CAPITOLUL IV

ASPECTE ORIGINALE IN GANDIREA POLITICO-MILIT ARA A MARELUI VOIEVOD

~I DOMN VLAD TEPE~

~ !:d

IV 1. Comandamentele po/itico-mi/itare ale epocii

omniile lui Vlad Tepe~ se circumscriu etapei decisive a luptei pentru asigurarea controlului Dunarii Mijlocii, Inferioare ~i Maritime, declan~ata de emirii otomani Inca in 1388. Murad II Augustul (1421- 1444, 1446- 1451)

a pecetluit soarta Peninsulei Balcanice, transformata in cea mai mare parte in provincie otomana prin cucerirea Thessaliei (1430) ~i acceptarea vasalitatii de catre Epir, Acarnania ~i Serbia despotului Gheorghe Brankovic (1427 - 1456). Dupa 1421, c~tatile de pe malul sting, Dobrogea sudica ~i centrala au intrat, in pofida campaniilor romano-cruciate pentru eliberarea lor, in

II m:rnem DOGlUUI · ---- - ··:J 112

, Casa /slamului "*. Rezistenta albanezilor va inceta odata cu rnoartea lui George Castriota (Skanderbeg) (1468). Cu exceptia citorva apanaje in Peloponez ~i pe litoralul nordic ~i sudic al Marii Negre, detinute de rnembri ai familiilor imperiale, Bizantul era redus, Ia star~itul domniei lui loan VIII Paleologul (1425 - 1448) doar la Capitala ~i irnprejurimi. in mod firesc, se irnpuneau pentru

• Potrivit doctrinei imperiale otomane care Tncepe sa se contureze in aceasta perioada, urmAnd a fi legiferata Tn timpullui Sulevman Kanur1' (1520-1566), a~ cum Tn ceruri exista un singur Dumnezeu - Allah, pe pamant trebuie sa existe un singur stapan -sultanul ~ un singur organism politico-statal, o singura putere - .Casa lslamulr (Oar-al Islam) - lmperiul otornarr. in afara acestuia nu existau alte state ci doar .turme• conduse de bey-i ,.necredincio$1"' ale caror teritorii se situau in .Casa Razboiuluf" (Dar-al clhad). Datoria musulrnanilor era sa poarte Tmpotriva lor razboi sfAnt (cihad) pana Ia completa integrare a acestor teritorii ~ a )urmelot" care le locuiau, Tn .Casa lslamulur. NeexistAnd, in conceptia lor, alte state, otornanii, aflati Tn razboi perpetuu, nu puteau incheia nici tratate de pace, nici aliante; ca stapani universali, sultanii emit doar .carti de pace• (ahdname), in fapt ,poruna .. ~inilor. lar pentru etapa intermediara, Tntre pacificarea prin cucerire ~ razboi, a armistiPilor, ei emit, Tn scopul camuflarii starii de armistitiu. )egaminte ale pacii # ale iertarir (adh·ve-amman), care, de facto, sunt tratate bilaterale, cu obligatii reciproce ~ consfiotesc alia$ (alianta politico-militara) dintre lmperiul otornan ~ tarile cre~tine necucerite cu sabia dar aflate Tn afara .casei Razboiulur. Dupa lichida rea fn 1461 a ultimelor forme statale in Balcani ~a principatului Marilor Cornneni, aceasta stare de armist~iu ~i calitate de ,aliar temporar va fi recunoscuta, gratie efortului militar al lui Vlad Tepe~. continual de ~tefan eel Mare, Tarilor R~ne. incadrabile in ceea ce juri~ii otornani vor numi .Casa Pacii" (Dar-al ahd). Domnii romAni vor rascumpara pacea prin harac ~i vor neutraliza tentativele pretendentilor refugia~i Ia otomani prin daruri facute diferitelor personalita~ din serav, (suHana mama, rnarele vizir, favorite etc.). Ca ,aliafi" vor fi obligati sa refuze orice sprijin adversarilor sultanului, sa-~i orienteze produsele comerciale, Tndeosebi articolele strategice (metale, lemn, ~nepa, piei, oi, vite, etc.) spre lmperiul otoman ~. Tn caz de razboi in Europa, sa sprijine o~ile acestuia cu trupe auxiliare (calauze, .,geni~tr. care de transport etc.) ~ zaherele (provizii); Ia rAndullor, sultanii se obligau sa intervina cu trupe Tn sprijin, Ia cerere, sa nu se amestece in problemele interne ale principatelor ~ sa nu permita supu~ilor lor sa ridice )aca$uri $i mecetun ... deci sa posede proprietati ~ dadiri cultice pe teritoriul romanesc.

11s II DMeiD.Jt. jnn>ft.MTI!h rut~filOTIILtr.I II otomani, .ca obiective strategice prioritare, Constantinopolul, rarnas in spatele ,frontului ", nordul Dobrogei cu sectorul maritirn al Dunarii prin care se puteau trimite ajutoare, pe calea apei, citadelei imperiale asediate ~i Belgradul, principalul obstacol in calea inaintarii spre Europa Centrala. Atingerea acestor obiective ar fi permis sultanilor inaintarea nestingherita pe cele doua directii strategice: nord-pontica ~i central-europeana.

In fata primejdiei otomane, Europa se prezenta dupa moartea i'mparatului romano-german Sigismund I de Luxemburg care-i asigurase un fragil echilibru politico- militar, mai sfli~iata de contradiqii interne ca oricand. Spania, aflat:a in plina Reconquista antiaraba ~i lupta pentru unificare, disputata de Castilla ~i Aragon, inca nu exista ca putere politica, Anglia ~i Franta se sta~iau inca reciproc in , razboiul de 100 de ani" incheiat in chiar anul caderii Constantinopolului, 1453 ~i urmat de un indelungat conflict franco-burgund, Italia, ranimitata era disputata de papalitate, Aragon ~i i'rnparatii romano-germani, iar in Ungaria alegerea ca rege a lui Albert de Habsburg (1438 -1439) prin concesiile fara precedent tacute nobilimii tocmai in privinta obligatiilor militare ale acesteia ~i moartea sa prematura, s-a dovedit o catastrota. 0 raza de speranfi a oferit-o Italiei ~i Europei Centrale direct amenintate, infrangerea partizanilor fiului minor al defunctului rege, Ladislau, de catre partida filo-polona ~i incheierea unei uniuni dinastice ungaro-polone prin recunoa~terea regelui Vladislav III Jagello (1434 - 1444) ~i ca rege al Ungariei (1440 - 1444) sub numele de Vladislav I. Tanar ~i lipsit de experienfi, acesta cade ru~inos in hatalia de la Varna (10 noiembrie 1444) - stralucita victorie a lui Murad II. in aceste conditii ca brat armat al papalitatii, aparator al cre~tinatatii, arbitru al situatiei din Ungaria, pe care o va conduce intre 1446 ~i

I m:mem Domuul II 114

1453 in calitate de guvemator, se impune voievodul Tarii Ardealului, romanul Iancu de Hunedoara. Adevarat conducator al celor trei Tliri Romine in perioada 1442 - 1456, lancu le folose~te impresionantul potential militar pentru stavi1irea expansiunii otomane in fo1osul lor, in primul rind, dar ~i, fapt de natura sli-i atraga reticenta ~i chiar rezistenta soldata cu dese apeluri ale

. pretendentilor la sprijin annat polon sau otoman, in interesul mai larg al Europei catolice. Dincolo de romantismul campaniilor sale ~i victoriile locale obtinute, trebuie recunoscut insa faptul eli, toate actiuni1e intreprinse in perioada 1443 - 1448 s-au soldat cu rasunatoare e~ecuri, nereu~ind sli atinga obiectivele majore propuse - alungarea otomanilor din Europa ~i despresurarea Constantinopolului permanent asediat, obiective care, atinse, ar fi schimbat istoria continentului ~i a lumii, deoarece imparatul loan VIII Paleologul, infruntand mania populari, sacrificase ortodoxia, acceptand unirea biserici1or in condi\iile impuse de papalitate, Ia conciliul de la Ferrara- Florenta (6 iulie 1439). ~i ia~i, obligati de conditia onestitatii impusli cercetarii istorice autentice, trebuie sa precizlim ca, avand de infruntat in ega1a masura pericolu1 otoman ~i eel catolico-ungar, romanii au pierdut in aceastii epoca a pendularii intre Iancu de Hunedoara ~i Murad II, care deveneau pe rand agresori ~i aliati, mii de oameni pe campu1 de luptli ~i cativa voievozi de exceptie: Vlad Dracul ~i fiul sau Mircea asasinati din ordinul lui Iancu in 1447; Roman al II-lea a1 Moldovei (1447 - 1448), asasinat in 1448, moarte platita de pretendentul impus pe tron de Iancu, Petru II Mu~at, cu cedarea importantei cetati Chilia in care se instaleazli o gamizoana ungureasca, apoi cu propria sa moarte ~i instalarea in Moldova a guvematorului ungur Csupor (26 martie 1449) ~i, in fine, Bogdan II (1449 - 1455) ucis de catre Petru Aron (1451 - 1452, 1454 -

,,

115 DMCWJt. :lmPitrut'TW..l Rit~itn:.rr-tlliW . 1455, 1455 - 1457). Slabirea, in aceste conditii, in primul rand a Tlirii Moldovei, a atras primul asediu otoman al Cetlitii Albe (1454) ~i, prin acceptarea ultimatumului din mai 1456 de catre Petru Aron, primul ahd-ve-amman acordat acestei \liri romane~ti (9 iunie 1456, la Ieni-Derbent), obligatli sa-~i rascumpere pacea prin plata unui harac de 2 000 de galbeni. Moldova cumpara protectia atat impotriva Ungariei, dit ~i a Poloniei, suficient de puternica pentru a interveni cu armele in problemele interne ale vecinului din sud dupa moartea lui Alexandru eel Bun, dar insuficient consolidatli pentru a reprezenta un factor de prima importantli in politica europeana. Prada ea ins~i unui indelungat conflict cu Lituania, izbucnit la moartea marelui duce Vitold (1430) ~i stins abia in 1446 prin alegerea lituanianului Cazimir Jagello ca rege al sau (1446 - 1496), Polonia va fi obligatli sa poarte un sangeros razboi cu vechii sai inamici, Cavalerii Teutoni (1454 - 1466) desla~urat in chiar perioada care-1 va consacra ca lider european al cruciadei antiotomane pe Vlad Tepe~.

Acesta fiind tabloul politico-militar al epocii, iar amenintarea concentrandu-se asupra Dunarii Inferioare, locuitli pe ambele maluri de romani ~i a sectorului sau maritim, se poate aprecia ca toate proiectele de cruciada antiotomana initiate de papalitate au fost sustinute ~i platite in epoca, in primul rand, cu singe romanesc.

