1. Bazele teoretice ale NEO PI-R (Paul T. Costa Jr. şi Robert R. McCrae, SUA)

- implementează modelul de personalitate BigFive în varianta sa americană

- modelul BigFive - abordat în cadrul mai multor şcoli (gr. autori în jurul unei paradigme): la temelia personal. - 5 „cărămizi” fund. - baza explic. personal. oamenilor

- şcoala americană BigFive - paradigma lexicală (direcţie propusă de Angleitner şi Ostendorf) - limba vie a unui popor = sedimentul unei întregi experienţe de atribuire interpers. (termeni precum nervos, amabil, prudent - utilizaţi de-a lungul timpului)

- pornind de la ac. direcţie, Cattel (1946) şi Norman (1963) - această listă de descriptori ai personal. = exhaustivă - dacă ar exista an. trăs. personal., altele decât cele conotate până în prezent de vocab. unei limbi - inventaţi termeni care să le denumească

- analize factoriale ale rez. testării unui acelaşi eşantion, cu acelaşi inventar de personal. - 5 superfactori universali, exhaustivi, care rezumă sfera personal. – legitim. Model Big5

- factorii - definiţi prin grupe de trăs. corelate între ele (faţete), iar fiecare cluster de faţete - domeniu; însumând scorurile faţete - scorul pt. domeniu - aproximare scor la un factor

2. Descrierea celor cinci domenii - Neuroticismul (nevrotismul – N) – dimens. em. - sinteză a 2 tipuri manif. opuse: stabil. em. şi adaptarea vs. instabil. emoţională şi dezadaptarea

- cuprinde numeroase tulb. em. - fobia soc., depresia agitată / ostilitatea borderline, etc. – cf. princ. comorbidităţii un individ – simultan, pe lângă o trăs. majoră la niv. patologic (de ex., depresia majoră) şi alte tulb. em.(anx., fobia, agresiv, labil. em)

- = tend. gen. de resimţi afecte (-) (teamă, trist, jenă, furie, culpabil, dezgust)

- note mari N - idei iraţion., impulsiv., dificult. gestionare stres (vulnerabil. stres) etc. - caracteristicile nevrozei; note mici - diagnosticate ca fiind normale

- ! N nu arată neapărat patologicul, ci predisp. la afecte (-) - o au şi ind. normali

- ! nu este oblig. ca o pers. diagn. cu o afecţ. să aibă şi note ridicate la factorul N

3. Descrierea celor cinci domenii - Extraversia (E - Extraversion) – pref. pt a fi în mj oamenilor, sigur sine, activ, volubil, pref petreceri, buna disp., optimism, pref. prof antrepren

- introversia = m.degrabă manif. absenţei E decât opusul E! – pers. m.degrabă rezervate decât neprieten, m. degrabă indep. decât taciturne, m. degrabă distante şi calc. decât leneşe şi apatice; timide, fără a fi neapărat anx. soc; ! NU = nefericire, pesimism

- ! accepţiunea dată nu= cea dată de Jung (introspecţia nu = caract introvertit, NU ţine de E –ac- caract- se regăsesc în deschidere, se manif. ca deschidere la experienţă)

4. Descrierea celor cinci domenii - Deschiderea (O - Openness) – dimens. atit. - imag activă, sensibil estetică, atenţie proprii sentim, prefer varietate, curioz intelect, indep în judecată

- notele mari O –deschişi, curioşi, interes ce se întâmplă în intşi în afara lor, pref viaţă plină de exp, doritori idei noi, neconvenţ; mai mare intens em (+/-)

- deschiderea nu are legătură cu inteligenţa

- note mici O - pers convenţ, conserv, preferă sit familiare

5. Descrierea celor cinci domenii - Agreabilitatea (A - Agreeableness) – dimens. interpers. - pers simpatică, dispusă să-i ajute pe alţii /sa primeasca ajutor; persoana neagreabilă - ostilă, egocentr, suspic, îndoindu-se de ceilalţi, m mult compet decât coop; pers agreabile = preferate de ceilalţi, m. sănătoase ps decât cele neagreabile, m înalt eval decât persoanele ostile

- notele mari nu = mereu asp. de dorit într-o prof (ex.: pe câmpul de luptă, în tribunal sau în calitate de tutore într-o şcoală de delincvenţi, şefii org competiţionale)

- agreabil nu = virtute în general - ambii poli ai scalei – caract, nu calităţi; nici un pol nu este de dorit în planul sănătăţii mintale sau în plan social

- un scor scăzut - tend narcisiste, antisoc, paranoice; scorul crescut – depend

6. Descrierea celor cinci domenii - Conştiinciozitatea (C - Conscientiousness) – note mari - pers conşt, reflexivă, hotărâtă, voinţă, „voinţă reuşită” - aspect definitoriu pt „a avea caracter”

- note mari - meticul, punctuale, persist, persev; ctrl sine, auto-clarif, organizare

- note scăzute - m puţin persev, m puţin exacte în urmărirea obiective, fără a le lipsi neapărat princ morale; m hedoniste, m interes de sexual decât cele conştiincioase

1

7. Structura inventarului NEO PI-R

- NEO PI-R - 5 dimensiuni (superfactori) X 6 faţete (cu putere de general şi predicţie <)

Nevrotismul(N)

Extraversia(E)

Deschiderea(O)

Agreabilitatea(A)

Conştiinciozitatea(C)

N1 – anxietateN2 – furie, ostilitateN3 – depresieN4 – timiditateN5 – impulsivitateN6 - vulnerabilitate

E1 – căldurăE2 – spirit gregarE3 – asertivitateE4 – activismE5 – căutarea senzaţiilorE6 – căutarea emoţiilor

O1 – spre fantezieO2 – spre esteticăO3 – spre sentimenteO4 – spre acţiuneO5 – spre ideiO6 – spre valori

A1 – încredereA2 – onestitateA3 – altruismA4 – complianţă (bunăvoinţă)A5 – modestieA6 – blândeţe

C1 – competenţă (sentimentul, credinţa)C2 – ordineC3 – simţul datorieiC4 – dorinţa de realizareC5 – disciplinăC6 - deliberare

- utilizarea acestor faţete în cadrul superfactorilor – avantaje:

- asigură valid.conţinut (8 itemi fiecare faţetă - acoperă o paletă > caract)

- ajută real diagnostic m etiologic, orientat spre surse profunde manifestări

- asigură posibil de sesiza dif individuale în interiorul aceluiaşi domeniu.

8. Faţetele nevrotismului

1 – anxietate – notele mari - timizi, temători, nv, tens, neliniştiţi; note mici: calme, destinse

2 – furie, ostilitate – note ridicate: furie, em (-) (frustrare, amărăciune); totuşi, exprim furiei depinde de nivelul de agreabilitate, persoanele neagreabile sunt mai furioase şi mai ostile;

3 – depresie – note mari - culpabile (sent culpabil), triste (neputinţă), singur (tablou specific depresie, descuraj, abătut); scoruri mici - nu neapărat vesele, dar rareori sentim de mai sus;

4 – timiditate – note mari: ruşine, jenă, nu = în largul său în prezenţa altora, excesivă sensibil la ridicol, sentim inferior; note mici: persoane m puţin perturbate în sit soc jenante;

5 – impulsivitate – note mari - impulsiv, prizonier pofte şi dorinţe, posesie; note mici - rezist tentaţii, toleranţă > frustrare şi capacitatea de a amâna cu uşurinţă gratificaţia;

6 – vulnerabilitate faţă de stres – note mari: incapabil gestiona stres, presiuni; dependente, disperate, intră în panică în sit pb; note mici: ctrl sit dificile, încredere în capac proprii;

9. Faţetele extraversiei :

E1 – căldură – c m imp faţetă a E - nevoia intim, aprop; note mari - afect, amicale, sincere, uşur rel; note mici -pers fără căldură, m formal, m rezervate şi distante, nu neapărat ostile;

E2 – spirit gregar – note mari - apreciază compania celorlalţi, m ales companiile vesele şi numeroase; note mici - persoane solitare, care nu caută sau care evită stimulări sociale;

E3 – asertivitate – note mari - dominante, energ, ambiţ soc, vb uşor, preiau uşor iniţiative şi cond grup; note mici: stau deoparte, lasă pe alţii să vb şi să vină cu idei şi propuneri;

E4 – activism – note mari - pers viguroase, energice, active, mereu ocupate, ritm rapid şi trepidant; note mici: persoane care preferă o viaţă liniştită, dar care nu sunt neapărat apatice;

E5 – căutarea senzaţiilor – notele mari semnifică mare nevoie de animaţie şi de stimulare, preferinţe pentru culori vii şi medii zgomotoase; notele mici: nevoie scăzută de stimulare;

E6 – emoţii (-) – note mari - râd uşor şi des, simt bucuria, fericirea, dragostea, veselia, optimism; note mici: nu sunt neapărat nefericite, dar cu aceste tendinţe mai scăzute.

