rezumat

8
MERCANTILISMUL se manifestă în perioada anilor 1450-1750. este primul curent de gândire economică de înavuţire a naţiunii. trei ramuri: Mercantilismul spaniol sau bulionist - Ortiz à du Rojas; Mercantilismul industrial sau francez - Antoine de Montchrestien şi Jean Baptise Colbert; Mercantilismul comercial sau englez - Thomas Munn şi William Petty. Concepţia despre stat: Mercantiliştii susţin ideea unui stat puternic, autonom şi nesubordonat bisericii. Omniprezenţa statului reprezintă garanţia intereselor individuale, a păcii civile şi a proprietăţii. Libertatea nu poate fi lăsată în mâinile poporului, întrucât acesta este corupt, fapt ce ar slăbi puterea statului şi ar genera haos. Mercantiliştii sunt promotori ai intervenţionismului – statul trebuie să vegheze asupra comerţului şi industriei, să ofere facilităţi construcţiilor vamale, respectiv să se ocupe de formarea cadrelor şi de ocuparea forţei de muncă. Statul mercantilist promova liberul schimb doar la nivelul pieţei interne şi exporturilor. Pentru importuri erau aplicate măsuri protecţioniste, tocmai pentru a le descuraja şi limita. Mercantiliştii considerau că puterea unei naţiuni se baza pe cetăţeni înstăriţi, deşi nu toţi în aceeaşi măsură.

description

doctrine

Transcript of rezumat

MERCANTILISMUL se manifest n perioada anilor 1450-1750. este primul curent de gndire economic de navuire a naiunii. trei ramuri: Mercantilismul spaniol sau bulionist- Ortiz du Rojas; Mercantilismul industrial sau francez - Antoine de Montchrestien i Jean Baptise Colbert; Mercantilismul comercial sau englez- Thomas Munn i William Petty.

Concepia despre stat: Mercantilitii susin ideea unui stat puternic, autonom i nesubordonat bisericii. Omniprezena statului reprezint garania intereselor individuale, a pcii civile i a proprietii. Libertatea nu poate fi lsat n minile poporului, ntruct acesta este corupt, fapt ce ar slbi puterea statului i ar genera haos. Mercantilitii sunt promotori ai intervenionismului statul trebuie s vegheze asupra comerului i industriei, s ofere faciliti construciilor vamale, respectiv s se ocupe de formarea cadrelor i de ocuparea forei de munc. Statul mercantilist promova liberul schimb doar la nivelul pieei interne i exporturilor. Pentru importuri erau aplicate msuri protecioniste, tocmai pentru a le descuraja i limita. Mercantilitii considerau c puterea unei naiuni se baza pe ceteni nstrii, dei nu toi n aceeai msur. Dac la nivel de societate intern se promova solidaritatea, n ceea ce privete aria relaiilor internaionale, acestea nu puteau fi dect conflictuale. Astfel, politica economic mercantilist era una a impunerii prin for, ce viza pacea i coeziunea n plan intern i rzboiul sau colonizarea n plan extern.

Concepia despre creterea economic: La baza creterii economice erau plasate dou aspecte: o populaie numeroas i abundena de bani ntr-un stat puternic i agresiv. O populaie numeroas reprezint sursa unei armate puternice. Totodat, o populaie numeroas crete oferta de munc i reduce salariile, implicit costurile. Aceasta este eficient doar n msura n care muncete. Din acest punct de vedere, omajul ilustra n optica mercantilist o risip de resurse, respectiv o surs a decadenei. Referitor la aspectul monetar, totalitatea mercantilitilor pledau pentru expansiunea monetar. Creditul facil i ieftin o surs a demarajului economic.

mbogirea prin moned: Este specific mercantilismului spaniol i portughez (bulionist). Bogatele mine de aur din Spania au creat iluzia unei navuiri a naiunii. Pe cale de consecin, au fost adoptate o serie de msuri care aveau s ntrein o balan de pli excedentar, ilustrate de: Interzicerea exporturilor de aur i argint; Supraevaluarea monedelor strine; Fixarea de taxe vamale ridicate la importul de mrfuri; Obligativitatea negustorilor care importau mrfuri s efectueze plata acestora deopotriv prin mrfuri. Crezndu-se bogat Spania a nceput s produc din ce n ce mai puin, or reducerea produciei a determinat creterea preurilor. Necesarul intern nu putea fi acoperit de producia insuficient, astfel nct importurile au devenit necesare. Plata acestora nu s-a putut realiza n sistemul barterului, fapt ce a antrenat ieiri masive de bani din ar. Soluia identificat de spanioli a constat n lrgirea imperiilor coloniale i exploatarea abuziv a resurselor acestora. Din pcate ns, acest cerc vicios a srcit Spania i a transformat-o ntr-o pia de desfacere pentru marile puteri europene. Msurile mercantiliste de origine spaniol au constituit prima eroare macroeconomic de proporii, ntruct abundena de moned a fost confundat cu prosperitatea i bogia.

mbogirea prin industrie: Viziune specific Franei care, neavnd oportunitile coloniale ale Spaniei, a gsit industria drept principala surs a avuiei. Preocuparea de a construi o industrie puternic a dat natere unei noi concepii naionalismul economic. Aceast doctrin naionalist construit de Montchrestien se baza pe urmtoarele principii: Interesul individual motorul activitii economice; Diviziunea muncii determin creterea productivitii; Superioritatea industriei productivitatea din industrie este net superioar celei din agricultur; Statele, n special Frana, vor deveni puternice doar prin industrie sau comer agresiv. Statul trebuie s oblige, prin sistemul su de legi, cetenii la munc i s asigure un sistem vamal protecionist. Teoria lui Montchestien este desvrit i pus n aplicare de Jean Baptise Colbert. Acesta propune intervenia masiv a statului pentru a crea i reglementa o industrie puternic. Pe plan intern Colbert propune nfiinarea de noi manufacturi i favorizarea acestora printr-o fiscalitate redus. Agricultura era neglijat i taxat printr-o fiscalitate mai ridicat. Pe plan extern vizat este restricionarea importurilor i stimularea exporturilor. Eroarea lui Colbert deriv din sentimenttul naionalist exagerat conform cruia doar Frana este capabil s produc bunuri manufacturate, strinii trebuind s importe, fiind silii s o fac dac refuzau.

