-

blue/;

VII. REVISTE

1. Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2002-2015;

2. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii

2002-2015;

3. Jane’s Weekly Defense Review, 2005;

4. Janes Navy International, ianuarie-februarie 2007;

5. Jane’s International Defense Review 2004;

VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

1. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic,

Bucureşti, 1998 și 2009;

2. Dictionnaire, Dunod, Paris, 1986;

3. Lexiconul militar, ediţia a II-a, Editura Saka, Chişinău, 1994;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 23

LISTA ANEXELOR

Anexa nr. 1 Dimensiunile câmpului de luptă modern

Anexa nr. 2 Cerințele operaționale ale informațiilor

Anexa nr. 3 Informațiile specifice procesului de comandă și control

Anexa nr. 4 Ierarhizarea informațiilor

Anexa nr. 5 Durata ciclului complet al conducerii

Anexa nr. 6 Ciclul informational

Anexa nr. 7 Diagrama derulării IPB-Intelligence preparation of batlefield

Anexa nr. 8 Variantă de constituire a unei Grupări Operaționale

Anexa nr. 9 Intensitatea acțiunilor de supraveghere și cercetare aeriană

Anexa nr. 10 Posibilitățile de descoperire

Anexa nr. 11.1

Anexa nr. 11.2

Anexa nr. 11.3

Radarul FPS-117(E) 1

extractorul automat de date radar SR EXRAD 2001-02

Radarul TPS-79 Gap Filler

Anexa nr. 12 Joint STARS Sistemul radar întrunit pentru cercetarea și atacul

țintei

Anexa nr. 13 Indici de cercetare/identificare a emisiunilor electromagnetice

Anexa nr. 14 Procesul de planificare a sprijinului informational

Anexa nr. 15 Sistemul aeropurtat de alarmare timpurie al NATO

Anexa nr. 16 Scurt istoric al radiolocației

Anexa nr. 17 Mijloace modern de atac aerian

Anexa nr. 18 Programul de identificare amic/inamic

Anexa nr. 19 Principiul de întrebuinţare al avioanelor fără pilot (UAV)

în supravegherea spaţiului aerian

Anexa nr. 20 Integrarea informaţiilor din sistemul de supraveghere a spaţiului

aerian în SCCAN

Anexa nr. 21 Filozofia de realizare a Sistemului de Comandă-Control Aerian

National SCCAN

Anexa nr. 22 Ciclul informational la nivelul Sistemului ISR

Anexa nr. 23 Corelarea dintre date, informații și informații prelucrate

Anexa nr. 24 Organizarea informațională a conducerii militare

Anexa nr. 25 Mediul global de securitate şi legătura cu sistemele de informaţii

Anexa nr. 26 Managementul producției de informații

Anexa nr. 27 Managementul cererilor de informații

Anexa nr. 28 Compunerea Sistemului AEGIS

Anexa nr. 29 Elemente structural ale procesului de management

Anexa nr. 30 Planul de culegere a informațiilor (Model orientativ)

Anexa nr. 31 Delimitarea Zonei de Est a României

Anexa nr. 32 Caracteristicile aerodromurilor dispuse în Zona de Est a României

Anexa nr. 33 Acoperierea radar a Zonei de Est a României