In fata unei Europe sfii~iatli de lupte interne ~i a unei Romanii fragmentatli in trei state, victima ~i speran\li, in acela~i timp, a cre~tinatlitii occidentale, se ridica un stat nascut ~i crescut prin razboaie, ajuns ca urmare a inteleptei ~i indelungatei domnii a lui Murad II la apogeul puterii 'sale militare. Personalitate la fel de m_arcantli ca ~i a tatlilui sau, ,Augustu/", sau a strabunicului sliu Bayezid I Ildirim (,Fulgentl'), Mehmed II Fatih (Cuceritorul) nu

~ m:me~ D6Eilt1Ui ~ 116

a tacut deceit sa-i dea de jure, prin puterea sabiei, stralucirea imperiala pe care o avea de facto. Continuand dupa 1451 politica inainta~ilor, el a organizat ~i omogenizat din punct de vedere etnic (prin schimburi de populatie), economic, social ~i spiritual, teritoriile de cucerire mo~tenite, motiv pentru care, in toate biografiile pe care i le-au dedicat cei mai reputati turcologi 1-au considerat drept intemeietorul adevaratului imperiu1• In scopul centralizarii statului ~i consolidarii sale militare, a intarit controlul sau asupra pamantului, sporind, in detrimentul domeniilor clerului (vakuf) numarul timarurilor (loturi date in posesie pe timpul vietii timariotilor, calareti asimilati cavalerilor apuseni, aflati Ia baza ierarhiei sociale ~i militare a privilegiatilor), desfiintand toate autonomiile locale, atat in Balcani cat ~i in Asia Mica, teritoriile fo~tilor vasali cre~tini sau selgiukizi devenind astfel regiuni de guvernare directa. Mehmed II a reorganizat apoi armata, punand accentul pe armele in care otomanii erau deficitari, flota ~i artileria, pe inzestrarea cu armament modern ~i instruire, obtinind o armata de profesioni~ti, cu efective impresionante ~i disciplinata, care a pus bazele suprematiei otomane in Mediterana Orientala (LevantY.

In ceea ce prive~te obiectivele prioritare ale strategiei otomane, Mehmed II a stabilit urmatoarea ordine de actiune: 1) Constantinopol ca obiectiv situat in spatele ,frontului "; 2) Belgrad; 3) Dunarea maritima. In 1452, pentru a inchide Stramtorile, el a ridicat pe tarmul european al Bosforului, ca pandant al citadelei anatoliene Anadolu Hisari, fortareata Rum eli Hisari3• Ora~ul imperial fiind practic incercuit, la 6 aprilie 1453 incepea deja asediul propriu-zis. In pofida eforturilor imparatului Constantin XI Dragasses (1449-1453) care a mers pana la a accepta Unirea religioasa cu Roma, proclamata in biserica Sflinta Sofia la 12 decembrie 1452, Occidentul nu i-a

111 I l>MC!HLR. ~MPitMTIIL -M~ltiU'rnLW I)

venit in ajutor, suma intereselor meschine ale conducatorilor europeni, din randul carora Iancu de Hunedoara fusese exclus la acea data (13 februarie 1453, Dieta ungara de la Poszony) conlucrand Ia caderea Bizantului la 29 mai 1453. Apoi dupa ce ~i-a asigurat neutralitatea Moldovei ~i Tarii Romane~ti, ai caror domni, Petru Aron ~i Vladislav II, s-au considerat, prin inlaturarea de la putere a lui Iancu de Hunedoara, dezlegati de obligatiile asumate fata de acesta, dupa ce a desfiintat ultimele franturi ale puterii bizantine de pe litoralul pontic4, Fatih a atacat Belgradul. lnceput Ia 3 iulie 1456, gratie indeosebi Iibertatii de manevra ~i victoriilor flotei lui Iancu pe Dunare, asediul s-a incheiat insa Ia 22 iulie cu un e~ec surprinzator pentru cuceritorul Constantino­polului. Din infringere, Mehmed II a inteles ca ordinea ultimelor doua obiective nu era bine stabilita. Ca poarta a Europei Centrale,

· Belgradul nu putea fi luat ~i pastrat, ,frontul" inaintand prin Ungaria, spre Viena, cat timp mai existau autonomii locale ~i

din~ti cu veleitati de independenta in Balcani ~i Asia Mica, iar Dunarea maritima, prin care flotele ostile puteau patrunde prin Marea Neagri sau prin care, inchizand-o, romanii puteau interzice patrunderea flotei otomane spre teatrul de actiuni militare, ramanea in primul rand un condominium moldo-muntean, oferind, prin Chilia, un avantaj strategic Ungariei. Obiectiv economic ~i strategic de cea mai mare importanta, Dunarea maritima ar fi adus in acela~i timp otomanilor, prin detinerea terminalelor marilor drumuri comerciale terestre care legau Europa Centrala ~i Nordica prin cetatile sale porturi ~i Marea Neagra de Orient, o sursa considerabila de venituri provenite din taxe vamale ~ide depozit, atat de necesara efortului militar. Ar fi deschis apoi complet cea mai lesnicioasa cale de transport, ca principala artera navigabila continentala, a materialelor, proviziilor ~i rezervelor otomane spre Belgrad apoi spre Buda,

m:meEK D6GR1Ui 118

Bratislava (Poszony) ~i Viena. Detinerea gurilor Dunarii ar fi dus implicit Ia saracirea visteriilor Moldovei ~i Tarii Romine~ti cu grave repercusiuni asupra organismului lor militar ~i, prin permanenta amenintare de flanc reprezentata in primul rand pentru domnii munteni, la garantarea respectarii de catre ace~tia a neutralitatii. Totodata, cucerirea integrala a Dobrogei ~i

inditu~area Dunarii maritime cu fortarete otomane, ar fi deschis pentru sultan directia nord-pontica, menita sa duca la transformarea Marii Negre in , lac otoman ".

Prioritara dupa caderea Constantinopolului era, a~adar, lichidarea situatiei intolerabile de Ia Dunarea maritima, deoarece, potrivit marturiilor vremii5, lmperiul otoman ,de cealalt4 parte a Dunarii se invecineazil cu Valahia pana Ia mare", deoarece acolo ,sunt mai multe locuri care aparfin de drept Valahiei" atat celei ,Mari" (Tara Romaneasca), cat ~i celei ,Mici" (Moldova), importanta lor fiind evidenta: ,acolo a1ezilri sunt Braila, Chilia, Cetatea Alba ~i braful Dunarii care coboara in Marea cea Mare sau Ocean, nu departe de Constantinopol". Datorita marelui • volum de marfuri tranzitate sau desiacute aici, Braila (Brilago, Brilagio, Brailigo, Ibrail, Prailavon) era privita de otomani ca ,eel mai celebru targ~, iar Chilia drept ,cheia ~i u~a de- intrare pentru Moldova fi Ungaria, ca ~i pentru intreaga regiune a Dunarii'11• Din punct de vedere strategic, Chilia ~i Cetatea Alba constituiau alaturi de Belgrad pilonii sistemului defensiv ponto-dunarean ~i central european, Mehmed II Fatih argumentand necesitatea cuceririi lor, prin faptul ca ,atata timp cat Chilia fi Cetatea Alba le fin ~i le stapanesc romanii, iar ungurii Belgradul sarbesc, noi turcii nu vom putea avea nici o biruinfa'i!.

Pe langa avantajele economice directe sau decurgand din subordonarea Moldovei ~i Tarii Romane~ti ~i controlarea

119 DruteWJt. ~MPitrurrt11 rut~m ...

comertului cu Orientul al ora~elor transilvane, cucerirea Briilei, Chiliei ~i Cetatii Albe ar fi deschis perspectiva realizarii planului otoman de dominatie pontica ~i, implicit, prin instapanirea asupra intregii linii a Dunarii de Jos, perspectiva caderii Belgradului ~i relansarii ofensivei otomane asupra Europei Centrale. Iar infrangerea de la Belgrad, departe de a putea fi exploatata de cre~tinii dezbinati, a oferit ~anse nesperate otomanilor, prin factorii conjuncturali care au dublat-o: moartea lui Iancu de Hunedoara in tabara de la Zemun (I I august 1456) urmata de aceea a fiului sau Ladislau, comite de Bistrita ~i a regelui Ladislau Postumul (1457) care au aruncat Ungaria in anarhie. Mai mult, Matia Corvinul, al doilea fiu al lui Iancu avea sa fie dus in prizonierat (1457) de imparatul romano-german Frederic II (1440 - 1493) pretendent ~i ella Coroana Ungariei.

in aceste imprejurari, cand ultimele obstacole in calea implinirii visului de dominatie continentala a tanarului sultan Mehmed II Fatih*, pareau sa fi disparut, Romania a dat trei conducatori de varsta apropiata care, luptand independent, au salvat Europa Centrala ~i Rasariteana, oprind pentru 7 decenii Imperiul otoman Ia Dunarea Inferioara: Vlad Tepe~, domn al , Valahiei Mari", ~tefan eel Mare, domn al , Valahiei Mici" 'i Matia Corvin, (fiu al celebrului voievod al , Valahiei Tran Siuana '49, Iancu de Hunedoara), care, intors din prizonierat, era ales, Ia 24 ianuarie 1458, rege al Ungariei. Din nefericire, ambitiile catolico-imperiale ale lui Matia aveau sa determine o rivalitate degenerata in conflict armat, cu grave repercusiuni asupra lui Vlad Tepe~ in 1462 'i aducandu-1 pe el insu~i Ia un pas de moarte in 1467, cand avea sa fie ranit de o~tenii lui ~tefan eel Mare Ia Baia. Abia in 1475 ~i pentru scurt timp (moartea lui Vlad Tepe~ producandu-se Ia inceputul lui 1477) cei trei conducatori,

. * Mehmed II Fatih se nascuse Tn 1432, fiind deci cu un an - doi mai mic decat Vlad T epe~ ~i avand 21 de ani fn momentul cuceririi Constantinopolului.

~ m:m.em DOG2UUl ~] 120

care ar fi putut schimba istoria Europei Centrale ~i Rasaritene, aveau sa fadi front cornu 1, rapindu-i definitiv lui Mehmed II Fatih (mort ~i el in 1481) ~.nsa de a-~i vedea implinit programul­cucerirea Chiliei, Cetatii Albe ~i Belgradului ~i deschiderea drumului victorios spre Ur garia ~i nordul Marii Negre.