2

10. Faţetele deschiderii (descriu domeniile experienţelor către care e deschis individul):

O1 – fantezia – notele mari semnifică imaginaţie activă şi vie, persoane dornice de a avea o lume internă interesantă; notele mici specifice persoanelor prozaice, rezumate la realitate;

O2 – deschiderea la estetică – notele mari - apreciază arta, muzica, poezia, tot ceea ce este de bun gust; note mici: persoane insensibile la artă şi frumuseţe;

O3 – deschiderea către sentimente – note mari: înţeleg em proprii şi ale celor din jur şi consacră acestui fapt un timp mare din viaţa lor; note mici - pers ascunse, imposibil de citit de către cei din jur, care nu acordă importanţă stărilor emoţionale;

O4 – notele mari - deschise la acţiune, la activităţi diferite, de a vedea locuri noi, care preferă varietatea, care au multe hobby-uri; note mici: persoane care evită;

O5 – deschiderea către idei – note mari - apetit pentru speculaţii, căutări intelect, filozofie; note mici - necurioase, care pot să fie inteligente dar focalizate pe subiecte bine delimitate;

O6 – deschiderea către valori – note mari - gata să pună sub semnul îndoielii valori politice, morale, soc, relig; note mici: acceptă autoritatea şi respectă tradiţiile, conserv şi dogmatice.

11. Faţetele agreabilităţii :

A1 – note mari - consideră persoanele din jurul lor ca fiind oneste şi bine intenţionate; notele mici: persoane cinice şi sceptice, care cred că ceilalţi sunt necinstiţi şi periculoşi;

A2 – note mari: deschise, sincere; note mici: manip. pe alţii - flatări, viclenie, înşelătorie;

A3 – altruism – note mari: preocupare pt binele celorlalţi, preţuire pt demnit umană, generoz, dorinţa de a ajuta; note mici: egoiste, centrate pe ele însele şi propriile interese;

A4 – bunăvoinţă – note mari: persoane supuse voinţei celorlalţi, dispuse să ierte şi să uite, supuse şi docile; scoruri mici: agresivitate, preferinţă pentru competiţie, uneori furioase;

A5 – modestie – note mari: persoane umile şi retrase, cărora însă nu le lipsesc încrederea şi stima de sine; note mici: persoane arogante şi pretenţioase, lipsite de modestie;

A6 – blândeţe – note mari: sensibile faţă de alţii, interesate de aspectul uman al rel; note mici: fără milă, care se ascund sub masca logicii reci, a raţionalismului şi realismului.

12. Conştiinciozitate

C1 – competenţă – note mari: se percep competente, bine preg să înfrunte viaţa; note mici: opinie proastă despre capacităţile lor; competenţa se asociază foarte bine cu stima de sine;

C2 – ordine – note mari: bine org, ordonate, îngrijite; notă f ridicată poate indica o personal compulsivă; note mici: incapabile de org, se descriu pe ele ca lipsite de meticuloz şi org;

C3 – simţul datoriei – note mari: conştiinc, guvernate de conşt, aderând strict la princ etice, scrupul, meticul, sentim datorie mor; note mici: dezinvolt, instabil, cu sent slab responsabil;

C4 – dorinţa de realizare – notele mari: persoane cu aspiraţii înalte, care muncesc mult pentru a-şi atinge scopul, conştiincioase, calculate, care ştiu ce vor; note mici: nonşalante, leneşe, neperseverente, fără ambiţie;

C5 – autodisciplină – note mari: înaltă motiv pt a finaliza act; note mici: amână, abandon, descuraj, lipsite de autodisc; lipsa autodisc nu = impulsiv, deşi ambele = semne slab ctrl, ele sunt distincte; persoanele impulsive nu se pot controla pe ele însele, pe când persoanele care nu au autodisciplină nu reuşesc să se forţeze să facă ceva care aparent este peste puterile lor;

C6 – deliberare – notele mari: tendinţa de a fi grijuliu, serios, prudenţă şi calcul înainte de a acţiona; notele slabe semnifică precipitare, repezeală.

13. Prezentarea NEO PI-R

- 2 forme: S – pentru auto-evaluare (240 itemi), R – pentru heteroevaluare (240 itemi)

- există mai multe versiuni, toate aflate încă în uz

o în România - doar varianta cu scorare şi interpretare primară efectuată online

o în SUA - varianta creion-hârtie, varianta computerizată şi varianta online

varianta computer - parcurgere itemi într-un dialog interactiv cu computerul; kitul instalare - soft care automat scorează şi realiz un raport final al eval; în acesta este prezentat profilul grafic al subiectului testat

- materialele NEO PI-R:

3

o în SUA – m multe tip scorare, inclusiv manuală - mai multe materiale: manualul prof, caiete admin (forma S/R), foi de răspuns, foi de profil şi foi de rezumat

foaia de profil - destinată realiz manuale profil grafic subiect testat; după ce prin scorare fiecare faţetă - scor brut, într-un tabel în care sunt reprez toate cele 30 faţete, se încercuiesc note brute obţ de subiect, obţinându-se automat echivalentul lor în note T; prin unirea acestor puncte se obţine profilul în dinţi de ferăstrău, care constituie baza interpretativă a testului

foaia de răspuns – rubrici înreg date demografice şi răspunsuri itemi, cei 3 itemi necesari pt verif valid; foaia răspuns pt scorare automată - scanată

caietul cu itemi - 240 itemi – 8 pagini; fiecare item - 5 var.răspuns: acord puternic, acord, neutru, dezacord, dezacord puternic; cele două forme (S/R) - similare, diferenţa – formul itemi (Forma R – la persoana a treia)

foaia de rezumat - formular de o pagină, utilizat în SUA, destinat să ofere respondentului un feed-back în limbaj simplu, pe înţelesul său; partea de sus - scurtă introducere care explică ce măsoară NEO PI-R; în continuare prezentaţi, foarte pe scurt, cei 5 superfactori, cărora le sunt asociate scurte descrieri pentru note mari şi note mici

o în România – doar scorare electronică – materiale: manual prof, caiete itemi, foaia de colectare a răspunsului şi raportul electronic

- 2 inventare NEO – NEO PI-R şi NEO FFI (NEO Five-Factor Inventory) – o variantă prescurtată formată din 60 itemi, care evaluează doar cei 5 superfactori (nu şi faţetele)

- indiferent de forma sa, NEO PI-R - admin în sit speciale prin lecturarea de către examinator itemil (m ales în cazul pers ambliop) şi chiar prin notarea tot de către examinator pe foaia de răspuns a răspunsurilor subiectului

- administrat de la 17 ani în sus; totuşi, pt adolescenţi - inadecvată utiliz norme (etaloane) elaborate pt adulţi; pt interpr profile adolescenţi – transform. note brute în note T să se realizeze utilizând abaterile standard şi mediile obţinute pe un eşantion de adolescenţi

- pers cu tulb care afectează abil de a completa în mod valid şi fidel chestionare admin prin autocompletare (psihoză, demenţă etc.) nu ar tb să li se ceară să completeze NEO.

- cerinţele privitoare la administrarea şi interpretarea NEO PI-R şi NEO FFI - exigenţe pe care tb să le îndeplinească psihologul - admin poate fi efectuată de pers fără o calif riguroasă în psiho, DAR interpr nu e posibilă în afara unei preg complexe în dom psihometriei, testării pers, psiho clinice şi psihopatol - utilitatea este condiţionată de cun şi exp utilizator; utilizarea teste - posibilă doar în cond respectării drept autor; fol acestora (chiar şi în scop de cercetare) - ilegală fără acord autori / editor internaţ /region

14. Administrarea şi scorarea NEO PI-R

- admin - individual / în grup, cu asig cond minime de confort (mediu liniştit, confortabil, bine iluminat, fără elem de distragere a at); dacă respondentul - ochelari – se insistă pe neces purtării acestora; examinatorul tb să depună eforturi pt a-l responsabil pe subiect

- începe cu notarea pe foaie răspuns (sau rubrici desktop) a date demografice (nume, prenume, vârstă, sex)

- scorarea NEO PI-R se real (în SUA) cu aj foi furnizate de editor /automată (pe calc sau online) - examinatorul tb să aibă grijă ca toţi itemii să fie completaţi cu unul din cele 5 răsp; daca = itemi liberi, examinatorul - să-l ajute pe examinat explicându-i sensul cuv pe care nu le-a înţeles; dacă sub nu mai e disponibil pt a răspunde, examinatorul va tb să decidă dacă datele existente vor putea fi interpr în mod valid - ! dacă lipsesc m mult de 40 itemi –nu ar trebui interpretat; dacă 40 sau mai puţini lipsă –varianta de mijloc

- înainte de interpr propriu-zisă - realizată (tot în cadrul scorării) verificarea validităţii protocolului; pe foaia de răspuns sunt trecute 3 întrebări:

- itemul A – întreabă subiectul dacă a răspuns sincer şi precis la întrebări;

- itemul B – cere subiectului să indice dacă a răspuns la toate întrebările;

- itemul C – dacă a pus răspunsurile în locurile / spaţiile potrivite

- verificarea tendinţei de aprobare - să nu răsp la m mult de 150 itemi cu „A” sau „AP”

- verificarea posibilităţii ca răspunsurile să fie date la întâmplare - dacă acelaşi tip de răspuns a fost dat la o serie lungă de itemi – invalidarea protocolului

- verificarea tendinţei de dezaprobare – să nu răspundă la mai puţin de 50 de itemi cu acord puternic / acord – în caz contrar, se va interpreta cu precauţie

