MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr.

Şcoala doctorală

Nr_______ din____________

Colonel inginer Manuel DOGARU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: „SIMULAREA CONSTRUCTIVĂ, INSTRUMENT ÎN

SPRIJINUL CERCETĂRII MILITARE ŞI EVALUĂRII

STRUCTURILOR TACTICE INTERARME”

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel (r.) prof.univ.dr. Ion BĂLĂCEANU

Teza elaborată în vederea obţinerii

titlului de doctor în Ştiinţe Militare

- BUCUREŞTI, 2015 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 26

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. FUNDAMENTELE EPISTEMICE ŞI METODOLOGICE ALE MODELĂRII ŞI SIMULĂRII

1.1. Modelarea şi simularea ca instrumente de cunoaştere

1.2. Modelarea şi simularea acţiunilor militare

1.3. Strategii şi planuri cadru privind modelarea şi simularea

CAPITOLUL 2. PARTICULARITĂŢI PRIVIND MODELAREA ACŢIUNILOR MILITARE FOLOSIND SIMULAREA CONSTRUCTIVĂ

JCATS, program de simulare constructivă a acţiunilor militare

2.2. Modele şi baze de date standardizate ale structurilor militare

2.3. Modelarea spaţiului acţiunilor militare

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 26

2.4. Consideraţii finale despre realizarea modelului

CAPITOLUL 3. PLANIFICAREA ŞI CONDUCEREA ACTIVITĂŢILOR DE CERCETARE ŞI EVALUARE A STRUCTURILOR TACTICE INTERARME FOLOSIND SIMULAREA

3.1. Proiectarea activităţilor de cercetare militară operaţională

3.2. Organizarea şi conducerea activităţilor de cercetare

3.3. Consideraţii finale despre planificarea şi conducerea experimentelor

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ – EVALUAREA EXPERIMENTALĂ A ACŢIUNILOR UNEI STRUCTURI TACTICE INTERARME FOLOSIND SIMULAREA CONSTRUCTIVĂ

4.1. Definirea problemei, a scopului şi a obiectivelor

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 26

4.2. Realizarea mediului sintetic particularizat

4.3. Executarea simulărilor şi analiza rezultatelor

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

LISTA CU ABREVIERI ŞI ACRONIME

BIBLIOGRAFIE

LISTA ANEXELOR

Anexa 1. Caracteristici de teren modelate de JCATS Anexa 2. Aspectul hărţii României realizată conform metodei de importare din

sursele de tip „OPEN MAPS”, în JCATS; Anexa 3. Fazele procesului experimentului în relaţie cu principiile GUIDEX; Anexa 4. Criterii de apreciere şi idicatori de eficacitate a acţiunilor de luptă

corespunzătoare diferitelor situaţii operativ-tactice; Anexa 5. Algoritmul activităţilor de cercetare; Anexa 6. Procedura de pregătire şi organizare a activităţilor de simulare

constructivă în sprijinul cercetării militare operaţionale şi exploratorii;

CUVINTE CHEIE

Modelare, simulare, simulare constructivă, JCATS, strategii, planuri cadru, cercetare militară, cercetare operaţională, proiectarea bazată pe capabilităţi, evaluarea structurilor, modelarea structurilor de forţe, cerinţe operaţionale ale entităţilor, standardizarea bazelor de date, modelarea spaţiului acţiunilor militare, surse de informaţii geografice, modelarea acţiunilor militare, proiectarea experimentelor valide, succesul experimentelor, organizarea activităţilor de cercetare militară, procedura de organizare a activităţilor de cercetare, executarea simulărilor, instrumente de analiză.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 26

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

Teza de doctorat „Simularea constructivă, instrument în sprijinul cercetării

militare şi evaluării structurilor tactice interarme” doreşte aducerea în atenţie a potenţialului sistemului de simulare constructivă JCATS de a sprijini activităţi de cercetare militară operaţională şi exploratorie. Deşi resursa este disponibilă în Centrul de Instruire prin Simulare al Universităţii Naţionale „Carol I”, aceasta a fost utilizat doar rareori până în prezent.

Demersul ştiinţific prezintă, cu argumente, un instrument de cercetare, respectiv sistemul de simulare constructivă Joint Conflict şi Tactical Simulation –

JCATS şi metoda de folosire, sub forma unei proceduri de planificare şi conducere a activităţilor de cercetare militară operaţională şi exploratorie, sprijinite de simulare, pentru realizarea unor experimente valide. Evaluarea din titlul tezei se referă la capacitatea structurilor militare studiate de a-şi îndeplini misiunea pentru care au fost destinate, având organizarea pentru luptă, înzestrarea şi un plan de acţiune care sunt tratate ca variabile de studiu în cadrul cercetării militare1. Argumentarea demersului ştiinţific s-a bazat pe menţionarea unor vaste cercetări în domeniile managementului proiectelor, teoriei modelelor, teoriei luptei, modelării şi simulării, cercetării operaţionale, proiectării activităţilor de cercetare şi experimentelor cu aplicaţii militare, simulării bazate pe agenţi etc.

Descrierea procesului experimentului face referire atât la partea de modelare a acţiunii militare cât şi la partea de organizare procedurală a activităţii experimentale. Se prezintă soluţii şi metode de realizare a bazelor de date, plecând de la informaţii disponibile în mediul public şi sunt anexate proceduri specifice testate pe durata studiilor doctorale. Folosind demonstraţia, este descris procesul unei activităţi experimentale folosind simularea JCATS, urmărind toate etapele menţionate în partea descriptivă. Printr-un studiu de caz se prezintă aplicarea pe un scenariu fictiv a procedurilor şi metodelor descrise precum şi forma rezultatelor ce se pot obţine dintr-un astfel de experiment, în sprijinul decidenţilor sau analiştilor militari.

1 Operations research, sau operational research în engleza britanică, este o disciplină care studiază modul de aplicare a metodelor analitice în sprijinul luării deciziei. cf. https://www.informs.org/About-INFORMS/What-is-Operations-Research, accesată la data 01.07.2013

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 26

În concluzii şi recomandări sunt menţionate câteva căi de acţiune care ar putea repoziţiona activitatea de simulare în sprijinul cercetării militare şi fundamentării deciziilor.

INTRODUCERE

„All but war is simulation” 2

Lumea actuală este caracterizată prin complexitate şi dinamicitate. Interdisciplinaritatea problemelor care-şi caută soluţia impune identificarea celor mai subtile pârghii ce pot aduce schimbări majore în desfăşurarea proceselor şi fenomenelor din toate domeniile. Avansul tehnologic fără precedent şi utilizarea tehnicii de calcul pun la dispoziţia decidenţilor metode de analiză complexe, bazate pe instrumente de modelare şi simulare adecvate. Sistemul militar, în calitate de garant al stabilităţii, este parte a lumii actuale şi trebuie să fie în măsură să intervină cu maximă eficienţă pentru îndeplinirea misiunii sale. Caracteristic însă sistemului militar este faptul că mijlocul primordial de îndeplinire a misiunilor este aplicarea forţei, acţiunile violente şi caracterul distructiv al acestora. Din acest motiv acţiunile militare nu pot fi exersate, experimentate sau testate decât în condiţii simulate.

