Universitatea din Bucureşti

Relaţii româno-sovietice, 1934-1940

Coordonator ştiinţific: prof. dr. Constantin Buşe

Doctorand: Alexandru-Murad Mironov

Bucureşti, 2009

2

CUPRINS

CUPRINS ..........................................................................................................................2

INTRODUCERE ...............................................................................................................4 Argument ................................................................................................................................................ 4 Structură.................................................................................................................................................. 6 Metodologie .......................................................................................................................................... 10 Stadiul cercetării .................................................................................................................................... 12

„LA GUERRE D’UN MOT”: BASARABIA. RAPORTURI ŞI CONTACTE ROMÂNO-

SOVIETICE ÎNTRE 1918 ŞI 1934. DIMENSIUNI DIPLOMATICE................................... Caracteristicile generale ale relaţiilor româno-sovietice .............................................................................. O problematizare a relaţiilor româno-sovietice în perioada 1918-1934 ........................................................ Originile „problemei Basarabiei” ............................................................................................................... Primele conflicte........................................................................................................................................ Acordul dintre Alexandru Averescu şi Cristian Racovski ............................................................................ Diplomaţie şi revoluţie............................................................................................................................... Occidentul şi relaţiile româno-sovietice la începutul anilor ’20 ................................................................... Primele negocieri cu sovieticii, Copenhaga, 1920....................................................................................... Negocierile din 1920-1922 – iluzia normalizării ......................................................................................... Consolidare şi distanţare – 1922-1924........................................................................................................ Un eşec bine pregătit: conferinţa de la Viena, 1924 .................................................................................... Eternul recurs la falsa alternativă: Occidentul ............................................................................................. Tratatul de la Locarno sau România pe cont propriu ................................................................................... Protocolul Litvinov – un succes fără importanţă reală ................................................................................. Preludiu la războiul pentru un cuvânt: anii căutărilor, 1929-1931................................................................ Războiul pentru un cuvânt: proiectul tratatului de neagresiune, 1932 .......................................................... Spre o normalizare: Convenţia privind Definirea agresiunii şi reluarea relaţiilor diplomatice.......................

EPOCA ÎNCERCĂRILOR. IGNORAREA DUŞMANULUI: RELAŢIILE ROMÂNO-

SOVIETICE ÎNTRE 1934 ŞI 1940 ...................................................................................... Troţkism şi politică externă ........................................................................................................................ Stalinismul spre o politică externă mai flexibilă.......................................................................................... Capcana securităţii colective ...................................................................................................................... Opinia publică românească şi stabilirea relaţiilor diplomatice cu U.R.S.S. .................................................. Scurtă sistematizare a problemelor perioadei 1934-1940............................................................................. Luna de miere: ministeriatul lui Nicolae Titulescu...................................................................................... Scurta şi trista epopee a proiectului tratatului româno-sovietic de asistenţă.................................................. Epoca stagnării .......................................................................................................................................... O criză neaşteptată şi reculul „prieteniei” ................................................................................................... Înaintea furtunii: primăvara şi vara anului 1939.......................................................................................... Începutul sfârşitului: Pactul Ribbentrop-Molotov şi urmările lui imediate ................................................... Căutând cu disperare o salvare: 1939-1940................................................................................................. Încheiere ...................................................................................................................................................

CONCLUZII....................................................................................................................15

ANEXE DOCUMENTARE ŞI DE STUDII .........................................................................

3

Anexa I: Diplomaţia la nivel uman: reprezentanţii României la Moscova şi ai U.R.S.S la Bucureşti ............ În Ţara Sovietelor .................................................................................................................................. Solii luptei pentru pace şi ai coabitării paşnice....................................................................................... Concluzii ...............................................................................................................................................

Anexa a II-a: Mihail Ostrovski, Sărbătorirea păcii ...................................................................................... Anexa a III-a: Pe Nistrul liniştit. Viaţă şi moarte la graniţa româno-sovietică, 1918-1940............................

A trece graniţa....................................................................................................................................... Fuga în masă ......................................................................................................................................... Metode de refugiu .................................................................................................................................. Refugiaţi şi transfugi .............................................................................................................................. Agenţii ................................................................................................................................................... Incidentele de frontieră .......................................................................................................................... Localnicii .............................................................................................................................................. Concluzii ...............................................................................................................................................

