REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT - umfiasi.ro Doctorat/Rezumat... · a fi de 3 ori mai erozivi decât...

1

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “GR.T.POPA” IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC PROF.DR. ŞTEFAN LĂCĂTUŞU

DOCTORAND DR. CORINA FLORICA MIHAILOPOL

(DUMITRESCU)

IAŞI 2012

2

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “GR.T.POPA” IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENłA REFLUXULUI

GASTRO-ESOFAGIAN ASUPRA PATOLOGIEI

łESUTURILOR DENTO-PARODONTALE

CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC PROF.DR. ŞTEFAN LĂCĂTUŞU

DOCTORAND DR. CORINA FLORICA MIHAILOPOL

(DUMITRESCU)

IAŞI 2012

3

CUPRINS STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII Introducere 4 CAP.I. Aspecte generale privind eroziunile dentare 5 I.1. Definitie. Studii epidemiologice 5 I.2.Aspecte clinice,morfopatologice si ultrastructurale 7 CAP.II. Teorii etiopatogenice privind leziunile erozive dentare 16

II.1. ConsideraŃii privind interacŃiunea factori chimici-biologici-comportamentali 16

II.2. Rolul salivei în prevenirea proceselor de eroziune dentarã 17

II.3. Factori comportamentali cu rol în iniŃierea şi progresia eroziunilor dentare 29

II.4. Rolul acizilor exogeni în declanşarea şi progresia eroziunilor dentare 29

II.5. ParticularităŃi ale mecanismelor de producere a eroziunilor dentare la pacienŃii cu reflux gastro-esofagian (RGE) 36

CAP.III. Proceduri etiologice, minim invazive si restaurative utilizate în terapia leziunilor erozive şi a leziunilor combinate 40

III.1. Terapia eroziunilor dentare prin terapie etiologicã şi terapie de remineralizare 40

III.2. Terapia de restaurare în managementul leziunilor erozive dentare şi a leziunilor combinate 51

PARTE PERSONALA 61 CAP.IV. MotivaŃia alegerii temei de cercetare. Obiectivele studiului. Metodologie 62

4

IV. 1. MotivaŃia alegerii temei de cercetare 63

IV.2. Scopurile studiului

IV.3. Obiectivele generale ale lucrării 64 IV.4 Culegerea şi prelucrarea datelor 64 CAP.V. ParticularităŃi ale eroziunilor dentare la pacienŃi cu reflux gastro-esofagian

V.1. Introducere 65 V.2. Scopul studiului 65 V.3. Material şi metodă 65 V.4. Rezultate 71 V. 5. DiscuŃii 81 V.6. Concluzii 82

CAP.VI. Implicarea factorului salivar în prevalenŃa eroziunilor la pacienŃi cu reflux gastro-esofagian

VI.1. Introducere 83 VI.2. Scopul studiului 83 VI.3. Material şi metodă 83 VI.4. Rezultate 86 VI.5. DiscuŃii 88 VI.5. Concluzii 90

CAP.VII. Studiu de microscopie electronică SEM a eroziunilor dentare pe dinŃi extraşi imersaŃi în acid clorhidric la pH =1,2

VII.1. Introducere 91 VII.2. Scopul studiului 91 VII.3. Material şi metodă 91 VII.4. Rezultate 93 VII.5. DiscuŃii 102 VII. 6. Concluzii 103

CAP.VIII. Studiu de microscopie electronică SEM a eroziunilor dentare pe dinŃi extraşi, obturaŃi cu diferite materiale plastice şi imersaŃi în acid clorhidric la pH =1,2

VIII.1. Introducere 105

5

VIII.2. Scopul studiului 105 VIII.3. Material şi metodă 106 VIII.4. Rezultate 106 VIII.5.DiscuŃii 123 VIII.6. Concluzii 124

CAPITOL IX. Studiu privind analiza pierderilor de minerale la obturaŃiile din cimenturi glass-ionomere imersate în acid clorhidric

IX.1. Introducere 125 IX.2. Scopul studiului 125 IX.3. Material şi metodă 125 IX.4. Rezultate şi discuŃii 127 IX.5.Concluzii 160

CAPITOL X. Studiu privind analiza pierderilor de minerale la obturaŃiile din răşini compozite imersate în acid clorhidric

X.1. Introducere 161 X.2. Scopul studiului 162 X.3. Material şi metodă 162 X.4. Rezultate şi discuŃii 163 X.5.Concluzii 191

Concluzii generale 192 Originalitatea studiului 194

Bibliografie 195

CAPITOL IV. MOTIVAłIA ALEGERII TEMEI DE CERCETARE. OBIECTIVELE STUDIULUI.

METODOLOGIE Refluzul gastro-esofagian (RGE) este o afecŃiune comună,

relativ frecventă, care afectează zilnic aproximativ 7% din populaŃia adultă şi 36 %, cel puŃin o dată pe lună. În această afecŃiune conŃinutul gastric trece involuntar, pasiv în esofag şi poate ajunge în cavitatea orală, contribuind astfel la agravarea evoluŃiei cariilor dentare şi a bolilor parodontale, dar mai ales la instalarea eroziunilor dentare.

6

Simptome ca regurgitaŃia, gust acru inexplicabil, arsuri stomacale şi substernale, dificulate sau dureri la înghiŃire alertează deobicei pacientul şi îl determină să se prezinte la medicul generalist. În forma tăcută a bolii aceste simptome nu apar, iar primul semn de boală îl constituie prezenŃa eroziunilor de suprafeŃele dentare. Diagnosticul cert este realizat de către medicul specialist gastro-enterolog.

Eroziunea structurii dentare este definită ca o pierdere superficială de Ńesut dur dentar datorită unui proces chimic care nu implică bacteriile. Aspectul clinic poate varia. În eroziunea generalizată poate fi afectată întreaga coroană dentară cu o pierdere a conturului suprafeŃei ce apare lucioasă, cu aspect denivelat, fără margini de smalŃ ascuŃite pe măsură ce acestea se rotunjesc. SuprafaŃa smalŃului poate deveni relativă concavă până la expunerea dentinei, când procesul de reducere dentară este accelerat datorită durităŃii scăzute a dentinei. Se formează un aspect de excavaŃie. Abraziunea, atriŃia sau ambele se pot suprapune peste procesul de eroziune, ducând la o reducere accentuată şi la dificultăŃi de diagnostic.

Orice proces de eroziune va fi exacerbat dacă dinŃii sunt periaŃi când acidul este încă prezent în mediul bucal. Aceasta se întâmplă deoarece demineralizarea structurii dentare lasă matricea organică a dentinei sau smalŃului lipsită de suportul anorganic al ionilor minerali. Periajul dentar în acest moment va îndepărta matricea organică astfel încât remineralizarea nu mai poate avea loc. Totuşi, dacă dinŃii nu sunt periaŃi după 2-3 ore de la consumul de acid, se vor remineraliza prin ionii de calciu şi fosfat salivar, suficient pentru a nu apărea o pierdere permanentă de structură dentară.

O alternativă logică este sfătuirea pacientului să-şi perieze dinŃii înainte de ingestia de alimente şi băuturi acide şi, pe cât posibil, în situaŃii cronice, precum şi aceea a degustătorilor de vin sau a celor care folosesc apele de gură fluorurate. După consumul de acid este suficientă clătirea riguroasă cu apă şi amânarea periajului cel puŃin trei ore. Acest sfat nu interferă cu carioactivitatea, întrucât în absenŃa unei plăci mature nu se pot genera cariile, iar îndepărtarea plăcii inainte sau după masă nu este

7

relevantă. Acizii care provoacă eroziunea pot fi de natură extrinsecă sau intrinsecă.

Cauzele intrinseci ale eroziunii (acizii îşi au originea în interiorul organismului) sunt reprezentate de acizii gastrici care trec din stomac în esofag (reflux) prin sfincterul esofagian inferior şi apoi în cavitatea orală (regurgitaŃie). Acizii gastrici (acidul clorhidric în principal), cu valori ale pH-ului sub l, sunt consideraŃi a fi de 3 ori mai erozivi decât acidul fosforic (ce se găseşte în mod obişnuit în băuturile acide), şi de aceea odată ajunşi în cavitatea orală copleşesc capacitatea tampon locală, şi iniŃiază demineralizarea smalŃului.

Primii autori citaŃi au menŃionat că aceste tulburări au provocat”o distrucŃie uniformă a dinŃilor prin cauze non-mecanice: perimylolysis”

Manifestările clinice ale eroziunilor dentare de obicei nu apar până ce acidul gastric nu a acŃionat pe Ńesuturile dentare în mod regulat de câteva ori pe zi pentru o perioadă de cel puŃin 1-2 ani.

În toate cazurile citate, au fost afectate numai suprafeŃele palatinale ale incisivilor superiori, mai târziu fiind implicate şi feŃele palatinale şi ocluzale ale molarilor şi premolarilor, dinŃii mandibulari fiind în general neafectaŃi.

IV. 1. MOTIVAłIA ALEGERII TEMEI DE CERCETARE

Tema aleasă pentru cercetare este o temă de actualitate, deoarece incidenŃa eroziunilor dentare a crescut la populaŃia actuală, iar medicul dentist se confruntă în multe situaŃii clinice cu imposibilitatea identificării factorilor etiologici din cauza acumulării acŃiunii unor factori multipli externi, locali şi intrinseci care necesită o abordare complexă, interdisciplinară.

Există deasemeni o informare insuficientă a medicilor dentişti asupra existenŃei acestor cauze şi asupra mecanismului lor de acŃiune asupra Ńesuturilor dure dentare, precum şi o lipsă de colaborare cu medicii de alte specialităŃi, în speŃă cu gastroenterologi.

Creşterea progresivă în ultimii ani a studiilor axate pe acest domeniu justifică alegerea temei de cercetare. IV. 2. SCOPURILE STUDIULUI

8

Ca urmare a preocupărilor, atât în practica curentă cât şi în cursul pregătirii doctoratului, mi-am propus: - adunarea unui material documentar care să integreze datele din

literatura de specialitate privind interrelaŃia dintre eroziunile dentare şi refluxul gastro-esofagian;

- efectuarea de studii clinice pe bază de date personale şi de laborator, precum şi studii statistice pe loturi de pacienŃi care prezintă acizi intrinseci în cavitatea orală;

- pacienŃii luaŃi în studiu s-au prezentat la cabinetul particular, Disciplina de Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare;

- evaluare efectului eroziv al acidului clorhidric la un pH de 1,2, existent în sucul gastric, asupra Ńesuturilor dentare şi a unor materiale plastice de restaurare coronară prin microscopie electronică.

- realizarea de analize statistice prin test SPSS 13 a modificărilor cantitative şi calitative ale salivei apărute la aceste grupuri de pacienŃi, care pot agrava leziunile erozive, precum şi a influenŃei acidităŃii sucului gastric asupra Ńesuturilor dentare şi a unor materiale de resturare coronară;

- elaborarea unor strategii în scop diagnostic al eroziunilor dentare şi tratament preventiv etiologic şi restaurator.

IV. 3. OBIECTIVELE GENERALE ALE LUCRĂRII Cercetările efectuate au fost orientate pe următoarele direcŃii: diagnosticul pozitiv şi diferenŃial al leziunilor erozive şi

corelarea lor cu factorii etiologici; obiectivele generale şi particulare ale fiecărui caz clinic, studierea cazuisticii care să constituie baza de date pentru

prelucrarea statistică, determinarea factorilor patogenici de bază, a riscului declanşării patologiei erozive,

studii clinice şi paraclinice (determinarea ratei fluxului salivar de repaus şi a celei stimulate, pH-ul salivar şi capacitatea tampon salivară) de evaluare a stării de sănătate orală şi determinare a leziunilor erozive apărute în urma refluxului gastro-esofagian

studiu de microscopie electronică SEM a leziunilor erozive determinate de acidul clorhidric la pH de 1,2.

studiu de analiză chimică axat pe modificările ultrastructurale la nivelul smalŃului dar şi la nivelul unor materiale de restaurare

9

plastică coronară sub acŃiunea acidului clorhidric. IV. 4. CULEGEREA ŞI PRELUCRAREA DATELOR In cadrul studiului s-au realizat examene clinice şi

paraclinice pe loturi de pacienŃi cu reflux gastro-esofagian ce s-au prezentat pentru control stomatologic la Disciplina de Cariologie şi odontoterapie restauratoare şi în cabinetul personal.

Examenele de microscopie electronică şi de determinare a mineralelor din dinŃi şi materialele de obturaŃie, s-au realizat pe aparatul SEM model VEGA II LSH, produs de firma TESCAN Cehia, cuplat cu un detector EDX tip QUANTAX QX2, produs de firma BRUKER/ROENTEC Germania.

În cadrul studiului şi pentru finalizarea rezultatelor s-au utilizat programele:

• MS Office (prezentarea datelor sub formã de grafice);

• programele SPSS 17 pentru prelucrarea statistică a datelor.

În lucrarea de faŃă am folosit următoarele teste de verificare a ipotezelor statistice: teste neparametrice precum Mann-Whitney U, Wilcoxon, Kruskall-Wallis şi teste parametrice – testul ANOVA unifactorial.

Datele rezultate din cadrul studiilor clinice şi paraclinice au fost prelucrate prin metode statistice descriptive şi analitice de verificare, confirmare sau infirmare a ipotezelor de lucru. S-au obŃinut astfel informaŃii despre caracterul semnificativ sau nesemnificativ statistic al datelor privind variabilele studiate. CAPITOL V. PARTICULARITĂłI ALE EROZIUNILOR DENTARE LA PACIENłI CU REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN

V.2. OBIECTIVE În studiul nostru scopul principal a fost analiza diferitelor

aspecte clinice ale eroziunilor dentare în corelaŃie cu refluxul gastro-esofagian de care sufereau pacienŃii examinaŃi.

V.3. MATERIALE ŞI METODĂ: Studiu a fost efectuat pe 50 de pacienŃi cu reflux gastro-

esofagian (RGE) apărut datorită ulcerului gastro-duodenal şi 32 de

10

pacienŃi clinic sănătoşi, prezentaŃi pentru diverse afecŃiuni dentare în cadrul Disciplinei de Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare a FacultăŃii de Medicină Dentară Iaşi, (Tabel 1, Fig.1) PacienŃii au fost interogaŃi referitor la experienŃa simptomelor caracteristice refluxului gastro-esofagian, cum ar fi regurgitarea de suc gastric, durere în epigastru şi senzaŃie de arsură. Din lotul pacientilor cu RGE, 26 erau de sex feminin, iar 24 erau de sex masculin.

La examinările orale s-au cuantificat pierderile de structură dentară cu ajutorul indicelui TWI descris de Smith and Knight (1984). Examenul clinic a fost efectuat de un singur examinator, pe baza foii de observaŃie a Catedrei de Odontologie şi Parodontologie a FacultăŃii de Medicină Dentară Iaşi.

Datele au fost prelucrate statistic prin programul SPSS 17 şi s-a aplicat metoda corelaŃiei şi a regresiei. (Tabel 3)

Tabel nr. 2 - Loturile de pacienŃii

Loturi Nr. cazuri %

PacienŃi cu reflux gastro-esofagian 50 60,97

Martor 32 39,03

Total 82 100

Sursa: Date prelevate din fişele pacienŃilor

Figura 1 - Diagrama repartiŃiei cazurilor pe loturile studiate

V. 4. REZULTATE RepartiŃia pacienŃilor cu RGE pe sexe a fost următoarea,

sexul masculin fiind reprezentat de 24 pacienŃi, iar cel feminin de 26.

Repartitia cazurilor de pacienti cu RGE pe sexe

24

26

Masculin

Feminin

Fig.6. RepartiŃia pacienŃilor cu RGE pe sexe

11

Pentru a observa dacă indicele TWI variază simultan cu unul sau mai mulŃi factori de influenŃă, am aplicat metoda corelaŃiei şi a regresiei cu ajutorul programului statistic SPSS.

Variabila dependentă este indicele TWI şi variabilele independente sunt: vârsta pacientului (x1), durata afecŃiunii (x2).

Cu ajutorul programului statistic SPSS, aplicând metoda corelaŃiei, am obŃinut matricea coeficienŃilor de corelaŃie (Tabelul nr. 5). Între variabila dependentă „indice TWI” şi variabila independentă „durata afecŃiunii” există o corelaŃie directă, puternică, aproape perfectă, legătură sugerată de valoarea coeficientului de corelaŃie foarte apropiată de unu (0,980). Valoarea Sig. (0,000), corespunzătoare testului t Student utilizat pentru testarea semnificaŃiei coeficientului de corelaŃie, evidenŃiază faptul că între cele două variabile există o corelaŃie semnificativă [Jaba, E., Grama, A. (2004), p.243].

De asemenea, între indicele TWI şi vârsta pacientului există o legătură puternică, totuşi mai slabă decât cea anterioară, valoarea coeficientului de corelaŃie fiind egală cu 0,862, iar valoarea Sig. = 0,001 evidenŃiază că s-a obŃinut un coeficient semnificativ la un prag de 0,001, adică sunt şanse mai mici de 1% de a greşi dacă afirmăm că între cele două variabile există o corelaŃie semnificativă.

Şi între factorii de influenŃă ai indicelui TWI, vârsta pacientului şi durata afecŃiunii există o legătură puternică, exprimată de valoarea 0,827 a coeficientului de corelaŃie. Cu cât vâsta pacientului este mai mare, cu atât creşte şi durata afecŃiunii.

Tabelul nr. 5 – CorelaŃii Correlations

Ind_TWI Vrst_pacien

t Drt_afecŃiun

e Ind_TWI 1,000 ,862 ,980 Vrst_pacient ,862 1,000 ,827

Pearson Correlation

Drt_afecŃiune

,980 ,827 1,000

Ind_TWI . ,000 ,000 Vrst_pacient ,000 . ,000

Sig. (1-tailed)

Drt_afecŃiun ,000 ,000 .

12

e Ind_TWI 50 50 50 Vrst_pacient 50 50 50

N

Drt_afecŃiune

50 50 50

Sursa: Rezultate obŃinute în SPSS

Raportul de determinaŃie R2 arată proporŃia variaŃiei variabilei dependente prin modelul de regresie şi este folosit pentru a evalua calitatea ajustării (alegerea modelului). R2 ia valori între 0 şi 1. Dacă R2 este egal cu 0 sau are valoare foarte mică, atunci modelul de regresie ales nu explică legătura dintre variabile; relaŃia dintre variabila dependentă şi variabila independentă nu coincide cu modelul ales. Dacă R2 este egal cu 1, atunci toate observaŃiile cad pe linia de regresie, deci modelul de regresie explică perfect legătura dintre variabile. Ca urmare, R2 este folosit pentru a stabili care model de regresie este cel mai bun. Această metodă de alegere a modelului de regresie potrivit este recomandată pentru modelele care nu conŃin un număr mare de variabile.