In 1456 insa, planurilt:.: de campanie otomane vizand Dunarea maritima, ~ocul agresiunii urma sa fie suportat mai putin de catre Transilvania ~i Ungaria, ~i prioritar, de Tara Romaneasca ~i Moldova care stapaneau inca aceasta regiune. In primul nind de catre Tara Romaneasca a carei frontiera cu Imperiul otoman fluctua in Dobrogea pe linia est-Braila (Macin) - lsaccea -, Rahoma ", localitate situata , Ia midi distanfi'i'' de Chilia 10 -

bratul Stantul Gheorghe11 • In mod logic, primejdia concreta ii impunea lui Vlad Tepe~ ca principal comandament - organizarea apararii, ceea ce implica inscrierea in programul politico-militar al domniei sale a urmatoarelor obiective: intarirea autoritatii centrale ~i stoparea tendintelor anarhice ale boierimii; asigurarea prin activitati economice a veniturilor necesare dotarii ~i instruirii o~tirii; sporirea capacitatii ofensive ~i defensive ~i intarirea disciplinei o~tirii; pregatirea teritoriului tarii pentru aparare; realizarea unui sistem eficace de aliante, in primul rand prin refacerea frontului de lupta interromanesc.

Vlad Tepe~ a actionat insa ~i potrivit unor comandamente mo~tenite, traditia informandu-ne ca primise cu limba de moarte din partea tatalui sau, o data cu sabia transmisa de marele logotat Cazan ~i sarcina refacerii stapanirii lui Mircea eel Batran Ia toate fruntariile ~i revenirea la statutul de neatamare fata de sultan12 •

Acestea presupuneau inscrierea ca obiectiv prioritar de politica extema, pe langa asumarea rolului de lider al tuturor romanilor, 1ncadrarea aliantei interromane~ti intr-o coalitie eur~peana mai larga, antiotomana, vizand, sub stindardul cruciadei, alungarea turcilor din teritoriile sud-dunarene rapite intr-o pdma etapa,

121 DMeW.Jt jllJPffMTtl1 Rit~ffl\lTI:lLt:O

eliberarea intregii Peninsule ~i, ulterior, alungarea lor peste Stramtori ~i eliberarea Constantinopolului. Cunoscand firea lui Vlad Tepe~ este de presupus, ~i vom incerca sa demonstram acest lucru, ca, in conditiile disparitiei imparatilor cre~tini ai Riisaritului, o data atinse obiectivele precizate, marele domn visa chiar mai mutt decat reluarea drumului Basarabilor spre unirea in integrum, de acolo de unde fusese intrerupt in anii 1388 - 1390 -substituirea puterii imperiale decazute prin resuscitarea, in spiritul Asane~tilor a vechii idei imperiale romane.

Lffl] 1!11

IV.l. Concepfii/e lui Vlad Tepef despre domnie, Tara $i misiunea conduclitorului politic# militar

n totalitate, cercetatorii epocii lui Vlad Tepe~ sunt de acord asupra faptului ca programul sau politic de domnie a fost sintetizat in celebra fraza-argument din scrisoarea trimisa bra~ovenilor la 10 septembrie 1456: "Trebuie

sa lua{i aminte ca atunci cand un om sau un domn este puternic 1i tare, atunci poate sa faca pace dupa cum vrea; dar cand este fara putere, unul mai tare va veni asupra lui 1i va face cu el ce va voi"13•

Este evident faptul ca, utilizand generalizarea ., om sau domn ", Vlad Tepe~ i~i concentreaza in aceasta fraza intreaga filozofie de viata, raportand existenta Ia fenomenul LUPTA -individuala sau colectiva (razboi). Nu p<* trai ca om daca nu e~ti un invingator; nu poti supravietui ca domn, daca nu e~ti putemic din punct de vedcre militar. In conceptia sa statui se confunda cu domnul ~i imaginea domnului cu aceea a armatei sale ~i · a

II nr.mem De6ttlUI II 122

priceperii politice ~i militare personate. De aceea a urmarit atat pe . plan intern, cat ~i pe plan extern, sa devina ,puternic # tare", utilizand ca instrument forta militara, argument suprem care-i justifica pretentia de singur stapanitor .. a toatlz tara "14 •

~ef al statului in calitate de comandant al o~tirii, in vechea traditie imperiala romana, stapan unic al pamantului Tarii, cu drept de viata ~i de moarte asupra supu~ilor ~i instanta suprema in traditia Orientului, transmisa prin Bizant Vlad Tepe~ a pedepsit cu moartea pe oricine i-a contestat calitatea de vointa unicii, inciilcandu-i deciziile ~~ prejudiciindu-i imaginea. Astfel, pe boierul Albu eel Mare 1-a executat "cu tot neamullui" pentru eli

"s-a ridicat domn peste caput lui Vlad voievod Tepe~"15 ; pe negustorii sa~i pentru cii i-au inciilcat dispozitiile de a nu mai desface marfuri decat in locurile stabilite, iar in Amlal li Fiigaral a organizat represalii deoarece, de~i Iancu de Hunedoara confiscase aceste ducate in 1452, el le considera inca ale sale prin drept de mo~tenire. Locuitorii celor douii nfari", acordand in 1460 sprijin pretendentului Dan eel Tanar se racuserii vinovati, a~adar, in conceptia sa, de "hic/enie". Titulatura sa este elocventa in acest sens: ,lo Vlad voievod ~i domn fi fiul marelui Vlad voievod, stapanind fi domnind peste toata Tara Romaneasca, Amlafului 1i Fagarafului herfeg"16• Vlad Tepe~ i~i anunta astfel dreptul indiscutabil asupra teritoriilor romane~ti stapanite de inainta~ii sai. Mai mult decat ace~tia insa, care acceptau titlul de hefteg ( duce) implicand pozitia de vasalitate fata de regele Ungariei, in 1456, profitand de vidul de putere din acest regat el i~i afirma calitatea de ,domn al Tarii Fagara~ului ~i Amlafului", deci de suveran, singur stapanitor17• Descifrata fiind, ambitia lui de conducator unic al tuturor romanilor, a fost acceptata drept fireasca de catre unii dintre cei mai informati observatori contemporani. Astfel, Petru de Thomassiis,

123 [ DMC'Bi.Ji. ~mPRMru rut~filUTIILW ij reprezentantul dogelui Venetiei Ia Buda, deci un avizat asupra realitatilor din Ungaria ~i Tarile Romane in care avea informatori ( .. ambasadorl ") raporta Ia 4 martie 1462 despre faptele ,lui Dracula - Voievodul Transilvaniei sau al Valahiei"18 , iar Philippo Buonaccorsi-Callimachus (1437 - 1496), secretarul regelui Poloniei, comparandu-1 pentru vitejie cu ,Epirotul Skanderbeg", 11 numea ,imperatore Dracula Valacho'M.

Mo~tenitor deci al traditiei imperiale romane, dar ~i a celei orientale tnmsmisa prin Bizant, invocand dreptul sau asupra teritoriilor romane~ti de dincolo de munti dupa ,legea veche fi obiceiurile dinainte'i2°, Vlad Tepe~ i~i preciza in acela~i timp locul in contemporaneitate, invocand in sprijinul faptelor sale, ~i

datoria de print al lumii cre~tine: ,Eu sunt pincipe cre~tin. Daca va ••eni sultanul ~i ne vom intalni, sa nu crezi ca voi da l11apoi't2 1• Conceptia sa despre domnie, intemeiata pe traditie ~i realitatile contemporanc ale vidului de putere cre~tina in Orient, in urma prabu~irii Bizantului, este, a~adar, imperiala. Potrivit povestirilor germane sau slavone, el ii pedepse~te pe solii lui Mehmed II sau Matia Corvinul, puternicii zilei, incalcandu-le inviolabilitatea persoanei, pentru a atrage atentia stapanilor lor ca nu i-au acordat respectul cuvenit, venind ,Ia un mare stapanitor'i22 • Un stapanitor care, asemeni imparatilor bizantini a caror autoritate o substituia, se afla deasupra bisericii, vointa sa fiind insa~i vointa lui Dumnezeu! Astfel, Vlad Tepe~ modifica tipicul actelor de danie stabilit de vechii domni, care se incheia cu un blcstem invocand pedeapsa divina pentru urma~ii care le vor nesocoti vointa. El asociazii pedepsei divine propria sa pedeapsii: ,cine nu ar asculta porunca domniei mele 1i i-ar turbura (pe beneficiari - n.n), unul ca ace/a va muri in para cu preacurata niiscatoare de Dumnezeu ~iva primi rau ~i urgie de Ia domnia mea ca un necredincios ~i ciilciitor a/ poruncii

m:mem De62UUI 124

domniei meleUJ.3• Necredinta fa\3. de Dumnezeu, fiind in conceptia sa tot una cu necredinta fat3 de el insu~i, in multe documente Vlad nici nu mai invoca pedeapsa divina, fiind suficienta amenintarea pentru vcacul vecilor cu propria sa pedeapsa: ,N"uneni I sa nu cuteze sa-i turbure; nici sudef, nici globnic, nici birari, nici nimeni attul dintre slujitorii fi dintre boierii domniei mete, pentru ca cine i-ar impiedica chiar fi cu un fir de par I unul ca aceta Iva primi mare rau fi urgie de Ia domnia mea 'a4 •

Vlad emite apoi, pentru toti slujba~ii aflati pe teritoriul sau de stapanire porunci, cu mentiunea, incarcata de amenintari ,Altfel sa nu jie''P5 Romanilor situati in afara hotarelor sale vremelnice ~i sa~ilor, le trimite soli de taina ca Petru Soare, Ivan Polivar, ,jupanul Ratundul", Voicu Dobrita ~i parcalabul , Cristyan ", special acreditaf6, incredintfindu-i printr-o formula diplomatica, dar Ia fel de tran~anta ,sa credep caci sunt adevarate cuvinte ale domniei mele'a1• Deci, nici autoritatea, nici vointa, nici buna sa credinta nu pot fi contestate. Reprezentandu-1, solii sai trebuiau tratati cu toata consideratia deoarece erau ai unui mare ,staptinitor". AI cui stapanitor? Utilizarea lui Cristyan, transilvanean, catolic, aparitia in sfat a lui , Bratu de Ia Milcov ", a sasului Linart (,. Leonardus, notarius Brassoviensis "), promovat stolnic, ~i a spatarului Moldovean28, denota intentia sa, probata ~i prin inlaturarea cu forta armelor a lui Petru Aron din domnia Moldovei ( 1457) ~i inscaunarea lui ~tefan eel Mare, de a fi , un mare stiiptinitor" al tuturor romanilor. Iar aceasta calitate Vlad Tepe~ nu ~i-a pierdut-o nici cand incercarile vietii, care ar fi infrant oricare alta vointa, 1-au aruncat pe treapta cea mai de jos a societatii ca intemnitat al regelui Matia. Inchis sub acuzatia de tradare, el refuza pomana regala considerand ca este rnai demn sa munceasdi cu bratele pentru a se intretine29• Eliberat din temnita, deci urcand o treapta, ca prizonier cu domiciliu fortat la Pesta, el

125 DrutCaLR. ~mPffrut1"tih ru\~it~Ul

ucide un cornandant al garzii regale care navalise in casa sa in urmarirea unui rauiacator, justificandu-se: ,. Oricine va pieri afa daca va navali tatharefte in casa unui mare stapanitor. Dacii acel biriiu ar fi venit Ia mine # mi s-ar fi infiifi~at $i eu a~ fi gasit in casa mea pe acel raufocator, sau {-a~ fi predat, sau 1-a~ fi iertat de Ia moarte "30•

Concluzionand, putern afirma di, in conceptia lui Vlad Tepe~, Tara era teritoriul locuit de romani in intregimea sa, iar dornnul, beneficiar unic, al imperium-ului, un suveran absolut caruia sultanul ~i regii cre~tini trebuiau sa i se adreseze ca unui egal, o vointa unica reprezentand, ca exponent al lui Dumnzeu pe pamant, autoritatea suprema, atat in problemele laice, cat ~i religioase. Autoritatea sa se intemeia pe dreptul divin, , vechile obiceluri" ~i, indeosebi, pe puterea armatei, Vlad tinzand, con~tient sau instinctiv, in conditiile disparitiei imparatului cre~tin din Orient, spre o inlocuire a acestuia printr-un suveran unic al rornanitatii dunarene, cumuland toate atributiile, depreciate in timp, in Bizant, ale imperator-ului din epoca Dominatului, adaptate conditiilor ~i conceptiilor lumii cre~tine a veacului sau.