Anexa a IV-a: Scrisori din/spre U.R.S.S. Autori/adresanţi şi „atentarea” la siguranţa statului ...................... Filajul, controlul şi violarea corespondenţei din şi pentru U.R.S.S. ......................................................... Destinatari şi expeditori......................................................................................................................... Conţinut................................................................................................................................................. Telegrame.............................................................................................................................................. Concluzii ...............................................................................................................................................

Anexa a V-a: Presa sovietică şi cititorii ei din România anilor ’30 .............................................................. Cenzura şi regimul legal al presei străine în România interbelică........................................................... Cazul special al presei sovietice ............................................................................................................. Presa sovietică în contextul relaţiilor României cu U.R.S.S..................................................................... Agenţii presei sovietice în România ........................................................................................................ Prezenţa presei sovietice în România în cifre.......................................................................................... Preţurile tipăriturilor sovietice............................................................................................................... Tipuri de cititori..................................................................................................................................... Concluzii ...............................................................................................................................................

Anexa a VI-a: Tabel cu vânzările de ziare şi reviste sovietice în perioada 27 octombrie 1936 – 31 decembrie 1938 ......................................................................................................................................... Anexa a VII-a: Intelectualii, opinia publică şi imaginea U.R.S.S. în anii ’30

Occidentalii şi stalinismul ...................................................................................................................... Opinia publică şi acţiunile „omului de oţel” .......................................................................................... Mărturii despre Uniunea Sovietică: între speranţe şi realităţi ................................................................. Presa arată interes… ............................................................................................................................. Concluzii ...............................................................................................................................................

Anexa a VIII-a: Declaraţiile lui Mihail Ostrovski, reprezentant plenipotenţiar şi trimis extraordinar al U.R.S.S. la Bucureşti, făcute la Legaţia sovietică din Capitală, cu prilejul încheierii misiunii sale diplomatice în România, 3 februarie 1938 .................................................................................................. Anexa a IX-a: Mişcări de populaţie şi zvonuri la fosta frontieră poloneză cu România, 1939-1940..............

Refugiul în România .............................................................................................................................. Realitatea sovietică ................................................................................................................................ Deportările populaţiei din Galiţia .......................................................................................................... În loc de concluzie .................................................................................................................................

Anexa a X-a: Notă a Direcţiei Generale a Poliţiei, cuprinzând relatarea trecerii fostei frontiere româno-poloneze de către refugiatul Nichifor Melniciuc, iunie 1940. ......................................................................

IZVOARE ŞI BIBLIOGRAFIE .......................................................................................23 I. A. Fonduri arhivistice ......................................................................................................................... 23 I. B. Documente publicate...................................................................................................................... 24 II. Memorii, jurnale, amintiri, corespondenţă.......................................................................................... 26 III. Lucrări speciale................................................................................................................................ 28 IV. Lucrări generale............................................................................................................................... 39 V. Instrumente de lucru.......................................................................................................................... 41 VI. Presă ............................................................................................................................................... 41 VII. Beletristică ..................................................................................................................................... 42

INDICE DE NUME.............................................................................................................

4

INTRODUCERE

Argument Pornită dintr-un interes acut pentru spaţiul sovietic, lucrarea de faţă este o

continuare şi o completare a dizertaţiei susţinute în iunie 1999, la programul de Studii aprofundate – Secţia Istoria Ideilor şi a mentalităţilor, cu titlul Percepţii româneşti despre Uniunea Sovietică. 1934-1939. Dacă acolo tratam aspecte care ţineau mai mult de spaţiul nepolitic, în demersul de faţă am încercat să le acordez la modul general în care societatea românească – oamenii politici, dar şi opinia publică în general – a reacţionat în contact, direct sau prin intermediar, cu realitatea sovietică.