- în cazul scorării online, administrarea - în mod clasic, apoi examinatorul va introduce de la tastatură răsp pt fiecare item (în var computerizată, răsp - introduse de examinat)

4

15. Interpretarea profilurilor NEO PI-R sau NEO FFI

- real într-o formă primară (online şi computerizată) automat sub forma unui raport de evaluare, care conţine şi profilul grafic

- interpr porneşte din acest pct şi nu se limitează a asocia notelor mari/mici înşiruiri de adjective, ci pp punerea în rel a unor faţete cu altele şi interpr profilului în ansamblu; profilul NEO - plasat în contextul istoriei sale personale şi a pb sale actuale, al inf obţinute cu aj altor met; în unele cazuri - profilul să fie discutat chiar cu pacientul însuşi

- interpretarea faţetelor se realizează în conexiune unele cu altele în cadrul aceluiaşi domeniu, precum şi relaţiile dintre faţetele aparţinând unor domenii diferite

16. Aplicaţiile NEO PI-R. Utilizarea NEO PI-R în consiliere psihologică, psihologie clinică şi psihiatrie

- NEO PI-R - util în scopuri clinice, în dom consilierii, rez obţinute cu NEO PI-R pot oferi consilierului o înţelegere rapidă a dispoziţiilor stabile ale clientului, care pot canaliza şi facilita procesul de consiliere

- deşi nu a fost creat pt a conduce un diagnostic clinic, poate fi util pt a sugera sau exclude un diagnostic

- în dom psihoterapiei, rez pot fi utilizate în dezv raport eval / selectare tratamentadecvat / alegere punctelor pe care va insista tratamentul

- restricţii în dom clinic – nu este recomandat a fi utilizat pe copii, pacienţi cu psihoze complicate sau pe cei cu stadii avansate ale demenţei

- în dom clinic, NEO PI-R - utilizat la înţel m bună a pb client, stabilire corectă diagnostic, la creşterea empatiei şi comun pacientului, la anticipare curs psihoterapiei, precum şi la select tratament optim

17. Utilizarea NEO PI-R în consilierea vocaţională, psihologie industrială şi organizaţională

- rez NEO PI-R pot întări / modif interpr scoruri la instrum care testează interesele vocaţionale (ex.: un individ care obţine un scor ridicat pentru interesul în domeniul vânzărilor (la un test vocaţional cum ar fi JVIS), dar obt scor scăzut la E (la NEO PI-R) e posibil să nu fi fost atent la completarea instrum care testează interes profesional, pentru că este neobişnuit să fii un bun agent de vânzări fără să fii extravertit)

- alte scale NEO PI-R - inf relevante pt adaptarea şi relevanţa ocupaţională (ex.: deşi N nu infl semnif preferinţele prof, s-a observat că indivizii cu N ridicat vor fi mai degrabă nesatisfăcuţi de munca prestată)

- factorul C - puternic corelat cu reuşita profesională (locurile de muncă ce solicită eforturi intense şi susţinute împreună cu niv ridicate ale aspiraţiei - m m potrivite pt indivizii cu note mari la factorul C)

CHESTIONARUL C.P.I. (CALIFORNIA PSYCHOLOGICAL INVENTORY)

18. Prezentare generală CPI- realizat de Harrison G. Gough (directorul Deparatamentului de psihologie de la universitatea Berkeley)

- de-a lungul timpului, CPI - rafinat de autor şi îmbunătăţit constant, fiind unul dintre c m răspândite şi apreciate instrum investigare personal, tradus în nr limbi şi care a făcut obiectul unor extinse cercetări intercult; astăzi există patru variante comerciale, identificate după numărul de itemi: CPI – 480 (publicat în 1957), CPI – 462 (publicat în 1987), CPI – 434 (publicat în 1996) şi CPI- 260 (publicat în 2002)

- CPI inaugurează o directie noua cu privire la realizarea chestionarelor

- destinat in mod expres psihodiagnosticarii person. normale, pornind de la realit fiintei normale, obisnute

- în realizarea probei Gough a utilizat acei termeni discriptivi din lbj natural pe care oamenii ii util in atrib lor reciproce (concepte populare), sprijinindu-se pe aceste conc pop care apar in mod curent în interrelat soc, care se pot gasi in toate cult si toate soc (termenul dominant - utilizat de Plutarh pt a-l caract pe CEZAR, putând fi însă util şi în per contemp - aceeaşi conotaţie oriunde în lume)

- 19. Critici cu privire la realizarea chestionarului :

- 1) Termenii ''populari'' nefiind definiti univoc (cum a facut Cattell) pot fi interpretati dif de utilizatori in virtutea propriilor ideosincrazii – răsp. Gough: e adevărat că termenii nu sunt atat de precisi, dar au avantaj de a facilita comun intre

5

psihodiagnostician si subiect - lbj uzual - ! studii intercult au aratat ca instrumentul este relevant indiferent de ţara în care e utilizat

- 2) Lipsa de independenta a scarilor, conţ lor suprapunându-se parţial – răsp Gough: cercetarile facute pe datele rezultante din aplicare chestionar, arată totuşi o buna valid construct, deoarece opereaza cu concepte din zona normal - excelent instrument de investig persoana asa cum e ea, cum simte, cum gandeste in imprejurarile c m obisnuite ale vietii, in primul rand în imprejurari soc deoarece persoana traieste in primul rând în contexte sociale

- 3) Numărul mare de itemi – reprezintă poate singurul pct slab care ar putea fi indicat de cineva de bună credinţă - durată m mare de completare decât celelalte inventare de pers consacrate – pt a contracara acest minus, în 2002 CPI- 260 (versiune destinată zonei organizaţionale şi în special celei manageriale, m scurtă, care păstrează c m mare parte a calit celorlalte var, pierzând însă puţin din fidel la o parte din scale, între care există şi o corel >)

20. Principii de bază în construirea CPI

- axioma 1: scalele CPI sunt fundamentate pe concepte populare (constructe pe care toţi oamenii, de peste tot, le folosesc în viaţa de zi cu zi, pentru a înţelege comportamentul lor şi al persoanelor din jur

- axioma 2: princ sistemului deschis: va fi inclus un nr scale care să fie suficient pentru a prezice orice modal de comp consecvent şi persistent, fie cu aj unei sg scale (acesta fiind un caz rar), fie cu aj unei comb de 2 / 3 / 4 scale (cazul c m frecvent); dacă un criteriu imp nu poate fi prezis din setul actual de scale, sistemului i se poate adăuga o nouă scală; dacă o scală nu mai e utilă – se renunţa la ea

- axioma 3: princ instrumental: „Care sunt intenţiile fiecărei scale?” – 2 abordări ale acestei „?”: abordarea definiţională (caută scalele cu o consist internă maximă, corel minime între scale, plasament corect în matricea de analiză factorială) şi orientarea instrum. (pt fiecare scală – 2 criterii: să prezică ceea ce oamenii vor face şi spune în sit concrete şi să identif oamenii care vor fi descrişi în feluri diferenţiatoare de către persoanele care îi cunosc foarte bine)

- axioma 4: princ topografic – scalele ar trebui să coreleze una cu cealaltă în aceiaşi direcţie şi în acelaşi grad în care interacţionaeză unul cu altul conceptele folosite de oamenii obişnuiţi în viaţa de zi cu zi

- axioma 5: princ de intensificare a măsurării – temele majore sunt eval prin interm unei familii de măsuri intercorelate, care indică nuanţele şi subtilităţile modalităţii în care se manifestă predispoziţia generală

Scalele primare ale CPI şi semnificaţia lor

- cele 20 de scale standard ale CPI sunt grupate in 4 mari categorii:

- 21. a. Măsuri ale prezenţei sociale, ale siguranţei de sine şi ale predispoziţiilor interpersonale - includ urm dim (scale): dominaţa-Do, capacitatea de statut-Cs, sociabilitate-Sy, prezenta sociala-Sp, acceptarea de sine-Sa, independenţa-In, empatia-Em; vizează potentialul de afirmare al pers in context soc, care angajează siguranta sine, imagine sine, adecvarea interpers etc.; desi se fol termenul de factor, nu toate aceste tras sunt obt prin analiza factoriala, marea maj fiind construite pe baze rationale (metoda rationala intuitiva)

- 22. b. Măsuri ale valorilor şi orientării normative - vizează niv de integrare in sist valorilor (in ce masura aceste reguli care funct la niv soc sunt interiorizate ca fiind ale noastre) - responsabil - Re, socializarea – So, autoctrl - Sc, toleranta -To, tend de a face impresie buna –Gi, alinierea, conformarea la modelul comun de comp al celorlalti oameni, comunalitatea – Cm şi sănătatea-Wb

- 23. c. Măsuri ale funcţionării intelectuale şi cognitive – se referă la dif modal de real intelect şi prezic tip şi niv real, precum şi atit şi stilul intelectual - realizarea prin conformism – Ac, realizarea prin independenta - Ai, eficienta intelectuala / fluenţa conceptuală- Ie/Cf

- 24. d. Măsuri ale rolului şi stilului personal – = o măsură a preferinţei pt “stilul de lucru” - intuitia psihologică/intuiţie – Py-Is, flexibil – Fx, femin / masculin / sensibil – F/M-Sn

