Rezumat Teza de Doctorat Iulian Veghes
-
Upload
svetlana-poiata -
Category
Documents
-
view
24 -
download
4
Transcript of Rezumat Teza de Doctorat Iulian Veghes
Universitatea Bucureşti
Şcoala doctorală de ştiinţe ale comunicării
TEZĂ DE DOCTORAT
-rezumat-
Relaţiile publice în societatea interconectată.
Analiză la nivelul ţărilor membre UE
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: Prof. Univ. Dr. Monica Spiridon
Doctorand Iulian Vegheş
2014
Rezumat
Relațiile publice reprezintă o industrie comunicațională care își are atât rădăcinile, cât și motivul
existenței în aplicabilitatea practică. Arealul relațiilor publice, fiind un domeniu de sine stătător,
și-a dezvoltat în timp, prin intermediul cercetătorilor și a mediului academic, un fundament
teoretic util care a facilitat şi sprijinit procesul de acumulare/învățare a viitorilor specialiști din
domeniu. Astfel s-a urmărit teoretizarea domeniului, a activitaților specifice, a proceselor -
tocmai pentru a veni în întâmpinarea necesităților industriei care, în creștere fiind, avea nevoie
atât de formarea, cât şi de perfecţionarea de specialişti.
În ultimii ani majoritatea proceselor comunicaționale de masă au fost influențate, într-o măsură
mai mică sau mai mare, de apariția Internetului. Acest conglomerat de mai multe media, care este
utilizat de aproximativ o treime din populația globului, nu avea cum să lase indiferente
industriile de comunicare.
Relațiile publice nu fac exceptie și, uneori entuziast, alteori șovăitor, au apelat și la aceste medii
pentru a transmite mesajul către publicurile de interes. Utilizarea acestei media a condus la noi
provocari şi întrebări în cercetarea activiăţii de PR. A modificat această media activitatea de
relații publice? Au rămas acestea la fel? Obiectivele rămân aceleași? Modul în care ele sunt
urmărite s-a modificat? Dacă da, în ce fel și cu cât? Cadrul de lucru a suferit și el schimbări? Au
apărut noi procese în cadrul activității? Cu alte cuvinte: “au apărut schimbări substanțiale în
activitatea de relații publice odată cu apariția Internetului? Dacă da, care sunt acestea?” Lipsa
răspunsurilor la aceste numeroase întrebări, obligă, prin nevoia impusă de cerinţele pieţei într-o
continuă dezvoltare şi nevoia aferentă de personal calificat, mediul academic şi cercetătorii
relaţiilor publice să identifice răspunsurile necesare şi să le sistematizeze într-un cadru teoretic
coerent. Acestă sistematizare este necesară atât celor care vor să se pregătească pentru a lucra în
această industrie, cât și celor care își doresc o formare continuă pentru a putea ține pasul cu
schimbările sau cu evoluțiile domeniului în care activează.
Pentru a conchide, este datoria mediului academic și a cercetătorilor să identifice eventualele
schimbări survenite și, printr-o teoretizare adecvată, să sprijine în continuare formarea la un nivel
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 1
corespunzător a viitorilor specialiști ai relațiilor publice.
În acest context, o cercetare care să analizeze eventualele modificări apărute în activitatea
domeniului este nu doar de dorit, ci reprezintă o necesitate stringentă pentru a evita riscul căderii
în anacronism a cadrului teoretic existent.
Prezentarea tezei
Tema centrală a acestei lucrări o reprezintă cercetarea modului în care organizaţiile comunică cu
publicuri ţintă în noua societate interconectată. Cercetarea se bazeaza pe observarea şi analizarea
acestui fenomen în ţările membre ale Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, este analizat modul în
care relaţiile publice s-au adaptat la comunicarea online în ţările menţionate.
În urma cercetării am ajuns la identificarea existenţei unei tipologii comunicaţionale, pe care am
intitulat-o modelul ‘One of Many’. În încercarea de a explica acest model comunicaţional din
perspectiva relaţiilor publice am întâlnit dificultăţi din cauza lipsei unui cadru conceptual coerent
şi precis, cadru care să permită descrierea exactă a fenomenelor social-comunicaţionale
existente.
Acest aspect a condus la îndreptarea atenţiei spre teorii ale comunicării de masă online (cum ar fi
cele ale lui Manovich, Lister, Scolari sau cea a lui Morris şi Ogan) şi teorii social-
comunicaţionale (Actor Network Theory, Social Construct of Technology, Teoria Sistemelor
Sociale a lui Luhmann).
În aceste teorii am găsit concepte care puteau descrie doar părţi din fenomenele social-
comunicaţionale ale organizaţiilor în online. Am folosit aceste concepte (cum ar fi puterea,
interactivitatea, comunicarea many-to-many, societatea informaţională) şi am constatat că, deși
puteau surprinde părţi din fenomenele existente, acestea nu puteau explica înlănţuiri de acţiuni,
care să descrie corespunzător fenomenele comunicaţionale existente.
Pentru a rezolva această problemă, am adaptat o serie de concepte existente la specificul
Internetului (exemplu: sistem social – sistem social online, putere - puterea sistemelor sociale
online, actor social – tipologie actori sociali, capital social – capital social online). Această
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 2
adaptare a unor concepte pentru a putea surprinde mai bine realitatea a sprijinit demersul, dar în
continuare exista o lipsă semnificativă de operatori care să-mi permită descrierea adecvată a
fenomenelor şi proceselor existente.
Din acest punct am început să analizez ce operatori ar mai fi necesari pentru o descriere cât mai
fidelă şi a urmat construcţia conceptelor pe care le-am considerat necesare în acest demers
(exemple: scena, actor caterva, funcţia entropică a sistemelor, relaţionarea din cadrul sistemelor
sociale online etc).
În această lucrare am simţit nevoia să parcurg în sens invers acest demers construit în anii
precedenţi, pentru a face accesibilă şi coerentă informaţia prezentată, urmărind în acelaşi timp să
acopăr lipsa teoretică acută actuală din spaţiul românesc în acest segment al ştiinţelor
comunicării.
Pentru a facilita urmărirea firului logic, l-am sistematizat în următoarea schemă:
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 3
Detalierea structurii
Pentru o parcurge mai facila a structurii, vom prezenta in continuare capitolele si subcapitolele
tezei, urmand ca ulterior sa parcurgem o descriere sumară a acestora.
Introducere
Capitolul 1. Societatea informațională, comunicarea de masă și relațiile publice în epoca
Internetului – privire critică și interferențe
1.1 Dinamica relației societate informațională - bunuri culturale
1.2 Comunicarea de masă în contextul societății interconectate. Considerații teoretice.
1.3 Cercetarea în relațiile publice între dinamica ridicată a practicii în era Internetului și inerția
cristalizărilor teoretice
Capitolul 2. Repoziționarea comunicării în sistemele sociale online. Delimitări și dezvoltări
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 4
conceptuale - selectarea, elaborarea și operaționalizarea conceptelor de lucru
2.1 Implicații ale hardware-ului asupra comunicării online
2.2 Sisteme software și dezvoltarea de ansambluri comunicaționale pe Internet
2.3 Sisteme sociale online
Capitolul 3. Analiza relațiilor publice online - necesitate, căi și obiective
3.1 Necesitatea cercetării comunicării online în activitatea de relații publice
3.2 Ipotezele cercetării
3.3 Obiective
Capitolul 4. Cercetarea evoluției relațiilor publice în ţările UE în societatea interconectată
4.1 Opțiunile metodologice și realizarea cercetării ‘Online PR in EU’
4.2 Corpusul și rezultatele cercetării ‘Online PR in EU’
Concluzii
Teme de bază din această lucrare, cum ar fi societatea interconectată, circulaţia informaţiei în
această societate, dar şi comunicarea de masă online, sunt reflectate foarte slab sau uneori chiar
inexistente în planul teoretic românesc şi, în consecinţă, am urmărit acoperirea lor pentru a putea
avea o bază teoretică pe care să poată fi analizat corespunzator fenomenul comunicării
organizaţionale online.