Am accentuat masiv pe rolul pe care l-a jucat diplomaţia românească, cu o privire specială asupra celei de inspiraţie titulesciană. Am încercat urmărirea modului în care Nicolae Titulescu, dar şi ceilalţi diplomaţi şi oameni politici români care i-au urmat sau nu stilul, au crezut sau au refuzat a crede în vizuinea lui, au fost sau nu de acord cu opţiunile lui, au căzut pradă mirajului ideii de colaborare/cooperare/coexistenţă/normalizare în relaţiile cu Uniunea Sovietică sau au crezut în conceptul de securitate colectivă promovată de aceasta.

O asemenea politică generoasă fusese promovată după sfârşitul Primului război mondial de către ţările interesate în evitarea unui nou conflict de o atare mărime. Ele erau însă naţiunile mulţumite de de tratatele de pace şi de situaţia postbelică, iar România se afla în această categorie. De cealaltă parte se găseau acele naţiuni care se considerau nedreptăţite de sistemul de pace versaillez, Uniunea Sovietică aflându-se printre ele. Până la venirea lui Hitler la putere, Moscova a dat dovadă de o sinceritate neobişnuită mai târziu în istoria ei, recunoscând deschis că luptă împotriva status quo-ului postbelic, deşi această dorinţă era îmbrăcată în formula revoluţiei mondiale. Când, după ani de zile de aşteptări inutile şi, mai ales, odată cu apariţia ameninţării germane (la care trebuie adăugată şi schimbarea doctrinei de politică externă în momentul victoriei definitive a lui Stalin asupra lui Troţki, în anul 1927), U.R.S.S. a renunţat, oficial, nu şi real, la contestarea realităţii postbelice, aceasta a preluat conceptul de securitate colectivă şi l-a folosit în scopuri personale. A fost poate cea mai mare iluzie diplomatică folosită de sovietici, cu excepţia notabilă a luptei pentru pace, politică începută în perioada interbelică, dar care a atins culmile perfecţiunii imediat după moartea lui Stalin.

În această veritabilă capcană au căzut mai mulţi oameni poltici de pe scena internaţională a vremii – Atatürk şi Beneš sunt doar două exemple. Printre ei s-a putut număra şi Nicolae Titulescu. Motivele care l-au împins pe o asemenea poziţie au raţiuni multiple şi controversate: a fost pur şi simplu înşelat de oferta sovietică, a considerat că imposibilitatea unei înţelegeri internaţionale cu Germania va duce automat la o apropiere între occidentali, pe care România îşi sprijinea securitatea, iar

5

că ţara lui se va găsi complet izolată şi abandonată sau a agreat viziunea sovietică despre sistemul de relaţii internaţionale – pentru că excludem posibilitatea ca o persoană atât de profund ataşată de valorile lumii apusene să fi fost fascinată de regimul totalitar sau de ideile politice promovate de comunişti.

Printre multe altele – intenţiile sunt cel mai adesea generoase, problema o constituie rezultatele – lucrarea de faţă încearcă să contribuie la formularea unui răspuns la vechea întrebare, ce astăzi pare abandonată, în ciuda faptului că nu are o rezolvare convingătoare: cine poartă vina prăbuşirii României Mari? Este oare integral opera contextului internaţional? A fost diplomaţia românească incapabilă să asigure securitatea politică a frontierelor naţionale şi a ţării? Pe de altă parte, trebuie studiată şi chestiunea societăţii româneşti în asamblul ei. Era aceasta dispusă să accepte o colaborare sau chiar o alianţă cu sovieticii, ştiut fiind diferendul basarabean, dar şi curentul de opinie antirus şi antisovietic? O opinie publică antipatizându-şi profund vecinul estic nu ar fi trebuit să preseze mai mult spre cunoaşterea acestuia, în scopul prevenirii unor posibile şocuri agresive cauzate de el? Oare nu era societatea interbelică antisovietică, iar în discursul românesc s-a strecurat un clişeu?