Cercetarea militară reprezintă „o formă de analiză ştiinţifică a celor mai

diverse activităţi şi are ca scop să pună la îndemâna factorilor de conducere metode

care să să evidenţieze variantele de acţiune raţionale corespunzător condiţiilor date

ale situaţiei în vederea luării deciziilor”3. Aceasta cuprinde, în accepţiunea prezentei lucrări, studii referitoare la doctrine, concepte, tactici, tehnici şi proceduri, testarea planurilor, stabilirea cerinţelor pentru achiziţii de tehnică şi echipamente militare, proiectarea structurilor şi grupărilor de forţe pentru îndeplinirea unei misiuni.

Autorul tezei, cu peste unsprezece ani de experienţă în cadrul Centrului de instruire prin simulare din care şase ca şef al biroului cu atribuţiuni în sprijinul cercetării militare operaţionale şi exploratorii, a fundamentat procedural la nivel naţional folosirea simulării constructive JCATS ca instrument de cercetare, participând la evenimente ştiinţifice şi grupuri de lucru internaţionale şi colaborând cu specialişti în modelare şi simulare din străinătate.

2 Totul, în afară de război, este simulare – reprezintă motto-ul PEO-STRI – Program Executive Office for Simulation, Training, & Instrumentation, SUA (vezi http://www.simulation.cc/more.php? id=A86_0_1_0_M) 3 Cam.(r)dr. Grad, Vasile şi colectiv – „Cercetare operaţională în domeniul militar”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2000, p.33

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 26

CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE EPISTEMICE ŞI METODOLOGICE

ALE MODELĂRII ŞI SIMULĂRII

În acest capitol sunt prezentate principalele idei, principii şi termeni care stau la baza modelării şi simulării în scopuri ştiinţifice şi inginereşti. Documentele strategice ale NATO şi naţionale se îndreaptă în aceeaşi direcţie. Progresul tehnologic şi dezvoltarea puterii de calcul au dus la apariţia şi dezvoltarea unor metode noi de analiză, modelare şi simulare, care să asigure obţinerea de rezultate mai apropiate de realitate şi condiţii de reducere a costurilor. Astfel, sunt menţionate următoarele direcţii de utilizare în domeniul apărării: suport pentru analiză, desfăşurată pentru „planificare şi experimentare în scopul optimizării deciziei”4, necesitând personal instruit atât în utilizarea simulării cât şi al analizei de stat major; totodată permite realizarea de studii destinate „înţelegerii luptei armate, evaluării

capacităţii de luptă a forţelor, dezvoltării doctrinei şi strategiei militare”5; suport

pentru proiectarea sistemelor de armament şi echipamentelor militare în vederea achiziţiilor, dezvoltare şi testare de sisteme noi în medii simulate, întocmirea cerinţelor şi a caietelor de sarcini; în sprijinul instruirii şi educaţiei.

În cuprinsul primului capitol este tratat pe larg „modelul, ca reprezentare

fizică sau matematică, în orice caz logică, a unui sistem, entitate, fenomen sau

proces”6, care a fost realizat pentru un anumit scop. Fundamentarea teoretică a problematicii construirii modelului s-a făcut pe baza studiilor publicate în ţară şi străinătate privind definirea spaţiului misiunii, fundamentele teoriei luptei, metodele matematice ale cercetării operaţionale, evaluarea acţiunilor militare bazate pe analiza datelor istorice ale luptelor, modelarea bazată pe agenţi.

Există afirmaţia că modelarea este ştiinţă şi artă. Construirea modelelor se face prin simplificare – detalii neimportante sunt îndepărtate, în încercarea de a defini relaţionări cât mai simple – şi abstractizare – stabilirea caracteristicilor esenţiale ale unui sistem real şi reprezentarea într-o anumită formă. Întotdeauna, crearea modelului trebuie începută de la problemele la care trebui să răspundă, în

4 http://www3.nd.edu/~gmadey/sim06/Classnotes/Validation/kleijnen5.pdf, accesat la 12.06.2015 5 Gl.bg.prof.dr.ing.Ghiţă, Alexandru, „Modelarea, simularea şi planificarea optimală a opeaţiilor”, Ed. Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2001, p.166. 6 Behzad RAISZADEH şi colectiv, CK-12 Modeling and Simulation for High School Teachers: Principles,

Problems, and Lesson Plans, Copyright © 2012 CK-12 Foundation, www.ck12.org, Printed: August 31, 2012, p. 15.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 26

locul unei încercări de a imita exact sistemul real. „Legea lui Pareto”7 enunţă că în fiecare grup sau mulţime de entităţi, există câteva esenţiale şi restul neimportante, respectiv comportamentul a 80% din componente poate fi explicat prin acţiunile a 20% dintre componente, considerate esenţiale. Problema rezidă în identificarea corectă a acestor câteva componente şi în includerea lor în model.

Totuşi, privite „din punctul de vedere al metodologiei generale de măsurare

a calităţii în tehnologia informaţiei, se pot enumera unele criterii de evaluare a

eficienţei simulărilor: credibilitatea, verosimilitatea, ergonomicitatea,

disponibilitatea datelor, fidelitatea, rezoluţia sau nivelul de detaliere, accesibilitatea, nevoile de personal specializat, flexibilitatea, modificabilitatea şi

mentenabilitatea, fiabilitatea hardware şi software, eficienţa, verificarea, validitatea, acreditarea, evaluarea”.8

Aplicarea noţiunilor teoretice expuse la acţiunea militară trebuie să plece de la descrierea obiectului de studiu. Lupta reprezintă o „bătălie între două forţe

militare ostile, fiecare având scopuri şi directive contrare (arătate sau implicite) şi

fiecare încercând să-şi impună dorinţa sa în faţa inamicului prin realizarea

obiectivului său”9. Astfel, limităm conceptul luptei la circumstanţele în care cel puţin un combatant utilizează mijloace letale împotriva a cel puţin unui alt combatant. Toate celelalte situaţii care preced sau urmează pot fi incluse în categoria condiţiilor iniţiale sau a condiţiilor marginale. Teoria este aplicabilă tuturor sistemelor de armament, ere istorice, medii etc. Ceea ce diferă sunt doar unele proprietăţi ale claselor de obiecte în discuţie iar modelele folosite trebuie ajustate corespunzător. Pe aceste considerente se pot enunţa două axiome10, ca legi ce guvernează indubitabil lupta:

Prima axiomă. Orice luptă este o reţea ierarhizată de schimburi de focuri, A doua axiomă. Un schimb de focuri este un proces terminal stocastic de

uzură / atriţie11 a unei ţinte într-un spaţiu discret şi cu un timp continuu ca

parametru. Stocasticitatea (incertitudinea) este demonstrată de constatarea că

7 Pareto’s law: The law of the vital few and the trivial many, http://www.it-cortex.com/Pareto_law.htm, accesată la 26 iunie 2013 8 după: Iulian Martin – Evoluţii şi tendinţe în domeniul dezvoltării şi perfecţionării sistemelor de simulare a acţiunilor militare moderne, Teză de doctorat, Bucureşti 2008, p. 128 9 Dupuy, T.N. – „Numbers, prediction and war: Using history to Evaluate Combat Factors and Predict the