Aspectele menţionate le regăsim în capitolul 1 - Societatea informaţională, comunicarea de
masă şi relaţiile publice în epoca Internetului – privire critică şi interferente. În această
secţiune sunt analizate aspecte ce ţin de societatea informaţională, de modificările apărute în
procesul economic de producţie, distribuţie şi consum al produselor culturale şi informaţionale.
Capitolul urmăreşte apoi evoluţia comunicării de masă în contextul societăţii interconectate şi a
unor construcţii teoretice dezvoltate pe această direcţie. Partea a treia a acestui capitol este
reprezentată de o aprofundare a situaţiei cercetării domeniului relaţiilor publice şi, beneficiind de
baza teoretică din primele două subcapitole a situaţiei cercetării, dar şi specificităţilor relaţiilor
publice online.
Cadrul teoretic existent este resimţit de autor ca fiind insuficient de specific pentru a putea
descrie cu acurateţe procesele comunicaţionale actuale şi, în consecinţă, se propune un sistem
care ar putea răspunde acestor cerinţe în capitolul 2: Repoziţionarea comunicării în sistemele
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 5
sociale online. Delimitări conceputale – selectarea, elaborarea şi operaţionalizarea
conceptelor de lucru, această sistematizare urmărind trei planuri distincte: hardware, software şi
social.
În capitolul 3 – Analiza relaţiilor publice online – necesitate, căi şi obiective, este prezentată
motivaţia aprofundării domeniului, dar şi ipotezele şi obiectivele propuse, respectiv urmărite, în
cercetarea care a stat la baza acestei lucrări.
Necesitatea diminuării sincopelor existente în cunoaşterea modului în care organizaţiile
comunică cu publicurile ţintă prin intermediul Internetului, a condus la realizarea cercetării
menţionate: ‘Online PR in EU’. Prin această cercetare empirică s-a urmărit analizarea
modului/modalităţilor în care diferite organizaţii din ţările Uniunii Europene folosesc
comunicarea online în activitatea de relaţii publice. Cercetarea a fost realizată pe 27 din cele 28
de ţări componente ale Uniunii Europene (la momentul cercetării, Croaţia încă nu era membră a
Uniunii). Implementarea aesteia şi rezultatele obţinute sunt detaliate în capitolul 4 – Cercetarea
evoluţiei relaţiilor publice în ţările UE în societatea interconectată. Prin intermediul
sistemului propus în capitolul 2, la finalul capitolului dedicat cercetării este detaliată
identificarea, dar şi explicat şi asamblat teoretic un model comunicaţional foarte utilizat în
practica relaţiile publice online: Modelul One of Many.
Cadrul teoretic
Baza teoretica pe care este construita aceasta teza porneste de la teoria sistemelor sociale a lui
Luhmann, discursul acestuia remarcându-se prin coerenţă şi rigurozitate, adaptându-l însă la
constrânsul specific al “lumii virtuale” şi preluând din conceptele existente în STS (Science and
Technology Studies), SCOT (Social Construct of Technology), dar şi parţial din conceptele
folosite în ANT (Actor-Network Theory).
Comunicarea online şi interacţiunea actorilor implicaţi în acest tip de comunicare au specificităţi
care derivă din capabilităţile, dar şi limitările acestei media. Pentru a putea înțelege corect și
acoperitor modul în care se desfășoară aceste procese comunicaționale avem nevoie să înțelegem
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 6
cadrul funcțional și modul în care acesta operează la diverse niveluri, cum ar fi nivelul fizic
(hardware), nivelul aplicație (software) sau nivelul social (interacțiunile sociale online).
Orice proces comunicațional este influențat de aceste planuri care se întrepătrund. De exemplu,
doi actori sociali nu pot comunica online dacă rețelele la care sunt aceștia conectați nu sunt
interconectate. În același timp, chiar dacă rețelele sunt interconectate, fără aplicații care să
sprijine comunicarea aceasta iar nu poate avea loc. Sunt componente care sunt specifice
comunicării online și, așa cum în televiziune analizăm modul în care redarea imaginii în mișcare
ne permite să transmitem un mesaj, la fel și în comunicarea online trebuie avute în vedere
limitările și specificitățile acestei media. Analizarea comunicării online printr-o intersecție între
planul comunicațional (social) și planurile hardware și software este susținută de mai mulți
cercetători printre care amintim pe Manovich (2001, 63-65) şi pe Scolari (2009, 959-960).
Straturile hardware și software permit sau nu comunicarea între punctele terminale ale rețelelor
(respectiv intre actori sociali – in acceptiunea stratului social). Lucrul acesta presupune că stratul
software poate subscrie și limita capacitatea hardware-ului de a schimba date cu fiecare punct
terminal al rețelei.
Ambele straturi menționate (hardware s software) definesc limitele sau îngrădirile în cadrul
cărora actorii sociali pot acționa. Un exemplu de îngrădire hardware este imposibilitatea de a
trimite un mesaj unui utilizator care nu este conectat la o rețea care ar putea intra în legătură cu
rețeaua la care este conectat expeditorul. În ceea ce privește modul de funcționare al software-
ului, nu poți expedia un email dacă nu ai acces la o aplicație de email. Sau nu poți coresponda
prin intermediul unui sistem de chat pe un website cu ceilalți utilizatori ai site-ului dacă aplicația
de web nu are implementată o funcție de chat.
Din perspectiva stratului social, in lucrare sunt adaptate si adaugate o serie de concepte menite sa
sprijine descrierea cat mai fidela a proceselor social-comunicationale online. Le vom prezenta in
continuare pe scurt.
Actorii reprezintă entitatea care are o reprezentare online în jurul căreia este clădită o rețea și
care poate demara un eveniment (direct sau prin intermediul rețelei sale). Actorii sunt divizați în
patru categorii: persona (actorul individ), caterva (actorul organizatie), cognitivă (actorul idee) și
referință (actorul obiect- referință). Pentru că trebuie să descriem locul unde actorii
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 7
comunică/interacționează, am denumit acest loc virtual - scenă. Este locul de acțiune unde
actorii (persona, caterva, șamd) fac schimb de informații. Fiecare rețea are o scenă proprie. Este,
de fapt, locul comun unde comunicarea are loc și care permite informației să circule între actori.
Alte concepte adaptate sau create si folosite in aceasta dezvoltare sunt: sistemele sociale online,
capitalul social online, puterea, jucabilitatea, evenimentul, etc.
Concluzii
A. Cercetări în domeniul relațiilor publice în spațiul european
Cercetarea ‘Online PR in EU’ se alătură unui număr foarte restrâns de cercetări pe domeniul
relațiilor publice din spațiul european, alături de cercetarea ‘European Communication Monitor’
condusă de Andreas Zerfass și alături de studiul ‘Delphi’ realizat de o echipă coordonată de
Betteke van Ruler și Dejan Vercic.
‘European Communication Monitor’ este un studiu orientat către observarea evoluției activității
de relații publice la nivel european, ‘Delphi’ reprezintă o cercetare bazată pe metoda omonimă
care a urmărit identificarea specificităților activității de relații publice în țările europene.
Spre deosebire de cercetările menționate, ‘Online PR in EU’ a urmărit identificarea modificărilor
apărute în demersul de relații publice - din perspectiva utilizării comunicării online - în
organizațiile din spațiul european, mai exact în 27 din cele 28 de țări ale Uniunii Europene (în
studiu nu se regăsește Croația care în anul 2012, când a fost realizat studiul, nu era încă o țară
membră a Uniunii). Cercetarea s-a bazat pe analizarea răspunsurilor a peste 1400 de specialiști
de relații publice din spațiul european.
B. Necesitatea cercetării evoluției relațiilor publice în contextul societății interconectate în România
La nivelul anului 2013 piața de relații publice din România era estimată la aproximativ 25-30 de
milioane de euro (Stan Rousseau, BDR Associates, 2013), în timp ce piața globală era estimată la
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 8
aproximativ 11 miliarde USD (Holmes, 2013, 5). Aceste estimări se referă la piața agențiilor de
relații publice și nu includ și specialiștii angajați în cadrul companiilor, astfel încât piața totală a
acestei industrii este semnificativ mai mare decât aceste date prezentate. Informațiile despre
industria de PR ne prezintă o piață semnificativă atât la nivel national, cât și internațional, piață
care are nevoie de specialiști pregătiți pentru una din principalele încercări prin care trece
comunicarea organizațională, respectiv impactul comunicării online și a noilor tehnologii, după
cum reiese din același studiu al activității de relații publice la nivel mondial, studiu condus de
Paul Holmes (Holmes, 2013, 27-38).