Credem că importanţa unei asemenea teme este mare, mai ales în contextul rediscutării relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi restul lumii. Constatăm că puterea economică şi mai ales energetică a Rusiei de astăzi au scos statul moscovit din deriva socială, financiară şi strategică a anilor ’90. O nouă ofensivă, iniţial legată de şantajul resurselor, iar acum deschis militară, este în curs de desfăşurare, cu tendinţe de creştere în viteză. Se îndeplineşte astfel „profeţia” făcută de clasicul studiului relaţiilor internaţionale Henry Kissinger: „America a avut bătaie lungă atunci când a oferit ajutor Rusiei în perioada de după Războiul rece; însă după ce Rusia îşi va reveni din punct de vedere economic, e mai mult ca sigur că presiunile ei asupra ţărilor vecine vor începe să crească”1. Scrisă imediat după prăbuşirea lagărului socialist, Diplomaţia nu ne interesează pentru competenţele ei în predictibilitatea actualei situaţii internaţionale – în care noi ezităm să ne recunoaştem vreo pricepere –, ci mai mult pentru faptul că citatul de mai sus era redactat spre comparaţie referitor la politica externă sovietică în perioada interbelică. Într-adevăr, situaţia de atunci prezintă multe similitudini cu cea de astăzi, cea mai gravă fiind sentimentul de nesiguranţă ce s-a instalat după 1936 şi s-a agravat treptat spre 1939.

Criza georgiană din luna august 2008 a redefinit relaţia Europa – Federaţia Rusă, dar şi pe cea cu Statele Unite. Ea a arătat, foarte asemănător cu cea cehoslovacă din toamna lui 1938, că fundamentele a ceea ce credeam că sunt alianţele „pozitive” sunt foarte şubrede şi într-un constant pericol de prăbuşire. Ca şi atunci, Europa de Vest s-a arătat incapabilă să înţeleagă situaţia în care găseşte Europa Centrală şi Orientală, din punctul de vedere al securităţii.

În luna aprilie 2009, violenţele politice de la Chişinău au repus cu acuitate problema Basarabiei, de această dată într-un context în care România se găseşte, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, într-o poziţie foarte avantajoasă, ceea ce ar trebui să plaseze la cu totul alt nivel abordarea acestor probleme. Evoluţia relaţiilor internaţionale în primele luni a arătat însă că, departe de a constitui vreun avantaj, apartenenţa la

1 Henry Kissinger, Diplomaţia, Editura ALL, [Bucureşti], [1998], p. 245-246.

6

alianţele occidentale a adus guvernului de la Bucureşti, cel puţin până în acest moment, o platformă relativ instabilă.

Tonul acuzaţiilor Moscovei din perioada interbelică a fost împrumutat şi larg întrebuinţat de regimul comunist din capitala Moldovei de Est, în timp ce Kremlinul s-a mulţumit să adopte o atitudine ameninţătoare, dar, cu câteva accente mai curând marginale, destul de rezervate.

Toate acestea constituie argumente în plus – oare mai era nevoie de ele? – privind actualitatea şi necesitatea/obligativitatea studiului relaţiilor cu cel mai important factor de putere din apropierea României. Indiferent de realitatea geografică momentană (pentru prima dată, din secolul al XVIII-lea, nu mai exista o frontieră româno-rusă), Rusia este şi va rămâne puterea cea mai importantă din regiune.

Revenind însă la spaţiul care ne interesează direct, legăturile româno-ruse/sovietice, prea adesea puse sub semnul apartenenţei politico-ideologice sau a emoţiilor, nu s-au aflat decât în două extreme: respingerea totală sau obedienţa absolută. Nicolae Titulescu a fost – şi parţial este şi astăzi – o personalitate controversată în epocă tocmai pentru că, spre deosebire de oricine altcineva, a încercat o cale de mijloc şi s-a mai străduit să se detaşeze de starea emoţională – de altfel justificată: nu-ţi poţi iubi duşmanul – în discutarea ,,problemei sovietice“. A eşuat. Rămân de văzut care sunt cauzele interne şi externe ale acestui eşec.