Outcome of Battles”, în Gl.bg.prof.dr.ing.Ghiţă, Alexandru, „Modelarea, simularea şi planificarea optimală a opeaţiilor”, Ed. Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2001, p.10. 10 După: Anker, C.J. – „A theory of combat”, în „Warfare Modeling”, Military Operations Research Society, 1995. 11 Introducem noţiunea de „atriţie” ca traducere a termenului „attrition”, reprezentând acțiunea sau procesul de reducere treptată a puterii sau eficacităţii cuiva sau a ceva, prin atac sau presiune susținută.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 26

schimbul de focuri este un proces elementar, terminal, probabilistic al pierderilor/uzurii, în situaţia în care chiar în condiţii identice, rezultatele diferă. Indiscutabil, în luptă sunt multe elemente stocastice şi este avansată ideea că „luptele

la scară mică, sunt predominant stocastice în timp ce bătăliile la scară mare au un

caracter aproape determinist, bazat pe teoria matematică a numerelor mari”12. Astfel, lupta are la bază schimburi de focuri elementare, combinate în angajări complexe, confirmând afirmaţia lui Clausewitz că „războiul nu este altceva decât

un duel la scară mai largă” 13. În concluzie, prin caracterul special al acţiunilor militare, orice activitate de

cercetare în domeniu este strâns legată de modelare şi simulare. Evoluţia istorică a domeniului a fost marcată de progresul ştiinţific, avansul tehnologic şi marile personalităţi ale fiecărei epoci. Modelele realizate corespunzător nivelului cunoaşterii au traversat stadiile matematicii fundamentale şi a cercetării operaţionale, analizei statistice a rezultatelor istorice ale luptelor (în încercarea de a evalua rezultatul unui alt posibil conflict) şi în cele din urmă dezvoltarea actualelor simulări, bazate pe imensa putere de calcul a ordinatoarelor actuale şi a posibilităţii de lucru în reţea. Identificând noi cerinţe operaţionale şi alocând apărării resurse substanţiale, problemele optimizării acţiunilor militare şi ale instruirii îşi găsesc soluţii viabile prin modelarea adecvată a câmpului de luptă şi stabilirea ipotezelor specifice fiecărei sarcini. Prin realismul modelului obţinut, simulările constructive de mare rezoluţie pot fi utilizate în activităţi de cercetare militară operaţională, furnizănd date ce pot fi comparate cu rezultatele obţinute prin alte metode.

CAPITOLUL 2 PARTICULARITĂŢI PRIVIND MODELAREA ACŢIUNILOR

MILITARE FOLOSIND SIMULAREA CONSTRUCTIVĂ

Clasificarea acceptată în prezent împarte simulările în simulări virtuale (oameni reali operează sisteme simulate), reale (oameni reali operează sisteme reale cu efecte simulate) şi constructive (oameni simulaţi operează sisteme simulate). Progresul tehnologic permite în prezent modelarea acţiunilor militare, potrivit scopurilor urmărite, de la nivel de luptător ce operează un echipament şi până la nivel de mari unităţi agregate, desfăşurând operaţii de nivel strategic, reprezentând

12 Anker, C.J. – „A theory of combat”, în „Warfare Modeling”, Military Operations Research Society, 1995, p.173. 13 Clausewitz, K. – „On War”

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 26

metode eficiente pentru instruire şi cercetare. Algoritmii folosiţi de aceste simulări produc rezultate ce se apropie de realitate, mai ales în privinţa acelor ce operează la scară mică, respectiv cele virtuale şi cele reale.

Simularea constructivă a operaţiilor militare utilizează mediul sintetic pentru a determina efectele unor evenimente în mare parte aleatoare. Operaţiile militare simulate reprezintă un mijloc de a câştiga experienţă, de a explora consecinţe ale unor tactici şi strategii alternative, identificând puncte slabe şi crescând performanţa fără a desfăşura acţiunile în realitate. În acest fel este stimulată cercetarea, promovat noul, strategiile şi tacticile cele mai eficiente şi încurajată inovaţia14.

Cunoscute şi ca jocuri de război, încorporând modele, ipoteze şi algoritmi discutabili sub raportul realismului rezultatelor produse, simulările constructive servesc pentru două scopuri de bază: instruirea personalului pentru îndeplinirea unor cerinţe bine definite, cum ar fi lucrul de stat major şi a doua, de studiere a unor ipoteze în domeniul tacticii, logisticii, altor aspecte ale operaţiilor militare, care apoi trebuie să fie analizate cu atenţie de personal specializat (analişti militari) şi utilizând instrumente sau metode adecvate, cum ar fi alte etape de experimentare în cadrul „campaniilor de experimentare”15.

Programele de simulare constructivă sunt compuse dintr-o serie de module funcţionale, cu destinaţii specifice: programul generator de evenimente de luptă; programul de interfaţare, care furnizează o serie de meniuri prin care operatorii pot interacţiona cu sistemul; baza de date pentru simulare, care cuprinde informaţii despre teren, unităţi participante, capacitate de luptă, pierderi, mobilitate, logistică etc.; programul de afişare grafică, care pune la dispoziţia jucătorilor informaţiile din simulare într-o formă prietenoasă, uşor de înţeles; programe de analiză, ce permit extragerea unor date şi prelucrarea lor în scop de analiză sau cercetare; programe de

editare a bazei de date. În capitolul al doilea este prezentat pe larg sistemul de simulare Joint Conflict

and Tactical Simulation - JCATS şi evaluarea sa ca instrument de cercetare militară operaţională. JCATS operează cu entităţi discrete, fiind o modelare de mare rezoluţie. Acesta ia în considerare comportamentul entităţilor din structura forţelor, fiind un model bazat pe agenţi (Agent Based Simulation). Interacţiunea reciprocă a luptătorilor şi echipamentelor militare în mediul sintetic este simulată folosind algoritmi şi metode stocastice pentru estimarea probabilităţilor de observare şi identificare a ţintei în mediul geografic, de alegere a ţintei dintr-o mulţime de ţinte 14 J. S. Przemieniecki, - Mathematical Methods in Defense Analyses, Air Force Institute of Technology, 2012 15 “A Guide to the Project Management Body of Knowledge (PMBOK® Guide)” – Fifth Edition, ©2013 Project Management Institute, p. 53.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 26

disponibile, de a avea incident la tragere, de lovire a ţintei şi respectiv de distrugere sau defectare a ţintei, interacţiunilor cu terenul etc. În acelaşi timp, foloseşte metode analitice şi deterministe pentru evidenţa pierderilor, calculul consumurilor şi al stocurilor. Prin folosirea adecvată a multitudinii de algoritmi şi metode implementate rezultă o modelare fidelă a acţiunilor militare Folosind capabilitatea de funcţionare în buclă (batch) şi alegând convenabil ceilalţi parametri ai simulării (legi de distribuţie, număr de reluări), este de presupus că pentru fiecare set de date de intrare, efectul urmărit (monitorizat) va avea o dispersie după o lege statistică, rezultatul căutat fiind în vecinătatea punctului mediu.

Din acest punct de vedere nu greşim dacă tratăm JCATS ca un sistem complex, în care se introduc o multitudine de date legate de mediul geografic, caracteristicile tehnico-tactice ale echipamentelor militare, structurile de forţe acţionale, reguli de angajare şi comportamentale pentru entităţi, planul de operaţie. Ca ieşire, sistemul furnizează un film al desfăşurării acţiunii militare şi o serie de date (înregistrări) ce pot fi analizate. Stabilind foarte clar obiectul cercetării, în forma „dacă A … atunci B…”, este uşor a determina modificarea de efect B produsă de modificarea la nivel cauzal A. În urma analizării rezultatelor, analiştii militari pot trage concluzii valoroase despre legăturile de tip cauză – efect, care sunt cele mai eficiente căi de obţinere ale unor efecte maxime cu eforturi minime, cerinţe pentru caietele de sarcini în vederea achiziţiilor de tehnică şi armament, structuri optime de forţe proiectate pentru îndeplinirea unor misiuni specifice etc. Folosind posibilităţile avansate ale sistemului dar şi ale altor programe (ca de exemplu Microsoft Excel) se pot realiza grafice comparative care să ilustreze rezultatele criteriilor de apreciere a acţiuni militare (de exemplu rata pierderilor în echipamente şi personal, rata succesului angajărilor, rata consumurilor pe faze şi etape a luptei, şi orice alt parametru) concludente pentru scopul cercetării. În concluzie, considerăm că, în etapa actuală, cerinţele problematicii cercetării operaţionale se pot rezolva eficient prin folosirea simulărilor. Între acestea, JCATS este un program complex, ajuns la maturitate. Deşi este un program de simulare creat mai curând pentru implementarea deciziilor operatorilor, JCATS dispunde şi de interfeţele necesare funcţionării autonome.