II ' .

IV.3. Justitia ca justifie militarii in slujba domniei

servita principalului obiectiv al dornniei -acela de a deveni un suveran , put ernie ~i

tare", un unic ~i , mare staptinitor ", justitia a constituit in mana lui VIad Tepe~ principala arma de contracarare a rebelilor,

tradatorilor sau ingerintelor straine in problemele interne ale T.lirii Romane~ti.

II - - -- nr.m.eER D662UUI II 126

lgnorand cutuma - iertarea adversarilor la inceput de domnie, pentru consolidarea acesteia - Vlad Tepe~ i~i manifesta de Ia inceput intransigenta, taindu-1 pe Vladislav II la Targ~or, ca principal vinovat ~i beneficiar al mortii tatiilui siiu. Apoi ii pedepse~te pe locuitorii Targovi~tei in totalitate pentru vina de a-i fi tradal pe Vlad Dracul ~i pe fratele sau Mircea, ridicandu-i in plina sarbatoare, ,in ziua Pa~tilor", pentru a demonstra ci actioneaza conform vointei divine, tragandu-i in teapa pe , caJi au fost oameni mari. batrani ", iar pe cei tineri ducandu-i sa lucreze la cetatea Poenari31 • Tridarea era deci plititi prin moarte 'i, fapt simbolic, munci fortati pentru refacerea capacitifii de apiirare a fiirii. Noutatea pedepsei consta in faptul extinderii rispunderii colective din domeniul fiscal (gloaba) in domeniul politic, existenta unui tradator nedivulgat sau sprijinit prin lipsa de atitudine atrigand pedeapsa solidari intregii comunitifl , Cruzimea lui era amt de mare - nota Tursun bey - in cat daca cineva dintr-un sat sava11ea vreo nelegiuire, triigea in teapa pe tofi locuitorii ace/ui sat, barbafi,femei fi chiar copii Ia un locu12•

Taierea lui Albu eel Mare a constituit apoi doar un exemplu intr-o succesiune de cazuri, deoarece el i-a executat pe toti ,Jruntafii farii despre care putea crede ca ar fi in stare sti ia parte Ia tradarea pentru schimbarea domnilorw3• Este elocvent in acest sens substratul executiilor, prezent chiar ~i in detaimatoarele naratiuni germane: ,XIX El i-a poftit Ia masa pe tofi boierii fi tofi curtenii din tara sa. Dupa ce ospliful s-a terminat, el ridica pe eel mai varstnic fi-l intreba de cafi voievozi ifi aduce el aminte sa ji fost domni in farli. Astfel intreba pe jiecare. Au raspuns cu tofii ca mulfi. Cafiva au spus ca 50, unul ca 30. Afadar, nici unul dintre ei nu piu,· el spuse ca 7. Atunci puse sa-i traga in feapi pe tofiu34.

Pentru .. hiclenie .. ~i-a urmarit adversarii ~i in tirile vecine, solicitand pe un ton imperativ, care abia ascundea amenintarea cu

121 \1 DM.eWJt. ~MPltM.Tilli 'M~l\~w 11

represalii, sa nu li se acorde acestora adaposes. Pe Ianga pridalici cruzimea pedepselor aplicate (tragerea in teapa, executarea intregii familii, saparea propriului mormant ~i asistarea Ia propria slujba de inmormantare care precedau executia36) era menitii si-i descurajeze pe potenfialii tridiitori. ,Daca vreun ghiaur sava11ea o tradare - nota Kemal-pa~a-zade - fi daca crima aceasta se intampla langa el, atunci el tragea in feapa pe ace/ hain fi chiar pe tofi ghiaurii din satul acestuia, fi nu /lisa sa fie dafi jos. Daca vedea pe cineva coborand pe careva dintre morfi, atunci legea de osanda a acelui sangeros era ca ace/a sa fie spanzurat de feapa in locu/ /ui":31• Aceste pedepse aveau in vedere lichidarea anarhie~ a nesocotirii domniei, a tridarii interne care ducea Ia slabirea capacitatii de aparare a tirii. lmplacabilA, justitia lui Vlad excela prin duritatea pedepselor, din ratiuni militare ~i de stat in primul rand. Kodja Husein, analist otoman, concluziona din acest unghi de vedere: ,Cu acest obicei ural eli-a infrant pe tofi stapanii fi capeteniile ghiaurilorw8•

Alaturi de ratiunile economice ~i politice, de pedepsire a celor ce-i nesocoteau vointa, incercand sa-i deterioreze imaginea de ,mare stapanitor", executarea cu cruzime a negustorilor sa~i, a unor supu~i ai regelui Matia sau a unor preoti ~i cilugari catolici pare sa fi avut ~i rafiuni militare. ,Caci ca sli-fi intareasca domnia, sa fi ucis in pufin timp Ia douauci de mii de barbafi, femei, copii", nota, desigur exagednd Laonic Chalcocondil, atragand atentia ca multi dintre ace~tia erau suspecti de planuri diversioniste ~i sprijinirea comploturilor antistatale: ,$i peoni I unguri I nu pufini, despre care credea eli au vreun amestec in treburile puhlice, necrufand nici pe unul dintre aceftia, i-a ucis in numar foarte mareul9• Putem afirma a~adar eli, maestro al lqviturilor din umbrli, al actiunilor psihologice, Vlad Tepe~, pentru a rimane ,puternic # tare" s-a striduit sa lichideze

~-- m:JReElt D0GlUUI ~128

, coloana a V-a" a tradarii din interior ~i agentii puterilor straine care actionau ca elemente de cercetare-diversiune, promifind sprijin logistic ttidatorilor. De altfel, cu tot partizanatul lor, naratiunile germane lasii si transpati la un moment dat adevirul, afinnand cii misiunlle sutelor de negustori sa~i executafi, vizau nu numai comproDJiterea autoritifii domne'ti prin inciilcarea hotirarilor, ci ~i spionajul ~i diversiunea, toti fiind tineri ~i, probabil, osta~i deghizafl: , De asemenea, a poruncit ca toti barbafii tineri care au fost trimifi in tara sa sa prinda limba sa fie inchifi intr-o camera 1i sa fie arfi '"'0• Iar faptul cii aceta care deplange moartea celor ,300 de baiefi din Bl'll~ov Ji din Tara Barsei care se aflau Ia Targovifle Ji prin toate tlirgurile din Tara Romaneasca", intr-un document oficial din 5 aprilie 14Sg41 nu este altul decat Dan eel Tinir, aflat in febra pregiitirilor de invadare a Tiirii Roman~ti, nu face decat sa confinne sciparea

- din naratiunile germane - executatii au fost du~mani infiltrati, cu misiuni de spionaj ~i diversiune.

Ca un corolar, atitudinea domnului fatii de faptele de natura penala, nu putea fi decat Ia fel de durii, el urmirind lichidarea nesigurantei vietii interne. A pedepsit astfel, cu ace~i asprime, potrivit canoanelor vremii, preoti pentru fariseism, negustori pentru in~elaciune, talhari de drumul mare ~i hoti ai targurilor42,

rezultatele fiind proverbiale. Despre cinstea supu~ilor siii au inceput sa circule legende ca aceea a canii de aur aflati la o tintina, in piidure ~i pe care calatorii o lasau pe toe dupa folosinta sau despre pungile cu bani pe care le puteai lasa in stradi ~i tot acolo le giseai a doua zi43• Esential ramane insii faptul ci, pentru intirirea coeziunii societitii in jurul domnului, Vlad a introdus principiul egalititii tuturor in rata legii, astfel incat ,Jie ca era boier mare sau preot, sau ca/ugar sau om de rand, chiar daca cineva avea mare bogafie, nu se putea rascumpara de Ia

129 II DMeH11t. :liHPfirut"l11.h Rfisz\IUTt:~Ltc 11

moarte'"\ ,prin ~everitatea §i justifia sa neingaduind ca vreo Jar/Jde/ege SQ r/Jman/J nepedepsit/Ju45•

In scopul implinirii hotinirilor judeciitore~ti, pazei temnitelor ~i executirii sentintelor, Vlad infiinteazi o noui institutie -armi~ia. Aceasta ar putea fi considerati strimo' al polifiei, dar ~i al siguranfei statului, de vreme ce primul arma' cunoscut, Stoica, era utilizat ~i ca sol de taina Ia Bra~ov46, lui ca:l<lndu-i in sarcina ~i depistarea ~i executarea strainilor veniti in scop de spionaj ~i diversiune in tara. Cu sprijinul ei a fost instaurati ordinea in tara ~i o subordonare lara precedent fata de autoritatea centralii, astfel incat, ,peste pufin timp - concluziona Laonic Chalcocondil - s-a ajuns Ia o prefacere mare fi starea Daciei a fost cu totul schimbat/1"41• Prefacere benefica in primul rand pentru domeniul militar, ciiruia Vlad Tepe~, in calitate de conducator al unui stat nascut ~i crescut din ratiuni militare, de aparare, ~i de comandant suprem al oastei, i-a acordat intreaga sa atentie. Sa nu uitim ca prizonierii lacuti de Mehmed II Fatih in campania din vara lui 1462 au preferat sa moara sub tortura, decat sa tradeze pozitiile romane ,de /rica ace/uia'148 ~i ca militarii au cedat abia Ia star~itul lui august in fata ~antajului cu ceva care Ia era mai scump decat propria viata - viata sotiilor, copiilor ~i parintilor lor aflati in mana lui Radu eel Frumos - ~i el un ,Dracula" autentic, bun cunoscator al sufletului romanesc, inteligent, dar devorat de ambitii marunte care 1-au impins pe calea colaborationismului cu otomanii.