Cum formarea din cadrul universităților românești trebuie să urmărească formarea de specialiști
nu doar pentru piața românească, ci pentru întreaga piață comună europeană, piață de pe care
specialiștii români pot activa în totalitate de la începutul anului 2014 și, de ce nu, chiar pentru
piața mondială, considerăm că este imperios necesară analizarea evoluției relațiilor publice și
pregătirea, în consecință, a viitorilor specialiști pentru a putea fi într-adevar competitivi atât la
nivel national, cât și internațional. Prin competitivi înțelegem ca aceștia să cunoască modul de
operare folosit în prezent în piața comunicării organizaționale și să fie familiarizați cu strategiile
și instrumentele utilizate. Din considerentul menționat, cercetarea Online PR in EU reprezintă un
prim pas pentru școala românească, pas care ar trebui urmat de ancorări constante în evoluția
pieței și transformarea informațiilor culese în cunoștințe transmisibile viitorilor specialiști,
precum și integrarea acestora în programele de învățământ ale facultăților de profil.
Necesitatea unei asemenea cercetări o putem desprinde și din importantul sprijin și interesul
acordat de numeroase asociații profesionale de relații publice din țările europene, sprijin
manifestat prin recomandarea adresată membrilor asociațiilor să participe activ prin completarea
chestionarului, iar interesul exprimat pentru rezultatele cercetării fiind la fel de elocvent.
C. Scurt rezumat al cercetării si al rezultatelor obtinute
Analizarea stadiului actual al relațiilor publice, respectiv al utilizării acestora în cotidianul social
reprezintă, așa cum am menționat și anterior, un mod util de a sprijini cercetarea evoluției
domeniului comunicării organizaționale. Cercetarea empirică ne poate oferi o imagine a
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 9
concretului, imagine care poate fi folosită la actualizarea și dezvoltarea coerentă a ansamblului
teoretic.
În consecință, pentru verificarea ipotezelor cercetării, ipoteze expuse anterior, am decis să ne
adresăm practicienilor de relații publice prin intermediul unui chestionar care să urmăreasca
modul în care activitatea de PR a evoluat în contextul societății interconectate. Pentru a avea o
privire cât mai amplă asupra domeniului, am decis aplicarea acestui chestionar asupra
specialiștilor care activau în cele 27 de țări care, la momentul desfășurării cercetării (iulie-
septembrie 2012) erau membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru,
Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Cehia, România, Slovacia, Slovenia,
Spania, Suedia, Olanda și Ungaria.
Pentru a limita costurile necesare acoperirii unui spațiu atât de întins, dar și pentru a putea face
cât mai facil pentru subiecți răspunsul la întrebări, am considerat oportună realizarea unui
chestionar online.
Această abordare oferă avantaje importante în comparaţie cu chestionarul scris sau oral: viteza,
costurile reduse, flexibilitatea privind locul şi timpul acordat completării, diminuarea riscului de
influenţare a intervievatului, riscul erorilor care pot apărea la introducerea datelor este limitat
sensibil, permite o colectare facilă și eficientă a informaţiilor (răspunsuri salvate automat într-o
bază de date, uşor de analizat şi interpretat ulterior), stabilirea exactă a perioadei de timp în care
chestionarul poate fi completat, designul atractiv.
Cum obiectivul propus al cercetării era stabilirea modului în care relațiile publice s-au adaptat la
societatea interconectată prin verificarea stadiului acestora în rândul specialiștilor care activează
în țările membre ale UE, cercetarea a fost intitulată ‘Online PR in EU’ și pentru realizarea ei a
fost lansat un site omonim: www.onlinePRinEU.org.
În cadrul site-ului menționat a fost realizat chestionarul (vezi Anexa 1) care a urmărit verificarea
ipotezelor enuntate anterior, folosind soluția tehnică pusă la dispoziție de către
SurveyMonkey.com.
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 10
Cercetarea realizată prin intermediul site-ului onlinePRinEU.org a beneficiat de sprijinul a
numeroase organizații profesionale din țările în care a fost derulată, menționând cu mulțumirile
de rigoare pentru implicare: Belgian Public Relations Consultants Association (BPRCA),
Federation SYNTEC - Franța, Estonian Public Relations Association (EPRA), Public Relations
Verband Austria (PRVA), Komora – Cehia, Asociación de Directivos de Comunicación
(Dircom) – Spania, Deutschen Public Relations Gesellschaft (DPRG) – Germania, Vereniging
voor Public Relations Adviesbureaus (VPRA) – Olanda, precum și Asociaţia Română a
Profesioniştilor în Relaţii Publice (ARRP). Acestea au recomandat membrilor participarea și
completarea chestionarului online destinat cercetării.
Pe lângă asociațiile profesionale menționate atât European Public Relations and Research
Association (EUPRERA), cât și Global Alliance for Public Relations and Communication
Management și-au manifestat interesul față de această cercetare certificând prin aceasta
necesitatea și utilitatea pentru domeniul relațiilor publice a unui studiu pe aceasta temă.
În urma sprijinului acordat de asociațiile profesionale, în urma promovării studiului în publicații
de specialitate, în grupuri de discuții specializate pe comunicare organizațională de pe facebook,
linkedin sau xing, s-a reușit obținerea unui număr de 1411 răspunsuri.
Nr. crt. Țara Populație
Chestionare completate
Persoane / chestionar
1 Germania 82,369,548 57
1,445,080 2 Franța 64,057,790 64
1,000,903
3 Marea Britanie 60,943,912 58
1,050,757 4 Italia 58,145,321 58
1,002,506
5 Spania 40,491,051 63
642,715 6 Polonia 38,500,696 56
687,512
7 România 22,246,862 144
154,492 8 Olanda 16,645,313 61
272,874
9 Grecia 10,722,816 61
175,784 10 Portugalia 10,676,910 58
184,085
11 Belgia 10,584,534 53
199,708 12 Cehia 10,220,911 57
179,314
13 Ungaria 9,930,915 64
155,171
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 11
14 Suedia 9,045,389 55
164,462 15 Austria 8,205,533 52
157,799
16 Bulgaria 7,262,675 96
75,653 17 Danemarca 5,484,723 52
105,475
18 Slovacia 5,455,407 34
160,453 19 Finlanda 5,244,749 38
138,020
20 Iralanda 4,156,119 45
92,358 21 Lituania 3,565,205 39
91,416
22 Letonia 2,245,423 32
70,169 23 Slovenia 2,007,711 42
47,803
24 Estonia 1,307,605 31
42,181 25 Cipru 792,604 13
60,970
26 Luxemburg 486,006 13
37,385 27 Malta 403,532 15
26,902
TOTAL 491,199,260 1411
348,121
Completarea chestionarului pe tari
Dorim să menționăm că volumul datelor colectate în urma cercetării “Online PR in EU” –
aproape 45.000 de înregistrări, permite numeroase alte interpretări și analize, nu doar cele
prezentate în cadrul acestei teze și, în consecință, cercetarea acestora va fi continuată și ulterior.
Un aspect important care se desprinde din această cercetare îl reprezintă procentul, poate
neașteptat de mare, al utilizării comunicării online în activitatea de relații publice in tările UE.
Conform cercetării realizate, 59% din activitatea specifică se desfășoară prin intermediul
Internetului și a instrumentelor comunicaționale online.
Regiune Procentul utilizării comunicării online în activitatea de PR
Austria 57.10 % Belgium 50.40 % Bulgaria 61.05 % Cyprus 68.54 % Czech Republic 54.97 % Denmark 58.30 %
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 12
Estonia 51.61 % Finland 53.95 % France 63.59 % Germany 55.65 % Greece 56.50 % Hungary 61.28 % Ireland 57.01 % Italy 61.97 % Latvia 56.67 % Lithuania 56.12 % Luxembourg 59.08 % Malta 64.47 % Netherlands 52.66 % Poland 59.74 % Portugal 61.28 % Romania 62.56 % Slovakia 57.35 % Slovenia 55.71 % Spain 63.01 % Sweden 59.44 % United Kingdom 57.46 % UE 58.61 %
Conform matricii comunicaționale propuse în această lucrare (matrice propusa pentru a putea
crea premisele dezvoltarii unui cadru comparativ si evolutiv), se observă o relativă constanță a
indicatorilor analizați de-a lungul Uniunii Europene. Mai jos prezentăm această matrice cu
valorile medii obținute pentru țările din întregul spațiu analizat al Uniunii Europene.