Crearea mediului sintetic necesar simulării se bazează pe informaţii precise şi totodată de actualitate, dată fiind dinamica transformărilor care au loc în mediu. În cuprinsul capitolului sunt menţionate sursele autorizate de informaţii, dar şi metode alternative de culegere şi prelucrare a informaţiilor disponibile în spaţiul public (Internet sau aplicaţii comerciale). Standardizarea bazelor de date şi crearea bazei de date unice poate reprezenta o premiză pentru realizarea unor activităţi de cercetare

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 26

bazate pe utilizarea simulării JCATS, în scurt timp de la apariţiei unei cerinţe operaţionale.

CAPITOLUL 3 PLANIFICAREA ŞI CONDUCEREA ACTIVITĂŢILOR DE

CERCETARE ŞI EVALUARE A STRUCTURILOR TACTICE INTERARME FOLOSIND SIMULAREA

În acest capitol sunt prezentate fundamentele teoretice pe care se bazează activităţile de cercetare militară operaţională şi rezultatele obţinute de state cu tradiţie în acest domeniu şi sunt detaliate etapele de urmat pentru planificarea şi executarea cercetării experimentale în domeniul militar, modul de abordare a problematicii specifice fiecărei etape, găsirea celor mai eficiente soluţii şi asigurarea succesului activităţilor. Totodată se face referire la modalităţile de analiză şi raportare a rezultatelor cercetării.

Cercetarea exploratorie urmăreşte dezvoltarea cunoaşterii în toate domeniile de cercetare, atât prin cercetare fundamentală cât şi prin cercetări avansate, pentru rezolvarea unor probleme complexe, de frontieră, prin dobândirea de cunoştinţe noi cu privire la fenomene şi procese, formularea şi validarea de ipoteze originale, modele conceptuale şi teorii16. Abordarea ştiinţifică necesită analiza subiectului, în trei etape: acumularea cunoştinţelor, plecând de observaţii şi dovezi empirice; eliminarea legăturilor false de cauzalitate cu efectele şi a explicaţiilor contrare dovezilor; aplicarea principiului parcimoniei, cunoscut şi ca ”briciul lui Occan”, respectiv alegerea celei mai simple explicaţii pentru un fenomen.

Cercetarea operaţională, conform Dicţionarului Explicativ a Limbii române (ediţia 1998), reprezintă tehnica analizei unei probleme administrative, comerciale, industriale sau logice prin metode matematice. Din această perspectivă, cercetarea operaţională, chiar dacă se referă la analiza şi fundamentarea deciziilor, are o componenţă matematică consistentă, înrudită cu modelarea matematică, analiza statistică şi optimizarea matematică. Totodată, încorporează un mare număr de tehnici şi metode, cum sunt simularea, teoria aşteptării, modele stocastice, procese decizionale Markov, metode econometrice, analiza reţelelor neurale, sisteme expert, procesul analitic ierarhic. Cu toate acestea, în Noul DEX se precizează că termenul „operaţional” se referă la operaţii mai ales militare.

16 După: ftp.utcluj.ro/pub/cercetare/PN_II..._Exploratorie/prezentare_PCE_2.pdf

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 26

În accepţiunea prezentei lucrări, cercetarea militară cuprinde studii referitoare la doctrine, concepte, tactici, tehnici şi proceduri, planuri de operaţii şi contingenţă, cerinţe pentru achiziţii de tehnică şi echipamente militare, structuri şi grupărilor de forţe constituite pentru îndeplinirea unor misiuni specifice, fiind ceea ce în literatură se numeşte „operations research”17. Alţi termeni sinonimi folosiţi sunt „management science” sau „analytics”.

Cercetarea militară revine puternic în actualitate datorită restrângerilor bugetare şi nevoii de fundamentare a deciziilor. Portofoliul cercetării militare cuprinde: cercetare şi dezvoltare (research and development - R&D); cercetare operaţională şi analiză (operational research and analisys - ORA); experimentare; programe de cercetare a armatelor străine (foreign military programs - FMP); programe de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale şi umane.

Conform GUIDEX (Ghidul pentru înţelegerea şi implementarea experimentării în domeniul apărării) experimentarea în domeniul apărării reprezintă „aplicarea metodelor experimentale în vederea soluţionării problemelor

legate de dezvoltarea capabilităţilor, cu aplicabilitate potenţială în tot spectrul

conflictelor armate: război, impunerea păcii, menţinerea păcii, ajutor umanitar”18. Plecând de la fundamentări teoretice ale managementului proiectelor, prin analiză şi „bune practici”, membrii The Technical Cooperation Program – TTCP au stabilit un set de 14 principii ce stau la baza cercetării militare.

Primul set de principii este menit înţelegerii relaţiilor de cauzalitate-efect şi a logicii ce stă la baza experimentului, contribuind la fundamentarea teoretică a unor activităţi de cercetare valide. Experimentarea este unica metodă ştiinţifică disponibilă stabilirii legăturilor cauză-efect a capabilităţilor ipotetice. Dacă echipa de cercetare proiectează experimentul bazându-se pe cerinţele de validitate, acesta va furniza informaţii demonstrate ştiinţific.

Al doilea set de principii stă la baza proiectării procesului cercetării, care trebuie să cuprindă mai multe serii de experimente şi studii paralele îndreptate spre înţelegerea contextului problemei, conceptelor militare operaţionale şi capabilităţilor cerute. Aşadar procesul cercetării are la bază cicluri de analize integrate şi campanii de experimente, folosind o varietate de tehnici care să garanteze că punctele slabe ale unei metode sunt compensate de performanţa celorlalte, crescând încrederea în rezultatele cercetării şi acolo unde acestea sunt divergente se deschid noi direcţii de cercetare. 17 Operations research, sau operational research în engleza britanică, este o disciplină care studiază modul de aplicare a metodelor analitice în sprijinul luării deciziei. cf. https://www.informs.org/About-INFORMS/What-is-Operations-Research, accesată la data 01.07.2013 18 GUIDEX, p.3

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 26

Al treilea set de principii enunţate în GUIDex dă îndrumări cu privire la unele aspecte legate de modelare şi simulare, privind punerea în aplicare a controlului experimentului şi evidenţiază necesitatea de a lua în considerare reglementările naţionale, normele de securitate şi practicile. În sfârşit, există, de asemenea, unele măsuri care pot fi luate pentru a realiza o bună comunicare în comunitatea de cercetători. Variabilitatea factorului uman implicat în activităţile de experimentare reprezintă o problemă ce trebuie avută în vedere la evaluarea reazultatelor.