Asprimea pedepselor ~i intransigenta dovediti de Vlad in exercitarea functiei de judeciitor suprem in stat, egal divinititii in plan temporal, au avut ca rezultate de exceptie realizarea coeziunii, intirirea disciplinei ~i loialititii o~tirii ~i, a~a cum vom vedca, cointeresarea ~i stimularea vitejiei individuate.

II - - -- n nr.mem DOGlUUi II 130

IV.4. Originala abordare a probleme/or mecanismului militar # ale pregiitirii tiirii pentru razboi

vand ~ansa de a cunoa~te atat cavalerii ~i mercenarii occiden- tali in anii 1443 - 1445, ~i 1451 - 1453 cat ~i militarii profesioni~ti

otomani, Vlad Tepe~ a fost primul conducator roman care, in conditiile

perfectionarii armamentului clasic, diversificarii ~i riispandirii tot mai largi a celui de foe, a 'inteles importanta unui organism militar format din profesioni~ti, ca nucleu ~~ inlocuitor treptat al curtii. Cu exceptia lui Matia Corvinul care-~i va alcatui celebra oaste ,neagrii", abia in epoca lui Petru Rare~ (1527- 1538, 1541 - 1546) vom intalni conceptii asemanatoare celor pe care Vlad incerca sa le materializeze la jumatatea secolului XV. Devansandu-~i deci cu mult epoca, el ~i-a :Iacut, preciza Laonic Chalcocondil ,mai intiii •.. o garda persona/a nedesparfita de el", "inconjurandu-se cu un numar de osta~i fi trabanfi ale~i !fi devota{i" care 1-au ajutat "sd-~i intiireasca domniau-19• Lipsa de bani lichizi pentru plata lor a fost suplinitii de pradalica, dcoarecc ,acestora le daruia banii ~i al'erea ~i cealalta bunii stare fi situafie a celor ucifi'650• Solutia insa nu putea fi de duratii. In Occident, banul asigura credinta luptiitorului. In Orient educatia religioasa ~i acordarea de timaruri, forma asemanatoare concedarii catre boicri in Tiirile Romane a uzufructului unor ,mo$ii", care-~i dovedise insa, deja, punctele slabe! Nedispunand in cantitate suficientii nici de bani, nici de ocine de danie, datoritii daniilor fiicute deja de predecesori, Vlad apeleazii la o solutie de compromis, pentru a-~i face o redutabiHi armata de profesioni~ti,

131 [I DMeu.wt. ~MPfi.rut'ftib rut~fi.l\lTii1ta II solutie care va fi preluati de principii romani ai veacului XVI -jold in masura posibilitatilor ~i compensatie prin "miluire". In plus, pentru asigurarea ata~amentului fatii de Tara, recrutarea se face printre romanii, sa~ii ~i secuii din Transilvania in primul rand, printre romanii moldoveni sau in randul fugarilor din sudul Dunarii care avcau un interes major sa-l sprijine 1n lupta antiotomana. Unica prin problematica, scrisoarea sa apel catre bra~oveni, din primavara lui 1462, releva atat complexitatea situatiei, cat ~i ingeniozitatea solutiilor gasite din necesitate: ,Scrie domnia mea multii siindtate bunilor prieteni ~i frafi ai domniei mele, judefului ~i tuturor piirgarilor din Bra~ov. Si dup(i aceasta va dau de ~tire ca vor sd vie voinici de acolo Ia domnia mea, sii-mi slujeascii. Dar domnia mea acum n-am ducafi ca sa le pliitesc jold; insii oricine ar vrea sii vie Ia domnia mea, fie cii va fl Ungur, fie Sdcui, fie Roman, sau orice ar fi, dacii voie~te sii-mi slujeascii domniei mele, voi sa-l trimitefi Ia domnia mea, $i sa vie Ia domnia mea cu cartea voastrii. ca sa-mi slujeascii. far domnia mea 'II voi milui ~i-l voi hriini, ca ~i pe slugile domniei me/e. lnsa jo/d (/eafa) n-am de unde sii le dau. Si cartea domniei me/e s-o ,tinefi Ia voi ~i s-o ariitafi voinicilor. Astfel va rog ca pe ni~te fra,ti ai mei, faceti-mi aceasta slujbii "51 .

Ca ~i pradalica, nici expeditiile din Tara Barsei, Amla~, Fagara~, nici cele din sudul Dunarii, aducatoare de prazi bogate, nu puteau suplini deci lipsa acutii ~i pcrmanentii de bani. Din aceastii cauza, aflat sub amenintarea dubHi ungaro-, tomana, in dorinta de a-~i rauri 0 armata moderna, bine instruitii ~i inzestrata pentru cerintele epocii~ care sa il faca , puternic $i tare'', Vlad Tepe~ se afla in permancnta in cautarea unor solutii care sa-i asigure mijloacele fmanciare necesare. Poate e~ecul cochetiirii cu papalitatea ~i ideea de cruciada, In conditiile in care cei 40 000 de ducati destinati cruciatilor au fost dati spre repartizare lui

I m:meEK DOeilUUI ~ 132

Matia Corvin care ~i i-a adjudecat, poate amintirea epocii lui lancu de Hunedoara care a rechizitionat tot ce a putut, de la provizii la care, cai ~i oameni, din Tarile Romane, i-au intarit convingerea ca solutia trebuie cautatii in interior, fiind aceea intrezaritii la inceputul domniei ~i urmarita apoi cu perseverenta pana in preajma razboiului cu otomanii. V eniturile domniei constand din dijme in produse, munca ~i bani, acestea din urma trebuiau sporite de urgenta, dar nu prin convertirea produselor care presupunea un timp indelungat necesitat de transportul la mare distanta, desfacerea marfurilor ~~ recuperarea platilor, ci direct. In permanentii nevoie de bani lichizi, Vlad Tepe~ a fost primul domn roman care a privit economia ca economie de rizboi, diutand sporirea veniturilor intr-un domeniu legat de comertul intern, extern ~i de tranzit - domeniul vamal. El a fost primul conducator de stat roman care a luat misuri protectioniste in favoarea producatorilor ~i negustorilor intemi, angrenandu-se din aceastii cauza intr-un prim rizboi vamal cu vecinii. lnteresat deci in sporirea veniturilor domniei, atat pentru a-~i asigura independenta materiala fata de boierime cat ~i sumele necesare recrutarii de profesioni~ti sau inzestrarii o~tirii cu tunuri, armament de foe portabil ~i munitii, Vlad Tepe~ s-a concentrat asupra comertului, indeosebi a celui de tranzit, dand targurilor ~i breslelor muntene dreptul exclusiv de depozit ~~ de etapa ~i

limitand astfel ascendenta centrelor comerciale ~~ me~te~ugare~ti sise~ti din Transilvania.

Negustorii sa~i au fost obligati intai sa vanda o parte din produsele tranzitate in targurile muntene, localnicii avand prioritate in achizitionare. Rezistenta lor le-a atras desfiintarea privilegiilor ~i limitarea prezentei la trei ., iamwroace de granif(i" (campulung, Targovi~te, Targ~or) ca singurele puncte comerciale unde, o data pe an, erau obligati sa-~i desfaca marfa, platind ~i o

'

133 II DruteiD.Jt. jHJPfirut"''HL ru\~fiR:fl'llLw 11

noua taxa - scala52 • De aici, negustorii romani erau aceia care o revindeau in porturile dunarene ~i indeosebi ale Dunarii maritime, negustorilor otomani sau italieni. Sumele incasate i-au permis domnului sa faca mari comenzi de armament, sa se i'nconjoare de "trabanji ", dar ~i sa dezvolte un mijloc de transport ~i 0 arma care, cu exceptia lui Dobrotita ~~ Iancu de Hunedoara lipsisera conduditorilor romani - flota. Depa~ind faza luntrilor de Dunare, scobite ca in vremea lui Dromichaites, mtr-un trunchi de copac, mentionate in 1445, Vlad Tepe~ a achizitionat nave adevarate de transport ~i de lupta, galere, una dintre acestea fiind mentionata la 3 august 1462 in corespondenta dintre Aloisio Gabriel din Candia ~i ,Magnificul duce Antonio Loredano, ~ef in Modon ", ca retinuta la Constantinopol pe toata durata campaniei lui Mehmed II Fatih53

• Avandu-1 ca model in toate, protejatul sau ~tefan eel Mare va dezvolta ~i el flota ca arma, construind, prin adaptari ~i inovatii, .,piinzaro/ moldovenesc "54, bun pentru navigatia atat pe Dunarea Maritima, cat !?i pe Marea Neagra, acest tip de nava fiind folosit, dupa 1484 in tentativele de recuperare prin atacuri duble pe apa !?i pe uscat a Cetatii Albe ~i Chiliei.

Masurile protectioniste au atras insa, atat du~mania de duratii a patriciatului sasesc, concretizata, pe termen lung, prin tradarea din 1462 cat ~i defiimarea cu ajutorul fabricatelor .,narajiuni" dar mai ales in plan apropiat, razboiul vamal declan~at in 1458 de negustorii sa!?i din Bra~ov ~i Sibiu, sub conducerea lui Petru Gereb (Greavul) ~i Petermann, independent de vointa lui Matia Corvin care le ceruse sa nu pricinuiasca .. strambiitiifi # pagube" ~i sa cultive ,pacea $i lini~tea cu acest voievod $i cu supu.$fi lui "55

• Fapt semnificativ, sa~ii au sprijinit logistic ~i cu trupe trei pretendenti• care le promiteau anularea masurilor protectioniste ~i

*Dan eel TAnar, fiullui Dan alii-lea. Laiota Basarab (domn in anii 1473-1474, 1475-1476, 1476-1477) ~ Vlad Calugarul (domn in anii 1481, 1482-1495), fratele pat em allui Vlad T epe~.

\1 nr.m.ern D6Glt1UI ·11 134

concesionarea celor mai productive vami muntene, cele de la Rucar ~i Braila. Tepe~ a raspuns prin executarea negustorilor vinovati de incalcarea poruncii domne~ti ~i a~a cum am vazut, de acte de spionaj ~i diversiune ~i prin expeditii de pedepsire in Tarile Fagara~ului, Amla~ului ~i Barsei (cele mai importante in 1457, aprilie 1458, mai 1460, august 1460).