mbogirea prin comer: Este specific Angliei i Olandei. Comerul constituie n viziunea acestor naiuni sursa de cretere a avuiei. Profitul obinut din diferena de pre poate fi majorat prin sporirea volumului tranzaciilor i asigurarea deplinei liberti. Protecionismul este lispit de sens pentru mercantilitii britanici. Secretul soldului excedentar al balanei de pli l constituia exporturile scumpe, respectiv importurile ieftine. Pentru a spori avuia, mercantilitii britanici (Thomas Munn) au neles c surplusul de aur nu trebuie cheltuit, ci investit. Fiziocraia

Termenul de fiziocraie are la baz doi termeni: fizios (natura) i kratos (putere), desemnnd puterea naturii.Este prima coal de gndire economic cu o orientare liberal, fiind socotit drept pionier al liberalismului economic i politic. Mentorul acestei coli este Franois Quesnay, cu a sa lucrare de baz Tabloul economic publicat n 1758.Fiziocraia ca doctrina politica si economica apare ca o reactie la mercantilism in sensul ca: Imoralismul mercantilist este inlocuit cu o filozofie umanista si liberala. Razboaiele, exacerbarea rolului industriei si protectionismul vamal au provocat un declin al sectorului agricol, inclusiv foamete. In acest context se impunea o schimbare a modului de gandire. Protectionismul este inlocuit cu liberschimbismul (sau liberul schimb). Politicii de imbogatire prin bani sau comert ii se opune o politica de dezvoltare a agriculturii socotita drept unica activitate productiva. Unui stat puternic si omniprezent i se opune idea de stat minimalist.La temelia doctrinei fiziocrate stau cateva realizari teoretice cu seminficatie, de contributie fundamentala: Au fost primii care prin lucrarea Tabloul Economic au oferit o explicatie stiintifica a proceselor economice, din perspectiva celor 4 faze componente: productie, repartiie, schimb i consum, in dublu circuit fizic si monetar. Sunt primii care se leaga de impartirea capitalului in fizic si circulant dupa criterii folosite si astazi. Contributii fundamentale despre impozite si taxe. Au lasat o mostenire generoasa celor care vor construi pe teoria echilibrului si dezechilibrului economic.

Principiul ordinii naturale O concepie care se bazeaz pe faptul c evoluia societii are loc urmnd o serie de legi naturale, date de ctre divinitate. Doar prin respectarea acestora individul poate fi fericit. Ordinea naturala nu este creata si impusa prin vointa oamenilor. O asemenea ordine ar fi artificiala. Fiziocratii gandeau ca ceea ce este natural si spontan nu are nevoie sa fie si contractual. Ordinea naturala nu inseamna o ntoarcere la haos i slbticie, ci respectul individului fa de lege, proprietate i suveran. Proprietatea elementul de baz al ordinii naturale. Ea ndeplinete o funcie economic ntruct asigur traiul unei populaii n cretere. Exist 3 tipuri de proprietate, conform viziunii fiziocrate: Proprietate personal dreptul omului de a dispune de facultile sale fizice i intelectuale. Proprietate mobiliar Dreptul individului de a dispune de rodul muncii sale. Proprietate funciar Dreptul, precum i obligaia individului de a amenaja i ntreine pmntul, astfel nct acesta s poat fi folosit i de ctre generaiile viitoare. Libertatea al doilea element fundamental al ordinii naturale. De aici i rolul minim al statului n economie, dar autoritar, n acelai timp. Forma de guvernmnt promovat de fiziocrai este despotismul, regele fiind reprezentatul lui Dumnezeu pe pmnt i garantul ordinii naturale. Regele este despot, dar nu tiran!Concepia despre comer Nu ilustreaz o modalitate de mbogire, ci mai cu seam de asigurare a subzistenei i de a varia plcerile. Comerul trebuie s fie liber din cel puin 3 motive: Pentru a asigura consonana cu ordinea natural, care presupunea protejarea libertii n cadrul sistemului economic; Pentru a limita msurile prohibitive, precum cele ale mercantilitilor, care au distrus agricultura prin restricionarea exporturilor de grne; Pentru a asigura un pre rentabil, care s stimuleze productorul.Politica economic Este centrat pe principiul laissez-faire i viza 3 direcii majore: Libertatea muncii; Libertatea comerului, comerul cu bani fiind singurul domeniu reglementat. Dobnda avea sens doar dac mprumuturile vizau investiii agricole. Dorina de stabilitate i echilibru.

n practic, msurile fiziocrate se orientau ctre meninerea unui pre ct mai ridicat pentru produsele agricole, industria fiind considerat un domeniu steril, incapabil s creeze bogie, modernizarea tehnologic a agriculturii, expansiunea cererii interne pentru aceste produse ca urmare a creterii nivelului de trai, etc.

Dei au lsat n urm o teorie care i-a inspirat pe reprezentanii colii clasice de economie, marele neajuns al fiziocraiei a fost reprezentat de concepia eronat conform creia doar agricultura este unica activitate productiv, neglijnd rolul, deopotriv semnificativ, al industriei i comerului de produse industriale.