Măsuri ale prezenţei sociale, ale siguranţei de sine şi ale predispoziţiilor interpersonaleNumele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzute

Do (Dominanţă) Scoruri înalte: încredere sine, asertiv, domin, orientat sarcină, respons, convingScoruri scăzute: precaut, liniştit, ezitant în asum iniţiative, inconfortabil în a-şi exercita autoritatea

Cs (Capacitate de statut) Scoruri înalte: ambiţios, vrea succes, interese multiple, doreşte stil viaţă prosperScoruri scăzute: nesigur pe sine, nu îi place competiţia directă, nu se simte confortabil în

6

situaţiile nesigure sau complexe, simte adesea că viaţa e nedreaptăSy (Sociabilitate) Scoruri înalte: sociabil, îi place compania oamenilor, extravert, îi place societatea, să

întâlnească oameni noi şi să fie pus în situaţii inediteScoruri scăzute: timid, adesea inhibat, preferă să stea „în umbră" în sit soc, ţine oamenii la distanţă

Sp (Prezenţă socială) Scoruri înalte: sigur pe sine, spontan, versatil, fluent verbal, caută situaţiile care aduc plăcere, atenţie si recun socială, îi place să aibă audienţă, greu de încurcatScoruri scăzute: rezervat, ezită exprim opinii şi pct vedere, precaut, nu caută să atragă at, pare oarecum inhibat, are o predispoziţie spre sentimente de vinovăţie

Sa (Acceptare de sine) Scoruri înalte: părere bună sine, vorbăreţ, încrezător, sigur de sine, se prezintă pe sine cu conv, îi place să vorbească, exprimă un sent înalt al val sale personaleScoruri scăzute: se îndoieşte de sine, se învinov când lucrurile merg rău, gând că ceilalţi sunt m buni, renunţă uşor, tinde să se îndepărteze de contacte soc

In (Independenţă) Scoruri înalte: mare încredere în propriile abilităţi, plin de resurse, detaşat, persist în atingerea obiective (indiferent de ce cred cei din jur), inventiv, hotărâtScoruri scăzute: lipsit de încredere sine, caută sprijin din partea celorlalţi, încearcă evite confl, dificult în a lua decizii, tinde să renunţe când apar pb.

Em (Empatie) Scoruri înalte: se simte confortabil cu sine şi acceptat de cei din jur, înţelege ceea ce simt ceilalţi, are o bună percepţie a nuanţelor sociale, ştie să asculte, optimistScoruri scăzute: lipsit empatie, d.p.d.v. intenţiile celor din jur, defensiv atunci când este vorba de sentimentele şi dorinţele sale, are o gamă limitată de interese, inconfortabil cu schimbarea şi incertitudinea, adesea se simte neînţeles

Măsuri ale valorilor si orientarii normativeNumele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzute

Re(Responsabilitate)

Scoruri înalte: responsabil, te poţi baza pe el, are capacitatea de a percepe nuanţele etice, serios în ceea ce priveşte sarcinile şi obligaţiile, conştiincios, îşi ia îndatoririle în serios, grijuliu cu alţii, duce lucrurile la bun sfârşitScoruri scăzute: nu cere mult de la sine, indisciplin, neglijent, indiferent d.p.d.v. la obligaţii, nu îi place munca rutină, tinde să fie lipsit de griji, adesea nerăbd

So (Socializare) Scoruri înalte: conştiincios, organizat, acceptă uşor regulile şi normele, nu creează probleme, favorizează ideile şi metodele tradiţionaleScoruri scăzute: opune rezist regulilor, nu îi place să se conformeze, deseori atit rebelă, opinii şi puncte de vedere neconvenţionale, pune la îndoială autoritatea

Sc (Autocontrol) Scoruri înalte: încearcă să îşi ctrl em= şi temperamentul, îşi reprimă sentim ostile şi erotice, se mândreşte cu capac sa de autodisc, se gândeşte înainte de a acţionaScoruri scăzute: emoţii şi sent puternice şi nu face efort pentru a le ascunde, are pb generate de impulsiv şi lipsă de ctrl, îi plac exp noi, doritor să-şi asume riscuri

Gi (Impresie bună) Scoruri înalte: vrea să facă impresie bună, încearcă să mulţumească cei din jur, uneori fiind prea servil, tinde să fie prea convenţ, formal şi conservator, grijuliu în a prez altora o imag favorabilă, compliant la reguli de comportament politicosScoruri scăzute: insistă să facă lucrurile în felul său, chiar dacă generează pb sau conflicte, greu de satisfăcut, se plânge adesea, uşor de iritat şi de supărat

Cm (Comunalitate) Scoruri înalte: se adaptează uşor, rezonabil, se percepe ca o persoană obişnuită, nu face multe eforturi de a schimba lucrurile, are o perspectivă practicăScoruri scăzute: se percepe ca dif de cei din jur, nu e convenţional /conformist, adesea schimbător şi capricios, preferinţele şi ideile personale diferă de cele ale altora; scorurile foarte mici sugerează răspunsuri neglijente sau la întâmplare

Wb (Sănătate) Scoruri înalte: se simte în formă bună fiz şi ps, optimist cu privire la viitor, satisfăcut cu sit de viaţă, vesel, se simte compet raportat ls cerinţele vieţiiScoruri scăzute: preocupat de an pb de sănătate şi / sau personale, tinde să se plângă că este tratat nedrept sau fără consideraţie, tinde să fie anxios şi pesimist

To (Toleranţă Scoruri înalte: tolerant cu privire la val şi conv celor din jur, chiar şi atunci când diferă de propriile opinii, judecă drept, rezonabil, plin tact, lipsit prejud, nepărtinScoruri scăzute: lipsit de încredere în cei din jur, tinde să fie critic cu convingerile şi opiniile celorlalţi, poate să pară centrat pe sine şi refractar la bunul simţ al altora, adesea are sentimente ostile şi răzbunătoare

Măsuri ale funcţionării intelectuale şi cognitiveNumele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzute

Ac (Realizare prin conformism)

Scoruri înalte: are o puternică dorinţă de a reuşi în viaţă, îi place să lucreze în medii în care sarcinile şi aşteptările sunt definite clar, eficient şi bine organizatScoruri scăzute: dificult în a da randament optim în medii care au reguli şi norme stricte, este uşor de distras, tinde să se oprească din muncă atunci când lucrurile nu ies aşa cum ar dori, nu îi place să se conformeze, tinde să fie subrealizat

Ai (Realizare prin independenţă)

Scoruri înalte: puternică dorinţă reuşi în viaţă, îi place să lucreze în medii care încurajează libert acţiune şi iniţiativa individuală, inteligent şi cu gândire logicăScoruri scăzute: are dificultăţi în a atinge un randament optim în situaţii vagi şi slab definite, şi care nu au specificaţii precise, are interese intelectuale limitate, vrea ca alţii să

7

specifice obiective şi metode, are un nivel scăzut de iniţiativăle / Cf (Eficienţă intelectuală / Fluenţă conceptuală)

Scoruri înalte: eficient în util abil intelect, poate să lucreze în mom în care alţii ar renunţa / s-ar descuraja, perspicace, plin de resurse, confortabil, încrezător în a trata asp intelect şi concept, fluenţă vb, se gândeşte înainte de a întreprinde cevaScoruri scăzute: dificultăţi în a real sarcini cognitive, îi vine greu să exprime idei, preferă să aibă de-a face cu probleme tangibile mai degrabă, decât cu concepte şi abstractizări, îi lipseşte încrederea în propriile abilităţi, are interese limitate

Măsuri ale rolului si stilului personalNumele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzute

Py-ls (Intuiţie psihologică/Intuiţie)

Scoruri înalte: perspicace şi perceptiv, înţelege sentimentele celor din jur, dar nu ştie neapărat să îi sprijine sau să îi aline, are pătrundere psihologică analitică asupra oamenilor şi motivaţiei lor, îşi formează repede impresiiScoruri scăzute: este mai degrabă interesat de lucruri concrete şi practice decât de cele abstracte, îl preocupă mai mult ceea ce fac oamenii decât ceea ce simt sau gândesc, adesea indiferent şi aparent lipsit de motivaţie

Fx (Flexibilitate) Scoruri înalte: flexibil, îi place schimbarea şi varietatea, se plictiseşte uşor în situaţii rutiniere şi repetitive, poate fi nerăbdător sau chiar inconstant, isteţ şi imaginativ, dar de asemenea neglijent şi neorganizatScoruri scăzute: rezistent la schimbare, îi place să lucreze într-un ritm constant şi în situaţii organizate şi previzibile, convenţional şi conservativ

F/M-Sn (Feminitate/Masculinitate/Sensibilitate)

Scoruri înalte: la bărbaţi – f sensibili, exaltaţi chiar şi preocupaţi de estetic; la femei -simpatice, calde, modeste, dar de asemenea dependenteScoruri scăzute: decis, orientat acţiune, iniţiativă, m degrabă nesentim, voinţă >

25. Scalele vectoriale ale CPI si semnificatia lor- sunt interpretate arareori pe baza scorurilor lor, de regulă ele fiind menţionate şi incluse în interpretare exclusiv ca parte a modelului cuboid