Pretul , riizboiului vamal" nu a fost pe termen scurt prea mare, avand in vedere obtinerea mijloacelor necesare angajarii de

· , voinici" ~i instructori, in general fo~ti combatanti in , oastea valahii " a lui Iancu de Hunedoara, inzestrarea cu armament modem ~i instruirea unei importante garzi de profesioni~ti, in cadrul cuqii.

Bun luptator el insu~i, Vlad Tepe~ a inoculat intregii o~tiri spirit de ordine ~i disciplini, utilizand cu pricepere exemplul personal, promisiunea de rasplata ~i pedepsele, dovedindu-se ,ager ~i cllt se poate de priceput m treburile osta~e~tiu56 •

Rezultatele activitatii sale de reorganizare a o~tirii permanente ~i calitatile de comandant al ,O$tii celei mari" au fost apreciate chiar ~i de adversarii cei mai inver~unati, cronicarii turci vazandu-se nevoiti sa accepte ca ,el era vestit printre cei de o seam a cu el fi in privinfa me~te~ugului de a conduce o~ti. La fel era unic ~i in serdarie, un al doilea ca el nefiind in tara ghiaurilor", incat sultanul insu~i ,socotindu-L •. drept un vitea~ illauda ~i altora 1451•

Viteaz el insu~i, Vlad Tepe~ a pus, prin urmare, accentul pe vitejie ca rezultanti a pregitirii individuate a luptitorilor, chemati sa-i urmeze exemplul personal. In acest sens, contemporanii ii atribuie apelul mobilizator lansat la inceputul campaniei antiotomane: ,Cine vrea sa se gandeasca Ia moarle, ace/a sa nu mearga cu mine, ci sa ramllna aici'~8 • Uzand de atributiile sale de comandant ~i judecator suprem, la sflir~itul bataliei analiza comportamentul luptatorilor, dovedindu-se ,de o dreptate nemaivazutaw9• Potrivit povestirilor slavone, incepea, cu

135 II Drutew.Ji. irm>tnmTIIL Rit~iti\lTI!Lw I}

obiectivitate ,el insu~i sa-i cerceteze; care era ranit in fafil, aceluia ii dadea mare cinste ~i-1 focea viteaz al sau; care era lovit Ia spate, pe acela poruncea sa-l pue in feapa'160•

Recunoa~tem aici modelul urmat de ~tefan eel Mare care va face din , vitejii cei buni •mi o institutie fundamentala a oastei ~i Tarii. Imitandu-1 pe maestrul sau Vlad Tepe~ ~i ~tefan ,daca afla pe un filran cii nu are sagefi, arc, sabie §i pinteni fl condamna fara mila Ia taierea capului'162 • Ca ~i Vlad, ~tefan va ridica apoi mii de raze~i Ia rangul de , viteaz ", semnificatia social a ~i militara a actului fiind surprinsa de Miron Costin, care echivala termenul cu acela de , neme$ ": ,ridicat-au $tefan Voda atunce pre mulfi din prostime Ia statutul de neme~ pentru rawoaiele ce au avut ~i vitejie Ia acele rawoaie'163•

Pentru Vlad Tepe~, aceasta politica de promovare pe criteriul vitejiei ~i al credintei a unor ,oameni noi" a fost esentiala in contracararea tendintelor centrifuge ~i tradarii marii boierimi. "Oamenii noi" au lnlocuit in sfatul Tarii, pe criteriu1 competentei, pe reprezentantii rnarilor farnilii care mai pastrau doar doua pozitii, prin Manea Udri~te ~i comisul Gherghina. De asemenea, multi , viteji ", in baza acelor~i criterii ale cornpetentei, vitejiei ~i loialitatii, au primit importante slujbe mi1itare legate de apararea' teritoriala, eel mai cunoscut caz fiind al capitanului Neagoe numit in iama 1461/1462 comandant al cetatii dunarene recent eliberata - Rahova.

In situatii de exceptie ~i Vlad Tepe~ a chemat , fara" la arme, dar a lacut-o cum nu a mai lndraznit nici un domn pana Ia el ~i cum numai ~tefan eel Mare ~i Petru Rare~ vor mai risca sa o faca in anii 1475 - 1476 ~i, respectiv, 1538. A mobi1izat potrivit rapoartelor lui Petru de Thomassiis, nu numai barbatii, dar ~i copiii ,de Ia 12 ani in sus'164 • Efectivele astfel mobilizate erau estimate la cifre variind intre 32 000 ~i, desigur, exagerat, 50 000 de luptiitori65 • Ulima cifra a fost avansata de solul Ferrarei, Florius de Roverella, referitor la campania din 1475, intr-un raport cu

II m:mem DOGztliU: ] 136

caracter propagandistic in care afinna di erau ,Joarte pricepufi Ia arme'~6 • Mult mai obiectiv, Petru de Thomassiis nota la 14 ianuarie 1462, referitor la mobilizatii in campania contra fortelor de invazie ale lui Mehmed II Fatih ca ,,aceftia sunt oameni din popor fi aceia ai lui Bassa (Mahmud Pa~a, marele vizir - n.n.) sunt ale~i ~i experimentafi Ia arme'~1 . Acestor calitati ale otomanilor, {aranul - luptator roman le opunea perfecta cunoa~tere ~i utilizare a terenu!ui, dorinta de a-~i salva familia ~i avutul ~i o teama aproape mistica fa{a de voievodul care pedepsea cu cea mai mare asprime la~itatea, considerata alaturi de tradare, o crima de lez-majestate.

Pre.ocupat de pregatirea teritoriului pentru aparare, de~i a fost un adept al nlzboiului manevrier, nelegat de rezistenta la cetate, Vlad Tepe~ a acordat o atentie deosebita fortificafiilor de refpgiu, privite ca baze logistice sau celor aflate pe principalele direcfii de invazie, menite sa intarzie, ca obstacole eficiente, inaintarea inamicului. El a reracut astfel cu me~teri pietrari ardeleni zidul de incinta a) Cetatii de Scaun Targovi~te, ~i Turnul Chindiei. A reracut sau ridicat zidurile de aparare ale manastirilor Comana, Snagov unde apare printre ctitori sau Cozia, Govora ~i Tismana. A reconstruit in conditiile amintite, cetatea montana de 1a Poenari ~i a ridicat cetatuia de pe Dambovita a Bucure~tilor (Curtea Veche)68, oferind ~i in acest domeniu un exemplu demn de unnat lui ~tefan eel Mare, aparatorul fruntariei estice a spatiului romanesc.

Ultim aparator al liniei Dunarii, continuator direct al politicii lui Mircea eel Batran de unificare manu militari a spatiului romanesc in jurul domniei , a toata Tara", depa~indu-~i mode lui (Iancu de Hunedoara ), prin aspiratiile imperiale la pozitia de lider politic al cre~tinatatii orientale, Vlad Tepe' a fost a'adar prin excelenta si inainte de toate un militar. A vazut domnia ca pe , , un rezultat al puterii armate ~i justitia ca pe un instrument al acesteia. Singur intre doi adversari puternici ai unitlitii ~i libertatii

~/

1s1 II Drutetfhlt. :lmPfiM1'11L rut~fil\J'l'liLW I] romanilor, Mehmed II Fatih ~i Matia Corvinul, ~i-a pregatit oastea ~i , tara" pentru razboi, urrnarind permanent ridicarea capacitatii lor ofensive ~i defensive. Din aceasta perspectivii, subordonand ~~ diplomafia factorului militar, ~i-a devansat iara~i epoca, prin numarul de promisiuni ~i tratate tacute ~i inciilcate, aparand ca ~i in domeniul politic ~i juridic drept un model striilucit al viitorului , Principe" al lui Niccolo Machiavelli. Nu ~tim daca umanistul italian 1-a avut printre sursele de inspiratie, cert insa este faptul eli a fost una dintre cele mai cunoscute ~i controversate figuri de conducator european al celei de-a doua jumatati a veacului XV, de o mobilitate in actiunea politica ~i o elasticitate a constiintei politice aproape con'tempo- rane. Subordonand arta dipl~matiei factorului militar ~i incadrandu-~i demersurile intr-un program politico-militar clar, el nu a cautat sa previna prin tratate razboiul, ci sa obtina avantaje maxime, sa ca~tige timpul necesar impunerii de catre el insu'i a momentului favorabil declansarii ostilitatilor si a teatrului de actiuni militare, sa ' ., . ' ' ca~tige deci infiativa ~i sa-~i adjudece, prin exploatarea Ia maximum a elementului surpriza -victoria.

IV. 5. Diplomafia in slujba efortului militar

in ratiuni militare, a~a cum odinioara Decebal cautase alianta regelui part Pacorus al II-lea pentru a prinde Imperiul roman, in primavara anului 105, intr-un , cle~te strategic", istoria 1-a inregistrat pe ~tefan eel Mare in 1472 ca

aliat al hanului turcoman Uzun Hasan, du~manu] turcilor. Oare pe cine altul putea sa-l aibe ca model marele ~tefan, daca nu pe n:tentorul sau Vlad Tepe~ care, in toamna lui 1448 incerca, in detrimentul vechiului adversar, Ungaria catolica, sa preia puterea

[I m:mem DeGmui :::J 13B

cu ajutorul otomanilor musulmani? Iar Vlad era mo~tenitorul traditiei deschisa de Mircea eel Battin care, ca mare principe cre~tin nu numai eli nu a ezitat sa se alieze cu emirii anatolieni de Caramania ~i Sinope, dar s-a ~i incuscrit cu Bayezid I Ildiram dand-o de sotie pe fiica sa lui Musa Celebi. Elasticitatea con~tiintei politice, subordonata obiectivelor Tirii ~i domniei, Prin incalcarea moralei si solidarititii de parada crestina a . ' . caracterizat deci 'i epoca lui Vlad Tep~! Marele domn a surprins insa prin indrizneala duplicitatii ~i extrema mobilitate a actiu- nilor sale diplomatice subordonate telurilor exclusiv politico-militare. Astfel, in anul 1448 ca fugar la Adrianopol, avand de rlizbunat moartea tatlilui ~i fratelui sau, el se lega, impotriva lui Iancu de Hunedoara ,prin tratate 1i juraminte ca intr-lldevar, va pastra fata de imparat (sultan) dragoste curata fi ]ara ganduri du,mane fi are sa-i fie intr-lldevar, cu priinfa fi cu credinfa in /egaturile incheiate"'9• Trei ani mai tarziu, Ia curtea ucig~ului tatlilui ~i fratelui sau, in scopul contracararii lui Vladislav II ~i a otomanilor care il sustineau acum pe acesta, el planuia casatoria cu o sora a lui Matia Corvin, act care se va realiza Ia o data neprecizata ante 1462, din aceastli casatorie rezultind , doi fli '170•