Valorile înregistrate de coeficientul de corelaŃie (R), raportul de determinaŃie (R2) şi raportul de determinaŃie ajustat indică variabila independentă care estimează cel mai bine indicele TWI, cel mai bun predictor (durata afecŃiunii).

Tabelul nr. 6 – Rezumatul modelului

Model Summary

Model R R Square Adjusted R

Square Std. Error of the Estimate

1 ,984(a) ,969 ,968 ,20059

a Predictors: (Constant), Drt_afectiune, Vrst_pacient b Dependent Variable: Ind_TWI

Sursa: Rezultate obŃinute în SPSS

Coeficientul de determinare R2 exprimă faptul că 96,9% din variaŃia indicelui TWI este explicată de ecuaŃia de regresie.

13

Testarea semnificaŃiei parametrilor modelului de regresie ales prin intermediul statisticii t Student se face pentru a afla care este probabilitatea ca fiecare parametru să fie nul:

0 : Ho =β

În cazul modelului estimat, valoarea statisticii t Student calculată pentru testarea semnificaŃiei coeficientului β (constant), t

este -11,383, cu Sig. = 0,000, mai mic decât 0,05 şi arată că β corespunde unei legături semnificative între variabile.

Modelul de regresie este de forma: y = -1,296 + 0,017x1 + 0,358x2.

În continuare voi prezenta câteva cazuri clinice mai semnificative la care în urma examenului clinic oral şi a declaraŃiilor pacienŃilor referitoare la existenŃa refluxului gastro-esofagian, am pus diagnosticul de eroziuni dentare datorate acestei afecŃiuni generale.

CAZ 3. Pacienta A.L., în vârstă de 45 ani, din GalaŃi suferind de ulcer gastric de 7 ani, s-a prezentat la cabinet acuzând sensibilitate la agenŃi termici şi chimici la toŃi dinŃii. La examenul clinic am observat leziuni erozive de grad 2 la dinŃii 46,47,36,37 şi de grad 3 la frontalii superiori (indice TWI). De remarcat că la molarii 46 şi 47 existau leziuni de demineralizare atât pe suprafaŃa ocluzală, cât şi pe cea vestibulară. ObturaŃiile existente pe aceşti dinŃi sunt necorespunzătoar, cea fizionomică fiind modificată de culoare şi în suprafată, iar cea de amalgam pare în supraocluzie.

Fig.9. Aspect clinic al pacientei A.L.

CAZ 4. Pacientul M.G., în vârstă de 34 ani, s-a prezentat în

Disciplina de Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare cu

14

hipersensibilitate la dinŃii frontali superiori. La examenul clinic se observă leziuni erozive de grad 2 la dinŃii incisivi laterali şi canini, iar la incisivii centrali eroziunea este de grad 3 (indice TWI). Deasemenea la molarii mandibulari se observă leziuni erozive de gradul 2 pe feŃele ocluzale.

Fig.11. Aspect clinic dinŃii frontali superiori

Caz 5. Pacient P.A., în vârstă de 42 ani, s-a prezentat în Disciplina de Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare. La examenul clinic am observat existenŃa eroziunilor dentare de grad 3 apărute pe feŃele orale ale frontalilor superiori (indice TWI). Pacientul suferea de reflux gastro-esofagian de 3 ani, episoadele de reflux erau de 3 ori pe săptămână.

Fig.12. Aspect clinic eroziuni

Caz 6. Pacientul T.A., în vârstă de 30 de ani se prezintă în cadrul Disciplinei de Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare pentru restabilirea funcŃiilor fizionomice şi masticatorii, afectate prin edentaŃiile multiple şi gradul sever de eroziune de la nivelul

15

arcadelor superioare şi inferioare indice TWI= 3. Pacientul se ştia cu BRGE diagnosticat de 5 ani, cu episoade de reflux gastro-esofagian de 3 ori pe săptămână.

Fig.14. Aspect clinc eroziuni frontalii superiori

Caz 8. Pacientul P.G. de 33 ani se prezintă în cadrul Disciplinei de Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare cu sensibilitate la dinŃii frontali superiori. La examenul clinic se observă existenŃa leziunilor erozive de grad 2 (indice TWI), la grupul frontal superior. Deasemenea apar leziuni erozive în zone cervicală a dinŃilor mandibulari de acelaşi grad.

Fig.18. Aspect clinic eroziuni dinŃii frontali

V.6. CONCLUZII � Leziunile erozive apărute ca urmare a refluxului gastro-

esofagian din ulcerul gastro-duodenal sunt cele mai spectaculoase, deoarece afectează un număr mare de dinŃi şi sunt însoŃite de hipersensibilitate, modificarea etajului inferior al feŃei şi ale esteticii dentare.

� Medicul dentist trebuie să poată face diagnosticul diferenŃial cu alte leziuni erozive, datorate altor cauze, cum ar fi

16

consumul de băuturi acide, fructe, sau bulimie pentru a iniŃia un plan de tratament corespunzător.

� În cazul pacienŃilor cu reflux gastro-esofagian medicul dentist trebuie să colaboreze cu medicul internist pentru a trata şi cauza afecŃiunii generale şi nu numai cea stomatologică.

CAP.VI. Implicarea factorului salivar în prevalenŃa eroziunilor la pacienŃi cu reflux gastro-esofagian

VI. 2. OBIECTIVE În acest studiu mi-am propus să analizez modul cum saliva

poate potenŃa pH-ul acid la pacienŃii cu reflux gastro-esofagian. Scopul principal a fost analiza cantitativă şi calitativă a secreŃiei salivare la pacienŃii cu eroziuni dentare determinate de refluxul gastro-esofagian, în funcŃie de durata afecŃiunii generale.

VI. 3. MATERIAL ŞI METODĂ S-a luat în studiu un număr de 50 pacienŃi cu reflux gastro-

esofagian diagnosticaŃi în cadrul Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie din Iaşi prin examen endoscopic; prezentau ca simptome principale senzaŃia de arsură şi regurgitaŃia; nu prezentau alte afecŃiuni sistemice; nu luau medicaŃie care să afecteze secreŃia salivară. PacienŃii au fost examinaŃi clinic oral de acelaşi medic dentist, pe baza foii de observaŃie din cadrul Disciplinei de Cariologie şi Odontoterape Restauratoare, înregistrându-se gradul eroziunii ( indicele TWI), durata afecŃiunii generale, RFR, RFS, CT. Datele înregistrate au fost analizate statistic prin programul SPSS 17.0, obŃinându-se valorile minime şi maxime, media, deviaŃia standard, variaŃia, valorile Skewness şi Kurtosis. VI.4. REZULTATE ŞI DISCUłII

Tabelul 1 - Descriptive Statistics

N Minimum Maximum Mean

Std.

Deviation Variance Skewness Kurtosis

Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic

Std.

Error Statistic

Std.

Error

RFR 50 ,4 ,7 ,532 ,1115 ,012 ,521 ,337 -1,091 ,662

RFS 50 ,6 1,0 ,762 ,1550 ,024 ,707 ,337 -1,155 ,662

pH_salivar 50 6,0 6,6 6,264 ,2229 ,050 ,521 ,337 -1,091 ,662

CT 50 2 6 3,12 1,769 3,128 1,010 ,337 -,952 ,662

Dur_Afect 50 5 12 8,98 2,752 7,571 -,603 ,337 -1,266 ,662

17

Tabel 13. Statistică descriptivă Cu ajutorul programului statistic SPSS 17.0, în tabelul 13 am

obŃinut, pentru fiecare indicator ce caracterizează modificările din saliva pacienŃilor analizaŃi, valorile minime şi maxime, media, deviaŃia standard, variaŃia, valorile Skewness şi Kurtosis, după cum urmează:

- Valorile normale pentru RFR - rata fluxului salivar de repaus - se încadrează în intervalul 0,4-0,6 ml/min. În lotul analizat, RFR aparŃine intervalului 0,4-0,7 ml/min, limita maximă fiind depăşită.

- Valorile RFS - rata fluxului salivar stimulat – înregistrate în intervalul 0,6-1,0 ml/min se încadrează în intervalul valorilor normale pentru acest indicator (1-2 ml/min).

- Deasemenea, şi valorile pH-ului salivar înregistrate în tabel – valoarea minimă 6,0, valoarea maximă 6,6, face parte din intervalul normal (6,8-7,4).

- Atât valoarea minimă a CT - capacitatea tampon salivară – 2, cât şi valoarea maximă – 6, sunt cu mult sub limita minimă a intervalului valorilor normale ale CT (10-12).

- RFR, RFS, pH-ul salivar şi CT înregistrează valori pozitive pentru skewness, ceea ce indică faptul că distribuŃia este alungită la dreapta. Durata afecŃiunii are o valoare negativă, ceea ce semnifică faptul că, în acest caz, distribuŃia este alungită spre stânga. Pentru a stabili gradul în care distribuŃia se abate de la normalitate, am împărŃit fiecare valoare la eroarea standard corespunzătoare: pentru RFR, pH-ul salivar şi durata afecŃiunii valorile sunt sub 2, ceea ce relevă că distribuŃia nu se abate semnificativ de la normalitate; pentru RFS şi CT rezultatul raportării este mai mare de 2, ceea ce înseamnă că distribuŃia se abate semnificativ de la normalitate.

- Kurtosis reprezintă o măsură a înălŃimii distribuŃiei. ToŃi indicatorii analizaŃi iau valori negative, ceea ce înseamnă că distribuŃia este platikurtică. Aplicând acelaşi principiu, de împărŃire a valorilor înregistrate la eroarea standard, am

Valid N

(listwise)

50

18

obŃinut valori sub 2, ceea ce semnifică faptul că distribuŃia nu se abate de la normalitate.

Tabel 14. CorelaŃia Pearson

Tabelul 2 – Correlations

Dur_Afect RFR RFS

pH_salivar CT

Pearson Correlation

1 -,983** -,992

** -,983

** -,935

**

Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,000

Dur_Afect

N 50 50 50 50 50

Pearson Correlation

-,983** 1 ,993

** 1,000

** ,932

**

Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,000

RFR

N 50 50 50 50 50

Pearson Correlation

-,992** ,993

** 1 ,993

** ,962

**

Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,000

RFS

N 50 50 50 50 50

Pearson Correlation

-,983** 1,000

** ,993

** 1 ,932

**

Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,000

pH_salivar

N 50 50 50 50 50

Pearson Correlation

-,935** ,932

** ,962

** ,932

** 1

Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,000

CT

N 50 50 50 50 50

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Din tabelul 14 rezultă existenŃa şi intensitatea legăturilor

dintre indicatorii analizaŃi. Astfel, se observă că variabila durata afecŃiunii este cel mai puternic corelată cu RFS (-0,992), fiind urmată de RFR şi pH-ul salivar prin aceeaşi valoare (0,983) şi apoi de CT (-0,935). Legăturile dintre durata afecŃiunii şi aceşti indicatori sunt foarte puternice, valorii coeficienŃilor de corelaŃie tinzând către 1, dar sunt negative, ceea ce presupune că, creşterea duratei afecŃiunii conduce la scăderea valorilor indicatorilor.

19

Cea mai puternică corelaŃie s-a înregistrat între pH-ul salivar şi RFR, valoarea coeficientului de corelaŃie fiind 1, ceea ce indică o legătură puternică, perfectă şi directă în cei 2 indicatori. Totodată s-au semnalat legături puternice, directe şi între RFR şi RFS, între pH-ul salivar şi RFS (0,993).

În cazul fluxului salivar stimulat se observă o creştere uşoară a fluxului salivar stimulat la pacienŃii cu RGE, ca urmare a stimulării datorate acidului gastric ce refluează în cavitatea orală.

VI. 6. CONCLUZII � PacienŃii cu reflux gastro-esofagian au un risc mare de a

avea alterată funcŃia salivară. � Indivizii cu rate reduse de flux salivar nestimulat au un risc

de 5 ori mai mare de a suferi eroziuni. � La aceşti pacienŃi cu modificări cantitative şi calitative

salivare, medicul dentist trebuie să reechilibreze funcŃiile acesteia pentru a avea un succes în tratamentul leziunilor erozive.

Capitol VII. Studiu de microscopie electronică SEM a

eroziunilor dentare pe dinŃi extraşi imersaŃi în acid clorhidric la pH =1,2

VII.2. OBIECTIVE

În acest studiu îmi propun să examinez prin microscopie electronică SEM modificările care apar la nivelul smalŃului unor dinŃi ce au fost imersaŃi în acid clorhidric de concentraŃie 0,06mlo/l, la pH de 1,2. Această soluŃie am ales-o pentru a simula atacul acidului gastric ce poate determina leziuni erozive pe dinŃii pacienŃilor cu reflux gastro-esofagian.

VII. 3. MATERIAL ŞI METODĂ

În studiul au fost utilizaŃi 20 de dinŃi permanenŃi umani extraşi din diferite motive, 10 maxilari şi 10 mandibulari, cu coroane intacte. Imediat după extracŃie dinŃii au fost stocaŃi într-o soluŃie de formol 10%.

Materialul organic şi cel anorganic s-a îndepărtat mecano-chimic (prin instrumentare manuală şi imersie în soluŃie de NaOCI 5,25%. Probele coronare astfel obŃinute au fost secŃionate

20

longitudinal în planuri vestibulo-orale şi mezio-distale cu ajutorul unor discuri metalice active pe muchie. Din fiecare coroană s-au obŃinut câte trei părŃi. O parte din coroană a fost menŃinută în apă distilată, iar celelalte în soluŃie de acid clorhidric de concentraŃie 0,06mlo/l, la pH de 1,2, pentru 30 minute şi respectiv 1 oră.

În continuare, fiecare probă a fost prelucrată prin finisare şi lustruire cu discuri de hârtie cu granulaŃie descrescătoare până la o dimensiune de 10 µm.

După clătirea probelor în apă curată, acestea au fost fixate pe plăcuŃe de răşină anterior pregătite. Probele au fost analizate la SEM. SecŃiunile dentare au fost analizate din punct de vedere morfogic utilizând microscop electronic cu scanare, SEM model VEGA II LSH, produs de firma TESCAN Cehia, cuplat cu un detector EDX tip QUANTAX QX2, produs de firma BRUKER/ROENTEC Germania.

VII.4. REZULTATE

Fig.29. 100xSE 1 proba martor

În imagine se observă zona de joncŃiune smalŃ- dentină. Acestea apar cu morfologie intactă. Prismele de smalŃ au o orientare ordonată

Fig.32. Imagine 100 X SE proba 1 după 30 minute

21

În imaginile an terioare se observă smalŃul ce a devenit poros, cu structura neregulată şi au apărut mici cristale de hidroxiapatită condensate la suprafaŃă.

Fig.35. Imagine 100 X SE proba 1 dupa 1 ora

După menŃinerea dinŃilor în acidul clorhidric o oră, se observă lărgirea porilor de smalŃ cu distrucŃia structurii acestuia şi apariŃia de microfisuri.

În continuare am analizat compoziŃia chimică a smalŃului şi anume concentraŃia de calciu, fosfor şi oxigen la probele menŃinute în acid clorhidric 30 de minute şi respectiv o oră, în comparaŃie cu proba martor, menŃinute în apă distilată. Rezulatele au fost obŃinute la microanalizorul Bruker AXS, care a întregistrat spectrul elementelor chimice din compoziŃia smalŃului, dar şi cantitatea măsurată în micrograme a acestora.

Tabel 15. Valori medii ale calciului şi fosforului în smalŃ şi

dentină Valori medii (%greutate)

Calciu Fosfor

smalŃ dentina smalt dentina

apa distilata 46,7 34,5 28,7 21,8

22

Fig.47. Spectrul compoziŃiei chimice a smalŃului în proba

martor 1

Tabel.16. Analiza chimică a smalŃului la proba martor 1

Element series [wt.-%] [norm. wt.-%]

[norm. at.-%]

Error in %

Calcium K-series

45,64003 45,64049 28,81691 1,369408

Phosphorus K-series

19,34561 19,34581 15,80506 0,808296

Oxygen K-series

35,01335 35,0137 55,37803 2,885601

Sum: 99,999 100 100

La prima probă martor analiza chimică pe elemente evidenŃiază o concentraŃie a ionilor de calciu de 45,64 µg%, iar

pentru fosfor este de 19,34 µg%. Aceste valori au fost apropiate de cele normale.

Fig.48. Spectrul compoziŃiei chimice a smalŃului în proba 1

după 30 minute

23

Tabel.17. Analiza chimică a smalŃului la proba 1 după 30 minute


[norm. at.-%]

Error in %

Carbon K-series

15,99928 15,9996 21,19078 7,095139

Calcium K-series

3,352107 3,352174 1,330569 0,130359

Chlorine K-series

2,757091 2,757146 1,237164 0,127512

Phosphorus K-series

2,506447 2,506497 1,287331 0,134298

Oxygen K-series

75,38308 75,38458 74,95416 25,26779

Sum: 99,998 100 100

Din acest tabel se observă scăderea importantă a

concentraŃiilor de calciu şi fosfat din smalŃ ( calciu = 3,35 µg%, fosfor = 2,50 µg%) dar şi apariŃia altor elemente cum ar fi carbon= 15,99 µg%, clor = 2,75 µg%. Carbonul rezultă din degradarea structurii organice a smalŃului, iar clorul pătrunde în porii dilataŃi ai acestuia.

Fig.49. Spectrul compoziŃiei chimice a smalŃului în proba 1

după o oră

Tabel. 18. Analiza chimică a smalŃului la proba 1 după o oră

24


[norm. at.-%]

Error in %

Calcium K-series

24,93342 24,93392 12,5036 0,762636

Phosphorus K-series

11,04479 11,04501 7,166758 0,47393

Carbon K-series

3,404963 3,405031 5,697607 2,690251

Chlorine K-series

2,19318 2,193224 1,243324 0,105862

Oxygen K-series

58,42165 58,42282 73,38872 19,6359

Sum: 99,998 100 100

După o oră se observă o reprecipitare a calciului şi

fosforului ce coincide aspectului microscopic de microcristale ce s-au depus pe suprafaŃa smalŃului. VII.6. CONCLUZII

� Este certă demineralizarea Ńesuturilor dentare atunci când sunt supuse atacurilor repetate de acizi;

� Rata de disoluŃie a smalŃului în eroziunea acidă este dependentă de parametrii chimici ai soluŃiei (pH şi concentraŃie);

� Analiza SEM a modificărilor structurale ale smalŃului, precum şi analiza componentelor chimice poate elucida mecanismul de eroziune dentară la atacul acid;

� Acest studiu atrage atenŃia medicilor dentişti de riscul refluxului gastro-esofagian asupra Ńesuturilor dure dentare.