Pornind de la studiile citate, în capitolul al treilea sunt propuse un algoritm19 şi o procedură20 de pregătire şi desfăşurare a activităţilor de cercetare militară folosind simularea constructivă, care au fost testate în perioada studiilor doctorale folosind programul Joint Conflict and Tactical Simulation – JCATS şi ale căror rezultate pozitive au fost deja publicate.21 În vederea planificării şi conducerii experimentelor, acestea se pot diviza în următoarele etape: iniţierea, procesul prin care se stabileşte formal existenţa proiectului; definirea, procesul prin care se identifică scopul, domeniul de aplicare şi obiectivele experimentului şi cum va fi realizat; dezvoltarea, respectiv faza în care are loc crearea mediului sintetic, execuţia, care cuprinde instruirea personalului şi exersarea scenariului şi o serie de repetări ale simulărilor în scopul colectării datelor relevante; analiza, în care toate datele sunt colectate şi analizate în vederea validării datelor, a stabilirii relaţiilor de cauzalitate şi a trage concluziile; raportarea, echipa de cercetare operaţională întocmeşte Raportul final şi un Raport post-experiment (Post Experiment Report – PXR) cu propuneri pentru noi arii de cercetare sau dezvoltare a procedurilor experimentale. În concluzie, activităţile descrise se pretează la experimentarea în vederea proiectării bazate pe capabilităţi a structurilor de forţe, pot fi etape în stabilirea cerinţelor tehnico-tactice ale echipamentelor militare în vederea achiziţiilor, pot constitui baze ştiinţifice pentru testarea şi dezvoltarea doctrinelor şi regulamentelor, dar şi pentru testarea unor secvenţe din planurile de acţiune, operaţii şi strategice. În afara subiectelor abordate pe larg, mai trebuie însă avute în vedere şi reguli de securitate şi protecţia informaţiilor, aspecte legale şi regulamentare naţionale, sănătăţii şi securităţii în muncă. alte probleme de etică şi obiceiuri.

19 „Algoritmul activităţilor de cercetare”, prezentat în Anexa 5. 20 „Procedura de pregătire şi organizare a activităţilor de simulare constructivă în sprijinul cercetării militare operaţionale şi exploratorii”, prezentată în Anexa 6. 21 Col.ing. drd. Manuel DOGARU ş.a. – “Model experimental de sistem informatic pentru exerciţii de apărare împotriva efectelor armelor biologice şi a bioterorismului”, în Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“ nr. 1, martie 2015, p. 103-109.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 26

CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ – EVALUAREA EXPERIMENTALĂ A

ACŢIUNILOR UNEI STRUCTURI TACTICE INTERARME FOLOSIND SIMULAREA CONSTRUCTIVĂ

Pentru demonstrarea viabilităţii folosirii sistemului de simulare constructivă JCATS ca instrument de experimentare s-a imaginat o activitate de cercetare, bazată pe simulare, vizând evaluarea eficienţei folosirii battle-group-urilor formate prin resubordonări din structurile de forţe clasice şi compararea cu rezultatele acţiunilor militare duse pe structurile organice. Activitatea se poate înscrie în cadrul cercetărilor pentru validarea unor noi proceduri tactice sau operative, ca parte a dezvoltării ştiinţei militare.

Pentru scopul demersului ştiinţific s-a utilizat un scenariu fictiv; pentru experimentare, întregul model a fost construit pe baza unor informaţii şi date neclasificate, disponibile din mediul INTERNET sau alte surse care au fost citate. Scenariul face referire la două state, Cesenia – stat prieten şi Dobronia – stat adversar. Conform scenariului, după acţiuni de completare, operaţionalizare şi aplicaţii cu structuri militare ample, Dobronia trece la atacuri cibernetice şi de aviaţie urmate de agresiunea terestră. Ofensiva demarează cu acţiunea avangărzii grupării de forţe, având valoarea unei brigăzi de infanterie mecanizate. Forţele Ceseniei trec la apărare cu scopul întârzierii ofensivei, opririi inamicului pe un aliniament favorabil şi creării condiţiilor de introducere în operaţie a grupării principale de forţe, pentru respingerea inamicului şi refacerea apărării pe frontiera de stat. Dintre forţele dispuse în eşalonul doi, o brigadă mecanizată are misiunea constituirii unei grupări care va duce lupta ca detaşament înaintat în fâşia de asigurare a diviziei.

Misiunea acestei brigăzi, conform scenariului, este să constituie o grupare de forţe care să execute acţiuni de întârziere în scopul inducerii în eroare a inamicului asupra limitei dinainte a apărării, a canalizării şi a desfăşurării lui premature, a producerii de pierderi şi a reducerii puterii de luptă, a întârzierii acţiunilor şi opririi pe aliniamentul final. Gruparea menţine contactul cu inamicul şi nu permite pătrunderea acestuia dincolo de aliniamentele intermediare mai devreme de orele primite prin ordin. Pentru aceasta, gruparea de forţe realizează un dispozitiv de luptă flexibil, organizat pe aliniamente de apărare succesive, între frontieră şi limita dinainte a apărării , în scopul evitării surprinderii, culegerii de informaţii, asigurării libertăţii de mişcare şi manevră pentru marile unităţi şi unităţile proprii.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 26

Evaluarea operaţiei constă în special în aprecierea succesului acţiunilor, sarcinilor sau activităţilor planificate, prin utilizarea indicatorilor de performanţă MOP pentru structurile organizate pentru misiune sau al indicatorilor de apreciere al creării unor condiţii decisive şi efecte, MOE. O variantă a evaluării efectelor produse de acţiunile militare este folosirea indicatorului Battle Management

Assessment – BMA, concentrat pe ţintele militare: număr adversari nimiciţi, forţe rămase, alţi indicatori cuantificabili. Pentru scopul cercetării este relevantă acţiunea militară propriuzisă, respectiv angajarea avangardei. Conform scenariului, lupta pe aliniamente succesive durează şase ore, începând cu momentul trecerii frontierei de stat şi începerea agresiunii terestre. De aceea sunt relevante subunităţile de manevră, cu organizarea şi dotarea proprie, precum şi cele de sprijin cu foc. Pentru modelarea structurilor de forţe au fost folosite informaţiile cuprinse memoratorul american de cunoaştere a armatelor străine, Infantry Based Opposing Forces Organization Guide, FM 100-63. În baza de date folosită la simulare pentru acest studiu au fost construite un total de 21.019 sisteme (personal şi echipamente militare), din care 11.591 la forţele proprii şi 9.428 la forţele adverse, prin simplificarea echipamentelor şi personalului nerelevant scopului cercetării. Ulterior, în urma analizei scenariului şi definirii obiectivelor de studiu, o parte din aceste forţe au fost dezactivate astfel încât rapoartele furnizate de sistemul de simulare să se refere strict la structurile – echipamente importante şi personal – relevante pentru experimentul descris. Terenul ales în scenariu prezintă o dezvoltare pe direcţia nord-sud de 52 kilometri şi o suprafaţă de circa 2500 kilometri pătraţi, reprezentând spaţiul dintre graniţa statului fictiv Cesenia cu statul agresor Dobronia şi respectiv aliniamentul pregătit pentru oprirea ofensivei şi dezvoltarea contraatacului. Harta digitală vectorială realizată, având o fidelitate ridicată şi multe caracteristici speciale care modelează datele necesare analiştilor de stat major pentru realizarea IPB-ului. Din această etapă a activităţii experimentale va începe seria simulărilor, primele pentru corectarea datelor, verificare şi validare a modelului în integralitatea lui, urmate de simulările în buclă cu scopul culegerii de date. Practic, pentru corectarea modelului au fost realizate peste 30 de simulări, cele mai multe fiind făcute pentru întreaga acţiune militară cu durata de şase ore, la o viteză a ceasului de 50:1. Concluziile trase din testarea modelului au scos în evidenţă o serie de probleme de planificare operaţională, care au fost corectate. Fără aceste corecţii, din

simularea acţiunii rezulta că misiunea nu poate fi îndeplinită. Considerând că modelul construit în etapa anterioară este valid, respectiv acţiunea simulată este credibilă sub aspectul derulării şi al rezultatelor obţinute, se