Ajuns domn in 1456, Vlad da asigurari de credintli ,domnului nostru craiul" (Ungariei) reprezentat Ia acea data de Ladislau, comitele Bistritei71, dar ~i sultanului fat3. de care ~i-a indeplinit impecabil obligatiile de vasal timp de trei ani. Impus cu .,dari foarte marl", doar harac-ul atingand 10 000 ducati, el le-a adus personal Ia Constantinopol unde a impaf\it ,multe daruri", ajungand sa fie privit ,cu bunavoinfa"12• Faptul nu 1-a impiedicat sa arate otomanilor reversul medaliei ~i, cand ace~tia au incalcat intelegerile, sa riposteze cu arma. Este cazul zdrobirii in mai 1458 a deta~mentelor de akingii care intrasera in prada pe Ia Tumu, in

139 ~ DRJtew.Jt. ~mPli~ M3it~m II conditiile plecarii sultanului in , expedifie asupra Moreei" ~i a mare lui vizir Mahmud .. in parfile s/irbe~ti "73• in acel~i timp, Vlad Tepe~ a aderat in taina Ia proiectul de cruciada expus la 26 septembrie 1459 in conciliul de la Mantova de Papa Pius alII-lea (Aeneas Silvio Piccolomini) ~i i-a informat in permanent3., in toatli aceasta perioada, pe unguri, prin solii de taina despre , treaba turcilor"14• ·

E~ecul pregatirilor cruciadei 1-a obligat sa reintareasdi juramintele de fidelitate fat3. de Poarta, punand capat insa, din prudent3. ~i cu argumente credibile, deplasarii personale la Istambul: "A spus- nota cronicarul Tursun bey-can-are puteri sa plateasca haraciul, deoarece du§manul ungur este puternic §i-i sta in cale ca o piedica. De asemenea, a zis ca, fiind deparle de Poarta Fericirii nu poate veni fica §i-a cheltuit in acest an in lupte tot ceea ce a avut pentru a impiedica victoriile dufmanilor sai. Nici n-a venit fi nici nu §i-a platit haraciu/"15• Un raspuns ~i o conduitli magistrale, menite sa-i pastreze credibilitatea la Poarta, sa nu-i atraga represalii, dar, in acela~i timp, sa-i pastreze ~i increderea lui Matia ~i a promotorilor cruciadei cre~tine. Pentru a risipi orice dubii el incheia la Adrianopol, in toamna lui 1460 sau primavara lui 1461, un nou armistitiu pe trei ani cu sultanul, in conditii net avantajoase, dat fiindca avusese grija sa profite din plin de escaladarea conflictului din Asia Mica: plata harac-ului urma sa se faca nu la Adrianopol, ci la Targovi~te de catre un trimis al sultanului care trebuia insotit Ia intoarcere de o garda munteana pana la Rusciuk unde erau eliberate chitantele de primire76• Noul acord se incheia in conditiile in care, in aceea~i perioada intrase in vigoare, in secret, cu data de I octombrie 1460, tratatul de alianta antiotomana cu Transilvania ~i Ungaria · care punea capat ~i ,,riizboiului vamal" cu sa~ii77•

. Afland ca face cu ungurii ,,invoieli # alianfa'"8, sultanul i-a cerut precizarea pozitiei ~i, ca dovada a bunei credinte prezentarea

II- ___ n ______ M:mef.lt DOGKRU --l}t40 personala in tabara sa. ., Firea lui uneltitoare" a gas it insa o solutie pe masura79: folosind din nou ~antajul cu ., ungurii" care ar ocupa tara cu sprijinul boierilor necredincio~i el a cerut ca Hamza, bcyul de Nicopol ~i Yunus, beyul de Silistra, deci comandantii tuturor fortelor otomane de Ia Dunare, sa vina la tratative in ,locul pe care el 1-a stabilit" pe malul dobrogean, in dreptul Brailei. Nimicind aici corpul expeditionar, ~i-a asigurat initiativa, a lichidat comandarnentul ~i unitatile de elita ale trupelor otomane de la nord de Balcani, facilitand eliberarea rapida a Dobrogei ~i a cetatilor dunarene, intr-un moment extrem de favorabil, cand sultanul, afHindu-se in expeditia impotriva Trapezuntului, nu putea interveni80 .

Talentul sau diplomatic, pe care Sa'adeddin Mehmed Hodja Efendi 11 nurne~te cu repro~ ,inclinare spre uneltiri"" 1, se reliefeaza insa indeosebi in relatiile cu Ungaria, cu Matia personal ~i cu conducerea patriciatului sasesc din Transilvania.

Abia ajuns in scaun, Vlad a lagaduit retoric, la 6 septernbrie 1456, unui rege minor (Ladislau Posturnul), pe care, desconsiderandu-1, 11 a~za pe aceia~i treapta cu ,acei orii~eni din Bra~ov ~i bii.trtlnii din tara Bt1rsei" care 1-au sprijinit, credin\3. ,pana Ia moarte, cu tiirie ~i In chip nestrii.mutat". Jurarnantul avea insa o conditionare care abia disimula amenintarea -precizarea cii. aceastii. credinta este In fapt ,datoratli lui Dumnezeu", iar oamenilor numai ,dupii. omenie'£2 • Fa\3. de Matia, un rege puternic, ambitios, el a procedat cu prudenf3., apeland la ~antajul sentimental, care, in fond, 11 cobora pe acesta din fumurile regale, amintindu-i originea, prin aluzia la solidaritatea rornaneasca: ,Acum e ceasul ca ajutt1ndu-ne pe noi, sli vii apii.rafi ~i voi •.. ; ~i sa nu-i lii.safi sa ne strice tara ~i sli ne nenoroceascii. ~i sa ne subjuge neamul'£3• Acela~i tip de ~antaj, invocand , serviciile" ad use in trecut Ungariei ~i Transilvaniei de

141 II DM.Ctlhlt. jifiPitMTI!h Rfi:SitlUTiiLUJ II cativa ,,voievozi, frafi ai no~tri din neamullui Mircea, plirintele nostru" care s-au lacut ,plii.cufi ~i iubifi" pentru ,apararea dreptci credinfc catolice", imbinat cu juraminte de fidelitate fa\3. de Ladislau, comitele Bistritei, ~i promisiuni economice (scutiri vamale ), era practical Ia 6 septernbrie 1456 ~i fa\3. de bra~oveni ~i conducerea Tarii Barsei, In scopul garantiirii unui loc de refugiu in caz de infrangere intr-un conflict cu turcii. Fapt semnificativ, petentul care cerea cu vorbe rnieroase prietenia sa~ilor semna, lara a fi indreptatit in acel moment ca ,voievod al Tlirii Romt1ne~ti ~i domn al Tiirii Fliglira~ului ~i Amlafului'£4• Iara~i o amenintare deghizata. Aceea~i amenintare ca ~i ~antajul voalat la adresa , unor buni prieteni" ca bra~ovenii, in cererea de alungare a pribegilor in frunte cu logolatul Mihail ~i Pardoi: ,precum eu nu voi sii-i iert, tot a$a $i voi sii-i indeparta{i de Ia voi, DACA SUNTETI PRIETEN/l DOMN/El MELE (sub/. ns.) $i sii nu fie in {inutul vostru '415 •

~antajul cu argumcntul logic al diderii Transilvanici, daca Tara Romaneasca va fi cotropita de turci a fost folosit ~i de predecesorii lui Vlad Tepe~; el insa a generalizat, legand de pierderea sa soarta intregii cre~tinatati: ,dacii aceasta fii.ri~oarii a noastrii va pieri, nici Miiriei Tale (Matia - n.n.) nu-i va ie~i un folos din aceasta ~i nici un ajutor caci ar fi spre paguba tuturor cre~tinilor'JJ6 • Preluand ideea , elevul" sau, ~tefan eel Mare, o va folosi in mod identic in argurncntarea cererilor sale de ajutor rnilitar: ,Dacii aceastii. poartli a cre~tiniitlifii, care e fara noastrii., va fi pierdutii. - atunci toatii. cre~tinatatea va fi in mare primejdie'JJ7, deoarece ,ea este scutu/ Tiirii Ungure~ti ~; a/ Poloniei ~; este straja celor douii crliii. Afarii. de aceasta, fiindcii. turcul s-a impiedicat de mine, mulfi cre~tini au rii.mas in lini~te'£8 • Iar daca ~tefan eel Mare a adaptat formula, care exprima in fapt o realitate, Ia neccsitatile Moldovei, incluzand ~i Polonia printre beneficiari, Vlad Tepe~ a transformat-o pana Ia

II m:rn.eu. DOG2UUi .]1142

atingerea cotelor sublimului in fariseismul diplomatic. El incerca sa-i convinga, luandu-1 ca martor pe Dumnezeu, pe sa~ii cei lipsiti de imaginatie ca ,ne gandim mai mutt Ia binele ~i statornicia voastra decat Ia ale noastre" deoarece ,sarcini mari, aproape cu neputinf{i de purtat turcii vor sane puna pe umerii no~tri $i sane ingreuie, (~i) nu pentru noi sau pentru ai no~tri pun greutafi a~a de mari, ci pentru voi ~i ai vo~tri acei turci vor sa faca ~i sa ne constranga la aceasta, deoarece, in ce privefte treburile noastre u~or am putea face pace ~i huna lini~te, dar pentru voi ~i ai vo~tri nu putem face pace cu acei turci, deoarece ei cauta cale sa iasa ~i sa prade Ia voi prin tara noastrii. lnsa voinfa noastra desavli~ita este de a nu face nimic rau impotriva voastra, ha chiar voim sa nu ne despiirfim niciodata de voi, dupii cum am spus $i am jurat, voind sa va jim frafi fi prieteni credincio~iu89 • Evident, fata de un asemenea ,altruism" rasplata nu putea fi dedit pe masura, pe langa ajutoarele cerute, ,fora nici 0 zabava" de ,200 sau 100 sau 50 de oameni ale~i" (profesioni~ti spre utilizare ca instructori), Vlad solicitand ca , Voi sa finefi seama de toate care ni se cad noua ~i alor no~i'ri spre cinste ~i folos, deoarece sunt unii care glindesc rau fafa de noi ~i acfioneazil nedrept ~i acestora sa le fifi du~mani, dupa cum suntem noi du~manilor vo~tri ~i sa le facefi acestora a~a cum facem noi acum pentru voi'/)0•

A vand drept scop obtinerea de ajutoare in speciali~ti, armament ~i munitii, scrisorile-apel catre patriciatul sasesc ale lui Vlad Tepe~, abunda in termeni de adresare ca: ,prietenilor. domniei mete", ,credincio~ilor 1i bunilor mei prieteni'"\ ,lnfelepfi ~i cinstifi barbafi, frafi, prieteni ~i vecini ai no~tri cu adevarat iubifi", ,iuhifilor ~i cinstifilor biirhafi", ,bunilor prieteni ai domniei mele, plirgarilor din Bra~ov ~i tuturor Blirsenilor, apoi celor mari ~i celor mici prea cinstita inchinaciune aducem, ca unor buni prieteni ai mei't, ,,prea cinstiJilor fi bunilor fi credincio~ilor prieteni ai domniei mete ...