CAP.VIII. Studiu de microscopie electronică SEM a eroziunilor dentare pe dinŃi extraşi, obturaŃi cu diferite materiale plastice şi imersaŃi în acid clorhidric la pH =1,2

VIII. 2. OBIECTIVE Prin acest studiu îmi propun să observ dacă apar modificări

structurale la nivelul materialelor de restaurare cum ar fi răşinile compozit şi cimenturile glass-ionomer, dar şi în compoziŃia smalŃului de la limita cu aceste restaurări.

VIII. 3. MATERIAL ŞI METODĂ

25

Pentru studiu s-au folosit 45 de dinŃi câte 5 dinŃi pentru fiecare probă: Proba 1, Proba 2, Fuji IX , Herculite XRV ultra, Fuji II, Compomer Freedom, Filtek Ultimate, POINT 4, Filtek Z250. Imediat după extracŃie dinŃii au fost stocaŃi într-o soluŃie de formol 10%. Materialul organic şi cel anorganic s-a îndepărtat mecano-chimic (prin instrumentare manuală şi imersie în soluŃie de NaOCI 5,25%

DinŃii pentru obturaŃii au avut realizate o preparare pentru cavitate de clasa I black pe faŃa ocluzală de dimensiuni standard. După obturare, probele coronare astfel obŃinute au fost secŃionate longitudinal în planuri vestibulo-orale şi mezio-distale cu ajutorul unor discuri metalice active pe muchie. Din fiecare coroană s-au obŃinut câte trei părŃi. O parte din coroană a fost menŃinută în apă distilată, iar celelalte în soluŃie de acid clorhidric de concentraŃie 0,06mlo/l, la pH de 1,2, pentru 30 minute şi respectiv 1 oră.

În continuare, fiecare probă a fost prelucrată prin finisare şi lustruire cu discuri de hârtie cu granulaŃie descrescătoare până la o dimensiune de 10 µm.

După clătirea probelor în apă curată, acestea au fost fixate pe plăcuŃe de răşină anterior pregătite. Probele au fost analizate la SEM. SecŃiunile dentare au fost analizate din punct de vedere morfogic utilizând microscop electronic cu scanare, SEM model VEGA II LSH, produs de firma TESCAN Cehia, cuplat cu un detector EDX tip QUANTAX QX2, produs de firma BRUKER/ROENTEC Germania.

VIII.4. REZULTATE

Fig.53. Imagine 100 X SE a. Compomer Freedom martor, b. după 30 minute şi c. o oră

În imagine se observă limita dintre compomerul Freedom şi smalŃ, care este intactă în prima imagine şi suferă modificări şi

26

chiar fracturi în celelalte două imagini. Se observă apariŃia de porozităŃi atât în smalŃ cât şi în material.

Fig. 55. Imagine 100 X SE a. Fuji II martor, b. după 30 minute şi c.

o oră Imaginea anterioară prezintă limita dintre restaurarea cu ciment glass-ionomer Fuji II şi smalŃ. IniŃial această limită este intactă, iar structura smalŃului şi a cimentului glass-ionomer este normală. Ulterior, se observă fracturi la nivelul cimentului care devine poros, dar şi la nivelul smalŃului.

Fig.57. Imagine 100 X SE a. Fuji IX martor, b. după 30 minute şi

c. după o oră În figură se observă limita dintre cimentul glass-ionomer Fuji IX şi smalŃ, care iniŃial este integră. În celelalte două imagini (b,c) observăm porozitatea cimentului glass-ionomer şi a smalŃului, precum şi fracturi apărute la aceste nivele.

Fig.59. Imagine 100 X SE a. Filtek Ultimate martor, b. după 30

minute şi c. după o oră

27

În figură se observă limita dintre compozitul fotopolimerizabil Filtek Ultimate şi smalŃ, care iniŃial este integră. În celelalte două imagini (b,c) observăm degradarea compozitului şi creşterea porozităŃii smalŃului.

Fig.65. Imagine 100 X SE a. POINT 4 martor, b. după 30 minute şi

c. după o oră În figură se observă limita dintre compozitul

fotopolimerizabil POINT 4 şi smalŃ, care iniŃial este integră. În celelalte două imagini (b,c) observăm degradarea compozitului şi creşterea porozităŃii smalŃului.

În continuarea studiului am analizat compoziŃia smalŃului pe dinŃii ce au fost obturaŃi, comparativ cu dinŃii din probele 1 şi 2 care au fost integri. Rezulatele concentraŃiilor de ioni de calciu, fosfat, oxigen, etc. au fost analizate statistic cu ajutorul programului SPSS 17. Aplicăm testul neparametric Kruskal-Wallis

Tabel 22. Testul neparametric Kruskal-Wallis Ranks

material N Mean Rank

Pb 1 martor dinte 5 38.00


Compomer martor

5 13.00

Fuji II martor 5 28.00

Fuji IX martor 5 3.00

Filtek Z250 martor

5 8.00

Concentratie calciu

Filtek U martor 5 33.00

28

Herculite martor 5 23.00

Point 4 martor 5 18.00

Total 45

În aceast tabel se observă că media concentraŃiei de calciu este mai mare în smalŃul dinŃilor din probele 1 şi 2 faŃă de cea de la dinŃii cu obturaŃii.

Tabel 23. Test Statisticsa,b

concentratiecalciu

Chi-Square 43.487

df 8

Asymp. Sig. .000

a. Kruskal Wallis Test

b. Grouping Variable: material

Testul Kruskal Wallis arată valoarea U fiind 43,487, ceea

ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05. Tabel.24. ConcentraŃie fosfor

Ranks




Compomer martor 5 7.60

Fuji II martor 5 18.00

Fuji IX martor 5 13.00

Filtek U martor 5 26.30

Herculite martor 5 24.70

Point 4 martor 5 3.40

Concentratie phosphor

Total 40

29

În tabelul anterior se observă concentraŃia fosforului care este mai mare în smalŃul dinŃilor din probele 1 şi 2 faŃă de cea de la dinŃii cu obturaŃii.

Tabel.25. Test Statisticsa,b

concentratiephosphor

Chi-Square 37.873

df 7

Asymp. Sig. .000



Testul Kruskal Wallis arată valoarea U fiind 37.873, ceea

ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05. După 30minute de imersie a probelor în acid clorhidric

Tabel.28. ConcentraŃie calciu

Ranks


Pb 1 30 min 5 28.00

Pb 2 30 min 5 33.00

Compomer30 min 5 10.60

Fuji II 30min 5 21.30

Fuji IX 30min 5 19.70

Filtek Z250 30min 5 10.40

Point 4 30min 5 3.00

Concentratie

calciu

Total 35

30

În tabel se observă valorile scăzute ale calciului din smalŃ după imersia probelor în acid clorhidric. Toate valorile au scăzut.


concentratiecalciu

Chi-Square 32.214

df 6

Asymp. Sig. .000




ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05. Tabel.32. ConcentraŃie fosfor

Ranks


Pb 1 30 min 5 8.00

Pb 2 30 min 5 13.00

Point 4 - 30 min 5 3.00

Concentratie

phosphor

Total 15

Şi concentaŃia de fosfat a scăzut în toate probele după 30 de

minute.


concentratiephosph

or

Chi-Square 12.522

31

df 2

Asymp. Sig. .002




ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05. Tabel.34. ConcentraŃie clor

Ranks


Pb 1 30 min 5 38.00

Pb 2 30 min 5 19.00

Compomer 30 min 5 25.40

Fuji II 5 24.60

Fuji IX 30 min 5 33.00

Filtek Z250 - 30 min 5 3.00

Herculite - 30 min 5 13.00

Point 4 - 30 min 5 8.00

concentratiechlorine

Total 40

IniŃial în nici o probă martor nu exista clor, dar după imersia în acid se observă că ionul de clor pătrunde în smalŃ, în concentraŃii semnificative.


concentratiechlori

ne

32

Chi-Square 37.486

df 7

Asymp. Sig. .000



Testul Kruskal Wallis arată valoarea U fiind 37,486, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05. 60 min

Tabel.36. ConcentraŃie clor şi calciu

Ranks


Pb 1 60 min 5 29.60

Pb 2 60 min 5 13.00




Filtek Z250 - 60 min 5 5.20

Filtek U - 1 ora 5 5.80

Herculite - 1 ora 5 43.00

Point 4 - 1 ora 5 32.50

concentratiechlorine

Total 45

Pb 1 60 min 5 33.00 concentratiecalciu

Pb 2 60 min 5 43.00

33




Filtek Z250 - 60 min 5 5.70

Filtek U - 1 ora 5 5.30

Herculite - 1 ora 5 23.00

Point 4 - 1 ora 5 38.00

Total 45

In acest tabel se observă că ionul de clor se menŃine în structura smalŃului la toate probele, iar concentraŃia calciului este tot scăzută faŃă de etapa iniŃială.

Tabel 37.Test Statisticsa,b

concentratiechlorin

e concentratiecalciu

Chi-Square 42.223 43.132

df 8 8

Asymp. Sig. .000 .000




ce este semnificativ din punct de vedere statistic: p = 0,000< 0,05. VIII.6. CONCLUZII

� Studiu a arătat că se produc modificări atât în stuctura smalŃului de la marginea restaurărilor cât şi în structura materialelor de restaurare folosite.

34

� Pierderea de calciu şi fosfor în probele ce aveau restaurări coronare a fost semnificativ mai mare decât în cele iniŃiale

� Cimenturile glass-ionomere au prezentat cele mai mari modificări structurale la atacul acid

� Pentru restaurarea leziunilor coronare la pacienŃii cu reflux gastro-esofagian se recomandă utilizarea răşinilor compozite hibride, care s-au dovedit mai rezistente la atacul acid

CAPITOL IX. Studiu privind analiza pierderilor de minerale la obturaŃiile din cimenturi glass-ionomere imersate în acid clorhidric

IX.2. OBIECTIVE Scopul acestui studiu a fost de a evalua efectul eroziv al

acidului clorhidric de concentraŃie 0,06 mol/l şi pH de 1,2, asupra unor tipuri diferite de cimenturi glass-ionomere şi compomeri. Pentru aceasta s-au evaluat compoziŃiile chimice ale cimenturilor glass-ionomere şi compomeri. IX. 3. MATERIAL ŞI METODĂ

S-au utilizat un număr de 15 de molari extraşi din motive ortodontice sau parodontale, a căror faŃă ocluzală era indemnă la leziunile carioase. Pe faŃa ocluzală s-au realizat cavităŃi de clasa I Black utilizând pietre diamantate cilindrice, sub răcire permanentă cu apă pentru a evita supraîncălzirea, profunzimea cavităŃilor fiind de 4 mmm. Marginile cavităŃilor nu au fost bizotate. CavităŃile realizate au fost obturate utilizând două cimenturi glass-ionomere diferite: Fuji II LC şi Fuji IX (GC) şi un compomer Freedom (SDI). Restaurarea s-a realizat utilizând indicaŃiile prevăzute de producător. Tehnica de restaurare a fost cea orizontală stratificată, fiecare strat având o grosime de 2 mm. Straturile a fost fotopolimerizat timp de 40 secunde utilizând o lampă LED (LEDidition de la Ivoclar Vivadent clinical, Austria).

Pentru fiecare tip de material în parte, coroanele dentare ale probelor au fost secŃionate în sens vestibulo-oral în trei părŃi, utilizând discuri diamantate active pe muchie, sub răcire continuă cu apă pentru a evita supraâncălzirea. De la fiecare dinte o parte a fost menŃinută în apă distilată, ca probă martor, şi celelalte părŃi au fost imersate în soluŃia de acid clorhidric 0,06 mol/l la pH =1,2

35

timp de 30 minute şi respectiv o oră. SecŃiunile dentare au fost analizate din punct de vedere morfogic utilizând microscopul electronic cu scanare, SEM model VEGA II LSH, produs de firma TESCAN Cehia, cuplat cu un detector EDX tip QUANTAX QX2, produs de firma BRUKER/ROENTEC Germania. S-a efectuat analiza spectrală a componentelor minerale ale fiecărei probe.

IX. 4. REZULATE ŞI DISCUłII

Fig.72. Spectru compomer Freedom martor

Fig.73. Spectru compomer Freedom după 30 minute

36

Fig.74. Spectru compomer Freedom după o oră

Fig.75. Spectru Fuji II martor

Fig.76. Spectru Fuji II după 30 minute

37

Fig.77. Spectru Fuji II după o oră

Fig. 78. Spectru Fuji IX martor

Fig.79. Spectru Fuji IX după 30 minute

38

Fig.80. Spectru Fuji IX după o oră

S-a efectuat apoi măsurarea concentraŃiilor de ioni calciu,

fosfor, oxigen, carbon, siliciu, aluminiu etc. între cele 3 cimenturi glass ionomere la proba martor comparativ cu cele la 30 minute şi 1 ora de menŃinere în HCl.

Fig.81. VariaŃia concentraŃiei de ioni la proba martor In proba martor se observă există o variaŃie a principalelor

componenete minerale din cele trei materiale studiate. Cimentul glass-ionomer Fuji IX are concentraŃia cea mai mare de fluor şi aluminiu, Cimentul Fuji II LC are concentraŃia de calciu cea mai mare, iar compomerul Freedom are concentraŃia de oxigen cea mai mare.

39

Fig.82. VariaŃia concentraŃiei de ioni după 30 minute

După 30 de minute se observă scăderea marcantă a calciului, aluminiului la toate materialele şi apariŃia clorului din acidul clorhidric.

Fig.83. VariaŃia concentraŃiei de ioni după o oră

După o oră, nivelul calciului s-a menŃinut la valori foarte mici, iar clorul a crescut.

Tabel 43. Test de omogenitate

Test of Homogeneity of Variances

Levene Statistic df1 df2 Sig.

fluorine 6.661 2 12 .051

aluminium 3.366 2 12 .069

phosphorus .926 2 12 .423

silicon 2.895 2 12 .094

calcium 3.286 2 12 .073

40

Test of Homogeneity of Variances

Levene Statistic df1 df2 Sig.

fluorine 6.661 2 12 .051

aluminium 3.366 2 12 .069

phosphorus .926 2 12 .423

silicon 2.895 2 12 .094

calcium 3.286 2 12 .073

oxygen 34.799 2 12 .050

Tabelul Test of Homogeneity of Variance conŃine rezultatului testului Levene. Valorile nesemnificative din tabel (albastru bold) conduc la concluzia că dispersiile în interiorul celor şase grupuri sunt omogene.

Ne interesează dacă în cadrul celor 3 compomeri există diferenŃe semnificative din punct de vedere statistic pentru fiecare element în parte. Aplicăm pentru aceasta testul ANOVA.

Ipoteza de nul: între cele 3 loturi de compomeri nu există diferenŃe semnificative din punct de vedere statistic

Ipoteza de cercetare: pentru fiecare din cele 3 loturi, la nivel de element, există diferenŃe semnificative din punct de vedere statistic

Tabel 44. Test Anova

ANOVA

Sum of

Squares df

Mean

Square F p.

Between

Groups

1291.003 2 645.502 286.019 .000

Within Groups 27.082 12 2.257

fluorine

Total 1318.085 14

41

Between

Groups

197.028 2 98.514 224.027 .000

Within Groups 5.277 12 .440

aluminium

Total 202.304 14

Between

Groups

144.060 2 72.030 968.926 .000

Within Groups .892 12 .074

phosphoru

s

Total 144.952 14

Between

Groups

654.891 2 327.446 205.862 .000

Within Groups 19.087 12 1.591

silicon

Total 673.978 14

Between

Groups

2074.007 2 1037.003 7407.520 .000


calcium

Total 2075.687 14

Between

Groups

839.284 2 419.642 1091.538 .000


oxygen

Total 843.897 14

Tabelul ANOVA conŃine rezultatul testului F a cărui

valoare este:

286,019 pentru fluorine, 224,027 pentru aluminium 968,926 pentru phosphor

42

205,862 pentru silicon 7407,520 pentru calcium 1091 pentru oxygen

Toate valorile testului F sunt pentru un prag p = 0.0001,

ceea ce permite respingerea ipotezei de nul şi acceptarea ipotezei de cercetare conform căreia nivelul de fluor, aluminiu, fosfor, silicon, calciu şi oxIgen variază semnificativ la nivelul celor trei cimenturi glass ionomere.

Analiza de varianŃă – ANOVA –calculează raportul dintre variaŃia provocată de diferenŃele intergrupuri şi variaŃia cauzată de diferenŃele intragrup şi stabileşte dacă acest raport este suficient de mare pentru a putea distinge între grupuri.

Deoarece rezultatul analizei de varianŃă ANOVA unifactorial se referă doar la diferenŃele globale ce apar între grupuri, diferenŃe ce se reflectă în variaŃia populaŃiei totale, fără a preciza între care anume grupuri apar diferenŃele, activăm din acelaşi meniu tipul testului de contrast post-hoc, pentru a putea confirma faptul că diferenŃele obŃinute pe ansamblu prin analiza testului F se regăsesc şi la nivelul comparaŃiilor dintre grupuri, luate două cîte două. Unul din testele de contrast obişnuite pentru acest caz este testul BONFERRONI.

I – reprezintă nivelul de referinŃă al variabilei independente, faŃă de care se face comparaŃia; J – arată celelalte niveluri ale variabilei independente ce sunt comparate cu nivelul de referinŃă.

Constatăm diferenŃe semnificative din punct de vedere statistic în cadrul celor trei loturi pentru fiecare din elementele avute în atenŃie. În tabelul de mai jos, valorile semnificative statistic sunt marcate cu roşu.

Tabel 45. Test Bonferroni

Multiple Comparisons

Bonferroni

Dependent

Variable

(I)

compomer

(J)

compomer

Mean

Difference

Std.

Error Sig.