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 26

poate trece la etapa de rulare în buclă. Simulările în buclă (batch) realizează un număr finit de simulări, stabilit de analistul programator, iar datele sunt înregistrate separat, în seturi specifice fiecărei reluări. Seturile de date obţinute reprezintă o sursa primară de informaţii, care vor trebui centralizate, sortate, interpretate şi analizate. În final, rezultatele vor putea fi folosite pentru argumentarea unor concluzii şi propuneri la tema de cercetare iniţială. Cea mai simplă metodă de analiză a datelor salvate din simulări este prin folosirea programului de analiză post-acţiune Analist Workstation – AWS. Pentru studiile de stat major, analizele realizate de acest program reprezintă un bun punct de plecare pentru a se evalua indicatori de calitate, performanţă sau de eficacitate (MOM, MOP şi MOE) legate de momentele critice ale luptei, eficienţa sistemelor de armament în câmpul tactic, distanţe de angajare, muniţii folosite, eficienţă şi consumuri etc. Alte modalităţi de prelucrare a datelor sunt prezentate în teza de doctorat şi aici menţionăm utilizarea modului KVS – Killer Victime Scoreboard, şi respectiv extragerea şi prelucrarea datelor cu programe externe, ca de exemplu Microsoft EXCEL.

Simularea experimentală prezentată nu a avut ca scop obţinerea unor concluzii asupra eficienţei utilizării forţelor la dispoziţie pe structuri organice sau pe battle-

group-uri ca etapă în cadrul unei teme de cercetare ci şi-a propus testarea viabilităţii folosirii simulării constructive ca metodă de cercetare. S-a întrebuinţat sistemul de nivel tactic întrunit JCATS disponibil în Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, dispunând şi de cunoştinţele necesare utilizării acestuia. Sistemul a furnizat date şi rezultate care pot fi folosite de către analiştii militari, în legătură şi coroborat cu informaţii obţinute şi prin alte metode, pentru a trage concluzii şi a argumenta aspecte legate de eficienţa structurilor de forţe, a echipamentelor din dotarea acestora sau a unor prevederi doctrinare.,

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

În cuprinsul tezei s-au expus fundamentele stiinţifice şi stadiul cunoaşterii în domeniu ca argument al viabilităţii utilizării simulărilor în cercetarea ştiinţifică militară. La nivel naţional există sisteme de simulare mature, verificate, validate şi acreditate de agenţii specializate care pot fi utilizate în acest scop, iar JCATS este unul din acestea. Folosirea acestui sistem de simulare necesită însă specialişti pregătiţi atât în domeniul tehnologiei informaţiei cât şi al ştiinţei militare. Realizarea modelului (bazelor de date) se face folosind programele specializate ale sistemului,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 26

fapt ce necesită o profundă înţelegere a algoritmilor folosiţi în simulare dar şi a funcţionalităţii echipamentelor reale.

În concluzie, experimentarea folosind simularea reprezintă în prezent un instrument viabil, eficient dar insuficient cunoscut şi utilizat. La nivel naţional, această perspectivă a fost menţionată în Strategia M&S în Armata României pentru

perioada 2014 – 2024, deşi în prezent resursele disponibile la nivelul centrelor de instruire prin simulare sunt direcţionate cu precădere pentru executarea instrucţiei. Prin teza de doctorat „Simularea constructivă, instrument în sprijinul cercetării

militare şi evaluării structurilor tactice interarme” se doreşte tocmai aducerea în atenţe a acestui însemnat potenţial, care până în prezent a fost doar rareori utilizat.

Pentru ca modelarea şi simularea să-şi capete importanţa cuvenită ca instrument de cercetare militară, propunem să se acţioneze pentru: dezvoltarea unei

culturi de experimentare; stabilirea experimentării ca o competență de bază în

Ministerul Apărării Naţionale; asigurarea resurselor adecvate; o mai bună

înțelegere cu privire la rolul experimentării în transformare şi argumentarea ei;

pregătirea personalului de la eşaloanele ţintă privind proiectarea, planificarea, și

desfăşurarea experimentelor; stabilirea standardelor de excelență; încurajarea

partajării datelor colectate, analizelor întreprinse, precum și a lecțiilor învățate în

ceea ce privește experimentarea. Un alt demers ar putea fi transformarea misiunii

şi competenţelor Centrului de instruire prin simulare, mutând centrul de greutate dinspre domeniul instrucţiei înspre domeniul cercetării militare, jocurilor de război şi conceptelor doctrinare, beneficiind şi de poziţia privilegiată ca structură în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” şi amplasată (geografic) în imediata apropiere a structurilor militare naţionale cu atribuţii în domeniul planificării apărării şi a achiziţiilor.

BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI *** Constituţia României, Bucureşti, 2003. *** Legea nr. 473/2004, privind planificarea apărării – Monitorul Oficial nr. 1052 din 12 .11.2004. *** Cartea Albă a Apărării, Bucureşti, 2013 *** Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2001. *** Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012.

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI *** S.M.G.-103, Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 26

*** Doctrina planificării operaţionale în Armata României, Bucureşti, 2008 *** S.M.G.-65, Manualul de planificare a operaţiilor, Bucureşti, 2011

•••• General-locotenent dr. Sorin IOAN şi colectiv, S.M.G. 64, F.T.-1, Doctrina

operaţiilor forţelor terestre, Bucureşti, 2007.

•••• General de brigadă dr. CHIRIŢĂ Mihai şi colectiv, F.T.- 2, Manualul pentru

organizarea de stat major şi operaţii ale forţelor terestre, Bucureşti, 2005.

•••• General - maior dr. Teodor FRUNZETI şi colectiv, S.M.G.-69, F.T. – 3,

Manualul de tactică generală a forţelor terestre, Bucureşti 2007.

•••• Colonel dr. Adrian STROEA şi colectiv, F.T./A. - 2.1, Manualul pentru luptă

al batalionului de artilerie, Sibiu, 2007.

•••• General de brigadă conf. univ. dr. Eugen POPESCU şi colectiv, F.T./A. – 2/2,

Sprijinul prin foc al operaţiilor brigăzii mecanizate (infanterie uşoară, vânători de

munte), Sibiu, 2005.

•••• Colonel Gheorghe MATEESCU şi colectiv, S.M.G.-67, F.T./I. – 1, Manualul

pentru luptă al brigăzii mecanizate (infanterie, infanterie uşoară), Bucureşti, 2004.

•••• Locotenent colonel conf. univ. dr. Stelian PANTAZI, F.T./I. – 2, Manualul

pentru luptă al batalionului de infanterie, Bucureşti, 2011.

•••• Locotenent-colonel Gheorghe PUMNEA şi colectiv, F.T. / I – 3, Manualul

pentru luptă al companiei de infanterie, Bucureşti, 2005.