A. model comunicațional
{bidirecțional-informal, 32.3}{bidirecțional-formal, 32}{unidirecțional, 35.7}
B. tip comunicare
{directă, 88.03}{indirectă, 11.97}
C. caracteristici relevante
{comunicare directă, 24.18}{viteza comunicării, 25.52}
{interactivitate, 14.71}{multimedialitate, 7.66}
D. factori economici
{workload, 59}{buget, 32}
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 13
Precum se vede și din prezentata matrice, principala caracteristică a comunicării online care a
condus la adaptarea acestui tip de comunicare în activitatea de relații publice este reprezentat de
viteza comunicării (25,52%), procent relativ apropiat de cel obținut de comunicarea directă
posibilă prin intermediul Internetului (24,18%) (pentru mai multe detalii despre aceste
caracteristici care au influențat integrarea comunicării online, va prezentam mai jos rezultatele
centralizate unde puteți compara evoluția indicatorilor cuprinși în matrice la nivelul fiecărei țări
studiate).
Matricea comunicării online în activitatea de PR în UE și în țările membre
Multimedia
Austria 40.37% 27.48% 32.15% 90.02% 9.98% 23.66% 32.06% 9.92% 9.92% 57% 27%Belgium 41.49% 30.43% 28.07% 91.71% 8.29% 21.09% 28.91% 14.06% 9.38% 50% 28%Bulgaria 35.27% 32.50% 32.23% 86.45% 13.55% 25.35% 27.19% 11.06% 5.99% 61% 33%Cyprus 36.99% 33.53% 29.48% 88.20% 11.80% 16.67% 29.17% 20.83% 8.33% 69% 28%Czech Republ 37.10% 30.48% 32.42% 88.09% 11.91% 27.86% 25.71% 12.86% 11.43% 55% 29%Denmark 41.70% 29.50% 28.79% 92.14% 7.86% 31.15% 20.49% 15.57% 4.92% 58% 34%Estonia 35.16% 31.91% 32.93% 88.63% 11.37% 22.39% 31.34% 17.91% 2.99% 52% 26%Finland 39.30% 30.00% 30.70% 89.71% 10.29% 23.81% 25.00% 17.86% 4.76% 54% 37%France 34.40% 34.01% 31.58% 86.10% 13.90% 27.74% 24.52% 12.26% 9.68% 64% 34%Germany 40.09% 30.17% 29.74% 88.38% 11.62% 25.31% 30.25% 8.64% 12.35% 56% 36%Greece 36.66% 33.02% 30.32% 88.10% 11.90% 22.30% 21.62% 14.19% 8.11% 56% 31%Hungary 34.86% 32.44% 32.70% 88.10% 11.90% 21.05% 23.39% 21.05% 4.68% 61% 31%Ireland 33.02% 32.39% 34.59% 84.26% 15.74% 20.56% 30.84% 9.35% 7.48% 57% 35%Italy 32.63% 32.85% 34.53% 87.44% 12.56% 24.62% 22.31% 15.38% 7.69% 62% 30%Latvia 31.76% 33.03% 35.21% 86.44% 13.56% 21.05% 27.63% 23.68% 9.21% 57% 27%Lithuania 35.33% 33.19% 31.48% 87.52% 12.48% 25.26% 28.42% 17.89% 4.21% 56% 34%Luxembourg 37.37% 27.89% 34.74% 91.90% 8.10% 18.75% 21.88% 18.75% 9.38% 59% 32%Malta 38.40% 33.46% 28.14% 90.12% 9.88% 28.57% 22.86% 8.57% 2.86% 64% 36%Netherlands 39.08% 30.93% 29.99% 91.60% 8.40% 27.21% 25.74% 19.85% 7.35% 53% 31%Poland 34.49% 32.97% 32.54% 87.50% 12.50% 25.52% 26.21% 12.41% 8.97% 60% 35%Portugal 34.77% 34.87% 30.36% 88.21% 11.79% 26.24% 21.28% 15.60% 4.26% 61% 35%Romania 33.95% 32.01% 34.04% 86.97% 13.03% 20.85% 24.47% 12.99% 9.67% 62% 27%Slovakia 31.06% 33.33% 35.61% 88.37% 11.63% 22.89% 26.51% 18.07% 3.61% 57% 28%Slovenia 34.77% 33.96% 31.27% 90.15% 9.85% 19.61% 28.43% 15.69% 6.86% 56% 33%Spain 33.43% 33.62% 32.96% 86.22% 13.78% 28.67% 19.33% 15.33% 10.00% 63% 37%Sweden 35.35% 27.84% 36.82% 87.46% 12.54% 25.42% 27.12% 16.10% 5.08% 59% 29%UK 31.86% 32.70% 35.44% 87.71% 12.29% 22.06% 22.79% 17.65% 7.35% 57% 36%UE 35.72% 32.01% 32.27% 88.02% 11.98% 24.18% 25.52% 14.71% 7.66% 59% 32%
IndirectComunicare
directaViteza
comunicariiInteractiv
Work load
Buget
A B C D
DirectRegiuneone to many
many to many
one of many
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 14
Orientarea către comunicarea online a actorilor caterva (actorii organizație) a survenit, după
opinia specialiștilor de relații publice (așa cum reiese din cercetare), ca urmare a creșterii
așteptărilor comunicaționale a publicurilor țintă (vezi Anexa 12), creștere explicabilă prin
modificările specifice apărute în societatea interconectată.
O schimbare semnificativă în paradigma relațiilor publice este dată de apariția comunicării de
masă facile, fără investiții semnificative, aspect care a permis organizațiilor să comunice direct
cu publicurile lor, schimbând astfel fluxul în doi pași până la public (organizație, instituție
media, public) într-un flux direct și bidirecțional, apărând astfel premisele unui dialog real cu
publicuri sau indivizi componenți ai publicurilor. Această modificare importantă în demersul de
relații publice a fost rapid adoptată și putem constata că peste 88% din comunicarea online a
organizațiilor din țările europene este îndreptată către o comunicare directă.
Structura comunicării online în comunicarea organizațională din țările membre ale UE a
reprezentat un alt punct care a fost analizat prin prezentul demers. Ce mijloace comunicaționale
(din numeroasele existente pe Internet) sunt folosite și care este ponderea acestora în mix-ul
comunicațional online se poate observa detaliat în Anexele 5,6, 7 și 8. Prezentăm mai jos, succint
această structură a comunicării de relații publice online, în societatea interconectată, la nivelul
Uniunii Europene (mai puțin Croația).
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 15
Modalitatea de comunicare a organizațiilor din punct de vedere al fluxului mesajelor, dar și al
tipului de discurs în online, a fost un alt aspect urmărit în studiul Online PR in EU. Au fost
analizate trei tipuri comunicaționale: unidirecțional, bidirecțional formal și bidirecțional
informal. Tipologia bidirecțional-informală a fost denumită ca fiind modelul comunicațional
‘one of many’ și a fost tratată distinct în această cercetare, pentru că reprezintă un model relativ
nou în comunicarea organizațională, nou în principal din perspectiva procentului alocat acestui
model de comunicare – 32,27% (pentru detalii despre utilizarea modelelor comunicaționale
amintite, vezi Anexele 10 si 11 ale tezei).
Modelul ‘One of many’. Această tipologie comunicațională a fost introdusă la un nivel
semnificativ în relațiile publice în urma apariției și dezvoltării Internetului. Organizația a coborât
de pe piedestalul unde se autoinstalase, a părăsit rolul de orator în piață și a coborât în mulțime.
A ieșit din discursul formal care devenise anacronic și care nu-și mai avea locul în piața publică.