95% Confidence

Interval

43

Lower

Bound

Upper

Bound

FujiIImartor -.88600 .95013 1.000 -3.5269 1.7549 martor

FujiIXmartor -

20.10800*

.95013 .000 -

22.7489

-

17.4671

martor .88600 .95013 1.000 -1.7549 3.5269 FujiIImartor

FujiIXmartor -

19.22200*

.95013 .000 -

21.8629

-

16.5811

martor 20.10800* .95013 .000 17.4671 22.7489

fluorine

FujiIXmartor

FujiIImartor 19.22200* .95013 .000 16.5811 21.8629

FujiIImartor -4.29400* .41940 .000 -5.4597 -3.1283 martor

FujiIXmartor -8.87600* .41940 .000 -

10.0417

-7.7103

martor 4.29400* .41940 .000 3.1283 5.4597 FujiIImartor

FujiIXmartor -4.58200* .41940 .000 -5.7477 -3.4163

martor 8.87600* .41940 .000 7.7103 10.0417

aluminium

FujiIXmartor

FujiIImartor 4.58200* .41940 .000 3.4163 5.7477

FujiIImartor -6.98400* .17244 .000 -7.4633 -6.5047 martor

FujiIXmartor -.91600* .17244 .001 -1.3953 -.4367


FujiIXmartor 6.06800* .17244 .000 5.5887 6.5473

martor .91600* .17244 .001 .4367 1.3953

phosphorus

FujiIXmartor

FujiIImartor -6.06800* .17244 .000 -6.5473 -5.5887

silicon martor FujiIImartor 16.09000* .79765 .000 13.8730 18.3070

44

FujiIXmartor 9.56200

* .79765 .000 7.3450 11.7790

martor -

16.09000*

.79765 .000 -

18.3070

-

13.8730

FujiIImartor

FujiIXmartor -6.52800* .79765 .000 -8.7450 -4.3110

martor -9.56200* .79765 .000 -

11.7790

-7.3450

FujiIXmartor

FujiIImartor 6.52800* .79765 .000 4.3110 8.7450

FujiIImartor -

24.43000*

.23664 .000 -

25.0877

-

23.7723

martor

FujiIXmartor .99800* .23664 .004 .3403 1.6557


FujiIXmartor 25.42800* .23664 .000 24.7703 26.0857

martor -.99800* .23664 .004 -1.6557 -.3403

calcium

FujiIXmartor

FujiIImartor -

25.42800*

.23664 .000 -

26.0857

-

24.7703

FujiIImartor 15.48800* .39215 .000 14.3980 16.5780 martor

FujiIXmartor 16.22200* .39215 .000 15.1320 17.3120

martor -

15.48800*

.39215 .000 -

16.5780

-

14.3980

FujiIImartor

FujiIXmartor .73400 .39215 .257 -.3560 1.8240

martor -

16.22200*

.39215 .000 -

17.3120

-

15.1320

oxygen

FujiIXmartor

FujiIImartor -.73400 .39215 .257 -1.8240 .3560

*. The mean difference is significant at the 0.05 level.

VariaŃiile mediei pentru fiecare din constituienŃii celor trei cimenturi glass ionomere

45

ANOVA

Sum of

Squares df

Mean

Square F p.

Between

Groups

25.117 2 12.559 17.498 .000

Within

Groups

8.613 12 .718

silicon30mi

n

Total 33.730 14

Between

Groups

321.791 2 160.896 740.00

0

.000

Within

Groups

2.609 12 .217

aluminium3

0min

Total 324.400 14

Between

Groups

12.922 2 6.461 168.88

1

.000

Within

Groups

.459 12 .038

calcium30

min

Total 13.381 14

Between

Groups

.752 2 .376 10.484 .002

Within

Groups

.430 12 .036

chlorine30

min

Total 1.182 14

oxygen30m

in

Between

Groups

4300.443 2 2150.222 2170.4

28

.000

46

Within

Groups

11.888 12 .991

Total 4312.331 14

Tabelul ANOVA conŃine rezultatul testului F a cărui valoare este:

17,498 pentru silicon 740,000 pentru aluminium 168,881 pentru calcium 10,484 pentru chlorine, 2170,428 pentru oxygen

Toate valorile testului F sunt pentru un prag p = 0.0001,

ceea ce permite respingerea ipotezei de nul şi acceptarea ipotezei de cercetare conform căreia nivelul de silicon, aluminiu, calciu, chlorine şi oxigen variază semnificativ la nivelul celor trei cimenturi glass ionomere.

Deoarece rezultatul analizei de varianŃă ANOVA unifactorial se referă doar la diferenŃele globale ce apar între grupuri, diferenŃe ce se reflectă în variaŃia populaŃiei totale, fără a preciza între care anume grupuri apar diferenŃele, activăm din acelaşi meniu tipul testului de contrast post-hoc, pentru a putea confirma faptul că diferenŃele obŃinute pe ansamblu prin analiza testului F se regăsesc şi la nivelul comparaŃiilor dintre grupuri, luate două câte două. Unul din testele de contrast obişnuite pentru acest caz este testul BONFERRONI.

I – reprezintă nivelul de referinŃă al variabilei independente, faŃă de care se face comparaŃia; J – arată celelalte niveluri ale variabilei independente ce sunt comparate cu nivelul de referinŃă.

Constatăm diferenŃe semnificative din punct de vedere statistic în cadrul celor trei loturi pentru fiecare din elementele avute în atenŃie. În tabelul de mai jos, valorile semnificative statistic sunt marcate cu roşu, iar cele nesemnificative cu negru.


47

Tabel 52. Test Anova


Bonferroni

95% Confidence

Interval

Dependent

Variable

(I)

compomer30min

(J)

compomer30min

Mean

Difference

(I-J)

Std.

Error p.

Lower

Bound

Upper

Bound

Fuji II 2.21800* .53581 .004 .7287 3.7073 compomer

Freedom Fuji IX 3.07000

* .53581 .000 1.5807 4.5593

compomer

Freedom

-2.21800* .53581 .004 -3.7073 -.7287 Fuji II

Fuji IX .85200 .53581 .413 -.6373 2.3413

compomer

Freedom

-3.07000* .53581 .000 -4.5593 -1.5807

silicon30min

Fuji IX

Fuji II -.85200 .53581 .413 -2.3413 .6373

Fuji II 1.51800* .29491 .001 .6983 2.3377 compomer

Freedom Fuji IX -8.97800

* .29491 .000 -9.7977 -8.1583

compomer

Freedom

-1.51800* .29491 .001 -2.3377 -.6983 Fuji II

Fuji IX -10.49600* .29491 .000 -

11.3157

-9.6763

compomer

Freedom

8.97800* .29491 .000 8.1583 9.7977

aluminium30min

Fuji IX

Fuji II 10.49600* .29491 .000 9.6763 11.3157

calcium30min compomer Fuji II -2.04400* .12370 .000 -2.3878 -1.7002

Fuji IX -1.88400

* .12370 .000 -2.2278 -1.5402

compomer

Freedom

2.04400* .12370 .000 1.7002 2.3878 Fuji II

Fuji IX .16000 .12370 .661 -.1838 .5038

compomer

Freedom

1.88400* .12370 .000 1.5402 2.2278

Fuji IX

Fuji II -.16000 .12370 .661 -.5038 .1838

Fuji II .06000 .11974 1.000 -.2728 .3928 compomer

Freedom Fuji IX -.44200

* .11974 .009 -.7748 -.1092

compomer

Freedom

-.06000 .11974 1.000 -.3928 .2728 Fuji II

Fuji IX -.50200* .11974 .004 -.8348 -.1692

compomer

Freedom

.44200* .11974 .009 .1092 .7748

chlorine30min

Fuji IX

Fuji II .50200* .11974 .004 .1692 .8348

Fuji II 33.45400* .62950 .000 31.7043 35.2037 compomer


* .62950 .000 36.2083 39.7077

compomer

Freedom

-33.45400* .62950 .000 -

35.2037

-

31.7043

Fuji II

Fuji IX 4.50400* .62950 .000 2.7543 6.2537

compomer

Freedom

-37.95800* .62950 .000 -

39.7077

-

36.2083

oxygen30min

Fuji IX

Fuji II -4.50400* .62950 .000 -6.2537 -2.7543


48

ANOVA

Sum of

Squares df

Mean

Square F p.

Between

Groups

1056.520 2 528.260 2355.7

44

.000

Within

Groups

2.691 12 .224

silicon60mi

n

Total 1059.211 14

Between

Groups

291.706 2 145.853 718.52

4

.000

Within

Groups

2.436 12 .203

carbon60mi

n

Total 294.142 14

Between

Groups

233.162 2 116.581 2884.4

84

.000

Within

Groups

.485 12 .040

calcium60

min

Total 233.647 14

Between

Groups

10.803 2 5.402 612.19

6

.000

Within

Groups

.106 12 .009

chlorine60

min

Total 10.909 14

aluminium6

0min

Between

Groups

106.745 2 53.373 2930.4

18

.000

49

Within

Groups

.219 12 .018

Total 106.964 14

Between

Groups

3564.104 2 1782.052 9127.0

28

.000

Within

Groups

2.343 12 .195

oxygen60m

in

Total 3566.447 14

Tabelul ANOVA conŃine rezultatul testului F a cărui valoare este:

2355,744 pentru silicon

718,524 pentru carbon, 2884,484 pentru calcium

612,196 pentru chlorine, 2930,418 pentru aluminium

9127,428 pentru oxygen Toate valorile testului F sunt pentru un prag p = 0.0001, ceea ce

permite respingerea ipotezei de nul şi acceptarea ipotezei de cercetare conform căreia nivelul de silicon, carbon, aluminiu,

calciu, chlorine şi oxigen variază semnificativ la nivelul celor trei cimenturi glass ionomere.



Bonferroni

95% Confidence

Interval

Dependent

Variable

(I)

compomer60min

(J)

compomer60min

Mean

Difference

(I-J)

Std.

Error p.

Lower

Bound

Upper

Bound

50

Fuji II 7.73200* .29950 .000 6.8996 8.5644 compomer


* .29950 .000 19.5296 21.1944

compomer

Freedom

-7.73200* .29950 .000 -8.5644 -6.8996 Fuji II

Fuji IX 12.63000* .29950 .000 11.7976 13.4624

compomer

Freedom

-

20.36200*

.29950 .000 -

21.1944

-

19.5296

silicon60min

Fuji IX

Fuji II -

12.63000*

.29950 .000 -

13.4624

-

11.7976

Fuji II -3.72800* .28495 .000 -4.5200 -2.9360 compomer


* .28495 .000 6.1240 7.7080

compomer

Freedom

3.72800* .28495 .000 2.9360 4.5200 Fuji II

Fuji IX 10.64400* .28495 .000 9.8520 11.4360

compomer

Freedom

-6.91600* .28495 .000 -7.7080 -6.1240

carbon60min

Fuji IX

Fuji II -

10.64400*

.28495 .000 -

11.4360

-9.8520

Fuji II -.92600* .12715 .000 -1.2794 -.5726 compomer


* .12715 .000 -9.1414 -8.4346

compomer

Freedom

.92600* .12715 .000 .5726 1.2794 Fuji II

Fuji IX -7.86200* .12715 .000 -8.2154 -7.5086

calcium60min

Fuji IX compomer

Freedom

8.78800* .12715 .000 8.4346 9.1414

51

Fuji II 7.86200

* .12715 .000 7.5086 8.2154

Fuji II -.07800 .05941 .641 -.2431 .0871 compomer


* .05941 .000 -2.0031 -1.6729

compomer

Freedom

.07800 .05941 .641 -.0871 .2431 Fuji II

Fuji IX -1.76000* .05941 .000 -1.9251 -1.5949

compomer

Freedom

1.83800* .05941 .000 1.6729 2.0031

chlorine60min

Fuji IX

Fuji II 1.76000* .05941 .000 1.5949 1.9251

Fuji II 3.76200* .08535 .000 3.5248 3.9992 compomer

Freedom

Fuji IX -2.74600* .08535 .000 -2.9832 -2.5088

compomer

Freedom

-3.76200* .08535 .000 -3.9992 -3.5248 Fuji II

Fuji IX -6.50800* .08535 .000 -6.7452 -6.2708

compomer

Freedom

2.74600* .08535 .000 2.5088 2.9832

aluminium60min

Fuji IX

Fuji II 6.50800* .08535 .000 6.2708 6.7452

Fuji II -5.99000* .27946 .000 -6.7668 -5.2132 compomer

Freedom

Fuji IX 29.29000* .27946 .000 28.5132 30.0668

compomer

Freedom

5.99000* .27946 .000 5.2132 6.7668

oxygen60min

Fuji II

Fuji IX 35.28000* .27946 .000 34.5032 36.0568

52

compomer

Freedom

-

29.29000*

.27946 .000 -

30.0668

-

28.5132

Fuji IX

Fuji II -

35.28000*

.27946 .000 -

36.0568

-

34.5032


IX. 5. CONCLUZII � Cimenturile glass-ionomere utilizate în studiu au prezentat

modificări semnificative ale mineralelor din structură � Compomerul a prezentat modificări mai puŃin evidente faŃă

de cimenturile glass-ionomere, ceea ce se datorează structurii sale diferite

� Chiar dacă au apărut pierderi de minerale din structura cimenturilor glass-ionomere, aceste pot fi indicate la pacienŃii cu leziuni erozive datorită adeziunii chimice

CAPITOL X. Studiu privind analiza pierderilor de minerale la obturaŃiile din răşini compozite imersate în acid clorhidric X.2. OBIECTIVE

Scopul acestui studiu a fost de a evalua efectul eroziv al acidului clorhidric de concentraŃie 0,06 mol/l şi pH de 1,2, asupra unor tipuri diferite răşini compozite fotopolimerizabile şi măsurarea compoziŃiei minerale a acestor materiale. X. 3. MATERIAL ŞI METODĂ

S-au utilizat un număr de 15 de molari extraşi din motive ortodontice sau parodontale, a căror faŃă ocluzală era indemnă la leziunile carioase. Pe faŃa ocluzală s-au realizat cavităŃi de clasa I Black utilizând pietre diamantate cilindrice, sub răcire permanentă cu apă pentru a evita supraîncălzirea, profunzimea cavităŃilor fiind de 4 mmm. Marginile cavităŃilor nu au fost bizotate.

CavităŃile realizate au fost obturate utilizând diferite tipuri de răşini compzite fotopolimerizabile:Herculite XRV (Kerr), POINT 4 (Kerr), Filtek Z 250 ( 3M ESPE), Filtek Ultimate (3M ESPE). Restaurarea s-a realizat utilizând indicaŃiile prevăzute de producător. Tehnica de restaurare a fost cea orizontală stratificată, fiecare strat având o grosime de 2 mm. Straturile a fost

53

fotopolimerizat timp de 40 secunde utilizând o lampă LED (LEDidition de la Ivoclar Vivadent clinical, Austria).

Pentru fiecare tip de material în parte, coroanele dentare ale probelor au fost secŃionate în sens vestibulo-oral în trei părŃi, utilizând discuri diamantate active pe muchie, sub răcire continuă cu apă pentru a evita supraâncălzirea. De la fiecare dinte o parte a fost menŃinută în apă distilată, ca probă martor, şi celelalte părŃi au fost imersate în soluŃia de acid clorhidric 0,06 mol/l la pH =1,2 timp de 30 minute şi respectiv o oră. SecŃiunile dentare au fost analizate din punct de vedere morfogic utilizând microscopul electronic cu scanare, SEM model VEGA II LSH, produs de firma TESCAN Cehia, cuplat cu un detector EDX tip QUANTAX QX2, produs de firma BRUKER/ROENTEC Germania. S-a efectuat analiza spectrală a componentelor minerale ale fiecărei probe. X. 4. REZULATE ŞI DISCUłII

Fig.112. Spectru Herculite XRV martor

Fig.113. Spectru Herculite XRV după 30 minute

54

Fig.114. Spectru Herculite XRV după o oră

În imaginile de mai sus se observă spectrele de compoziŃie chimică ale compozitului Herculite. Se constată modificări importante ale concentraŃiei elementelor chimice la probele după 30 minute şi respectiv o oră, faŃă de proba martor.

Fig.115. Spectru POINT 4 martor

Fig.116. Spectru POINT 4 după 30 minute

55

Fig.117. Spectru POINT 4 după o oră

În imaginile de mai sus se observă spectrele de compoziŃie chimică ale compozitului POIN 4. Se constată modificări importante ale concentraŃiei elementelor chimice la probele după 30 minute şi respectiv o oră, faŃă de proba martor.

Fig.118. Spectru Filtek Z 250 martor

Fig.119. Spectru Filtek Z 250 după 30 minute

56

Fig.120. Spectru Filtek Z 250 după o oră

În imaginile de mai sus se observă spectrele de compoziŃie chimică ale compozitului Filtek Z 250. Se constată modificări importante ale concentraŃiei elementelor chimice la probele după 30 minute şi respectiv o oră, faŃă de proba martor.

Tabel 56. Test ANOVA

calcium

Sum of

Squares df Mean Square F p.

Between Groups 4539.548 3 1513.183 8776.653 .000


Total 4542.307 19


valoare este: 8776,653 pentru calciu pentru un prag p = 0.0001, ceea ce permite respingerea ipotezei de nul şi acceptarea ipotezei de

cercetare conform căreia nivelul de calciu variază semnificativ la nivelul celor 4 materiale compozite.


calcium

Bonferroni

57

95% Confidence

Interval (I)

materialecomp

ozite

(J)

materialecomp

ozite

Mean

Difference

(I-J)

Std.

Error p.

Lower

Bound

Upper

Bound

Filtek U martor -37.63200* .26261 .000 -38.4220 -36.8420

Herculite

martor

-9.69400* .26261 .000 -10.4840 -8.9040

Filtek Z 250

martor

Point 4 martor -1.90200* .26261 .000 -2.6920 -1.1120

Filtek Z 250

martor

37.63200* .26261 .000 36.8420 38.4220

Herculite

martor

27.93800* .26261 .000 27.1480 28.7280

Filtek U martor

Point 4 martor 35.73000* .26261 .000 34.9400 36.5200

Filtek Z 250

martor

9.69400* .26261 .000 8.9040 10.4840

Filtek U martor -27.93800* .26261 .000 -28.7280 -27.1480

Herculite

martor

Point 4 martor 7.79200* .26261 .000 7.0020 8.5820

Filtek Z 250

martor

1.90200* .26261 .000 1.1120 2.6920

Filtek U martor -35.73000* .26261 .000 -36.5200 -34.9400

Point 4 martor

Herculite

martor

-7.79200* .26261 .000 -8.5820 -7.0020



58

silicon

Sum of

Squares df Mean Square F p.

Between Groups 1808.939 2 904.470 3491.622 .000


Total 1812.048 14

Tabelul ANOVA conŃine rezultatul testului F a cărui valoare este: 3491,622 pentru siliciu pentru un prag p = 0.0001, ceea ce permite respingerea ipotezei de nul şi acceptarea ipotezei de cercetare conform căreia nivelul de silicon variază semnificativ la nivelul celor 4 materiale compozite.



silicon

Bonferroni

95% Confidence Interval (I)

materialecompo

zite

(J)

materialecompo

zite

Mean

Difference

(I-J)

Std.