143 II - DrutCID.Jl. ~mPilM'fUh rut~ill\lTI:ILW II mari ~i mici", ,credincio~ilor, bunilor, dulcilor # cinstifilor prieteni ai domniei mete" etc.91 Ele sunt semnate ca .,frate ~i prieten credinciosu92. In spatele acestor vorbe frumc.ase insa, promisiunile de scutiri vamale erau conditionate de reciprocitate, iar juramintele, incalcate prin incursiunile care au produs ,multe necazuri ~i paguhe'03 pentru ca, lntre doua expeditii de pedeapsa, Vlad Tepe~ sa revina vorbind despre ,Jrdfie ~i pace buna'/)4 •

Scrisorile sale atesta, lntre altele, ~i indrazneala de a se erija in aparator al catolicismului (,adevarata credinta ") indrazneala care merge, in anii de detentie, in scopul obtinerii sprijinului necesar recapatarii domniei, pana la a cocheta cu ideea trecerii la catolicism, fapt care provoaca o putemica emotie in lumea ortodoxa, pentru a abjura apoi, In conditiile reinstalarii sale ca domn, in toamna anului 1476, cu acceptul bisericii ortodoxe95 •

Pentru ca astfel de tururi de forti sa reu~easca, era desigur nevoic de geniu, de talent oratoric ~i diplomatic, dar ~i de o buna cunoa~tere a realitatilor din {lirile vecine, a psihologiei colective ~i a persona!itatii interlocutorilor, aliati sau adversari. In buna rnasura Vlad Tcpe~ fusese informat asupra acestor aspecte prin contact direct, In cursul peregrinarilor sale prin Transilvania, Ungaria, Moldova ~i Imperiul otoman. Dar cea mai mare parte a informatiilor la zi ii era fumizata de acei , oamenii no-$tri II sau curieri de taina amintiti, atat romani (Voicu Dobrita, ,,jupan Ratundul~~, Petru Sor , Soare ", Stoica anna~ul), cat ~i sa~i (Christyan, Sebastian) sau unguri ca ,,familiarul" sau Ladislau96•

Organizati intr-un serviciu pe care-1 putem considera stramo~ul , cabinetului negru II al stolnicului Constantin Cantacuzino, despre care insa nu putem oferi amanunte, decat ipoteza ca ar fi depins de structura nou creata - arma~ia, ei erau de o eficacitate menita sa puna in umbra, sub aspectul inforrnatiei, marile curti europene. U)1 singur exemplu este, credem, concludent. In primavara anului 1462, pentru a pastra secretul operatiilor, camufland lndeosebi

\1 nr.mern DOG1UUI 11 144

obiectivul principal al campaniei - Tara Romaneasdi - ~i zona de fortare a Dunarii, Mehmed II Fatih a trim1.s cateva deta~amente de diversiune pe Morava spre Vidin. Papa, datorita lui Nicolae de Modrusa, statele italiene pe baza informatiilor lui Petru de Thomassiis ~i Matia Corvin, in baza datelor , caste/ani/or de Severin" erau convin~i ca expeditia sultanala viza Belgradul ~i sudul , regatului "91 • Avertizat, Vlad Tepe~ stupefiaza prin precizia informatiilor asupra planurilor de \:ampanie otomane, afirmand in raspunsul sau ca ,pe Ia vadul Vidir.ului pot sii ne facii striciiciuni minime ciici intenfioneazii $i vor sii-$i aducii navele pe mare $i pe Duniire de Ia Constantinopol $i Gallipolli", in timp ce armata de uscat inainta de Ia Adrianopol , de-a dreptul spre /stru " spre punctul stabilit pentru jonctiune, Nicopol sau Rusciuk unde urma "sa coboare $i jlota •o9S.

A vantajul de a cunoa~te intentiile partenerilor ~i adversarilor, cele mai mici schimbari de conduita sau de plan de campanie, stapanirea deci a informatiei, a constituit pentru Vlad Tepe~ una dintre principalele arme care 1-au ajutat sa devina ,puternic # tare". 0 alta, la fel de eficace, elocventa in cazul manipularii patriciatului sasesc prin stimularea orgoliului, tinand atat de talentul sau diplomatic deosebit, cat ~i de psihologie, a constat in cunoa~terea mentalului colectiv al diferitelor grupari sociale ~i etnice cu care s-a confruntat ~i a personalitatii marilor conducatori ai epocii sale. Observatorii contemporani, au subliniat ca, pentru stapanirea situatiilor critice, a imbinat ameninta_rea cu logica expunerii, asprimea pedepselor cu obiectivitatea lor, analiza psihologului cu finetea omului de spirit ~i determinarea omului de actiune, capabil sa utilizeze in avantajul sau chiar ~i detractarile. Pe boieri i-a inspaimantat prin utilizarea parghiilor economice ~i sociale de control ale domniei - pradalica ~i darea calului (recunoa~terea sau nu a concesiunilor anterioare prin gestul simbolic al acceptarii riiscumpararii), pe sa~i prin inddizneala de

145 ~ DMeWJt. ~mPltrurrHL ru\:~tucrruiw ~

a-i pedepsi ~i imaginatia diabolidi in alegerea pedepselor celor mai umilitoare, pe otomani, superstitio~i in general, mai mult prin regia pedepselor (paduri de tepi) ~i prin zvonurile mult amplificate de cei vinovati despre cruzimile sale, decat prin obiceiul in sine al tragerii in teapa*; in schimb pe osta~ii cu care se identifica a ciiutat sii-i convinga ~i -prin logicii ~i apelul Ia onoare, Ia sentimentul firesc al datoriei ~i dragostei de tara. Tabloul ultimului act al dramei lui Vlad Tepe~, tradat de marii boieri ~i de fratele sau care-i ~antaja osta~ii brutal cu amenintarea lichidarii familiilor lor rapite, este, in acest sens, in viziunea lui Michael Bocignoli din Raguza nu numai de un crud realism, dar ~i absolut veridic: ,Jar domniforii romanilor, scapafi de teama dufmanului, uitand de tot binele avut de Ia Dragul, au inceput sa uneascii lucruri dufmiinoase intru rapunerea lui Dragul, sii se dea in laturi de Ia slujha ostiifeasca, sii-i laude pe turci, sii ponegreascii ispravile lui Dragul, sa declare cii izbanda va ajunge o data mai daunatoare invingiitorilor decat invinfilor !fi sii susfinii cii ei nu pot rabda sii-i aihe pe turci de dufmani fi sii-!fi dea parerea cii trehuie incheiatii o alianfii cu ei chiar cu stahilirea unui trihut - in timp ce Dragul, dimpotriva, se striiduia sii-i indemne sii nu ceara pace de Ia invin!ji (ci) sa se apere Cll

armele (apiirandu-!ji) fi toate ale lor fi sa-i convingii sa traiascii in libertate fi 'in sfa~it sa spuna (raspicat) eli nu va ingadui niciodatii cat va trai, ca Tara Romaneascii sa ajunga tributara turcilor ••. "99 Tradarii boierilor i se va alatura tradarea lui Matia, care, mizand pe ura negustorilor sa~i ~i neputinta mercenarilor

• Larg raspandit in epoca, aeest tip de pedeapsa era cuooscut de otomani, iar ~tefan eel Mare, intreclndu-~i fn zelul sau mentorul, va trage in ~eapa mii de tatari dupa batalia de Ia Lipnic ~i peste 5 000 de munteni ~i turci dupa victoria de Ia Vodnau asupra lui Radu eel Frumos (18-20 nov. 1473). Totu~ amintirea aeestor fapte abia daca va dainui in istorie, fn !imp ee Vlad Tepe~ va deveni prototipul uciga~ului sAngeros pana astazi pentru ca, avAnd Tndrazneala sa supuna pedepsei clteva sute de tradatori ~i spioni sa~ a beneficia! de o .reclama• supradimensionata Tn Occident.

I mmem D0G2UUi ------ m lt46

husiti ai lui Jan Jiskra (care, refugiati din Cehia se aflau la cheremul sau) de a refuza o misiune odioasa 1-a capturat ~i aruncat in temnita prin inscenarea unui caz de , triidare ".

Transformarea victoriei militare intr-o infrangere politica, s-a produs, a~adar, in cele din urma, prin utilizarea impotriva lui Vlad Tepe~ a propriilor sale anne, depersonalizate insa, lipsite de spirit ~i utilizate in forma lor primari, cea mai brutala - arma diplomatiei, a promisiunilor tlcute pe fondul ~ntajului ~i, in cazul lui Matia Corvin, a risplatirii delatiunii ~i tradarii. Independent de acest aranjament politic, victoriile obtinute in plan militar au probat insd ca Vlad Tepe~ a reu~it sa transforme ~i diplomafia intr-o redutabila armi de luptl, utilizind atat calititile, scopurile, mijloacele, cit ~i defectele partenerilor, aliati sau adversari declarati, pentru indeplinirea obiectivelor propuse. ~i aceasti realitate a reie~it cu pregnant! in evident! in cadrul cruciadei propusa ~i finantati de papa, sabotati de Matia ~i transformati de Vlad Tepe~ intr-un razboi rominesc, in cadrul caruia a reu~it sa-~i atraga sprijinul transilvanenilor impotriva vointei regelui Ungariei ~i participarea lui ~tefan eel Mare, intr-o forma inediti, in conditiile interdictiei impuse Moldovei de tratatul feudo-vasalic incheiat in 1459 cu Polonia.

NOTE: Vezi F. Babinger, Mohamed II le Conquerant et son temps (1432·1481). La grande peur du monde au toumant del'hlstolre, Paris, 1954, passim.

2 Vezi Miroea Oogaru, Dracula. Mit .. realltate lstorlci, BuaJ~i. 1994, p. 43. 3 Vezi ~ S. Runciman, Ciderea Constantlnopolulul.1453, Bua.~re~i. 1971, p. 24. 4 .Tofi se temeau- nota aonicarul Oucas- # ro~nii care locuiesc Ia Lycostomo, dar

fi Catra, Ttapezuntul, Sinope•, toti alegAnd calea niscumpariirii prin hatac (Vezi Oucas, lstorla turco-blzantlni (1341·1463), ed. V. Grea.J, Bucu~i. 1958, p. 427).

5 Apud N. lorga, Ade f1 fragmente cu prlvlre Ia lstorla rominllor adunate din depozltele de manuscrlse ale Apusulul, vol.lll/1, Bucure~i. 1897, p. 37-38.