Numele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzutev.1(Extraversie vs. Introversie)

Scoruri înalte: centrat pe viaţa int, îşi valorizează intim, introvert, neparticipativ soc, poate fi taciturn, tăcut, rezervat, cu un comp ctrl şi submisiv, prudent, precaut.Scoruri scăzute: extravert, participativ din punct de vedere social, iniţiază acţiuni, ambiţios, dominant, proactiv, spontan, fluenţă vb mărită şi spirit întreprinzător.

v.2(Aderenţă la normă / contestare a normei)

Scoruri înalte: favorizează regulile, preferă stabil, aprobativ faţă de ceilalţi, pers conştiincioasă, conservatoare şi convenţională, deseori efic în muncă, fiind caracterizată prin eficienţă, meticulozitate şi perseverenţă.Scoruri scăzute: pune sub semnul întrebării regulile, are un sist valori pers, adesea întrebător, în dezacord cu ceilalţi, neconvenţional, aventuros, impulsiv, nestatornic.

v.3(Autorealizare)

Scoruri înalte: se percepe ca fiind în armonie cu circumstanţele vieţii personale, consideră că îşi util eficient şi pozitiv propriile potenţialităţi, propriile talente, se simte autoactualizat, este descris prin adj care redau compet intelectuală şi gândirea precisă (perspicace, inteligent, logic), are atitudini prosociale (echitabil, tolerant).Scoruri scăzute: se simte frustrat, defavorizat d.p.d.v. intern dar şi cultural, perceput de cei din jur drept apatic, confuz şi ursuz, cu tend de a-i critica pe ceilalţi şi de a-i judeca în funcţie de prejudecăţi personale extinse.

26. Scalele secundare ale CPI   si semnificatia lor - scalele secundare au un scop foarte bine delimitat şi, deşi nu cuprind coordonate generale ale personalităţii subiectului evaluat, aşa cum se întâmplă cu cele 20 de scale primare, ele sunt folosite extensiv pentru predicţii ţintite, valabile pentru situaţii foarte clar delimitate.

Numele scalei Semnificaţiile scorurilor înalte şi scăzuteMp (Potenţial managerial)

Scoruri înalte: se descurcă eficient cu oamenii, împarte reuşita cu cei din jur, are aptitudini deosebite în sarcini decizionale şi are eficienţă în aplicarea acestor decizii, este un lider eficient şi capabil să obţină cooperarea altora, finalizează activităţile, ştie să ofere sfaturi, are mare potenţial intelectual şi cognitiv.Scoruri scăzute: nu este foarte ambiţios, poate fi inconstant, chiar ciudat în luarea deciziilor, este egoist, îşi pune propriile interese pe primul plan şi reacţionează defensiv la critică, are tendinţa de a fi nemulţumit, rebel, defensiv, imatur, apatic, iresponsabil, neatent şi incoerent în urmărirea obiectivelor de lungă durată.

Wo (Orientarea spre muncă)

Scoruri înalte: muncitor, de încredere, acceptă cu uşurinţă atât poziţiile de autoritate, cât şi rolurile de subordonat în muncă, se plânge rar, poate avea aspiraţii modeste, centrate pe situaţia actuală şi nu pe evoluţii viitoare.Scoruri scăzute: nestatornic, distras cu uşurinţă de la sarcinile prioritare, adesea neglijent, are dispoziţii fluctuante.

8

Ct (Temperament creativ)

Scoruri înalte: preferă noutatea, gândeşte în modalităţi neconvenţionale, resimte plăcere în a se plasa în antagonism cu obiceiurile, cutumele, normele sociale, are un tempo personal rapid şi alert, îi place să se simtă diferit şi neîngrădit.Scoruri scăzute: prudent, convenţional, evită riscurile, preferă modalităţile tradiţionale şi consacrate de a se comporta şi de a rezolva lucrurile, partener de nădejde în muncă, este conştiincios, o persoană pe care te poţi baza.

Lp (Leadership) Scoruri înalte: bune abil cond, se descurcă eficient atât cu stresul ocupational, cât şi cu presiunea şi cu supraîncărcarea în sarcină, este plin de forţă şi sigur pe sine, reuşeşte să inspire şi celor din jur această forţă şi este în concluzie un lider eficient.Scoruri scăzute: evită poziţiile de conducere, în care se simte stingher, neajutorat şi depăşit, persistă foarte puţin asupra acelor probleme pe care nu le poate rezolva, îşi pune la îndoială propriile competenţe şi face cu greu faţă stresului indus de problemele de serviciu, dar şi de cele cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi.

Ami (Amabilitate) Scoruri înalte: cooperant, îi apreciază pe cei din jur şi comunică aceasta atât verbal, cât şi comportamental, nu este excesiv sau supărător de asertiv sau agresiv, încearcă din greu să se înţeleagă cu cei din jur, chiar şi dacă aceasta ar presupune un compromis sau o renunţare la propriile păreri sau interese.Scoruri scăzute: nerăbdător, de multe ori în imposibilitate de a amâna gratificaţiile, lipsit de tact, uşor de înfuriat, deseori agresiv sau excesiv de asertiv şi bănuitor cu privire la motivele celor din jur.

Leo (Orientarea spre aplicarea legii)

Scoruri înalte: vede aplicarea legii ca fiind normală şi necesară, sprijină ferm şi deseori activ practicile aplicării legii, se potriveşte bine cu mediul ocupat care există în câmpul aplicării legii, eval problemele dintr-un punct de vedere practic.Scoruri scăzute: vede aplicarea legii ca fiind excesiv de strictă şi severă, tinde să fie nonconformist, uşor pesimist şi nesatisfăcut.

Tm (Obiectivitate în gândire)

Scoruri înalte: asertiv, eficient, cu forţă, încrezător în sine, practic, logic, neemotiv. Scoruri scăzute: visător, sensibil, emoţional, idealist şi înţelegător.

Anx (Anxietate) Scoruri înalte: tensionat, nervos, evaziv, nemulţumit, anxios, instabil d.p.d.v. em.Scoruri scăzute: optimist, vesel, mulţumit şi sigur pe sine, echilibrat, stabil em.

Nar (Narcisism) Scoruri înalte: argumentativ, egoist, cu opinii, centrat pe sine. Scoruri scăzute: moderat, modest, gentil şi liniştit.

Interpretarea profilurilor individuale în CPI

27. 1. Principiile generale de interpretare:

1. interpretările să fie făcute de un psiholog cu aptit f bune în interpr acestui test, care are cun serioase privind lit. specialitate şi studiile validare CPI-ului şi ale scalelor sale (Gough, 1969)

2. interpr. să fie făcută în contextul celorlalte date cu privire la persoana evaluată (Gough, 1969)

3. principiul ortogenetic –se începe cu o abordare generală, apoi treptat se va trece la ceea ce este specific, particular sau individual (Gough, 1987)

27. 2. Condiţii în interpretarea la un nivel superior a CPI (Gough, 1969):

1. înclinaţiile personale

2. cunoşterea corectă şi coerentă a semnificaţiilor scalelor

3. efort susţinut de autoperfecţionare (analiză numeroase protocoale, confirmare)

4. studiu susţinut şi practică sub supervizarea unui specialist

5. training specializat

28. Paşi în interpretarea CPI:

29. Pasul 1. Administrarea chestionarului CPI

- CPI – chestionar cu autoadmin în care itemii sunt cuprinşi într-o broşură reutilizabilă

- cond flexibile admin: in colectiv / individual/ chiar prin poştă; poate fi întrerupt şi reluat, etc.

- se admin în intervalul de vârstă 12-70 ani, c m semnif interpretări vizând intervalul adolescenţă – 50 ani

- necesită un nivel de instruire general, pentru a înţelege sensul intrebarilor

- răspunsurile se dau pe o foaie de răspuns proiectată a.î. să permită cotarea manuală / pe un tip de foaie de răspuns proiectată a.î. să permită cotarea automată prin scanare

- foile răspuns se dau subiecţilor cerându-li-se să-şi noteze nume, prenume, vârsta, sex, alte date utile

9

- după distribuirea broşurilor, subiecţilor li se cere să citească instrucţ. singuri / împreună cu examinatorul

- instructajul - prima pagina a chestionarului; subiecţii sunt atentionati sa raspunda cat mai sincer, alegand primul raspuns care le vine in minte, nezabovind prea mult in alegerea raspunsului si nelasand itemi fara raspuns; dacă apar nelămuriri – se dau relaţii suplimentare

- ATENŢIE! Utilizarea CPI-480 – contra-recomandată (învechită); CPI-462 – acceptată, dar se recomandă sa fie înlocuită dacă se poate cu CPI-434; CPI-260 – indicată pt med organiz, nu şi pt cel clinic / terapeut.