Error p.

Lower

Bound

Upper

Bound

Herculite martor -23.75600* .32189 .000 -24.6507 -22.8613 Filtek Z 250

martor Point 4 martor -.95000

* .32189 .036 -1.8447 -.0553

Filtek Z 250

martor

23.75600* .32189 .000 22.8613 24.6507 Herculite martor

Point 4 martor 22.80600* .32189 .000 21.9113 23.7007

Filtek Z 250

martor

.95000* .32189 .036 .0553 1.8447 Point 4 martor

Herculite martor -22.80600* .32189 .000 -23.7007 -21.9113

59


silicon

Bonferroni

95% Confidence Interval (I)

materialecompo

zite

(J)

materialecompo

zite

Mean

Difference

(I-J)

Std.

Error p.

Lower

Bound

Upper

Bound

Herculite martor -23.75600* .32189 .000 -24.6507 -22.8613 Filtek Z 250

martor Point 4 martor -.95000

* .32189 .036 -1.8447 -.0553

Filtek Z 250

martor

23.75600* .32189 .000 22.8613 24.6507 Herculite martor

Point 4 martor 22.80600* .32189 .000 21.9113 23.7007

Filtek Z 250

martor

.95000* .32189 .036 .0553 1.8447 Point 4 martor

Herculite martor -22.80600* .32189 .000 -23.7007 -21.9113


VariaŃiile mediei pentru siliciu în cazul Herculite XRV, Filtek Z259 şi POINT 4:


carbon

Sum of

Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups 87.092 2 43.546 202.801 .000


Total 89.669 14

60


valoare este: 20,801 pentru carbon pentru un prag p = 0.0001, ceea ce permite respingerea ipotezei de nul şi acceptarea ipotezei de

cercetare conform căreia nivelul de carbon variază semnificativ la nivelul celor 4 materiale compozite.



carbon

Bonferroni

95% Confidence

Interval (I)

materialecom

pozite

(J)

materialecom

pozite

Mean

Difference

(I-J)

Std.

Error p.

Lower

Bound

Upper

Bound

Herculite

martor

2.80800* .29307 .000 1.9934 3.6226 Filtek Z 250

martor

Point 4 martor -3.09200* .29307 .000 -3.9066 -2.2774

Filtek Z 250

martor

-2.80800* .29307 .000 -3.6226 -1.9934 Herculite

martor

Point 4 martor -5.90000* .29307 .000 -6.7146 -5.0854

Filtek Z 250

martor

3.09200* .29307 .000 2.2774 3.9066 Point 4 martor

Herculite

martor

5.90000* .29307 .000 5.0854 6.7146


X. 5. CONCLUZII

61

� CompoziŃia chimică a compozitelor nanofil a fost mai afectată decât cea a compozitelor microfil;

� Pierderea de minerale din răşinile compozite este mai mică la cele hibride faŃă de cele nanofil

� Se constată o includere a ionului de clor în compoziŃia materialelor compozite la probele ce au fost menŃinute în acid 30 minute şi o oră.

� Medicii dentişti trebuie să Ńină cont de aceste proprietăŃi ale răşinilor compozite atunci când vor să restaureze leziuni erozive la pacienŃi cu reflux gastro-esofagian.

CONCLUZII GENERALE

Leziunile erozive apărute ca urmare a refluxului gastro-esofagian din ulcerul gastro-duodenal sunt cele mai spectaculoase, deoarece afectează un număr mare de dinŃi şi sunt însoŃite de hipersensibilitate, modificarea etajului inferior al feŃei şi ale esteticii dentare.

Medicul dentist trebuie să poată face diagnosticul diferenŃial cu alte leziuni erozive, datorate altor cauze, cum ar fi consumul de băuturi acide, fructe, sau bulimie pentru a iniŃia un plan de tratament corespunzător.

În cazul pacienŃilor cu reflux gastro-esofagian medicul dentist trebuie să colaboreze cu medicul internist pentru a trata şi cauza afecŃiunii generale şi nu numai cea stomatologică.

PacienŃii cu reflux gastro-esofagian au un risc mare de a avea alterată funcŃia salivară.

Indivizii cu rate reduse de flux salivar nestimulat au un risc de 5 ori mai mare de a suferi eroziuni.

La aceşti pacienŃi cu modificări cantitative şi calitative salivare, medicul dentist trebuie să reechilibreze funcŃiile acesteia pentru a avea un succes în tratamentul leziunilor erozive.

Este certă demineralizarea Ńesuturilor dentare atunci când sunt supuse atacurilor repetate de acizi;

62

Rata de disoluŃie a smalŃului în eroziunea acidă este dependentă de parametrii chimici ai soluŃiei (pH şi concentraŃie);

Analiza SEM a modificărilor structurale ale smalŃului, precum şi analiza componentelor chimice poate elucida mecanismul de eroziune dentară la atacul acid;

Acest studiu atrage atenŃia medicilor dentişti de riscul refluxului gastro-esofagian asupra Ńesuturilor dure dentare.

Studiu a arătat că se produc modificări atât în stuctura smalŃului de la marginea restaurărilor cât şi în structura materialelor de restaurare folosite.

Pierderea de calciu şi fosfor în probele ce aveau restaurări coronare a fost semnificativ mai mare decât în cele iniŃiale

Cimenturile glass-ionomere au prezentat cele mai mari modificări structurale la atacul acid

Pentru restaurarea leziunilor coronare la pacienŃii cu reflux gastro-esofagian se recomandă utilizarea răşinilor compozite hibride, care s-au dovedit mai rezistente la atacul acid

Cimenturile glass-ionomere utilizate în studiu au prezentat modificări semnificative ale mineralelor din structură

Compomerul a prezentat modificări mai puŃin evidente faŃă de cimenturile glass-ionomere, ceea ce se datorează structurii sale diferite

Chiar dacă au apărut pierderi de minerale din structura cimenturilor glass-ionomere, aceste pot fi indicate la pacienŃii cu leziuni erozive datorită adeziunii chimice pe care o au şi eliberării ionului de fluor cu efect carioprofilactic.

CompoziŃia chimică a compozitelor nanofil a fost mai afectată decât cea a compozitelor microfil;

Pierderea de minerale din răşinile compozite este mai mică la cele hibride faŃă de cele nanofil

Se constată o includere a ionului de clor în compoziŃia materialelor compozite la probele ce au fost menŃinute în acid 30 minute şi o oră.

63

Medicii dentişti trebuie să Ńină cont de aceste proprietăŃi ale răşinilor compozite atunci când vor să restaureze leziuni erozive la pacienŃi cu reflux gastro-esofagian.

Cea mai importanta componenta orala care produce corosiunea materialelor este saliva. Compozitia sa si mai ales biofilmul ce se formeaza pe suprafata restauratiilor poate actiona ca un lubrefiant sau agent coroziv. Rolul salivei in uzura este complex, importanta fiind compozitia si vascozitatea salivei.

Medicul dentist trebuie sa faca determinarile cantitative (RFR,RFS), dar mai ales cele calitative CT, pH, mucina, amilaza) ale salivei pentru a sti ce tip de material compozit pentru restauratie este indicat la pacientul in cauza.

La pacientii suferinzi de boli cronice cum ar fi diabet, alcoolism, reflux gastro-intestinal cu regurgitatii acide este important sa tinem cont de materialul pe care il indicam in restaurari.

Uzura eroziva poate apare si la un consum mare de bauturi acide (cola) unde se poate combina cu uzura chimica (solubilizare).

ORIGINALITATE. CONTRIBUłII PERSONALE În partea personală, cercetările prezentate s-au concentat pe

o problemă de actualitate şi anume leziunile erozive apărute la pacienŃii cu reflux gastro-esofagian. Refluzul gastro-esofagian (RGE) este o afecŃiune comună, relativ frecventă, care afectează populaŃia adultă în proporŃie de aproximativ 7% zilnic, respectiv 36 %, cel puŃin o dată pe lună. Simptome ca regurgitaŃia, gust acru inexplicabil, arsuri stomacale şi substernale, dificulate sau dureri la înghiŃire alertează de obicei pacientul şi îl determină să se prezinte la medicul generalist (1). În forma tăcută a bolii aceste simptome nu apar, iar primul semn de boală îl constituie prezenŃa eroziunilor pe suprafeŃele dentare.

Primul studiu urmăreşte corelarea datelor legate de durata bolii generale cu gradul de afectare prin eroziuni la o serie de pacienŃi luaŃi în studiu. Testele statistice aplicate în corelarea diverselor variabile aduc o contribuŃie importantă la înŃelegerea etiopatogeniei acestei afecŃiuni.

64

În capitolul al doilea se face o corelare între factorii salivari şi gradul de afectare prin eroziune la pacienŃii luaŃi în studiu. ContribuŃia personală a acestui studiu este dată de corelarea rezultatelor clinice cu cele ale testelor salivare.

Studiul în care se face evaluarea SEM a modificărilor structurale ale smalŃului, precum şi pierderile de minerale din acesta dă o notă de originalitate prin imaginile şi rezulatele pe care le prezintă.

In studiul de evaluare SEM a modificărilor structurale şi ale compoziŃiei materialelor de restaurare folosite, precum şi a smalŃului de la limita acestor obturaŃii, aduce o notă de orginalitate prin corelaŃiile făcute dintre modificările chimice ale probelor de studiu cu cele martor.

Bazele de date obŃinute au fost utilizate pentru realizarea unor reprezentări grafice clare, sugestive şi la susŃinerea rezulatelor prin analize statistice complexe.

BIBLIOGRAFIE

1.Abbas G, Fleming GJ, Harrington E, Shortall ACC, Burke FJT. Cuspal movement and microleakage in premolar teeth restored with a packable composite cured in bulk or increments. J Dent 2003;31:437-44 2.Adeleke O, Elugwaraonu A, Dennis AN. The prevalence of dental erosion in Nigerian patients with gastro-oesophageal reflux disease. BMC Oral Health 2005; 5(1): 1-6 3.Addy M, Shellis RP. Interaction between attrition,abrasion and erosion in tooth wear. Monogr Oral Sci. 2006;20:17-31 4.Ajagbe O, Brown RS, Krakow AM, Choksi S.- Dental erosion caused by gastric reflux: a report of two cases. A. Dent Inst Continuing Education 1998;66:9-14. 5.Al-Majed I, Maguire A, Murray JJ. Risk factors for dental erosion in 5-6 year-old and 12-14-year-old boys in Saudi Arabia. Community Dent Epidemiol. 2002;30:38–46. 6.Al-Malik M, Holt R D, Bedi R. The relationship between erosion, caries and rampant caries and dietary habits in preschool children in Saudi Arabia. Int.J. Paediatr. Dent. 2001; 11: 430-439

65

7.Al-Mullahi AM, Toumba KJ.Effect of slow-release fluoride devices and casein phosphopeptide/amorphous calcium phosphate nanocomplexes on enamel remineralization in vitro. Caries Res.2010;44(4):364-71. 8.Alomari QD, Reinhardt JW, Boyer DB. Effect of liners on cusp deflection and gap formation in composite restorations. Oper Dent 2001;26;406- 11. 9.Amaechi BT, Higham SM . "Dental erosion: possible approaches to prevention and control". J Dent 2005; 33 (3): 243–52. 10.Amaechi BT, Higham SM. In vitro remineralisation of eroded enamel lesions by saliva. J Dent 2001; 29:371–376 11.Amirfirooz Borjian, Claudia C. F. Ferrari, Antoni Anouf, Louis Z. G. Touyz. Pop-Cola Acids and Tooth Erosion: An In Vitro, In Vivo, Electron-Microscopic, and Clinical Report. Int J Dent. 2010 12.Anderson P, Hector MP, Rampersad MA. Critical pH in resting and stimulated whole saliva in groups of children and adults. International Journal of Paediatric Dentistry 2001;11:266–73. 13.Andrian S., Lãcãtuşu St. Caria Dentarã- Protocoale şi tehnici. Edit.Apollonia, 1999. 14.Andrian S. Tratamentul minim invaziv în caria dentarã. Edit.

Apollonia, 2002. 15.Attin T, Zirkel C, Hellwig E. Brushing abrasion of eroded dentin after application of sodium fluoride solutions. Caries Res 1998; 32:344–350 16.Attin T, Dreifuss H, Hellwig E. Influence of acidified fluoride gel on abrasion resistance of eroded enamel. Caries Res 1999; 33:135–139 17.Attin T.Methods for assessment of dental erosion.Monographs

in Oral Science.2006;20:152–172. 18.Attin T, Buchalla W, Putz B. In vitro evaluation of different remineralization periods in improving the resistance of previously eroded bovine dentine against tooth-brushing abrasion. Arch Oral Biol 2001;46:871–4.

66

19.Attin T, Weiss K, Becker K, Buchalla W, Wiegand A. Impact of modified acidic soft drinks on enamel erosion. Oral Dis 2005;11:7–12. 20.Ausiello P, Apicella A, Davidson CL, Rengo S. 3D-finite element analyses of cusp movements in a human upper premolar, restored with adhesive resin-based composite. J Biomechanics 2001;34:1269-77. 21.Bakhos Y, Brudevold F, Aasenden R. In vivo estimation of the permeability of surface human enamel. Arch Oral Biol 1977; 22: 599-603. 22.Bãlãcel E., Ghiorghe A, Bãlãcel I, Lãcãtuşu St. On the etiologal factors of dental wear lesions, Journal of Romanian Medical Dentistry, volume 14, issue 3 July / September 2010, pp 195-197. 23.Barbour ME, Rees JS. The laboratory assessment of enamel erosion : a review. J Dent 2004; 32: 591-602. 24.Barbour ME, Rees GD. The role of erosion, abrasion and attrition in tooth wear. J Clin Dent. 2006;17(4):88-93. 25.Barbour ME, Finke M, Parker DM, Hughes JA, Allen GC, Addy M. The relationship between enamel softening and erosion caused by soft drinks at a range of temperatures. J Dent 2005. 26.Barlow AP, Sufi F, Mason SC.Evaluation of different fluoridated dentifrice formulations using an in situ erosion remineralization model. J Clin Dent.2009; 20(6):192-8. 27.Barron Robert P, Carmichael Robert P, Marcon Margaret A., Sandor George KB - Erosion dentaire et reflux gastro-oesophagien pathologique; pratique clinique. J Can Dent Assoc 2003; 69 (2):84-9 28.Bartlett D. Intrinsic cause of erosion. In: Lussi A, editor. Dental

Erosion. Vol. 20. Basel, Switzerland: Karger; 2006. pp. 119–139. 29.Bartlett DW, Shah P. A critical review of non-carious cervical (wear) lesions and the role of abfraction, erosion, and abrasion. J Dent Res. 2006; 85(4): 306-12 30.Bartlett D, Smith B. - Clinical investigations of gastro-oesophageal reflux: part 1. dent update Br Dent J. 1996; 23(5): 205-8. 31.Bartlett D, Blunt L, Smith B. - Measurement of tooth wear in patients with palatal erosion. Br Dent J. 1997; 182: 179-84.

67

32.Bartlett D, Evans DF, Smith B. - The relationship between gastroesophageal reflux disease and dental erosion. J Oral Rehabil 1996; 23: 289-297. 33.Bartlett DW. The role of erosion in tooth wear: aetiology, prevention and management. 2005, Intern.Dent.J.; 55, 277-284 34.Bausch JR, de Lange K, Davidson CL, Peters A, de Gee AJ. Clinical significance of polymerization shrinkage of composite resins. J Prosthet Dent 1982;48:59-67. 35.Bayne SC, Thompson JY, Swift EJ Jr, Stamatiades P, Wilkerson M. A characterization of firstgeneration flowable composites. JADA1998; 129: 567-77. 36.Bloom B, Glise H. - What do we know about gastroesophageal reflux disease? Am J Gastroenterol 2001; 96(8 suppl): l-6 37.Borjian A, Ferrari CC, Anouf A, Touyz LZ.Pop-cola acids and tooth erosion: an in vitro, in vivo, electron-microscopic, and clinical report. Int J Dent. 2010;2010:957842. 38.Bratu D. Materiale Dentare. Edit. Helicon, Timisoara. 1998. Browning WD & Dennison JB. A survey of failure modes in composite resin restorations Operative Dentistry 1996; 21(4) 160-166 39.Burke FJ, Cheung SW, Mjor IA, Wilson NHF. Restoration longevity and analysis of reasons for the placement and replacement of restorations provided by vocational dental practitioners and their trainers in the United Kingdom. Quintessence Int 1999; 30:234–242. 40.Burke FJ, Wilson NH, Cheung SW, Mjör IA. Influence of patient factors on age of restorations at failure and reasons for their placement and replacement.J Dent.2001;29(5):317-24.

41.Burnett CA, Hussey DL, Clifford TJ. Presentation, diagnosis and initial management of patients referred to a hospital tooth wear clinic. Eur J Prosthodont Restor Dent. 2001 ;9(1):5-7. 42.Cairns AM, Watson M, Creanor SL, Foye RH. The pH and titratable acidity of a range of diluting drinks and their potential effect on dental erosion. J Dent 2002; 30:313–317. 43.Campisi G, Di Fede O, Roccia P, Di Nicola F, Falaschini S, Lo Muzio L. Saliva: its value as biological matrix and current

68

methods of sampling. European Journal of Inflammation 2006;4:11–9. 44.Calvadini C, Siega-Riz AM, Popkin BM. US adolescent food intake trends from 1965 to 1996. Archs Dis Child 2000; 83:18–24. 45.Chadwick BL, White DA, Morris AJ, Evans D, Pitts NB. Non-carious tooth conditions in children in the UK, 2003. Br Dent J. 2006;200:379–84. 46.Chadwick RG. Practitioner evaluation of an erosive potential data sheet. J Dent Res 2000; 79: 1197. 47.Chadwick RG, Mitchell HL, Cameron I, Hunter B, Tulley M. Development of a novel system for assessing tooth and restoration wear. J Dent 1997; 25:41–47. 48.Chander S, Rees J.Strategies for the prevention of erosive tooth surface loss. Dent Update. 2010;37(1):12-14. 49.Chandra A, Moazzez R, Bartlett D, Anggiansah A, Owen WJ. A review of the atypical manifestations of gastroesophageal reflux disease. International Journal of Clinical Practice. 2004;58(1):41–48. 50.Cheng R, Yang H, Shao MY, Hu T, Zhou XD. Dental erosion and severe tooth decay related to soft drinks: a case report and literature review. J Zhejiang Univ Sci B. 2009 May;10(5):395-9. 51.Christensen RM. A critical evaluation for a class of micromechanics models. J Mechan Physics Solids 1990; 38:379-404. 52.Christensen G. Oral care for patients with bulimia J Am Dent Assoc 2002, Vol 133, No 12, 1689-1691. 53.Chikte UM, Naidoo S, Kolze TJ, Grobler SR. Patterns of tooth surface loss among winemakers. SADJ 2005; 60:370–374. 54.Chu CH, Pang KK, Lo EC.Dietary behavior and knowledge of dental erosion among Chinese adults. BMC Oral Health.2010;3;10:13. 55.Craig W.M. Ocupational dental erosion. Work Safe Evidence-Based Practice Group. 2010 56.Crisp S, Lewis BG, Wilson AD. Characterization of glass-ionomer cements. 6. A study of erosion and water absorption in both neutral and acidic media. J Dent 1980; 8: 68-74.