Comunicatele de presă care erau pâinea și sarea comunicării organizaționale trebuiau să fie
email, 15.82%
website, 14.47%
newsletter, 4.07%
social media, 12.89%
forum, 4.30%
mailing lists, 6.94%
corporate blogs/micro-blogs,
4.91%
bloguri ale terte parti/micro-bloguri,
3.51%
online mass media, 8.46%
intranet, 8.57%
extranet, 5.00%
chat, 5.65%a/v conf & tel IP ,
5.40%
Utilizarea diverselor instrumente comunicaționale online în relațiile publice în UE
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 16
construite pe structura și modul de alcătuire al știrilor care trebuiau să fie echilibrate, neutre, etc.
Avea șanse să fie preluat de vreo agenție de presă sau de un ziar un comunicat de presă care
începea cu... ‘Ce mai faci, prietene?’. Răspunsul este evident: nu. Din această cauză, chiar dacă
poate specialiștii de relații publice și-ar fi dorit o abordare mai informală a comunicării, nu-și
puteau permite din cauza limitărilor impuse de cei care mijloceau comunicarea. Între timp,
organizația poate comunica direct și se poate plasa în mijlocul publicurilor sale. Astfel a devenit
un simplu actor într-o mare de actori sociali. Doar unul din mulți. A trebuit să-și adapteze
comportamentul și discursul pentru a putea rămâne acolo. Altfel risca să fi fost marginalizat.
Această adaptare și reașezare a organizație ca un simplu actor într-o mulțime de actori egali a
permis apariția unui nou model în comunicarea de relații publice. Modelul intitulat ‘one of
many’.
În societatea online (Castells, 2009), văzută ca o rețea globală construită din subrețele de diferite
dimensiuni, putem identifica un număr important de sisteme sociale (de exemplu, Facebook). În
sistemele sociale online, actorii (indivizi, organizații) au capacități de comunicare egale pe scena
în care acestia activează. Atât actorii individuali, cât și organizațiile, reprezintă doar o simplă
pagină web (una din nenumăratele pagini valide din cadrul sistemelor sociale online) și folosesc
aceleași reguli programate și siteme de comunicare cu scopul de a interacționa cu ceilalți actori
din sistemele sociale online.
Actanții sunt reprezentați de paginile lor, de mesajele lor și de conexiuni (online). Având aceeași
modalitate de exprimare și de interacțiune (le putem vedea ca fiind egale) putem vedea această
schimbare de comunicare organizatională ca pe o reașezare majoră a discursului și relaționării cu
publicurile în relațiile publice.
Comunicarea nu se mai realizează doar într-o singură direcție – este interactivă. Comunicarea se
bazează pe răspândirea orizontală a informațiilor. Mesajul este adaptat la nivel de discurs
informal - cu toții se află într-o rețea de prieteni. Este normal, în consecință, ca discursul să fie
adaptat și adecvat existentului. Organizațiile au făcut același lucru. Discursul organizațional
evoluează cu rapiditate de la cel tradițional oficial, instituțional (formal) la cel comun, care
utilizează o abordare amicală (informală).
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 17
În societatea online discursul tradițional (informal) este atipic și cu șanse reale de a fi văzut de
alți actori ca fiind un mod necorespunzător și neadaptat de interacțiune. Aceștia ar putea, în
sfârșit, să se folosească de puterea pe care o au în cadrul unui discurs (Castells, 2009): să excludă
(respingă) actorul neadaptat din rețeaua lor. În consecință, organizațiile au fost forțate să-și
adapteze abilitățile de comunicare în conformitate cu noua societate în schimbare și cu regulile
acesteia. Dacă vorbim din punctul de vedere al sistemelor sociale online despre unul din multele
modele de comunicare observăm că actorii – persona și actorii – organizație (caterva) acționează
în același sistem social online și se supun acelorași reguli programate și sociale.
Evitând sau încălcând regulile sociale existente (stabilite în conformitate cu sistemul social
online menționat), relațiile existente între actori caterva și actori persona se pot deteriora și pot
conduce astfel la relații disfuncționale între actorii menționați. Acest lucru înseamnă că aceia
care încalcă regulile sociale existente se expun riscului de a fi eliminați din sistemul social online
de actorii dominanți numeric, respectiv cei care s-au adaptat la existent și respectă regulile
sociale scrise sau nescrise ale societății în discuție. Cercetarea Online PR in EU a urmărit să
creeze o legătură cât mai strânsă cu industria și activitatea de relații publice, cu o orientare
evidentă către componenta online, încercând astfel să contribuie la preluarea de tehnici și
activități și să le transpună într-un cadru coerent, transmisibil celor interesați. Acest studiu
reprezintă un prim demers și considerăm că este necesară o analiză și mai detaliată și în același
timp continuă. Din acest motiv, considerăm că ar fi indicată colectarea regulată de informații pe
această direcție, activitate care va permite atât o mai bună conectare a mediului teoretic și de
cercetare la universul practic, cât și crearea unei hărți evolutive a relațiilor publice, importantă
din perspectiva istoriei și prognozei în acest domeniu.
Dezvoltarea cadrului teoretic
În cadrul acestei lucrări, detalierea cadrului socio-comunicațional al societății interconectate, a
întâmpinat dificultăți ca urmare a existenței unui cadru teoretic deficitar și în multe cazuri
neacoperitor. Un exemplu elocvent este eliminarea unei organizații din cercul comunicațional al
unui individ printr-un simplu ‘unlike’, ‘unfriend’ sau ‘unfollow’. Atât mecanismele socio-
comunicaționale existente, cât și componentele acestor mecanisme explicau dificil, dacă puteau
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 18
explica, ce se întâmplă în asemenea situații, situații de altfel mai mult decât banale ale societății
actuale.
În efortul de a putea detalia riguros cadrul socio-comunicațional existent, dupa cum am mai
menționat, au fost preluate și adaptate concepte existente precum și propuse altele noi, concepte
care au avut rolul de a crea un cadru explicativ modular și flexibil, dar, în același timp, și
suficient de riguros pentru a putea recrea și, în consecință, reprezenta situații comunicaționale ale
societății actuale.
Utilitatea și modul de integrare a acestui cadru conceptual pot fi analizate în detalierea modelului
One of many. Este propus practic un ansamblu de concepte care urmărește să poată reasambla,
prin aducerea într-un cadru comun și coerent a componentelor necesare, fenomenele
comunicațion-interacționale din societatea interconectată, societate în care întâlnim de la sisteme
sociale online până la proiectări virtuale de scene în care joacă (comunică, interacționează,
distribuie) actori sociali fie ei persona, caterva, cognitivi sau referință.
Necesitatea actualizarii programelor de învațamant ale facultăților de comunicare și relații publice din România
Cu toate că o caracteristică relevantă a comunicării în societatea actuală o reprezintă
comunicarea online, observăm o reticență semnificativă în ancorarea facultăților de profil din
România în acest segment. Pentru a analiza acest aspect am studiat oferta programelor
universitare puse la dispoziție de trei din cele mai importante facultăți de profil din București:
Facultatea de Jurnalistică și Științe ale Comunicării (FJSC) din cadrul Universității București,
Departamentul de Comunicare și Relații Publice (CRP) din cadrul Facultății de Litere a
Universității București, precum și Facultatea de Comunicare și Relații Publice (FCRP) a Școlii
Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Astfel, în cadrul FJSC există câte o materie de comunicare online pentru fiecare din cele trei
specializări, respectiv Relații Publice online, Publicitate online și Jurnalism online. Nu urmărim
să intrăm într-o dezbatere a calității acestor cursuri, ci vom analiza strict cantitativ aceste
informații. Departamentul CRP are un singur curs de Publicitate online, iar FCRP nu are în cei
trei ani de studiu nici o materie dedicată acestui segment.
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 19
În contextul în care în țările Uniunii Europene media comunicării online în activitatea de relații
publice este de aproape 60 de procente, existența (în cel mai fericit caz) a unui singur curs de
specialitate în facultățile de profil analizate din România relevă o distanțare importantă între
oferta de formare existentă în învățământul universitar din România și practică, distanțare
aparută în urma neadaptării și în special a lipsei cercetării în acest domeniu. Acest aspect
dăunează imaginii învățământului universitar de profil, afectează formarea adecvată pentru piața
românească, europeană și internațională a studenților și afectează totodată și industria
românească de PR, respectiv competitivitatea ei la nivelul pieței comune.