- modal raspuns –cruce pe o foaie de raspuns in casutele A-F (adevarat / fals) în f. de rasp care se potriveste

30. Pasul 2. Pregătirea profilului

- prelucrarea foii de raspuns:

1. cu ajutorul calculatorului – cel mai frecvent la ora actuală – o aplicaţie software preia datele şi trasează automat profilul: se citeste foaia cu ajutorul scanner-ului, se duce intr-un interpretator si fiecarei scale ii este alocata o cota bruta care reprezinta totalizarea punctelor corespunzatoare raspunsurilor semnificative intrunite de subiect; ! raspunsurile la unii itemi sunt semnificative daca au valoarea ''Nu'' iar la altele valoarea ''Da''

2. var. clasica - grile de corectie – condiţii învechite! - cotele brute = transf in note standard, de obicei in note T care au media egala cu 50 si abaterea standard egala cu 10; prin unirea niv intrunite de subiect la fiecare scala se obtine un profil grafic pe baza caruia se face interpretarea

- dincolo de aceste aspecte de ordin tehnic, psihologul – 2 responsabilităţi conceptuale:

1. înainte de începerea interpr, să repete / să creioneze ob. evaluării – form. conştientă, explicită a ceea ce se doreşte să se afle

2. luând în calcul istoricul cazului şi circumstanţele deosebite care ţin de subiect / de situaţia testării, să-şi elaboreze o ipoteză despre felul în care ar trebui să arate patternul de personalitate al persoanei evaluate – punctele ce nu corespund în urma testării – zone ce se investighează cu atenţie

31. Pasul 3. Determinarea validităţii profilului

- verificarea celor trei cauze principale ale invalidităţii unui protocol CPI (Gough, 1969):

- a. “reacţie non-responsivă” (“răspuns aleator”) – subiectul marchează pe foaia de răspuns “adevărat” sau “fals” fără să ia în seamă cu adevărat întrebările chestionarului (motive multiple – de la decalarea din greşeală a răspunsurilor până la lipsa de interes, grabă, dorinţa de a ascunde deficienţele de alfabetizare) / non-răspunsul (întrebările neînţelese rămân neevaluate / la fel întrbările asupra cărora nu se poate hotărî)

- b. “distorsiune negativă” (fake bad) – ! scoruri neobişnuit de joase la scalele Wb şi Cm

- c. “distorsiune pozitivă” (fake good) – scoruri mari pe toate scalele, maxim pe Gi; acest maxim pe scala Gi şi variabilitatea relativ scăzută interscale = caract. care diferenţiază un profil disimulat de unul valid, dar aparţinând unei pers deoseite, cu note mari pe toate scalele

- validarea prin scale specializate: Wb,Gi,Cm

- de principiu, scorurile mari pe Gi – distorsiune pozitivă; scorurile mici pe Wb – distorsiune negativă; scorurile mici pe Cm – răspuns aleator

- în termeni de scoruri standard, cotele standard ale Wb, Cm şi Gi trebuie să fie >/= cu 35

- scorurile Gi>65 – autoprezentare exagerată într-o lumină favorabilă

- ecuaţiile de detecţie a invalidităţii protocolului – diferă de la o ediţie la alta, ţinând cont de inter-relaţionarea scalelor care este specifică fiecărei ediţii a CPI; s-a păstrat o singură regularitate: ecuaţia pentru detecţia răspunsurilor aleatoare şi ecuaţia pentru detecţia răspunsurilor distorsionate negativ corelează într-o măsură foarte mare, de aproximativ .95

Pasul 4. Interpretarea modelului cuboid

- reprezintă primul pas şi cel mai simplu, pentru înţelegerea caracteristicilor subiectului evaluat

- propune 4 tipuri fundamentale de persoane – persoanele Alpha (ambiţioase, energice, extraverte); persoanele Beta (rezervate, moderate şi răbdătoare); persoanele Gamma (spontane, energice, orientate spre hedonism); persoanele Delta (retrase, introverte, reticente la adresa autorităţii) – aceste caracteristici reprezintă puncte de plecare care ar trebui nuanţate şi alterate de apartenenţa individului la unul din cele 7 niveluri de integrare

- modelul cuboid trebuie interpretat în strânsă legătură cu istoria personală a subiectului evaluat şi cu situaţiile specifice care au dus la evaluarea acestuia

Pasul 5. Interpretarea de ansamblu al profilului

10

- o primă interpretare, grosieră dar importantă, trebuie făcută luând în considerare grupajele scalelor – formularea de ipoteze generale despre natura subiectului evaluat, fără a intra în detalii deosebite

- gruparea scalelor pe cei patru factori menţionaţi - arată in ce masura o grupa este mai dezvoltata decat cealalta şi cat de sus, fata de medie, se situeaza factorii respectivi

- exemplu: dacă la factorul I (scalele de la Do la Wb, inclusiv) notele standard sunt superioare mediei - ipoteza că subiectul este extrovert, cu motivaţie şi disponibilităţi de afirmare; dacă notele sunt scăzute (în special la Sp şi Sy) - orientare introvertită

- o serie de studii factoriale - posibilitatea interpretării pe baza grupării scalelor după alţi factori decât cei amintiţi:

I. Factorul sănătate mentală, adaptare şi conformism social cuprinde scalele: Wb, Re, So, To, Gi, Ac.

II. Factorul eficacitatea interpersonală: Do, Cs, Sy, Sp, Sa.

III. Independenţă în gândire şi acţiune (opusă conformismului şi rigidităţii): Ai, Fx, To, Py.

Pasul 6. Interpretarea scalelor

- se face o trecere în revistă, în primul rând, a celor mai înalte şi joase scale – coordonatele generale ale funcţionării psihologice a subiectului

- psihologul trebuie să ia în considerare implicaţiile comportamentale şi dinamice ale acestor scale, făcând interpretarea nu doar pe baza semnificaţiilor scalei, ci şi ajustând această interpretare în funcţie de nivelul scalei

- psihologul tb să facă un continuu recurs la literatura de specialitate, la studiile de validare, la semnificaţiile suplimentare oferite prin alte metode, la analizele adjectivale, la orice surse pot completa semnificaţiile

- în interpr se ţine cont de rel curbilineară între niv unor scale şi comport în virtutea căreia unele note standard situate cu mult desupra mediei au o semnif la fel de neg ca şi cele situate dedesubtul mediei

- psihologul trebuie să facă o atentă inspecţie a elevaţiilor relative ale scalelor (comparare cu etaloanele)

Pasul 7. Interpretarea legăturilor dintre scale

- presupune integrarea tuturor concluziilor într-un portret CPI global – consideraţii de fineţe!

- Analiza de pattern - ţine cont în interpretarea unei scale de relaţia acesteia cu un alt grup de scale

- semnificaţia unei tendinţe se precizează prin aportul de semnificaţie al altor scale (Do se interpretează în raport cu Gi şi Sy, So în raport cu Sc, Rs în relaţie cu Cs, etc.)

CHESTIONARELE EPQ-R ŞI IVE

- autorii testelor: Hans J. Eysenck şi Sybil B.G. Eysenck

- concepţia despre personalitate care a stat la baza testelor propune existenţa a 3 mari superfactori / dimensiuni ale acesteia: neuroticismul, extraversia, psihoticismul

- Chestionarul de personalitate Eysenck (EPQ), prezentat acum în forma revizuită, reprezintă o variantă avansată a unui număr de chestionare de personalitate mai timpurii; primul chestionar din această serie, MMQ, avea ca obiectiv principal măsurarea factorului N (nevrotism sau emoţionalitate); el a fost urmat de MPI, care a urmărit măsurarea scalelor N şi E (extraversiune-introversiune); acestora le-a urmat EPI, care conţinea în plus scala L (lie – minciuna), pentru a măsura disimularea; principalul avantaj al EPQ (Eysenck şi Eysenck, 1975) – introducerea unei noi scale, P – psihotismul (utilizat nu în sensul psihiatric, ci în sensul unei trăsături de personalitate fundamentale, dispoziţionale, care este prezentă în grade diferite la toate persoanele)

Descrierea factorilor E-N-P - deduşi prin analiza factorială:

32. Factorul E (extraversiunea)

11

- extravertitul tipic - sociabil, îi plac petrecerile, mulţi prieteni, nevoie de oameni cu care să interacţ, caută incitarea şi deosebitul, îi place riscul; uneori impulsiv, acţ potrivit tentaţiei momentului, îi plac glumele, şotiile, sch, nu se îngrij din cauza unor sit neclare, relaxat, optimist, îi place să râdă, să glumească; sentim nu sunt ctrl strict şi nu este totdeauna o pers respons, conştiincioasă, cu vot de încredere, nu prea îşi ţine promisiunile făcute; Eysenck spune că extravertitul nu are un trecut profesional

- introvertitul – tăcut, retras, meditativ, orientat spre sine şi spre introspecţie; preferă cărţile decât compania oamenilor; rezervat, distant, îşi planifică în avans acţiunile; atent şi rezistent la tentaţii; nu agreează incitarea, gălăgia, forfota, tratează cu seriozitate problemele cotidiene; adeptul vieţii organizate, îşi ţine sentimentele sub control, nu se pierde cu firea; responsabil, conştiincios, de încredere, dar oarecum pesimist

33. Factorul N (nevrotismul)

- persoana nevrotică confirmată - emoţional f puternică şi vizibil analizată, îi e greu să revină la o stare de normal după exploziile em; datorită em invazive, are adesea comportamente şi atitudini iraţionale şi rigide; când se combină cu E, factorul N descrie un individ sensibil, fără stare, excitabil şi chiar agresiv (colericul)

- persoana cu N scăzut - stabilă d.p.d.v. emoţional, tinde să răspundă lent emoţional, cu reacţii emoţionale de joasă amplitudine, revine cu uşurinţă la nivelul emoţional normal după o excitare

34. Scala P (psihoticismul)

- note mari la factorul P – detaşare, nepăsare faţă de oameni; inadaptare; cruzime, lipsă de sentimente şi de empatie, insensibilitate, ostilitate chiar şi faţă de cei apropiaţi, agresivitate, atracţie faţă de lucruri stranii şi neobişnuite, absenţa percepţiei riscului în situaţii periculoase, plasarea celorlalţi într-o lumină proastă etc.