69

57.Condon JR, Ferracane JL. In vitro wear of composite with varied cure, filler level, and filler treatment. J Dent Res 1997; 76: 1405-1411. 58.Coombes JS. Sports drinks and dental erosion. Am J Dent. 2005;18:101–4. 59.Curca M., Danila I. Evaluarea leziunilor dentare necariogene în funcŃie de indicii Smith&Knight. Revista Medico-Chirurgicalã 2010 nr.2, vol.114: 547-550. 60.Daley TJ, Harbrow DJ, Kahler B, Young WG.The cervical wedge-shaped lesion in teeth: a light and electron microscopic study. Aust Dent J. 2009 Sep;54(3):212-9. 61.Darendeliler S., Darendeliler H., Kinoglu T. Analysis of Central Maxillary Incisor by using a Three-Dimensional Finitew Element Method.Journal of Oral Rehabil1992;19:371-383. 62.Davidson CL, Abdalla AI. Effect of occlusal load cycling on the marginal integrity of adhesive Class V restorations. Am J Dent 1994;7(2):111–114. 63.Dawes C. What is the critical pH and why does a tooth dissolve in acid? Journal (Canadian Dental Association) 2003;69(11):722–724. 64.Dawes C, Kubieniec K. The effects of prolonged gum chewing on salivary flow rate and composition. Archives of Oral Biology. 2004;49(8):665–669. 65.Dawson B, Trapp RG. Basic & Clinical Biostatistics. 3. New York: Lange Medical Books/McGraw-Hill; 2001. 66.Davis RE, Marshall TA, Qian F, Warren JJ, Wefel JS. In vitro protection against dental erosion afforded by commercially available, calcium-fortified 100 percent juices. J Am Dent Assoc. 2007;138:1593–8. 67.Devault K. - Overview of therapy for the extraesophageal manifestations of gastroesophageal reflux disease. Am J Gastroenterol 2000; 95(8 suppl): 39-44. 68.Di Lenarda R, Cadenaro M & De Stefano Dorigo E. Cervical compomer restorations: The role of cavity etching in a 48-month clinical evaluation Operative Dentistry 2000; 25(5) 382-387. 69.Donachie M, Walls A. - The tooth wear index: a flawed epidemiological tool in an ageing population group. Community Dent Oral Epidemiol 1996; 24: 152-8.

70

70.Dugmore CR, Rock WP. The prevalence of tooth erosion in 12-year-old children. Br Dent J. 2004;196:279–82. 71.Dugmore CR, Rock WP. A multifactorial analysis of factors associated with dental erosion. Br Dent J 2004;196:283–6. 72.Edgar W. - Saliva and dental health, clinical implications of saliva: report of a consensus meeting. Br Dent J l990; 169(3-4):96-8. 73.Eisenburger M, Addy M. Evaluation of pH and erosion time on demineralisation. Clin Oral Invest 2001;5:108–11. 74.Eisenburger M, Addy M. Influence of liquid temperature and flow rate on enamel erosion and surface softening. J Oral Rehabil 2003;30:1076–80. 75.Engle K, Hara AT, Matis B, Eckert GJ, Zero DT.Erosion and abrasion of enamel and dentin associated with at-home bleaching:an in vitro study.JADA.2010;141(5):546-51.

76.Esteves-Oliveira M, Pasaporti C, Heussen N, Eduardo CP, Lampert F, Apel C.Rehardening of acid-softened enamel and prevention of enamel softening through CO2 laser irradiation. J Dent. 2011; 39(6):414-21.

77.Eubanks TR, Omelanczuk PE, Maronian N, Hillel A, Pope 2nd CE, Pellegrini CA. Pharyngeal pH monitoring in 222 patients with suspected laryngeal reflux. Journal of Gastrointestinal Surgery 2001;5:183–90. 78.Featherstone JD, Lussi A. Understanding the chemistry of dental erosion. Monographs in Oral Science. 2006;20:66–76. 79.Feilzer AJ, de Gee AJ, Davidson CL. Curing contraction composites and glass- ionomer cements. J Prosthet Dent 1988;59:297-300. 80.Ferrari M, Davidson CL. Interdiffusion of a traditional glass-ionomer cement into conditioned dentin. Am J Dent 1998; 10: 295-297. 81.Finke M, Hughes JA, Parker DM, Jandt KD. Mechanical properties of in situ demineralised human enamel measured by AFM nanoindentation. Surf Sci 2001;491: 456-467.

71

82.Folwaczny M, Loher C, Mehl A, Kunzelmann KH, Hinkel R. Tooth-colored filling materials for the restoration of cervical lesions: a 24-month follow-up study.Oper Dent. 2000; 25(4):251-8. 83.Folwaczny M, Mehl A, Kunzelmann KH, Hickel R. Clinical performance of a resin-modified glass-ionomer and a compomer in restoring non-carious cervical lesions. 5-year results. Am J Dent. 2001; 14(3): 153-6. 84.Folwaczny M, Loher C, Mehl A, Kunzelmann KH, Hickel R. Class V lesions restored with four different tooth-colored materials-3-year results. Clin Oral Investig. 2001; 5(1):31-9. 85.Fong H., Sarikaya M., White S. N., Snead M. L.Nanomechanical properties profiles across dentin–enamel junction of human incisor teeth. Mater. Sci. Eng., 2000, C7, 119–128 86.Forsten L. Fluoride release and uptake by glass-ionomers and related materials and its clinical effect. Biomaterials 1998; 19: 503-508 87.Fowler C, Willson R, Rees GD.In vitro microhardness studies on a new anti-erosion desensitizing toothpaste. J Clin Dent. 2006;17(4):100-5. 88.Fowler CE, Gracia L, Edwards MI, Willson R, Brown A, Rees GD. Inhibition of enamel erosion and promotion of lesion rehardening by fluoride: a white light interferometry and microindentation study. J Clin Dent. 2009;20(6):178-85. 89.Gallagher, R. R., Demos, S. G., Balooch, M., Marshall, G. W.,Marshall, S. J. Optical spectroscopy and imaging of the dento–enamel junction in human third molars. J. Biomed. Mater. Res., 2003, 64A, 372–377. 90.Gandara, B.K; E.L Truelove. "Diagnosis and management of dental erosion". Journal of Contemporary Dental Practice 1999; 1 (1): 16–23. 91.Ganss C, Schlueter N, Hardt M, Schattenberg P, Klimek J.Effect of fluoride compounds on enamel erosion in vitro: a comparison of amine, sodium and stannous fluoride. Caries Res. 2008;42(1):2-7. 92.Ganss C, Klimek J, Lussi A. Accuracy and consistency of the visual diagnosis of exposed dentine on worn occlusal/incisal surfaces. Caries Res 2006; 40:208–12.

72

93.Ganss C., Klimek J, Schwartz N. A comparative profilometric in vitro study of the susceptibility of polished and natural human enamel and dentine surfaces to erosive demineralisation. Arch Oral Biol 2000; 45: 897-902. 94.Ganss C, Schlechtriemen M, Klimek J. Dental erosions in subjects living on a raw food diet. Caries Res 1999; 33:74–80. 95.Ganss C, Klimek J, Schäffer U, Spall T.Effectiveness of two fluoridation measures on erosion progression in human enamel and dentine in vitro. Caries Res. 2001; 35(5): 325-30. 96.Ganss C, Klimek J, Starck C. Quantitative analysis of the impact of the organic matrix on the fluoride effect on erosion progression in human dentine using longitudinal microradiography. Arch Oral Biol. 2004 Nov;49(11):931-5. 97.Gedalia I, Dakuar A, Shapira L, Lewinsten I, Goultschin J, Rahamim E.Enamel softening with Coca-Cola and rehardening with milk or saliva. Am J Dent 1991; 4:120–122. 98.Gedalia I, Ionat-Bendat D, Ben-Mosheh S, Shapira L. Tooth enamel softening with a cola type drink and rehardening with hard cheese or stimulated saliva in situ. J Oral Rehabil 1991; 18:501–506. 99.Geiger SB, Weiner S. Fluoridated arbonatoapatite in the intermediate layer between glassionomer and dentine. Dent Material 1993; 9: 33-36. 100.Geng Ru-Wang, Hui Zhang, Zhong-Gao Wang, Guang-Shui Jiang, Cheng-Hao Guo. Relationship between dental erosion and respiratory simptoms in patients with gastro-oesophageal reflux disease. Journal of Dentistry 2010; 38 : 892-898 101.Geurtsen W. Rapid general dental erosion by gas-chlorinated swimming pool water. Review of the literature and case report. Am J Dent 2000; 13:291–293. 102.Ghiorghe C.A. Elemente de cariologie. Edit.PIM, Iasi.2008. 103.Gladys S, Van Meerbeek B,Lambrechts P, Vanherle G. Marginal adaptation and retention of a glass-ionomer, resin-modified glass-ionomers and a polyacid-modified resin composite in cervical Class-V lesions. Dent Mater. 1998; 14(4): 294-306. 104.Gleason P, Suitor C.Children’s diets in the mid-1990s: dietary intake and its relationship with school meal participation. US

73

Department of Agriculture, Food and Nutrition Service, Office of Analysis, Nutrition and Evaluation, Alexandria, VA, USA; 2001. 105.González- López S, Lucena- Martín C, de Haro- Gasquet F, Vilchez- Díaz MA, de Haro- Muñoz C. Influence of different composite restoration techniques on cuspal deflection: an in vitro study. Oper Dent 2004;29:656-60. 106.Gordon M, Wasserstein A, Gorfil C, Imber S. Microleakage in three designs of glass ionomer under composite resin restorations. J Oral Rehabil 1991; 18:149–154. 107.Grando LJ, Tames DR, Carsoso AC, Gabilan NH. In vitro study of enamel erosion caused by soft drinks and lemon juice in deciduous teeth analysed by stereomicroscopy and scanning electron microscopy. Caries Res 1996; 30:373–378. 108.Grippo JO, Simring M, Schreiner S. Attrition, abrasion, corrosion and abfraction revisited: A new perspective on tooth surface lesions. 2004, J.Am. Dent.Assoc.; 135;1109-1118. 109.Grobler SR, Senekal PJ, Laubscher JA.In vitro demineralization of enamel by orange juice, apple juice, Pepsi Cola and Diet Pepsi Cola. Clin Prev Dent. 1990;12(5):5-9. 110.Groen JN, Smout AJ. Supra-oesophageal manifestations of gastro-oesophageal reflux disease. European Journal Of Gastroenterology & Hepatology 2003;15:1339–50. 111.Guaré RO, Ferreira MC, Leite MF, Rodrigues JA, Lussi A, Santos MT. Dental erosion and salivary flow rate in cerebral palsy individuals with gastroesophageal reflux. J Oral Pathol Med. 2011; 14:1600-1614. 112.Habelitz, S., Marshall, S. J., Marshall, G. W. Jr., Balooch, M. Mechanical properties of human dental enamel on the nanometre scale. Arch. Oral. Biol., 2001, 46, 173–183 113.Habelitz, S., Marshall, S. J., Marshall, G. W. Jr.,Balooch, M. The functional width of the dentino–enamel junction determined by AFM-based nanoscratching. J. Struct. Biol., 2001, 135, 294–301. 114.Hall AF, Buchanan CA, Millett DT, Creanor SL, Strang R, Foye RH. The effect of saliva on enamel and dentine erosion. J Dent 1999;27:333–9. 115.Hall AF, Sadler JP, Strang R, de Josselin de Jong E, Foye RH, Creanor SL.Application of transverse microradiography for

74

measurement of mineral loss by acid erosion. Adv Dent Res. 1997 Nov;11(4):420-5. 116.Han L, Okamoto A, Fukushima M, Okiji Takashi. Resin-enamel and dentin interface/fluoride uptake of self-adhesive resin cement. J J Conserv Dent 2007; 50: 63. 117.Hanaoka K, Nagao D, Mitusi K, Mitsuhashi A, Sugizaki S, Teranaka T. A biomechanical approach to the etiology and treatment of noncarious dental cervical lesions. Bull Kanagawa Dent Coll 1998;26(2):103–111. 118.Hannig M. Ultrastructural investigation of pellicle morphogenesis at two different intraoral sites during a 24-h period. Clin Oral Invest 1999; 3:88–95 . 119.Hannig M, Fiebiger M, Guntzer M, Dobert A, Zimehl R, Nekrashevych Y. Protective effect of the in situ formed short-term salivary pellicle. Arch Oral Biol 2004; 49:903–910 120.Hannig C, Hamkens A, Becker K, Attin R, Attin T. Erosive effects of different acids on bovine enamel: release of calcium and phosphate in vitro. Arch Oral Biol 2005;50:541–52. 121.Hannig M, Balz M. Influence of in vivo formed salivary pellicle on enamel erosion. Caries Res 1999;33:372–9. 122.Hannig M, Fiebiger M, Guntzer M, Dobert A, Zimehl R, Nekrashevych Y. Protective effect of the in situ formed short-term salivary pellicle. Arch Oral Biol 2004;49:903–10. 123.Hannig M, Hess NJ, Hoth-Hannig W, De Vrese M.Influence of salivary pellicle formation time on enamel demineralization-an in situ pilot study.ClinOralInvest 2003;7:158–61. 124.Hara AT, Lussi A, Zero DT. Extrinsic causes of erosion. Biological factors. In: Whitford GM (ed) Monographs in Oral Science. Dental erosion: from diagnosis to therapy.2006; Karger, Basel: 88–99. 125.Hara AT, González-Cabezas C, Creeth J, Zero DT. The effect of human saliva substitutes in an erosion-abrasion cycling model. Eur J Oral Sci. 2008 Dec;116(6):552-6. 126.Hara AT, Lussi A, Zero DT.Biological factors.Monographs

in Oral Science.2006;20:88–99. 127.Harding MA, Whelton H, O’Mullane DM, Cronin M. Dental erosion in 5-year-old Irish school children and associated factors:a pilot study.Community Dent Health.2003;20:165–70.

75

128.Harris NO, Segura A. The developing carious lesion. In: Harris NO, García-Godoy F, editors. Primary Preventive Dentistry. 6. Upper Saddle River: Pearson Prentis Hall; 2004. pp. 45–72. 129.Hervas-García A, Martínez-Lozano MA, Cabanes-Vila J, Barjau-Escribano A, Fos-Galve P. Composite resins. A review of the materials and clinical indications. Med Oral Patol Oral Cir Buc 2006;11:215-20. 130.Heymann HO, Sturdevant JR, Bayne S, Wilder AD, Sluder TB & Brunson WD. Examining tooth flexure effects on cervical restoration: A two-year clinical study Journal of the American

Dental Association 1991; 122(5) 41-47. 131.Hjortsjö C, Jonski G, Young A, Saxegaard E. Effect of acidic fluoride treatments on early enamel erosion lesions-a comparison of calcium and profilometric analyses. Arch Oral Biol. 2010;55(3):229-34. 132.Hjortsjö C, Jonski G, Thrane PS, Saxegaard E, Young A..Effect of stannous fluoride and dilute hydrofluoric acid on early enamel erosion over time in vivo.Caries Res.2009;43(6):449-54. 133.Ho, M-H., Lee, S-Y.,Chen, H-H. and Lee, M-C. Three Dimensional Finite Element Analysis of Defects of Posts in Stress Distribution in Dentin, J. Prosthet. Dent.1994,72(4), 367-372. 134.Hood JA, Childs WA, Evans DF. Bond strenght of glass-ionomer and polycarboxilate cements to dentine. NZ Dent J 1981; 77: 141-144 135.Holbrook WP, Furuholm J, Gudmundsson K, Theodors A, Meurman JH. Gastric reflux is a significant causative factor of tooth erosion. Journal of Dental Research 2009;88: 422–6. 136.Hooper S, West NX, Pickles MJ, Joiner A. , Newcombe RG, Eisenburger M, Ady M. Investigation of erosion and abrasion on enamel and dentine: a model in situ using toothpastes of different abrasivity. J Clin Periodontol 2003; 30: 802-808. 137.Hooper S, West NX, Sharif N, Smith S, North M, De’Ath J, Parker DM, Roedig-Penman A, Addy M. A comparison of enamel erosion by a new sports drink compared to two proprietary products: a controlled, crossover study in situ. J Dent 2004; 32:541–545.

76

138.Hooper S, Hughes JA, Newcombe RG, Addy M, West NX. A methodology for testing the erosive potential of sports drinks. J Dent 2005; 33:343–348. 139.Hu JY, Li YQ, Smales RJ, Yip KH. Restoration of teeth with more-viscous glass ionomer cements following radiation-induced caries. Int Dent J 2002; 52: 445-448. 140.Hsu CY, Donly KJ, Drake DR, Wefel JS. Effects of aged fluoride-containing restorative materials on recurrent root caries. J Dent Res. 1998; 77 (2): 418-25. 141.Hulley SB, Cummings SR, Browner WS, Grady D, Hearst N, Newman TB. Designing Clinical Research. 2. Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins; 2001. 142.Hugh Devlin.Operative Dentistry.A Practical Guide to Operative Innovations. Ed.Springer,2006. 143.Hughes JA, West NX, Parker DM, Newcombe RG, Addy M . Development and evaluation of a low erosive blackcurrant juice drink. 3. Final drink and concentrate, formulae comparison in situ and overview of the concept. J Dent 1999; 27:345–350. 144.Hunter ML, West NX, Huges JA, Newcome RG, Addy M. Relative susceptibility of deciduous and permanent dental hard tissues to erosion by a low pH fruit drink in vitro. J Dent. 2000;28:265–70. 145.Hur B, Kim HC, Park JK, Versluis A.Characteristics of non-carious cervical lesions - an ex vivo study using micro computed tomography. J Oral Rehabil. 2010:1365-2842. 146.Huysmans MC, Thijssen JM. Ultrasonic measurement of enamel thickness: a tool for monitoring dental erosion? J Dent 2000; 28: 187-191. 147.Ichim IP, Schmidlin PR, Kieser JA, Swain MV. Mechanical evaluation of cervical glass-ionomer restorations: 3D finite element study. J Dent. 2007; 35(1): 28-35. 148.Ichim IP, Schmidlin PR, Li Q, Kieser JA, Swain MV. Restoration of non-carious cervical lesions Part II. Restorative material selection to minimise fracture. Dent Mater. 2007; 23 (12): 1562-9. 149.Iliescu A., Gafar M. Cariologie şi Odontologie Restaurativă. Editura Medicală ,Bucureşti, 2001.