•••• *** Modeling and Simulation Master Plan for the Armed Forces of

Romania, Version 1.1, 15 septembrie 2004, descărcat la data de 12 aprilie 2013 de la adresa: http://attachments.wetpaintserv.us/SP5s2LLDLzTOsj5O4tF1zA %3D%3D321777. *** Concepţia privind sprijinul de luptă a acţiunilor militare conduse de

Comandamentul Forţelor Terestre, S.M.F.T. – 64, Statul Major al Forţelor Terestre Bucureşti, 2005. S.M.G.- 118, S.M.G./Cc. 2.3 Manualul pentru pregătirea informativă a câmpului de

luptă, Bucureşti, 2005. *** S.M.G.-91, Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor

în Armata României, Bucureşti, 2011 III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE *** DoD MSMP – Modeling and Simulation (M&S) Master Plan, DoD 5000.59, 25 octombrie 1995. *** NATO Modelling and Simulation Master Plan, versiunea 1, AC/323 (SGMS)D/2, 7 Aug 1998.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 26

*** Management. Verification, Validation, and Accreditation of Army Models and

Simulations, Pamphlet 5-11, Headquarters Department of the Army Washington, DC, Department of the Army, 30 September 1999. *** Guide to Modelling & Simulation (M&S) for NATO Network Enabled

Capability („M&S for NNEC”) – RTO Technical Report TR-MSG-062, AC/323(MSG-062)TP/286, februarie 2010. *** Conceptual Modeling (CM) for Military Modeling and Simulation (M&S), RTO Technical Report nr. AC/323(MSG-058)TP, iulie 2012. *** AMSP-01 - NATO Modelling and Simulation Standards Profile, Ediţia 2-a, NATO Standardization Agency (NSA), ianuarie 2012. *** NATO Modelling and Simulation Master Plan, M&S Strategic Plan, Versiunea 2, document AC/323/NMSG(2012)-015, 14 septembrie 2012. *** Infantry-Based Opposing Force, Field Manual FM 100-63, descărcat de la: https://worldtracker.org/media/library/military/fm%20100-63%20infantry-based%20opposing%20force.pdf, accesat la 14.09.2014.

IV. LUCRARI DE AUTORI ROMÂNI •••• Col. prof. univ. dr. BĂLĂCEANU, Ion; Col. prof. mil. dr. DUŢESCU, Laurenţiu; Mr. lect. univ. drd. MARTIN, Iulian – „Curs proiectarea scenariilor şi

simularea acţiunilor militare” – Ed. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti – 2007, 200 p.

•••• Col. dr. CERNAT, Mircea, col.ing DOGARU Manuel, colectiv - Strategia

M&S în Armata României pentru perioada 2014 – 2024, Ministerul Apărării Naţionale, 2013.

•••• Gl. Bg. dr. COŞCODARU, Ion, colectiv – Manualul de evaluare a

operaţiilor, Statul Major General, 2012.

•••• Col. ing. drd. DOGARU, Manuel, Cerinţe operaţionale ale modelelor

geografice, Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Sisteme informaţionale SI-2013”, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 14 februarie 2013.

•••• Col. ing. drd. DOGARU, Manuel, Folosirea informaţiilor geografice de tip

„Open Maps” în simularea constructivă JCATS, Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Sisteme informaţionale SI-2013”, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 14 februarie 2013.

•••• Lt.col. ing. drd. DOGARU, Manuel, Importarea informaţiilor geografice de

tip „imagine” în simularea constructivă JCATS, Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Sisteme informaţionale SI-2013”, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 14 februarie 2013.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 26

•••• Lt.col. ing. drd. DOGARU, Manuel, Modele şi baze de date standardizate

ale structurilor militare, Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Tactică şi artă operativă forţe terestre, TAOFT-2013”, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 23 aprilie 2013.

•••• Lt.col. ing. drd. DOGARU, Manuel - „Particularităţi privind modelarea

acţiunilor militare folosind simularea constructivă”, Referat de cercetare ştiinţifică nr.1, Universitatea Naţională de apărare, 2013, p.

•••• Lt.col. ing. drd. DOGARU, Manuel - „Planificarea şi conducerea

activităţilor de cercetare şi evaluare a structurilor tactice interarme folosind

simularea” - raportul de cercetare nr. 2, Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti, 2014, cota D3659, p

•••• EFTIMESCU, Nicolae, GRAD Vasile, CICERONE Olivo, Modelarea

matematică a acţiunilor de luptă, Ed. Militară, Bucureşti, 1983, 208 p.

•••• Gen.bg.prof.dr.ing. Alexandru Ghiţă, lt.col.ing.Vasile Păun, cpt.ing. Ion Bădoi – Military Modeling: Model Approach (II). M&S Development from the

Pointof View of Model Theory, Revista ATM, nr. 3 Ed. Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2004.

•••• Cam.(r) dr. GRAD Vasile, col.dr. Stoian Ion, Drd. Kovacs p. Emil-Carol, Col.dr. Dumitru Vasile, Cercetare operaţională în domeniul militar, Editura Sylvi, Bucureşti 2000, 254 p.

•••• MARTIN Iulian, Modelarea şi simularea acţiunilor militare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2009.

•••• MARTIN Iulian – Teza de doctorat: Evoluţii şi tendinţe în domeniul

dezvoltării şi perfecţionării sistemelor de simulare a acţiunilor militare moderne, Bucureşti 2008.

•••• Col. (r) medic dr. CS I ORDEANU, Viorel, Col.ing. drd DOGARU, Manuel, Biolog specialist drd. CS III IONESCU, Lucia Elena – “Model experimental de

sistem informatic pentru exerciţii de apărare împotriva efectelor armelor biologice

şi a bioterorismului”, în Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“ nr. 1, martie 2015, Bucureşti, p. 103.

•••• Col. (r) medic dr. CS I ORDEANU, Viorel, Col.ing. drd. DOGARU, Manuel, Biolog specialist drd. CS III IONESCU, Lucia Elena – “Constructive Simulation For

CBRN Medical Protection Exercise”, Proceedings International Stientific Conference „Strategies XXI”: The Complex and Dynamic of the Security Environment, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, 11 – 12 iunie 2015, Bucureşti, , vol.1, p. 489.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 26

•••• TRANDAFIR, Romică – Modele şi algoritmi de optimizare, Seria „Matematică”, Editura AGIR, Bucureşti, 2004,

•••• ŢENU Costică, STĂNCILĂ Lucian, Forme specifice conflictelor militare

moderne, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2005, cota AM 1673.

•••• ŢENU Costică, STĂNCILĂ Lucian, Fundamentele întrebuinţării forţelor

terestre în acţiunile militare moderne, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2005, cota AM 1678.

V. LUCRARI DE AUTORI STRĂINI •••• BERTRAND, Adam – Openflight model viewer and transformer user’s

guide, Centre for Operational Research and Analysis, Directorate of Land Synthetic Environments, Canada, 2006

•••• BERTRAND, Adam – Creating and modifying data files for the Ph/Pk

generation tool - a short tutorial, Centre for Operational Research and Analysis, Directorate of Land Synthetic Environments, Canada, 2006

•••• BRUNO, Emond, Human Capacity Development Though Simulations:

Constructive Simulation as a Basis for Understanding Competency Requirements in

Initiative Based Tactics, proceedings of the 19th Conference on Behavior Representation in Modeling and Simulation, Charleston, SC, 21-24 martie 2010, https://cc.ist.psu.edu/BRIMS2013/archives/2010/papers/10-BRIMS-122%20Emond.pdf, accesata pe 26 iunie2013

•••• CAZZOLATO, François, ROY, Roger L., Calculation of Ballistic

Coefficients, Range Tables and Armour Penetration for use by JCATS, Centre for Operational Research and Analysis, Otawa, Canada, septembrie 2006.