Propuneri pentru sprijinirea dezvoltării teoretice a relațiilor publice și a comunicării online în spațiul românesc și integrarea în spațiul cercetării europene de profil
În urma analizarii rezultatelor cercetării ‘Online PR in EU’, considerăm că este util și coerent, ca
o concluzie utilă a acestui demers, să formulăm câteva propuneri privitoare la studiul arealului
analizat.
i. Actualizarea programelor facultăților de PR. Considerăm oportună aprofundarea
studiului comunicării actuale de relații publice, în general, și a componentei
online, în special, pentru a putea oferi pieței (de studiu în domeniu) materiale de
formare adecvate. Din programa universitară lipsește atât componenta de new
media (evoluția media), în general, și media online, în special, iar pe lângă aceste
aspecte care pot oferi o privire de ansamblu utilă și ancorată în cotidian,
constatăm lipsa (și, în consecință, necesitatea studierii adecvate) unor materii de
comunicare organizațională online care să tindă spre cota pe care acest tip de
comunicare de relații publice o are (aproximativ 60%).
ii. Crearea unui centru de cercetare al comunicării online în România. Pentru a
putea recupera coerent și unitar din decalajul dintre piață și mediul de
cercetare/academic românesc, cât și pentru a putea diminua diferențele existente
față de piața internațională, considerăm oportună conturarea unui corp de
cercetători care să poată dezvolta unitar domeniul pe piața românească, creând
astfel premisele unei ancorări durabile în cercetarea comunicării online, în
general, și a relațiilor publice online, în particular. O posibilitate concretă pe
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 20
această direcție ar fi realizarea unei colaborări între Universitatea București,
respectiv facultățile de profil și Institutul Român de Cercetare în Comunicarea
Online, colaborare care ar putea conduce la o cercetare coerentă, pe de o parte, și
unitară, pe de altă parte, a acestui domeniu.
iii. Continuarea cercetării ‘Online PR in EU’. Pentru ca actualul demers să devină o
resursă cât mai utilă în cercetarea de relații publice din spațiul european,
considerăm adecvată urmarea exemplului cercetării ‘European Communication
Monitor’ și realizarea în mod repetat a acestei cercetări, pentru a putea oferi o
conectare constantă la evoluția componentei comunicării online în activitatea de
relații publice, cât și pentru a putea creiona evoluția în ansamblu, aspect util din
perspectiva istoriei relațiilor publice. În același timp, ar putea fi sesizate și
cercetate în detaliu aspecte și trenduri care pot fi desprinse dintr-o cercetare de
asemenea anvergură.
Există numeroase direcții posibile, utile și necesare care ar putea fi cercetate sau dezvoltate,
există încă numeroase aspecte care ar trebui analizate. Inclusiv datele oferite de această cercetare
nu reprezintă o certitudine, ci doar un prim pas în această direcție în spațiul cercetării românești
și a conectării acestui spațiu la ansamblul european din care facem în acest moment parte.
Societatea interconectată ne oferă noi încercări și răspunderea dezvoltării competitivității și în
domeniul relațiilor publice online este doar una din numeroasele aspecte pe care trebuie să le
avem în vedere. Și cum trăim în această societate, suntem obligați să ne ancorăm în cerințele și
în modelele ei. Alternativă viabilă nu există, așa cum anacronismul și marginalizarea socială nu
reprezintă direcții competitive nici social, nici economic și cu atât mai puțin academic.
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 21
Bibliografie
Andrejevic, M. (2008): Watching Television Without Pity: The Productivity of Online Fans,
Television & New Media, Sage Publications, nr. 9, 24-46
Aronson M., Spetner D., Ames C. (2007): The Public Relations Writer's Handbook: The Digital
Age, Jossey-Bass, San Francisco
Bailenson, J. N. (2006): Transformed Social Interaction in Collaborative Virtual Environments.
In Messaris, P. & Humphreys, L. (Eds.), Digital Media: Transformations in Human
Communication. Peter Lang, New York, 255-264
Benkler, Y. (2006): The Wealth of Networks. How Social Production Transforms Markets and
Freedom, Yale University Press, New Haven
Bentele, G. (2001): Grundlagen der Public Relations. Positionsbestimmung und einige Thesen.
In: Donsbach, W. (Ed.): Public Relations in Theorie und Praxis. Grundlagen und Arbeitsweise
der Öffentlichkeitsarbeit in verschiedenen Funktionen, München, 21-36.
Bentele, G., & Nothhaft, H. (2008): The Intereffication Model: Theoretical Discussions and
Empirical Research. In Public Relations Research, Zerfass, A., van Ruler, B., Sriramesh, K.,
(Eds.), VS Verlag für Sozialwissenschaften, Wiesbaden, 33-48
Bernays, E. (1928): Propaganda, Routledge, New York
Bertalanffy, L.,V. (1972): The History and Status of General Systems Theory. The Academy of
Management Journal, Vol. 15, Nr. 4, 407-426.
Besana, A. & Los, L.: Internet Marketing in Cultural Industries: from Movie to Arts, – accesat
la: http://mpra.ub.uni-muenchen.de/19825/ - MPRA Paper Nr. 19825, 19. ianuarie 2010
Bocu D. & Bocu R. (2011): Abstractization – A Fundamental Instrument for Describing and
Modeling Software Systems. International Journal of u- and e- Service, Science and Technology
Vol. 4, Nr. 3, Septembrie, 33-48.
Brabham, D.C. (2008): Crowdsourcing as a Model for Problem Solving. The International
Journal of Research into New Media Technologies, Sage Publications, Vol. 14(1), 75-90
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 22
BRODY, E.W. (1994): PR is to experience what marketing is to expectations. Public Relations
Quaterly, 39(2), 20-22
Brown R. (2009): Public Relations and the Social Web. How to Use Social Media and Web 2.0
in Communication, Kogan Page Limited, London
Butterick, K. (2011): Introducing Public Relations: Theory and Practice, London, Sage
Publication
Castells, M. (2001): The Internet Galaxy: Reflections on the Internet, Business, and Society,
Oxford University Press, Oxford
Castells, M. (2009): Communication Power, Oxford University Press, Oxford
Castells, M. (2004): The Network Society: A Cross-Cultural Perspective, Edward Elgar
Publishing, Cheltenham
Chaffee, S. H., & Metzger, M. J. (2001): The End of Mass Communication?, Mass
Communication & Society, 4(4), 365-379
Chipchase J., & Theaker A.,(2004): Using the internet effectively in public relations. In The
Public Relations Handbook, Theaker, A., (ed.), London, Routledge, 256-281
Clegg, S., & Wilson, F. (1991): Power, technology and flexibility in organizations. In Sociology
of Monsters: Essays on Power, Technology and Domination, Law, J. (ed), Routledge, London,
223-273
Cohen, D. (2003): Our Modern Times: The New Nature of Capitalism in the Information Age,
The MIT Press, London
Colley, T. (1999): Interactive Communication: Public Relations on the Web. Public Relations
Quarterly, 44, 41-42
Cooper, J., & Weaver, K. D. (2003): Gender and Computers: Understanding the Digital Divide,
Lawrence Erlbaum Associates, London
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 23
Cox, G., Krysa, J. & Lewin, A. (2004): An Introduction to Digital Culture Industry. Economising
Culture: On the (Digital) Culture Industry, Autonomedia, New York, 7-21
DeFleur, M., & Ball-Rokeach, S. (1989): Theories of Mass Communication, Longman, New
York
Dilenschneider, R. (2010): The AMA Handbook of Public Relations, AMACOM, New York
DiStaso, M. W. (2013): Perceptions of Wikipedia by Public Relations Professionals: A
Comparison of 2012 and 2013 Surveys. Public Relations Journal, Vol. 7, nr. 3
Edelman, R., et. al (2003): Inside the Minds: The Art of Public Relations, Aspatore Books,
Bellingham
Eichholz, M. (1998): PR im Internet: Der Status Quo in Deutschland: Ergebnisse einer
empirischen Studie. In Krzeminski, M., & Zerfass, A., (Eds), Interaktive
Unternehmenskommunikation, Frankfurt am Main, 53-71
Estellés-Arolas, E., & González-Ladrón-de-Guevara, F. (2012): Towards an integrated
crowdsourcing definition. Journal of Information science, 38(2), 189-200.