77

150.Imfeld T. Dental erosion. Definition, classification and links.EurJOralSci1996;164:151-155. 151.Imfeld T. Evaluation of the cariogenicity of confectionery by intra-oral wire-telemetry. Schweizerische Monatsschrift für

Zahnheilkunde. 1977;87(5):437–464. 152.Imfeld TN. Intraoral pH telemetry in man-materials and methods. In: Myers HM, editor. Identification of Low Caries Risk

Dietary Components. Vol. 11. Basel, Switzerland: 1983.9–42. 153.Imfeld T. Prevention of progression of dental erosion by professional and individual prophylactic measures. Eur J Oral Sci 1996; 104:215–220 154.Inge Birk Larsen, Jytte Westergaard, Kaj Stollze, Anders Ingetnann Larsen, Finn Gyntelberg, Palie Holmstrup - Clinical index for evaluating and monitoring dental erosion. Community Dent Oral Epidemiol 2000; 28: 211-7. 155.Irie M, Nakai H. Flexural properties and swelling after storage in water of polyacid-modified composite resin (compomer). Dent Mater J. 1998; 17(1): 77-82. 156.Jaeggi T. Restorative therapy of erosion. In: Lussi A, Grüninger A, editors. Dental Erosion. From Diagnosis to Therapy. chapter 13. Vol. 20. Basel, Switzerland: Karger; 2006. pp.200–214. 157.Jaeggi T, Lussi A. Toothbrush abrasion of erosively altered enamel after intraoral exposure to saliva—an in situ study. Caries Res 1999; 33:455–461. 158.Jaeggi T, Schaffner M, Bürgin W, Lussi A. Erosionen und keilförmige Defekte bei Rekruten der Schweizer Armee. Schweiz Monatsschr Zahnmed 1999; 109:1171–1178. 159.Jain P, Nihill P, Sobkowski J, Agustin MZ.Commercial soft drinks: pH and in vitro dissolution of enamel. Gen Dent. 2007 Mar-Apr;55(2):150-4. 160.Jantarat J, Panitvisai P, Palamara JEA, Messer HH. Comparison of methods for measuring cuspal deformation in teeth. J Dent 2001;29:75-82. 161.Jarvinen VK, Rytomaa II, Heinonen OP. Risk factors in dental erosion. J Dent Res 1991; 70:942–947. 162.Jarvinen V, Meurman JH, Hyvarinen H, Rytomaa I, Murtomaa H. Dental erosion and upper gastrointestinal disorders. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1988; 65: 298–303.

78

163.Jenkins GN. Saliva Composition of Saliva. 4th edition. chapter IX. Blackwell Scientific Publications; 1978. The physiology and biochemistry of the mouth; p. 287. 164.Jensdottir T, Holbrook P, Nauntofte B, Buchwald C, Bardow A.Immediate erosive potential of cola drinks and orange juices. J Dent Res. 2006 Mar;85(3):226-30. 165.Jensdottir T, Arnadottir IB, Thorsdottir I, Bardow A, Gudmundsson K, Theodors A, Holbrook WP. Relationship between dental erosion, soft drink consumption, and gastroesophageal reflux among Icelanders. Clin Oral Investig. 2004 Jun;8(2):91-6. 166.Jensdottir T, Bardow A, Holbrook P. Properties and modification of soft drinks in relation to their erosive potential in vitro. J Dent. 2005;33:569–75. 167.Johansson AK, Lingström P, Birkhed D. Comparison of factors potentially related to the occurrence of dental erosion in high-and low-erosion groups.Eur J Oral Sci.2002;110:204–11. 168.Johansson AK, Lingstrom P, Imfeld T, Birkhed D. Influence of drinking method on tooth-surface pH in relation to dental erosion. Eur J Oral Sci 2004;112:484–9. 169.Johansson A-K, Johansson A, Birkhed D. Dental erosion associated with soft-drink consumption in young Saudi men. Acta

Odontologica Scandinavica. 1997;55(6):390–397. 170.Joiner A, Weader E, Cox TF. The measurement of enamel wear of two toothpastes. Oral Health Prev Dent 2004; 2: 383-388 171.de Josselin de Jong E, van der Linden AH, ten Bosch JJ. Longitudinal microradiography: a non-destructive automated quantitative method to follow mineral changes in mineralised tissue slices. Phys Med Biol. 1987;32(10):1209-20. 172.de Josselin de Jong E, van der Linden AH, Borsboom PC, ten Bosch JJ. Determination of mineral changes in human dental enamel by longitudinal microradiography and scanning optical monitoring and their correlation with chemical analysis.CariesRes.1988;22(3):153-9. 173.Kierklo A.Restorative treatment of cervical tooth lesions in aspect of biomechanics. Wiad Lek. 2008; 61(1-3): 53-7. 174.Kitchens M, Owens BM.Effect of carbonated beverages, coffee, sports and high energy drinks, and bottled water on the in

79

vitro erosion characteristics of dental enamel. J Clin Pediatr Dent. 2007;31(3):153-9. 175.Kitchin L, Castell DO. Rationale and efficacy of conservative therapy for gastroesophageal reflux disease. Archs Internat Med

1991; 151: 448-454. 176.Kongara K, Varilek G, Soffer EE. Salivary growth factors and cytokines are not deficient in patients with gastroesophageal reflux disease or Barrett’s esophagus. Digestive Diseases and Sciences 2001;46:606–9. 177.Kreulen CM, de Soet JJ, Weerheijm KL, van Amerongen WE. In vivo cariostatic effect of resin modified glass ionomer cement and amalgam on dentine. Caries Res.1997; 31(5): 384-9. 178.Kunzel W, Cruz MS, Fischer T. Dental erosion in Cuban children associated with excessive consumption of oranges. Eur J Oral Sci 2000;108:104–9. 179.Lăcătusu St. – Caria dentară - problemele mineralizării. Ed. Junimea Iasi. 1998. 180.Lambrechts P, Van Meerbeek B, Perdigão J, Gladys S, Braem M, Vanherle G. Restorative therapy for erosive lesions. Eur J Oral Sci 1996;104(2, pt 2):229–240. 181.Lagerweij MD, Buchalla W, Kohnke S, Becker K, Lennon AM, Attin T.Prevention of erosion and abrasion by a high fluoride concentration gel applied at high frequencies. Caries Res. 2006; 40(2):148-53. 182.Larsen MJ, Nyvad B.Enamel erosion by some soft drinks and orange juices relative to their pH, buffering effect and contents of calcium phosphate.Caries Res. 1999;33(1):81-7. 183.Lazarchik DA, Filler SJ. - Dental erosion: predominant oral lesion in gastroesophageal reflux discase. Am J Gastroenterol 2000; 95(8 suppl): 33-8. 184.Lee WC, Eakle WS. Stress-induced cervical lesions: review of advances in the past 10 years. J Prosthet Dent 1996;75(5):487–494. 185. Loguercio AD, Reis A, Barbosa AN, Roulet JF.Five-year double-blind randomized clinical evaluation of a resin-modified glass ionomer and a polyacid-modified resin in noncarious cervical lesions.J Adhes Dent. 2003;5(4):323-32. 186.Lussi A, Jaeggi T, Schärer S. The influence of different factors on in vitro enamel erosion. Caries Res 1993; 27:387–393

80

187.Lussi A, Jaeggi T, Jaeggi-Schärer S. Prediction of the erosive potential of some beverages. Caries Res 1995; 29:349–354 188.Lussi A, Portmann P, Burhop B. Erosion on abraded dental hard tissues by acid lozenges: an in situ study. Clin Oral Invest 1997; 1:191–194 . 189.Lussi A, Schaffner M. Progression of and risk factors for dental erosion and wedge-shaped defects over a 6-year period. Caries Res 2000; 34:182–187 190.Lussi A, Hellwig E. Erosive potential of oral care products. Caries Res 2001; 35:52–56 191.Lussi A, Jaeggi T, Zero D. The role of diet in the aetiology of dental erosion. Caries Res 2004;38(Suppl. 1):34–44. 192.Lussi A. Dental Erosion. From Diagnosis to Therapy. In: Whitford GM (ed) Monographs in oral science. Dental erosion: from diagnosis to therapy. 2006; Karger, Basel:1–219 . 193.Lussi A. Erosive tooth wear—a multifactorial condition of growing concern and increasing knowledge. In: Whitford GM (ed) Monographs in oral science. Dental erosion: from diagnosis to therapy. 2006; Karger, Basel: 1–8 . 194.Lussi A, Jaeggi T. Extrinsic causes of erosion. Diet. Chemical factors. In: Whitford GM (ed) Monographs in Oral Science. Dental erosion: from diagnosis to therapy. 2006; Karger, Basel: 77–87 . 195.Lussi A, Jaeggi T. Erosion--diagnosis and risk factors.Clin Oral Investig. 2008;12 S.1: 5-13 196.Lussi A, Megert B, Eggenberger D, Jaeggi T. Impact of different toothpastes on the prevention of erosion. Caries Res.2008; 42(1):62-7. 197.Mahoney E, Beattie J, Swain M, Kilpatrick N. Preliminary in vitro assessment of erosive potential using the ultra-micro-indentation system. Caries Res 2003; 37:218–224 198.Mandel ID.- The functions of saliva. J Dent Res 1987; 66: 623-627. 199.Maneenut C & Tyas MJ. Clinical evaluation of resinmodified glass-ionomer restorative cements in cervical “abrasion”lesions: One-year results Quintessence International 1995;26(10) 739-743. 200.Manton DJ, Cai F, Yuan Y, Walker GD, Cochrane NJ, Reynolds C, Brearley-Messer LJ, Reynolds EC. Effect of casein phosphopeptide-amorphous calcium phosphate added to acidic

81

beverages on enamel erosion in vitro. Aust Dent J. 2010;55(3):275-9. 201.Marshall, G. W. Jr., Balooch, M., Gallagher, R. R., Gansky, S. A. and Marshall, S. J.Mechanical properties of the dentinoenamel junction: AFM studies of nanohardness, elastic modulus, and fracture. J. Biomed. Mater. Res., 2001, 54, 87–95. 202.Mathew T, Casamassimo PS, Hayes JR. Relationship between sports drinks and dental erosion in 304 university athletes in Columbus, Ohio, USA. Caries Res. 2002;36:281–7. 203.Maupomé G, Diez-de-Bonilla J, Torres-Villasenor G, Andrade-Delgado L, Castano VM. In vitro quantitative assessment of enamel microhardness after exposure to eroding immersion in cola drink. Caries Res 1998; 32:148–153. 204.McDerra E J, Pollard M A, Curzon M E. The dental status of asthmatic British school children. Ped Dent 1998; 20: 281-287. 205.Meyers IA. Diagnosis and management of the worn dentition: risk management and pre-restorative strategies for the oral and dental environment. Ann R Austral Coll Dent Surg. 2008;19:27-30. 206.Meurman JH, Härkönen M, Näveri H, Koskinen J, Torkko H, Rytömaa I, Järvinen V, Turunen R. Experimental sports drinks with minimal dental erosion effect. Scand J Dent Res 1990; 98:120–128. 207.Meurman JH, ten Cate JM.Pathogenesis and modifying factors of dental erosion. Eur J Oral Sci 1996;104:199–206. 208.Meurman JH, Frank RM. Scanning electron microscopic study of the effect of salivary pellicle on enamel erosion. Caries Res; 1991; 25:1–6. 209.Michael JA, Kaidonis JA, Townsend GC. Non-carious cervical lesions on permanent anterior teeth: a new morphological classification. Aust Dent J. 2010;55(2):134-7. 210.Michael JA, Kaidonis JA, Townsend GC. Non-carious cervical lesions: a scanning electron microscopic study. Aust Dent J. 2010;55(2):138-42. 211.Mickenautsch S, Yengopal V, Banerjee A. Atraumatic restorative treatment versus amalgam restoration longevity: a systematic review.Clin Oral Investig.2010;14(3):233-240

82

212.Milosevic A, Kelly MJ, McLean AN. Sports supplement drinks and dental health in competitive swimmers and cyclists. Br Dent J. 1997;182:303–8. 213.Milosevic A, AgrawalN, Redfearn P, Mair L. The occurrence of toothwear in users of Ecstasy (3,4-methylenedioxymethamphetamine). Community Dent Oral Epidemiol 1999; 27:283–287. 214.Milosovic A, Slade P D. The orodental status of anorexics and bulimics. Br Dent J 1989; 167: 66-70. 215.Millward A, Shaw L, Harrington E, Smith AJ.Continuous monitoring of salivary flow rate and pH at the surface of the dentition following consumption of acidic beverages. Caries Res 1997; 31:44–49 216.Mistry M, Grenby TH. Erosion by soft drinks of rat molar teeth assessed by digital image analysis. Caries Res 1993; 27:21–25 217.Mitchell HL, Chadwick RG, Ward S, Manton SL. Assessment of a procedure for detecting minute levels of tooth erosion. Med Biol Eng Comput 2003; 41: 464-469. 218.Mitra S, Lee CY, Bui HT, Tantbirojn D, Rusin RP.Long-term adhesion and mechanism of bonding of a paste-liquid resin-modified glass-ionomer. Dent Mater. 2009; 25(4): 459-66. 219.Mitra S. Curing reactions of glass-ionomer materials. In:Glass-ionomers: the next generation. Proceeding of the 2nd Symposium on Glass-ionomers. Ed.P.Hunt,USA1994: 13-23. 220.Mjor IA, Shen C, Eliasson ST, Richter S. Placement and replacement of restorations in general dental practice in Iceland. Oper Dent 2002;27:117-23. 221.Moazzez R, Bartlett D, Anggiansah A. Dental erosion, gastrooesophageal reflux disease and saliva: how are they related? Journal of Dentistry 2004;32:489–94. 222.Moazzez R, Smith BGN, Bartlett DW. Oral pH and drinking habit during ingestion of a carbonated drinkin a group of adolescents with dental erosion. J Dent. 2000;28:395–7. 223.Morin DL, Douglas WH, Cross M, DeLong R. Biophysical stress analysis of restored teeth: experimental strain measurement. Dent Mater 1988;4:41-8. 224.Morton DG, Smith ME. The Mouth, Salivary Glands and

Oesophagus. chapter 2. Edinburgh, UK: Churchill Livingstone;

83

2001. The digestive system, basic science and clinical conditions; pp. 21–42. 225.Mount GJ, Patel C, Makinson OF. Resin-modified glass-ionomers: strenght, cure depth and translucency. Aust.Dent Journal 2002; 47(4): 339-343 226.Mount GJ. An Atlas of glass-ionomer cements:A clinician’s guide. Edit. Martin Dunitz, 2001 227.Mount GJ, Hume WR. Preservation and Restoration of Tooth Structure. Edit. Mosby International, London, 1998 228.Mount GJ. Longevity in glass-ionomer restorations: review of a successful technique. Quintessence Int. 1997; 28: 643-650 229.Mount GJ. Adhesion of glass-ionomer cement in the clinical environment. Oper Dent 1991; 16: 141-148 230.Mount GJ. Clinical placement of modern glass ionomer cements. Quintessence International 1993; 24: 107-111 231.Mount GJ. - Glass ionomer cements: past, present and future. Oper Dent 1994; 19: 82-90 232.Murrell S, Marshall TA, Moynihan PJ, Qian F, Wefel JS. Comparison of in vitro erosion potentials between beverages available in the United Kingdom and the United States. J Dent. 2010;38(4):284-9. 233.Neamat AB, Han L, Okamoto A, Iwaku M. Changes in the mechanical properties and surface texture of compomer immersed in various media. J Prosth Dent 2000; 84: 444-452. 234.Neamat AB, Han L, Okamoto A, Iwaku M. Color stability of compomer after immersion in various media. J Esthet Dent 2000; 12: 258-263. 235.Neamat AB, Han L, Okamoto A, Iwaku M. Effect of alcoholic and low pH soft drinks on fluoride release from compomer. J Esthet Dent 2000; 12: 97-104. 236.Nekrashevych Y, Hannig M, Stosser L. Assessment of enamel erosion and protective effect of salivary pellicle by surface roughness analysis and scanning electron microscopy. Oral Health Prev Dent 2004;2:5–11. 237.Nekrashevych Y, Stosser L. Protective influence of experimentally formed salivary pellicle on enamel erosion. An in vitro study. Caries Res 2003;37:225–31.

84

238.Nicholson JW.Chemistry of glass-ionomer cements:a review.Biomaterials1998;19:485-494. 239.Nicholson JW, Gjorgievska E, Bajraktarova B, McKenzie MA. Changes in properties of polyacid-modified composite resins (compomers) following storage in acidic solutions. Oral Rehabil. 2003; 30(6): 601-7. 240.Ngo H, Marino V, Mount GJ. Calcium, strontium, aluminium, sodium and fluoride release from four glassionomers. J Dent Res 1998; 77: 641. 241.Ngo H, Mount GJ, Peters MC. A study of glass-ionomer cement and its interface with the enamel and dentin using a low-temperature, high resolution scanning microscope technique. Quint Int. 1997; 28: 63-69. 242.Ngo H, Earl A, Mount GJ.Glass-ionomer cements: a 12-month evaluation. J Prosthet Dent. 1986 Feb;55(2):203-5. 243.Nguyen C, Ranjitkar S, Kaidonis JA, Townsend GC.A qualitative assessment of non-carious cervical lesions in extracted human teeth. Aust Dent J. 2008 Mar;53(1):46-51 244.Nunn J H, Sharkey I, Coulthard M. Acidic medicines and the implications for oral health of renal patients. J Dent Res 1999; 78: 1083. 245.Nunn JH, Gordon PH, Morris AJ, Pine CM, Walker A.Dental erosion—changing prevalence?A review of British national childrens’surveys.Int J Paediatr Dent2003;13:98–105. 246.O’Brien M. Children’s dental health in the UK, 1993. London: HMSO. 247.Onal B, Pamir T.The two-year clinical performance of esthetic restorative materials in noncarious cervical lesions. J Am Dent Assoc. 2005 Nov;136(11):1547-55. 248.Özgünaltay G & Önen A. Three-year clinical evaluation of a resin modified glass-ionomer cement and a composite resin in non-carious Class V lesions. Journal of Oral Rehabilitation 2002;

29(11) 1037-1041. 249.Owens BM, Halter TK, Brown DM. Microleakage of tooth-colored restorations with a beveled gingival margin. Quintessence Int 1998; 29:356–361.