•••• Maj. DENFORD, James – Experimentation Guide, revision 2, Note AECN 0501, Army Experimentation Center, Kingston, Ontario, Department of National Defence, Canada, septembrie 2005;

•••• Maj. S. E. DOMINICO, Maj. L. R .Mader, G. L. Christopher, Guide for Conducting a Combat Model-based Operational research Study, Department of National Defence, Canada, iulie 2003;

•••• HALLE Simon, BERNIER Nicolas, TAGUAY Louis – „Analysis and

review of syntetic simulation environment: JCATS (Joint Conflict and Tactical

Simulation)”, CR2005-553, LTI, Defence R&D Canada - Valcartier, Valcartier QUE (CAN);LTI, Quebec Que (CAN), decembrie 2005, http://pubs.drdc-rddc.gc.ca/BASIS/pcandid/w •••• HAYES Richard E., Analytical Rigor in Joint Warfighting Framework, Evidence Based Research, Inc., Command and Control Research Program (CCRP), October 2006, http://www.mors.org/UserFiles/file/meetings /06bar/hayes_framework.pdf

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 26

•••• Lt.col. LEFEBVRE Andre, Sponsor Handbook, , Army Experimentation Center, Kingston, Ontario, Note AECN 0502, Department of National Defence, Canada; octombrie 2005

•••• KARANTA Ilkka, „Enhancing the quantified judjement method”, seminarul Societăţii de cercetare a operaţiilor, VTT Technical Research Center of Finland, 13 noiembrie 2008, descărcat la data de 01 iulie 2013: http://www.operaatiotutkimus.fi/seminaarit/108/Kalvot/Karanta.pdf.

•••• PRZEMIENIECKI, J.S. şi colectiv, Mathematical methods in defense

analyses, ediţia a 3-a, American Institute of Aeronautics and Astronautics, Inc, 2000, http://arc.aiaa.org/DOI:10.2514/4.862137, descărcat la 03.12.2012.

•••• RAISZADEH Behzad şi colectiv, CK-12 Modeling and Simulation for High

School Teachers: Principles, Problems, and Lesson Plans, Copyright © 2012 CK-12 Foundation, www.ck12.org, Printed: August 31, 2012.

•••• ROY Roger L., CAZZOLATO François, An Investigation of Hit Probability

Pre-Processor Calculations, Centre for Operational Research and Analysis, Otawa, Canada, octombrie 2006.

•••• SARGENT, R.G., Validation and verification of simulation models, in J.J. Swain, D. Goldsman, R.C. Crain, & J.R. Wilson (Eds.), Proceedings of the 1992

Winter Simulation Conference, pp. 104–114, IEEE, Piscataway, NJ, 1992.

•••• SHANON Robert, Introduction to the Art and Science of Simulation, Proceedings of the 1998 Winter Simulation Conference, decărcat la 01.07.2013: http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.1.2881&rep=rep1&type=pdf.

•••• SHADISH, William R., Thomas D. Cook, and Donald T. Campbell, Experimental and Quasi-experimental Designs for Generalized Causal Inference, Boston: Houghton Mifflin. 2002. TAYLOR J. G., Modeling and Simulation of Land

Combat, editura L. G. Callahan, Georgia Institute of Technology, Atlanta, GA, 1983.

•••• TANGUAY Louis şi alţii, Analysis and review of synthetic simulation

environment: JCATS (Joint Conflict and Tactical Simulation), http://pubs.drdc-rddc.gc.ca/BASIS/pcandid/www/engpub/DDW?W%3DSYSNUM=525840, descărcat la 01.07.2013.

•••• WEISS, William şi D’MELLO, Cherie, Fundamentals of Model Theory, Department of Mathematics, University of Toronto, 1997.

VI. SURSE WEB *** http://www.it-cortex.com/Pareto_law.htm. *** https://www.informs.org/About-INFORMS/What-is-Operations-Research. *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Lan%C8%9B_Markov#cite_note-1.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

24 din 26

*** http://en.wikipedia.org/wiki/Agent-based_model. *** http://en.wikipedia.org/wiki/ABCA_Armies. *** http://www.sisostds.org/ProductsPublications/ReferenceDocuments.aspx *** http://www.astrium.eads.net/en/keys-to-understand/what-is-geo-information.html. *** http://openmaps.eu. *** www.geopainting.com. *** http://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Army_Materiel_Systems _Analysis_Activity. *** https://www.informs.org/About-INFORMS/What-is-Operations-Research *** http://www.simulation.cc/more.php?id=A86_0_1_0_M, accesat la 14.09.2014

VII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ •••• Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, ediţia a II-a, Bucureşti, 1996.

•••• DEX - Dicţionarul explicativ al limbii române, v 5.5, http://adrianvântu.com bazat pe dexonline.ro.

•••• RTO Studies, Analysis and Simulation Panel (SAS), Handbook on the

Analysis of Smaller-Scale Contingency Operations in Long Term Defence Planning, AC/323(SAS-027)TP/39, 2005.

•••• RTO Technical Report, “Code of Best Practice (COBP) on the Assessment of

C2”, Produced by NATO RSG-19 (SAS002) AC/243 (Panel 7) TR/8, 1999.

•••• Task Group TG-034 (System Analysis and Studies Panel), NATO Guide for

Judgement-Based Operational Analysis in Defence Decision Making, AC/323(SAS-087)TP/345, 2012

•••• RTO-TR-SAS-087 - NATO Guide for Judgement-Based Operational Analysis

in Defence Decision Making - Analyst-Oriented Volume: Code of Best Practice for

‘Soft’ Operational Analysis, AC/323(SAS-087)TP/345, Task Group TG-034 (System Analysis and Studies Panel), iunie 2012;

•••• Guide for Understanding and Implementing Defense Experimentation –

GUIDEx, The Technical Cooperation Program TTCP JSA AG-12, Subcommittee on Non-Atomic Military Research and Development (NAMRAD), Joint Systems Analysis (JSA) Group, Methods and Approaches for Warfighting Experimentation Action Group 12 (AG-12);

•••• Guide for Understanding and Implementing Defense Experimentation –

GUIDEx Pocketbook Version of GUIDEx (Slim-Ex), March 2006, Version 1.1;

•••• A Guide to the Project Management Body of Knowledge (PMBOK® Guide)

– Fifth Edition, Project Management Institute, ©2013

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

25 din 26

•••• JCATS Simulation – Advanced, User's Guide – ver 12.0, Lawrence Livermore National Laboratory, Global Security Directorate, S Division, Conflict Simulation Laboratory, 2012.

•••• JCATS Analyst Workstation User's Guide - Ver. 12.0, Lawrence Livermore National Laboratory, Global Security Directorate, 2011

•••• Worldwide Equipment Guide (WEG), http://fas.org/man/dod-

101/sys/land/row/weg.pdf, accesat la data 14.09.2014

•••• VISTA (Scenario) Editor User’s Guide, versiunea 12.0, LLNL - Lawrence Livermore National Laboratory, California 94551-0808, 10 octombrie 2012.

•••• JCATS Terrain Editor User’s Guide, versiunea 12.0, Lawrence Livermore National Laboratory, Livermore, California, 2012.

•••• Enumerations for Simulation Interoperability, SISO-REF-010-2011.1: sursa: http://www.sisostds.org/ProductsPublications/ReferenceDocuments.aspx, accesată pe 15.04.2013.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

26 din 26