- ! tipurile pure (extraverţi-introverţi, neurotici-stabili) se regăsesc într-o proporţie foarte scăzută, cca. 6-7% (la fiecare pol), urmează 24% cei cu tendinţe către o extremă sau alta, apoi marea masă a normalităţii cca. 38% - interpretarea notelor mari (dar nu foarte mari) se va realiza într-o manieră nuanţată, ca o tendinţă către şi nu ca o expresie a unei trăsături pervazive

- ! această scală, deşi utilizează termenii psihopatologiei, desemnează comportamente normale şi nu simptome psihiatrice

35. CHESTIONARUL EPQ

- 1976, Hans Eysenck şi Sybil Eysenck au publicat „Psihotismul ca o dimensiune a personalităţii” , apoi EPQ

- în real formei defin EPQ-R, s-a utilizat un chestionar iniţial - 117 itemi, în care se regăsesc toţi cei 90 itemi

- eşant normativ pe care au real instrum - studenţi, prof şi alte persoane doritoare să completeze chestionarul

- corelaţiile itemilor au fost calculate separat pentru bărbaţi şi femei

- adaptarea românească a EPQ a pornit de la o colecţie formată din 160 itemi şi a parcurs următoarele faze:

- traducerea primară a itemilor;

- examinarea itemilor traduşi de către un panel de 6 psihologi familiarizaţi cu teoria lui Eysenck, care au făcut sugestii de natură lingvistică şi conceptuală ce au dus la modificarea a 19 itemi;

- itemii rezultaţi au fost supuşi retroversiunii de către alte pers, examinându-se varianţa originală cu cea rezultată din retroversiune; nu au fost găsite diferenţe majore, fiind un semn al corectitudinii traducerii;

- eşantionul normativ (cel pe care au fost calculate etaloanele) a cuprins persoane de sex feminin (1300) şi masculin (1300); vârstele au fost între 12 şi 69 ani;

- fidelitatea EPQ varianta românească, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, pentru toate tranşele de vârstă, întruneşte valori acceptabile, care merg de la 0,55 la 0,94

36. Domenii de utilizare a EPQ

- EPQ-R nu a fost creat doar pt diagnoza psihiatrică, ci şi pt a identif pb de adaptare (de ex., predispoziţii psihotice / nevrotice) care pot îngreuna integrarea eficientă a individului în diverse activităţi umane

- în psihologia educaţională - largă aplicare în luarea unor decizii privind temele de studiu preferate de elevi, a metodelor de învăţare, atitudinilor faţă de studiu, căile cele mai bune de motivare a elevilor

- în domeniul ocupaţional, diferenţele de personalitate relaţionează strâns atât cu îndrumarea vocaţională, cât şi cu selecţia şi evaluarea profesională

12

- în criminologie, personalitatea - rol imp în adoptarea / neadoptarea unor comportamente contrare legii

- în dom experim psih de laborator - balansarea grupurilor implicate în experim d.p.d.v. al caracteristicilor de personalitate (acelaşi număr de indivizi instabili emoţional – cu N foarte mare – atât în grupul experimental, cât şi în grupul de control; acelaşi număr de extravertiţi în fiecare din cele două grupuri)

- infracţionalitatea şi dependenţa de droguri şi alcool - 2 arii ale comportamentului uman strâns legate de personalitate - autorii au realizat o serie de scale speciale:

37. Scalele suplimentare al EPQ-R

- Scala de adicţie (adiction – A) – conţine 32 itemi din structura EPQ-R care au reuşit să diferenţieze semnificativ grupul de indivizi dependenţi de droguri (221 persoane) de grupul de normali (310 persoane) – valabil şi în cazul tulburărilor alimentare, alcoolism, dependenţă de droguri etc.

- Scala de criminalitate (C) – infractorii au o serie de caracteristici de personalitate care îi particularizează faţă de populaţia normală; scala este rezultatul unor cercetări realizate de Eysenck şi Eysenck încă din 1971

- adaptarea pe populaţia românească a dovedit – cu unele mici diferenţe – că cele două scale speciale au o bună fidelitate şi capacitate de discriminare.

38. CHESTIONARUL DE IMPULSIVITATE IVE

Prezentare generală

- utilizare mai redusă

- materializează 3 dim personal care, dat transform succesive la care a fost supus EPQ, nu mai erau suf de bine semnificate şi diagnosticate în EPQ-R - impulsiv (Imp), spiritul de aventură (Vent), empatia (Emp)

- impulsivitatea: spirit de aventură, scăzută capacitate de frenaj şi de control al pulsiunilor

- spiritul de aventură: tend ignorare pericole şi intuire pericole asoc desf= unor acţiuni

- empatia: capac decentrare de pe pers proprie şi sensibiliz în rap cu problemele celorlalţi

- toate scalele sunt independente - spiritul de aventură poate fi regăsit în impulsivitate, dar în acelaşi timp spiritul de aventură se referă şi la ceva care nu implică impulsivitatea prin lipsa de frenaj, ci pur şi simplu ignorarea pericolelor, intuiţia slabă a consecinţelor evenimentelor, care sunt caracteristici independente care se regăsesc în comportamentul delincventului mai ales, în comportamentul de tip psihopatic, adică o slabă rezonanţă empatică la problemele celorlalţi, o exagerare egofobă şi egofilă a propriei persoane.

39. Administrarea şi scorarea scalelor Eysenck

- pot fi util împreună/ separat - se poate vorbi totuşi de o unit a administrării şi scorării; deşi sunt în general independente, reliefând dimensiuni distincte ale personalităţii, scalele trebuie interpretate în conexiune

- interpretarea scalelor se face în contextul de evaluare oferit şi de alte metode de diagnostic aplicate

- atenţie deosebită acordată instructajului - citit de către subiect / în cazuri speciale (subiecţi au dificultăţi de citire sau sunt ambliopi) – de către examinator

- în cazul grupelor clinice este de dorit ca psihologul să dea instrucţiuni suplimentare (de ex., să-i îndemne pe subiecţi să răspundă la întrebări, gândindu-se la sine, fie aşa cum au fost înainte de boală, fie aşa cum sunt acum, alternativa fiind în funcţie de ceea ce urmăreşte clinicianul)

- nivelul de alfabetizare necesar pentru a citi şi înţelege itemii EPQ-R şi IVE, precum şi pentru a răspunde la aceştia, este forate scăzut (în principiu, un copil de 12-13 ani poate efectua aceste sarcini); în cazul în care nivelul de alfabetizare este prea scăzut / nu se cunoaşte limba română, este permis ca examinatorul să citească întrebările (dacă e posibil, în aceste cazuri nu se va folosi testul)

- scalele Eysenck sunt uşor de utilizat – pot fi admin cu relativ puţină instruire specială, dar interpr trebuie făcută de un psiholog calificat sau de către un profesionist familiarizat cu princ testării, psihometriei, comportamentului uman normal şi psihopatologiei

- scorarea – manual, cu ajutorul grilelor de scorare (nu în România) şi online (D&D/Testcentral – este posibilă şi scorarea prin fax sau prin poştă a formularelor originale, dobândite legal)

- chestionarele Eysenck sunt chestionare cu autoadministrare - necesitatea cooperării complete a persoanei evaluate - scala de minciună (în română – M, în engleză – L - scală de control EPQ-R) nu este infailibilă - clinicianul nu trebuie să se bazeze pe ea – scala e prezentă începând cu varianta EPI (1962) şi chiar în varianta EPQ-R - itemi care sondează prezenţa / absenţa conduitei de disimulare a respondentului (fapte pe care oamenii le recunosc în mod obişnuit fără reticenţe - li s-a întâmplat să pizmuiască, să bârfească, au furat când erau mici din borcanul cu dulceaţă etc.); deşi

13

cercetările psihometrice întreprinse în 1971 de Michaelis şi Eysenck confirmă că scala măsoară disimularea, la aceasta participă şi alte conţinuturi psihologice, scorurile depind în mare parte de dorinţa pacientului de a răspunde cu sinceritate, în caz contrar rezultatele vor fi contaminate

40. Aplicabilitatea scalelor Eysenck

- în instituţii educaţionale – consilierii şcolari pot identifica eventualele tulburări de comportament / comportamente suboptime ale şcolarilor, pot detecta probabilitatea de apariţie a unor comportamente de adicţie / comportamente deviante etc. sau pot constitui o bază de pornire în evaluarea explorării posibilităţilor academice / profesionale ale elevilor şi studenţilor

- în instituţii medicale – în psihodiagnoză, pentru a trasa ariile care necesită o explorare suplimentară în procesul de evaluare, precum şi pentru a determina punctele în care este necesar procesul terapeutic, pentru a stabili obiective terapeutice clare, la luarea deciziei de a încheia procesul terapeutic, la evaluarea succesului terapiei sau a procesului terapeutic, a unui program de reabilitare (adicţii), pentru evaluarea funcţionării psihologice a persoanelor care suferă de anumite afecţiuni medicale severe, ori care urmează să fie supuse unor intervenţii chirurgicale, pentru a efectua predicţia eficienţei intervenţiei, a duratelor de recuperare şi a posibilelor recidive, etc.