85

250.Owens BM, Kitchens M. The erosive potential of soft drinks on enamel surface substrate: an in vitro scanning electron microscopy investigation. J Contemp Dent Pract. 20071;8(7):11-20. 251.Pace F, Pallotta S, Tonini M, Vakil N, Porro GB. Systematic review: gastro-oesophageal reflux disease and dental lesions. Alimentary Pharmacology & Therapeutics 2008;27: 1179–86. *252.Paflis G, Solomon S, Stoleriu S, Topoliceanu C., Lăcătuşu St.. Studiu clinic privind factorii etiologici ai leziunilor dentare de tip eroziv. Rev.Medicina Stomatologică, nr.6, vol.9/2005: *253.Pavel M., Foia L. Biochimia cavitãŃii orale. Ed.UMF Iasi. 254.Parry J, Shaw L, Arnaud MJ, Smith AJ. Investigation of mineral waters and soft drinks in relation to dental erosion. J Oral Rehab. 2001;28:766–72. 255.Pearson GJ, Hegarty SM. Cusp movement of molar teeth with composite filling materials in conventional and modified MOD cavities. Br Dent J 1989;166:162-5. 256.Pereira PN, Yamada T, Tei R, Tagami J.Bond strength and interface micromorphology of an improved resin-modified glass ionomer cement.Am J Dent. 1997; 10(3): 128-32. 257.Pereira PN, Inokoshi S, Tagami J. In vitro secondary caries inhibition around fluoride releasing materials. J Dent. 1998; 26(5-6): 505-10. 258.Phelan J, Rees J. The erosive potential of some herbal teas. J Dent 2003; 31:241–246 259.Pioch, T.,Staehle, H. J. Experimental investigation of the shear strengths of teeth in the region of the dentinoenamel junction. Quintessence Int., 1996, 27, 711–714. 260.Piwowarczyk A, Ottl P, Lauer HC, Büchler A. Laboratory strength of glass ionomer cement, compomers, and resin composites. J Prosthodont. 2002; 11(2): 86-91. 261.Pollington S, van Noort R. A clinical evaluation of a resin composite and a compomer in non-carious Class V lesions. A 3-year follow-up. Am J Dent. 2008 Feb;21(1):49-52. 262.Powell LV, Johnson GH & Gordon GE. Factors associated with clinical success of cervical abrasion/erosion restorations Operative Dentistry 1995; 20(1): 7-13.

86

263.Pretty IA, Edgar WM, Higham SM. The erosive potential of commercially available mouthrinses on enamel as measured by QLF . J Dent 2003; 31: 313-319. 264.Pretty IA, Edgar WM, Higham SM. The validation of QLF to quantify acid erosion of human enamel. Arch Oral Biol 2004; 49: 285-294. 265.Ranjitkar S, Smales RJ, Kaidonis JA.Oral manifestations of gastroesophageal reflux disease. J Gastroenterol Hepatol. 2011 Oct 17.:1440-1746. 266.Rasmussen, S. T. Fracture properties of human teeth in proximity to the dentinoenamel junction. J. Dent. Res., 1984, 63, 1279–1283. 267.Reeh ES, Messer HH, Douglas WH. Reduction in tooth stiffness as a result of endodontic and restorative procedures. J Endod 1989;15:512-6. 268.Rees JS. The effect of variation in occlusal loading on the development of abfraction lesions: a finite element study. J Oral Rehabil 2002;29(2):188–190. 269.Rees, J. S. and Jacobsen, P. H. Elastic Modulus of the Periodontal Ligament, Biomaterials 1997, 18, 995-999. 270.Rees JS, Hammadeh M, Jagger DC. Abfraction lesion formation in maxillary incisors, canines and premolars: a finite element study. Eur J Oral Sci 2003;111(2):149–154. 271.Rees J, Loyn T, McAndrew R. The acidic and erosive potential of five sports drinks. Eur J Prosthodont Restor Dent. 2005;13:186–90. 272.Rios D, Magalhães AC, Honórico HM, Buzalaf MA, Lauris JR, Machado MA. The prevalence of deciduous tooth wear in six-year-old children and it’s relationship with potential explanatory factors. Oral Health Prev. Dent. 2007;5:167–71. 273.Rios D, Honório HM, Magalhães AC, Buzalaf MAR, Palma-Dibb RG, Machado MAAM, Silva SMB. Influence of toothbrushing on enamel softening and abrasive wear of eroded bovine enamel: an in situ study. Braz Oral Res. 2006;20:148–54. 274.Robb ND, Smith BG. Prevalence of pathological tooth wear in patients with chronic alcoholism. Br Dent J 1990; 169:367–369. 275.Rochel ID, Souza JG, Silva TC, Pereira AF, Rios D, Buzalaf MA, Magalhães AC.Effect of experimental xylitol and

87

fluoride-containing dentifrices on enamel erosion with or without abrasion in vitro. J Oral Sci. 2011;53(2):163-8. 276.Rubin C., Krishnamurthy N, Capilouto E. Stress Analysis of the Human Tooth using a Three Dimensional Finite Element Model, J. Dent. Res.1983, 62(2), 82-86 277.Rytomaa I, Meurman JH, Koskinen J, Laakso T, Gharazi L, Turunen R. In vitro erosion of bovine enamel caused by acidic drinks and other foodstuffs. Scand J Dent Res 1990; 96: 324-333 278.Rytomaa I, Jarvinen V, Kanerva R, Heinonen OP. Bulimia and tooth erosion. Acta Odontol Scand 1988; 56: 36–40. 279.Sakaguchi RL, Brusr EW, Cross M, DeLong R, Douglas WH. Independent movement of cusps during occlusal loading. Dent Mater 1991;7:186-90. 280.Saksena R, Bartlett DW, Smith BG.The role of saliva in regurgitation erosion. Eur J Prosthodont Restor Dent 1999; 7:121–124. 281.Sanchez GA, Fernandez De Preliasco MV. Salivary pH changes during soft drink consumption in children. Int J Paediatr Dent. 2003;13:251–7. 282.Sarrett DC. Prediction of clinical outcomes of a restoration based on in vivo marginal quality evaluation. J Adhes Dent. 2007; 9 Suppl 1: 117-20. 283.Schlueter N, Klimek J, Ganss C.Efficacy of an experimental F-containing solution in erosive tissue loss in enamel and dentine in situ. Caries Res.2009;43(6):415-21. 284.Schlueter N, Ganss C, De Sanctis S, Klimek J. Evaluation of a profilometrical method for monitoring erosive tooth wear. Eur J Oral Sci 2005; 113:505–511 285.Scheutzel P. Etiology of dental erosion: intrinsic factors. Eur J Oral Sci. 1996;104:178–90. Schroeder PL, Pilier SJ, Ramirez B, Lazarchik DA., Vaezi MF, Richter JE - Dental erosion and acid reflux disease. Ann Intern Med 1995: 122 (11):809-15 286.Seda Cengiz. Dental erosion caused by gastroesophageal reflux disease: a case report. Cases Journal 2009, 2:8018 287.Seow WK, Thong KM.Erosive effects of common beverages on extracted premolar teeth. Aust Dent J. 2005 Sep;50(3):173-8.

88

288.Serra MC, Messias DC, Turssi CP. Control of erosive tooth wear: possibilities and rationale. Brazilian Oral Research 2009;23(Suppl. 1):49–55. 289.Shah VP, Midha KK, Findlay JW, Hill HM, Hulse JD, McKay G, Miller KJ, Patnaik RN, Powell ML, Tonelli A, Yacobi A. Bioanalitycal method validation: a revisit with a decade of progress. Pharm Res 2000; 17: 1551-1557. 290.Shaw L, Smith A J. Dental erosion – the problem and some practical solutions. Br Dent J 1998; 186: 115-118. 291.Shaw L, Al-Dlaigan Y H, Smith A. Childhood asthma and dental erosion. J Dent Child 2000; 67: 102-106. 292.Sidhu SK., Watson TF. Resin-modified glass-ionomers- a status report for the American Journal of Dentistry. Am J Dent 1995; 8: 59-67 293.Sidhu R, Grossman ES. Spreadability of two glass ionomer cements used in atraumatic restorative treatment (ART). SADJ 2004; 59: 24-26 294.Singh S, Jindal R.Evaluating the buffering capacity of various soft drinks, fruit juices and tea. J Conserv Dent. 2010;13(3):129-31. 295.Sirimaharaj V, Brearley Messer L, Morgan MV. Acidic diet and dental erosion among athletes. Australian Dental Journal. 2002;47(3):228–236. 296.Shellis RP, Finke M, Eisenburger M, Parker DM, Addy M. Relationship between enamel erosion and liquid flow rate. Eur J Oral Sci 2005;113:232–8. 297.Smith B G N, Robb N D. The prevalence of toothwear in 1007 dental patients. J Oral Rehab 1996; 23: 232-239. 298.Smith B G N, Knight J K. An index for measuring the wear of teeth. Br Dent J 1984; 156: 435-438. 299.Söderholm KJ, Mukherjee R, Longmate J. Filler leachability of composites stored in distilled water or artificial saliva. J Dent Res. 1996;75:1692-9. 300.Soderholm KJ, Shang SW. Molecular orientation of silane at the surface of colloidal silica. J Dent Res 1993; 72: 1050-1054. 301.Sorvari R, Pelttari A, Meurman JH. Surface ultrastructure of rat molar teeth after experimentally induced erosion and attrition. Caries Res 1996; 30:163–168.

89

302.Sorvari R, Meurman JH, Alakuijala P, Frank RM Effect of fluoride varnish and solution on enamel erosion in vitro. Caries Res 1994; 28:227–232. 303.Srinivasan N, Kavitha M, Loganathan SC.Comparison of the remineralization potential of CPP-ACP and CPP-ACP with 900 ppm fluoride on eroded human enamel: An in situ study. Arch Oral Biol. 2010;55(7):541-4. 304.Steiner-Oliveira C, Nobre-dos-Santos M, Zero DT, Eckert G, Hara AT.Effect of a pulsed CO2 laser and fluoride on the prevention of enamel and dentine erosion. Arch Oral Biol. 2010;55(2):127-33. 305.Stroici C, Pancu G, Andrian S, Moldovan A. Protective role of acquired pellicle on enamel erosion. Bulletin of the International Scientific Surgical Association,2009 4(1): 101-103 306.O’Sullivan E A, Curzon M E J. A comparison of acidic dietary factors in children with and without dental erosion. J Dent Child 2000; 67:186-192. 307.Tahmassebi JF, Duggal MS, Malik-Kotru G, Curzon MEJ. Soft drinks and dental health: a review of the current literature. Journal of Dentistry. 2006;34(1):2–11. 308.Talley NJ, Zinsmeister AR, Schleck CD, Melton LJ - 3rd. The natural history of gastroesophageal reflux. Gastroenterol 1992, pp.102 309.Tantbirojn D, Huang A, Ericson MD, Poolthong S.Change in surface hardness of enamel by a cola drink and a CPP-ACP paste. J Dent. 2008;36(1):74-9. 310.Târca T, Andrian S, Iovan G, Topoliceanu C, Lăcătuşu D, Lăcătuşu St.. Evaluation of fracture and distortion strength of certain plastic materials used in non-cariogenic cervical lesions restoration – "finite element" analysis study. Journal of Romanian Medical Dentistry 2009; 13(4): 123-127 311. Tenovuo J. Human saliva. Ed.Boca Raton, Florida: CRC Press, Inc.; 1989: 1–54 312.Ten Cate JM, Imfeld T. - Aetiology, mechanisms and implications of dental erosion.Eur J Oral Sci 1996;104:149. 313.Ten Cate J M, Imfeld T. Dental erosion, a summary. Eur J

Oral Sci 1996; 104: 241-244.

90

314.Touyz LZG, Mehio A. Dental Ravages from acidulated soft drinks. Journal of Aesthetic and Implant Dentistry. 2006;8(3):20–33. 315.Touyz LZG, Anouf A, Borjian A, Ferrari C. Dental erosion and GORD. Journal of Esthetic Dentistry. 2010;4(4):22–27. 316.Trifan A., Stanciu O.G., Stanciu C. - The extraesphageal manifestations of gastroesophagial reflux disease: pathophysiology, diagnostic and treatment. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iaşi 2000 14: 21-24 317.Turssi CP, Maeda FA, Messias DC, Neto FC, Serra MC, Galafassi D.Effect of potential remineralizing agents on acid softened enamel. Am J Dent. 2011;24(3):165-8. 318.Young A, Thrane PS, Saxegaard E, Jonski G, Rölla G.Effect of stannous fluoride toothpaste on erosion-like lesions: an in vivo study. Eur J Oral Sci. 2006;114(3):180-3. 319.Vakil N, van Zanten SV, Kahrilas P, Dent J, Jones R. The Montreal definition and classification of gastroesophageal reflux disease: a global evidence-based consensus. American Journal of Gastroenterology 2006;101:1900–20. 320.Valena V., Zoung W. – Dental erosion patterns from intrinsec acid regurgitation and vomiting. Australian Dental Journal, 2002, 47: (2):106-115 321.Vanuspong W, Eisenburger M, Addy M. Cervical tooth wear and sensitivity: erosion, softening and rehardening of dentine; effects of pH, time and ultrasonication. J Clin Periodontol 2002;29:351–7. 322.Van Meerbeek B, Braem M, Lambrechts P & Vanherle G. Evaluation of two dentin adhesives in cervical lesions Journal of

Prosthetic Dentistry 1993; 70(4): 308-314. 323.Venables MC, Shaw L, Jeukendrup AE, Roedig-Penman A, Finke M, Newcombe RG, Parry J, Smith AJ. Erosive effect of a new sports drink on dental enamel during exercise. Med Sci Sports Exerc 2005; 37:39–44. 324.Versluis A, Tantbirojn D, Pintado MR, DeLong R, Douglas WH. Residual shrinkage stress distributions in molars after composite restoration. Dent Mater 2004;20:554-64. 325.West NX, Hughes JA, Addy M. Erosion of dentine and enamel in vitro by dietary acids: the effect of temperature, acid

91

character, concentration and exposure time. J Oral Rehabil 2000;27:875–80. 326.West NX, Hughes JA, Addy M. The effect of pH on the erosion of dentine and enamel by dietary acids in vitro. J Oral Rehab. 2001;28:860–64. 327.West NX, Hughes JA, Parker DM, Moohan M, Addy M. Development of low erosive carbonated blackcurrant drink compared to a conventional carbonated drink. J Dent 2003; 31: 361–365. 328.White, S., Paine, M., Luo, W., Sarikaya, M., Fong, H., Yu, Z., Li, Z. C.,Snead, M. The dentin–enamel junction is a broad transitional zone uniting dissimilar bioceramic composites. J.Am. Ceram. Soc., 2000, 83, 238–240. 329.Wiegand A, Muller J, Werner C, Attin T. Prevalence of erosive tooth wear and associated risk factors in 2–7-year old German kindergarten children. Oral Dis 2006;12:117–24. 330.Wiegand A, Müller I, Schnapp JD, Werner C, Attin T.Impact of fluoride, milk and water rinsing on surface rehardening of acid softened enamel. An in situ study. Am J Dent. 2008 Apr;21(2):113-8. 331.Wiegand A, Bichsel D, Magalhães AC, Becker K, Attin T. Effect of sodium, amine and stannous fluoride at the same concentration and different pH on in vitro erosion. J Dent. 2009; 37(8): 591-5. 332.Willershausen B, Schulz-Dobrick B. In vitro study on dental erosion provoked by various beverages using electron probe microanalysis. Eur J Med Res 2004; 9: 432-438. 333.Williams D, Croucher R, Marcenes W, O’Farrell M.The prevalence of dental erosion in the maxillary incisors of 14-year-old schoolchildren living in Tower Hamlets and Hackney, London, UK. Int Dent J 1999; 49: 211–216. 334.Wilson AD, McLean JW. Glass-ionomer cements. Edit. Quintessence London 1989. 335.Wongkhantee S, Patanapiradej V, Maneenut C, Tantbirojn D. Effect of acidic food and drinks on surface hardness of enamel, dentine, and tooth-colored filling materials. J Dent. 2006;34:214-20.

92

336.Xie H, Zhang F, Wu Y, Chen C, Liu W. Dentine bond strength and microleakage of flowable composite, compomer and glass ionomer cement. Aust Dent J. 2008;53(4):325-31. 337.Xu X, Burgess JO. Compressive strength, fluoride release and recharge of fluoride-releasing materials. Biomaterials. 2003; 24(14): 2451-61. 338.Xu H. H. K., Smith D. T. Jahanmir S., Romberg E., Kelly J. R. Thompson V. P.,Rekow E. D. Indentation Damage and Mechanical Properties of Human Enamel and Dentin, J. Dent. Res.1988; 77(3), 472-48. 339.Zero DT, Lussi A. Erosion-chemical and biological factors of importance to the dental practitioner. Int Dent J. 2005;55:285-90. 340.Zero DT, Lussi A.Extrinsic causes of erosion. Behavioral factors. In: Whitford GM (ed) Monographs in Oral Science2006. Dental erosion: from diagnosis to therapy. Karger:100–105 341.Zero DT, Lussi A. Etiology of enamel erosion—intrinsic and extrinsic factors. In: Addy M, Embery G, Edgar WM, Orchardson R (eds). Tooth wear and sensitivity. Clinical Advances in Restorative Dentistry. 2000. Martin Dunitz, London:121–139. 342.Yap AU, Khor E, Foo SH. Fluoride release and antibacterial properties of new-generation tooth-colored restoratives. Oper Dent. 1999; 24(5): 297-305. 343.Yap AU, Neo JC. Non-carious cervical tooth loss: part 2—management. Dent Update 1995;22(9):364–368. 344.Young WG, Khan F.Sites of dental erosion are saliva-dependent.JOralRehabil 2002;29: 35.

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT - umfiasi.ro Doctorat/Rezumat... · a fi de 3 ori mai erozivi decât...

Documents

Transcript of REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT - umfiasi.ro Doctorat/Rezumat... · a fi de 3 ori mai erozivi decât...