Friedlaender, F. (1999): Online-Medien als neues Instrument der Oeffentlichkeitsarbeit, teză de
doctorat susţinută la Westfaelischen Wilhelms-Universitaet
Froehlich, R. (2002): Die Digitalisierung der PR. Forschungsstand, Erkenntnisinteresse und
Praxis-Beitrag der Kommunikationswissenschaft. Public Relations Forum, 3, 96-99
Fuchs, C. (2005): The Internet as a Self-Organizing Socio-Technological System. Cybernetics
and Human Knowing, Vol. 11, nr. 3, 57-81
Fuchs, C. (2007): Transnational space and the ‚network society’. 21st Centrury Society, Vol. 2
Nr. 1, Feb. 2007, 49-78
Fuchs, C. (2008): Internet and Society. Social Theory in Information Age, Routledge, New York
Gane, N. (2004): The Future of Social Theory, Continuum, London
Gane, N., Beer, D. (2008): New Media: The Key Concepts, Berg, Oxford
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 24
Gitelman, L., & Pingree, G.B. (2003): New Media, 1740-1915, The MIT Press, Cambridge
Gregory, A., & Watson, T. (2008): Defining the gap between research and practice in public
relations programme evaluation–towards a new research agenda. Journal of Marketing
Communications, 14(5), 337-350.
Grunig, J., & Hunt, T. (1984): Managing Public Relations, Holt, Rinehart and Winston, New
York
Grunig, J., & Grunig, L. (2008): Excellence Theory in Public Relations: Past, Present, and
Future. In Public Relations Research, Zerfass, A., van Ruler, B., & Sriramesh, K. (Eds.), VS
Verlag für Sozialwissenschaften, Wiesbaden, 327-348
Grunig, L., Grunig, J., & Dozier, D. (2002): Excellent Public Relations and Effective
Organizations: a study of communication management in three countries, Lawrence Erlbaum
Associates, Mahwah
Gitelman, L. (2006): Always Already New. Media, History, and the Data of Culture, MIT Press,
Cambridge
Gustavsen, P. A., & Tilley, E. (2003): Public relations communication through corporate
websites: Towards an understanding of the role of interactivity. PRism 1(1)
Haig, M. (2000): The Essential Guide to Public Relations on the Internet, Kogan Page, London
Hargittai, E. (2011): Minding the digital gap: why understanding digital inequality matters. In
Media perspectives for the 21st century : concepts, topics and issues, Papathanassopoulos, S.
(ed.), Routledge, New York, 231-240
Harlow R. (1976): Building a Public Relations Definition. Public Relations Review, vol. 2 issue
4 (winter), 34-42
Hassan, R. & Thomas, J. (2006): The New Media Theory Reader, Open University Press,
London
Heath, R., & Vasquez G. (2001): Handbook of Public Relations, Sage Publication, Thousand
Oaks
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 25
Heath, R. L. (2004): Encyclopedia of Public Relations, Sage Publication, Thousand Oaks
Hindman, M. (2009): The Myth of Digital Democracy, Princeton University Press, Princeton
Hoffjann, O. (2011): Public relations in society. A new approach to the difficult relationships
between PR and its environment. Central European Journal of Communication, 1, 63-76
Holmes, D. (2005): Communication Theory: Media, Technology and Society, Sage Publications,
London
Holmes, P. (2013): World PR Report 2013, The Holmes Group, New York
Holtz, S. (1999): Public Relations on the Net, AMACOM, New York
Horkheimer, M., & Adorno, T. (2002): Dialectic of Enlightement, Stanford Univeristy Press,
Stanford
Huberman, B. A., Romero, D. M., & Wu, F. (2009): Crowdsourcing, attention and productivity.
Journal of Information Science, 35 (6), 758-765
Huysman, M., & Wulf, V. (2004): Social Capital and Information Technology, MIT Press,
Cambridge
Ihlen, O., & van Ruler, B. (2007): How public relations works: Theoretical roots and public
relations perspectives. Public Relations Review, 33, 243-248
Ihlen, O., Fredriksson, M., & van Ruler, B. (2009): Public Relations and Social Theory,
Routledge, New York
Jenkins, H. (2006): Convergence Cultere: Where Old and New Media Collide, New York
University Press, New York
Jeremy, N. B. (2006): Transformed Social Interaction in Collaborative Virtual Environments,
publicat in Digital Media, editata de Paul Messaris & Lee Humphreys, Peter Lang, New York
Kent, M. L., & Taylor, M. (2002): Toward a dialogic theory of public relations. Public Relations
Review, 28, 21-37
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 26
Kiousis, S. (2002): Interactivity: a concept explication. New Media & Society, Vol. 4, nr. 3, 355-
383
Kitchen, P. J. (1997): Public Relations: Principles and Practice, International Thomson Business
Press, London
Krzeminski, M. (1998): Interaktivität und Vernetzung. Zur Rolle neuer Medien in der
Unternehmenskommunikation. In Interaktive Unternehmenskommunikation: Internet, Intranet,
Datenbanken, Online-Dienste und Business-TV als Bausteine erfolgreicher Öffentlichkeitsarbeit,
Krzeminski, M. & Zerfass, A. (Eds.), IMK, Frankfurt am Main, 13 - 28.
Kuecklich, J., & Fellow, M. C. (2004): Play and playability as key concepts in new media
studies. STeM Centre, Dublin City University.
Latour, B. (1987): Science in Action, Harvard Univeristy Press, Cambridge
Latour, B. (1988): The Pasteurization of France, Harvard University Press, Cambridge
Loeffelholz, M., & Schlueter, C. (2003): Die Zukunft im Blick. Wie Evolution und Perspektiven
medialer Kommunikation analysiert werden. In Die neue Kommunikationswissenschaft.
Theorien, Themen und Berufsfelder im Internet-Zeitalter - eine Einführung. Loeffelholz, M., &
Quandt, T. (Eds), Westdeutscher Verlag, Wiesbaden, 89-111.
Libert, B., & Spector, J. (2007): We are smarter than me: how to unleash the power of crowds in
your business. Pearson Prentice Hall.
Lih, A. (2009): The Wikipedia Revolution: How a Bunch of Nobodies Created the World's
Greatest Encyclopedia, Hyperion
Lin, N. (2003): Social Capital: A Theory of Social Structure and Action, Cambridge University
Press, Cambridge
Litwin, L. (2009): The Public Relations Practioner’s Playbook: A Synergized Approach to
Effective Two-Way Communication. Bloomington, AuthorHouse
Lister, M., Dovey, J., Giddings, S., Grant, I., & Kieran, K. (2009): New Media – A Critical
Introduction, Routledge, London
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 27
Luhmann, N. (1995): Social Systems, Stanford University Press, Stanford
Lunenfeld, P. (1999): Screen Grabs & Unfinished Business, The Digital Dialectic: New Essays
on New Media, MIT Press, Cambridge, 6-22
Manovich, L. (2001): The Language of New Media, MIT Press, London
Manovich, L. (2009): The Practice of Everyday (Media) Life: From Mass Consumption to Mass
Cultural Production?. Critical Inquiry, Vol. 35, Nr. 2 (Winter), 319-331
McKee K. B., Richardson K., & Lamb L. F. (2005): Applied Public Relations: Cases in
Stakeholder Management, Lawrence Erlbaum Associates, New Jersey
McLuhen, M. (2001): The Medium is the Massage, Ginko Press, New York
Mell P., & Grance T. (2011): The NIST Definition of Cloud Computing. National Institute of
Standards and Technology
Merten, K. (2009): Zur Theorie der PR-Theorien. Oder: Kann mann PR-Theorien anders als
systemisch modellieren?. In Theorien Der Public Relations, Roettger, U. (ed), VS Verlag für
Sozialwissenschaften, Wiesbaden, 53-70
Michaelson, D. & Macleod, S. (2007): The Application of “Best Practices” in Public Relations
Measurement and Evaluation Systems, Public Relations Journal, Nr. 1 (Fall)
Middleberg, D. (2000): Winning PR in the Wired World, McGraw-Hill, New York
Miller, D., & Dinan, W. (2008): A Century of Spin: How Public Relations Became the Cutting
Edge of Corporate Power, Pluto Press, London
Moloney, K. (2000): Rethinking Public Relations: The Spin and the Substance, Routledge,
London
Morozov, E. (2011): The Net Delusion. The Dark Side of Internet Freedom, Public Affairs, New
York
Morris, D. (2001): Direct Democracy and the Internet. Loyola of Los Angeles Law Review, Vol.