- în medii de detenţie – poate prezice alunecarea spre anumite zone delincvente ale vieţii în societate sau recidiva; uneori, chestionarul poate fi utilizat pentru a ajunge la decizia de eliberare condiţionată a infractorilor, dar şi pentru includerea acestora în anumite programe de intervenţie psihologică

- în medii organizaţionale – în proc de sceening în selecţia personalului, în diverse sist predicţie, în eval eficientă a angajaţilor (emoţional), în conturarea programe training, de schimbare organizaţională, etc., în activitatea de dezvoltare managerială, în procesul de dezvoltarea grupurilor sau a echipelor de lucru

- în medii de cercetare – în cerc ştiinţifică din domeniile educaţional, clinic, medical, de management, etc.

41. Prezentare generală TESTE SITUATIONALE

- teste sit = categ teste psihologice ce confruntă persoana examinată cu diferite situaţii problematice, bazate pe realitate, solicitând acesteia să selecteze varianta cea mai adecvată de răspuns la scenariul propus

- prima variantă de test situaţional publicată vreodată este reprezentată de o scală a Testului de Inteligenţă Socială realizat în cadrul Universităţii George Washington (1926)

- ulterior, testele sit = util în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de psihologii armatei americane

- după cel de-al Doilea Război Mondial - util tot m frecvent în domeniile civile ale psihologiei ocupaţionale

- se mai numesc şi metode sau teste obiective (itemii din componenţa lor = evocări ale unor sit implicând rez= unor probleme în contexte legate de muncă, situaţii ipotetice şi provocatoare cu care oamenii se pot întâlni în muncă, implicând: lucrul cu alţii, interacţiunea, confruntarea cu dileme în contexte de muncă)

- răspunsurile la fiecare item / situaţie - între 2 şi 5 acţiuni posibile care ar putea fi urmate în confruntarea cu situaţia problemă descrisă

- sarcina subiectului - selectarea celui mai eficient şi a celui mai puţin eficient răspuns

- în funcţie de numărul situaţiilor cuprinse în test şi de numărul de întrebări care urmează fiecărei situaţii, numărul de itemi ai unui test situaţional poate depăşi 100

- subiectul nu este nevoie să aibă un training / experienţă în a da aceste răspunsuri

- avantaj major - sunt mai bine acceptate de persoanele testate

- redactarea situaţiilor problematice - efectuată astfel încât să se asigure validitatea de conţinut instrumentului; 2 aspecte importante:

(1) fiecare situaţie problematică să fie reprezentativă pentru criteriul profesional estimat sau prognozat de test (reuşita în activitate, siguranţa în muncă, volumul de vânzări, durata cât va rămâne în firmă etc.)

(2) numărul situaţiilor să fie suficient de mare pentru a acoperi toate categoriile reprezentative ale comportamentului evaluat

- real test sit presupune efectuarea analizei psihologice a muncii, mai ales prin intermediul metodei incidentelor critice, care permite inventarierea acelor întâmplări reprezentative în legătură cu ceea ce se înţelege a fi bun / mai puţin bun într-o profesie, a avea o reuşită mai înaltă/scăzută

- exemplu de test situaţional: SJT318

- întrebări şi situaţii care pot fi modelate în testul situaţional:

„Azi dimineaţă ai găsit un fax în inboxul biroului, care pare să privească problemele domestice ale unei colege; în mod normal, ea nu trebuie să utilizeze faxul pentru acest gen de probleme.

14

Q1 - Cel mai eficient răspuns la această situaţie ar putea fi: (5)

Q2 – Cel mai puţin eficient răspuns la această situaţie ar putea fi(4):

1. politicos, îi spui colegei că îl vei informa pe manager următoarea dată dacă o mai surprinzi utilizând resursele biroului în interesul personal

2. raportezi incidentul managerului

3. pui faxul pe mailboxul managerului

4. pui faxul în maiboxlul colegei, fără să spui ceva cuiva

5. dai faxul colegei şi îi reaminteşti că echipamentul biroului nu poate fi utilizat în scopuri personale

„Lucrezi împreună cu un coleg la un proiect complex care cere un efort semnificativ din partea ambilor. Colegul tău lipseşte foarte mult din cauza epuizării şi stresului. Nu ştii prea multe în legătură cu circumstanţele siotuaţiei, nici nu îl cunoşti de prea mult timp. Colegul tău contribuie cu destul de puţin la proiect, prin urmare tu eşti nevoit să depui multă activitate suplimentară pentru a permite continuarea proiectului. Simţi că sănătatea ta va începe să aibă de suferit dacă vei continua în acest ritm.

Q3 - Cel mai eficient răspuns la această situaţie ar putea fi: (2)

Q4 – Cel mai puţin eficient răspuns la această situaţie ar putea fi: (4)

1. soliciţi unui alt coleg să te ajute cu proiectul

2. discuţi problema cu şefulşi soliciţi ajutor suplimentar pentru a te asigură că proiectul va fi gata la momentul prognozat

3. te întâlneşti cu colegul şi îi soliciţi să îşi facă treaba

4. continui să munceşti pentru ca proiectul să continue

5. te oferi să îţi ajuţi colegul să-şi rezolve problemele personale

42. Avantaje şi limite ale testelor situaţionale

- avantaje:

1. niv. scăzut impact advers d.p.d.v. gen / orig. Etnica comparativ cu teste care eval abilit cognitive

2. măsoară direct acele componente relevante în activitatea pentru care se efectuează testarea

3. validitate de conţinut mai bună decât alte metode psihometrice, implicând într-o măsură mai semnif reacţia la situaţii reale, cu care individul se poate confrunta în activitatea profesională

4. nu necesită o pregătire prealabilă, dat fiind faptul că un răspuns poate fi perfect adecvat într-o organizaţie, dar contraindicat în alta

5. pot accesa aspecte numeroase şi variate – de la rezolvarea de probleme la luarea deciziilor sau abilităţile interpersonale, ceea ce testele clasice nu pot realiza în aceiaşi măsură

6. pot fi utilizate în comb cu teste clasice pentru a asigura o cât mai adecvată evaluare a individului

- limite:

1. scenariile utilizate în cadrul multor teste situaţionale pot fi scurte, candidaţii nefiind cufundaţi total în acestea, ceea ce poate determina o insuficientă implare a acestora, diminuând calitatea şi profunzimea evaluărilor

2. răspunsurile pot fi transparente, oferind mai degrabă un index al cunoştinţelor candidaţilor cu privire la ceea ce ar trebui realizat şi mai puţin o evaluare adecvată a capacităţilor acestora

3. formatul răspunsurilor la unele teste situaţionale nu acoperă gama largă de reacţii posibile la respectivele situaţii, candidaţii fiind forţaţi să aleagă un răspuns care este osibil să nu îi reprezintă în totalitate – situaţie frustrantă, care diminuează validitatea probei

15

43. Testele situaţionale – aplicaţii practice

- în armată, evaluarea psihocomport prin interm teste sit - util teste sit pt măsurarea potenţialului de lider (nu a calităţii de lider, ci a acelor trăsături care pot conduce la un lider eficient) - test situaţional alcătuit din 2 probe, ambele evidenţiind aceleaşi comportamente, în contexte situaţionale diferite

- prima probă - „teoretică” - rez în plan virtual a unei misiuni cu car. de grup, urmărindu-se capac candidaţilor de a org, planif, de a se impune /de a-şi asuma respons

- a doua probă - „practică” - realizarea unei sarcini de grup într-un plan acţional, unde accentul este pus pe declanşarea şi evaluarea unor stări emoţionale critice

- vizate de psiholog: capac autocontrol, stăpânirea de sine, rezistenţa la frustrare

- pe parcursul celor 2 probe, examinatorii - sarcini precise, pe de o parte de a crea sit tensionate conform unui plan metodologic clar stabilit, iar pe de altă parte, de a nota comportamentele semnificative şi de a nota prezenţa/absenţa potenţialului de lider

- activitatea de evaluare se desfăşoară pe baza unei fişe de observaţie pe care sunt trecuţi indicii comportamentali specifici dimensiunilor urmărite; fişa de observaţie este completată în baza unui ghid de observare şi notare, special elaborat în metodologia testului, care permite o abordare şi observare relativ uşoară

- acesta este un test situaţional de tip in basket, mult mai relevant decât testul situaţional evocat anterior prin situaţia de birou, unde subiecţii sunt puşi să spună ce ar face, pe când aici sunt puşi chiar să facă

- în domeniul top-managementului, selecţia candidaţilor se realizează prin intermediul acestui tip de test situaţional in basket - candidatul este invitat în viitorul birou, ia contact de la asistenta sa în legătură cu agenda pe ziua respectivă, de ex., va sorta şi citi corespondenţa, va stabili priorităţile, formula decizii

16