34, Nr.3, 1033-1053
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 28
Morris, M., & Ogan, C. (1996): The Internet as a Mass Medium, Journal of Communication
46(1), 39-50
Mueller, B. (2007): Communicating with the Multicultural Consumer: Theoretical and Practical
Perspectives, Peter Lang, New York
Narashimha, R. (2009): Effective Public Relations and Media Strategy, PHI Learning Private
Limited, New Delhi
Nunes, M. (2011): Error: Glitch, Noise, and Jam in New Media Cultures, The Continuum
International, New York
Nye, D. E. (2006): The consumer’s sublime. In Hassan, R., & Thomas, J. (Eds.), The New Media
Theory Reader, Open University Press, New York, 27-38
Oliver, S. (2004): A Handbook of Corporate Communication and Public Relations: Pure and
Applied, Routledge, London
O’Neill, S. (2008): Interactive Media: The Semiotics of Embodied Interaction, Springer Verlag,
London
Ordanini, A., Miceli, L., Pizzetti, M., & Parasuraman A. (2011): Crowdfunding: transforming
customers into investors through innovative service platforms, Journal of Service Management,
22:4, 443-470
Orlik, P.B., Anderson, S.D., Day, L.A., & Lawrence W.P. (2007): Exploring Electronic Media,
Oxford, Blackwell Printing
du Plessis, D. (2001): Introduction to Public Relations and Advertising, Claremont, Juta
Academic
du Plessis, C. (2005): A theoretical framework of corporate online communication: A marketing
public relations (MPR) perspective. University of South Africa, Pretoria.
du Plessis C., Angeloupulo G., du Plessis D. (2006) A conceptual framework of corporate online
communication: A marketing public relations (MPR) perspective, South African Journal for
Communication Theory and Research, Volume 32, issue 2, 241-263
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 29
Potter, W. (2010): Deadly Spin: An Insurance Company Insider Speaks Out on How Corporate
PR Is Killing Health Care and Deceiving Americans, Bloomsburry Press, New York
Qin, J., Zhou, Y., & Chen, H. (2011): A multi-region empirical study on the internet presence of
global extremist organizations. Information Systems Frontiers, Vol. 13, nr. 1, 75-88
Reagle, J. M. (2010): Good Faith Collaboration: The Culture of Wikipedia, The MIT Press,
London
Ronneberger, F., & Ruehl, M. (1992): Theorie der Public Relations: Ein Entwurf, West-
deutscher Verlag, Opladen
Roettger, U. (2009): Theorien der Public Relations, VS Verlag für Sozialwissenschaften,
Wiesbaden
Ruehl, M. (2009): Für Public Relations? Ein kommunikationswissenschaftliches
Theoriebouquet!. In Theorien der Public Relations, Roettger, U. (ed), VS Verlag für
Sozialwissenschaften, Wiesbaden, 71-86
Rushkoff, D. M. (2012): Monopoly Moneys. The media environment of corporatism and the
player’s way out. Teza de doctorat sustinuta la Utrecht University, Faculty of Humanities
Schaefer, M. T. (2011): Bastard Culture!, Amsterdam University Press, Amsterdam
Schiller, D. (2000): Digital Capitalism: Networking the Global Market System, MIT Press,
Cambridge
Schulze, H., & Mochalski, K. (2009): Ipoque internet study. Tech. rep., ipoque GmbH.
Schweiger, W. (2000): Media credibility - experience or image? A survey on the credibility of
the World Wide Web in Germany in comparison to other media. European Journal of
Communication, 15(1), 37-59
Scolari, C. A. (2009): Mapping conversations about new media: the theoretical field of
communication, New Media & Society, Los Angeles, Sage Publications, Vol 11(6), 943-964
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 30
Scolari, C. A. (2009): Transmedia storytelling, International Journal of Communication, Vol 3,
586-606
Shaviro, S. (2003): Connected, or What It Means to Live in the Network Society, Univ Of
Minnesota Press, Minnneapolis
Snickars, P., & Vonderau, P. (2009): The Youtube Reader, National Library of Sweden,
Stockholm
Spiridon, M. (2013): Popular Culture, Scrisul Românesc, Craiova
Stan Rousseau, C. (2013): Piata de PR este fluctuanta, austera si insuficient de ofertanta in
privinta clientilor mari, de Negraru C., in wall-street.ro, http://www.wall-
street.ro/articol/Marketing-PR/150417/stan-rousseau-bdr-associates-piata-de-pr-este-fluctuanta-
austera-si-insuficient-de-ofertanta-in-privinta-clientilor-mari.html, accesat la 15 iulie 2014
Stauber, J. C., & Rampton, S. (1995): Toxic Sludge is Good for You. Lies, Damn Lies and the
Public Relations Industry, Common Courage Press, Monroe
Tapscott, D. (2007): Foreward – Social Networking Works. In Liebert, B., & Spector, J. (Eds.),
We are smarter than me, Pearson Prentice Hall, vii-ix
Tench, R., & Yeomans, L. (2006): Exploring Public Relations, Pearson Education, Harlow
Turow, J., & Tsui, L. (2008): The Hyperlinked Society: Questioning Connections in a Digital
Age, The University of Michigan Press, Ann Arbor
Van der Meiden, A. (1993): Public relations and "other" modalities of professional
communication: Asymmetric presuppositions for a new theoretical discussion. International
Public Relations Review, 16(3), 8-11.
Van Dijk, J. (2006): Network Society, Sage Publications, London
Vercic, D. et. al (2001): On the Definition of Public Relations: a European view. Public
Relations Review, Nr. 27, 373-387
Veghes, I., & Grigore, B. (2003): Relaţiile publice şi publicitatea online, Polirom, Iaşi
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 31
Weaver, W., & Shannon, C. E. (1949, republicata in 1963): The Mathematical Theory of
Communication, University of Illinois Press, Illinois
Webster, F. (2002): Theories of the information society, Routledge, New York
Wehmeier, S. (2001): Online-PR: neues Instrument, neue Methode, neues Verfahren, neue
Disziplin, PR-Guide.de, dec. 2001
Wehmeier, S. (2009): Out of the Fog and into the Future: Directions of Public Relations, Theory
Building, Research, and Practice. Canadian Journal of Communication, Vol 34, 265-282
Wehmeier, S., & Winkler, P. (2013): Expanding the Bridge, Minimizing the Gaps: Public
Relations, Organizational Communication, and the Idea That Communication Constitutes
Organization. Management Communication Quarterly, 27(2), 280-290
Zerfass, A. (1998): Öffentlichkeitsarbeit mit interaktiven Medien: Grundlagen und
Anwendungen, in Krzeminski, M., & Zerfass, A. (Eds.), Interaktive
Unternehmenskommunication, Frankfurt am Main, 29-52.
Zerfass, A., & Fietkau, K. (2000): Interaktive Öffentlichkeitsarbeit – Der Einsatz von Internet
und Online-Dienste im PR-Management, Diskussionsbeitrag Nr. 89, Lehrstuhl fuer Allgemeine
Betriebswirtschaftslehre und Unternehmungsfuehrung der Universitaet Erlangen-Nuernberg,
Nuernberg
Zerfass, A. (2010): Unternehmensführung und Öffentlichkeitsarbeit: Grundlegung Einer Theorie
Der Unternehmenskommunikation und Public Relations, Springer, Wiesbaden
Zillien, N. (2006): Digitale Ungleichheit. Neue Technologien Und Alte Ungleichheiten in Der Informations- Und Wissensgesellschaft, VS Verlag für Sozialwissenschaften, Wiesbaden
Rezumatul tezei “Relatiile publice in societatea interconectata” Page 32