Structură Continuând demersurile anterior menţionate (dizertaţia de studii aprfundate:

Percepţii româneşti despre U.R.S.S., 1939-1939, precum şi lucrarea de licenţă cu titlul Stalinismul, model de dezvoltare a U.R.S.S. – care ne-a permis o introspecţie în problematica regimului politic la putere în Uniunea Sovietică în perioada interbelică), prezentul studiu s-a structurat cumva natural în jurul a trei probleme, care s-au desprins din ansamblul cercetării şi documentării ca fiind relevante şi definitorii pentru ceea ce dorim noi să arătăm:

- politica externă a României şi debutul relaţiilor de vecinătate cu „patria proletariatului”, perioadă ce ar corespunde anilor 1918-1934;

- ultimii ani ai păcii, cuprinzând epoca Titulescu şi perioada de căutări politice şi permanentă degradare a situaţiei internaţionale care i-a urmat – adică anii 1934-1940;

- manifestările societăţii româneşti în faţa dilemei iscate de posibila alianţă cu U.R.S.S. şi de cunoaşterea şi apropierea de noul sistem social instaurat de comunism, precum şi reacţia, în general, la o vecinătate suspectă, cum era cea răsăriteană.

Celor de mai sus le corespund, în linii generale, părţile mari ale prezentei lucrări, acestea având la rândul lor mai multe subcapitole. O bună cunoaştere – credem! – a subiectului, datorată unei pasiuni de cercetare formate de-a lungul timpului, ne-a permis introducerea, de-a lungul întregii lucrări, a unor descrieri ale situaţiei interne a Uniunii Sovietice, ţinând cont că, în cazul special al regimurilor comuniste, politica externă este doar un accesoriu al celei interne. În scopul unei cât mai complete contextualizări – nu numai faţă de situaţia internaţională, care nu este

7

întotdeauna relevantă în cazul unei mari puteri, în general, şi în cazul Uniunii Sovietice, în particular, ci şi în relaţie cu evenimentele şi fenomenele interne, atât din România, cât şi din U.R.S.S. –, ne-am raportat cât am putut mai mult la politica externă a Kremlinului, precum şi la principalele direcţii ale diplomaţiei sovietice în anii ’20-’30.

Este necesară o explicaţie privind limitele cronologice ale subiectelor tratate. Este evident că punctul temporal ce desparte cele două perioade – 1934 – a fost ales pentru motivul că acela a fost anul în care s-au stabilit relaţii diplomatice între cele două ţări şi aveam iniţial convingerea că el a contat mult în ansamblul contactelor pe toate planurile, existând chiar pobilitatea unei cunoaşteri directe. În realitate, momentul a avut mai puţină importanţă decât am crezut, contactele rămânând firave. În ceea ce priveşte evoluţia relaţiilor politice bilaterale, lipsa de relevanţă a acelui an este şi mai evidentă. Din acest punct de vedere, o partajare a perioadei interbelice pe criterii factuale ar arăta cam aşa:

- 1918-1920: epoca revoluţiei; - 1920-1922: negocierile de la Copenhaga şi urmările lor; - 1924-1929: instalarea unui blocaj al relaţiilor bilaterale, după eşecul

convorbirilor de la Viena; - 1929-1932: tentative de apropiere (semnarea Protocolului Litvinov,

negocierile eşuate pentru încheierea unui tratat de neagresiune); - 1933-1937: epoca Titulescu; - 1938-1940: criza. Dacă punctăm momentul schimbului de diplomaţi, o despărţire clară nu se poate

face, întrucât temele de negocieri şi baza relaţiilor bilaterale nu au suferit modificări radicale cu acel prilej, ele coagulându-se cu mult timp înainte. Am încercat să prezentăm evoluţia acestora, pornind de la constatarea că analiştii perioadei au fost foarte interesaţi de „fluxul” şi „refluxul” pretenţiilor sovietice, dar şi de răspunsul românesc, poate mai mult decât de expunerea evenimenţială a faptelor în sine.

O afirmaţie a lui A.J.P. Taylor, făcută în capitolul dedicat surselor de documentare din Originile celui de-al Doilea război mondial, ne-a atras atenţia: „Există câteva sinteze care arată dezbaterea din cadrul Foreign Office-ului, dar nici un document despre deliberarea din cadrul guvernului, ştiut fiind faptul că primul ministru şi cabinetul au contat mai mult decât Ministerul de Externe în luarea deciziilor”2. La rândul său, istoricul Ioan Chiper, în remarcabila lucrare România şi Germania nazistă. Relaţii româno-germane între comandamente politice şi interese economice (ianuarie 1933 – martie 1938), îşi exprimă regretul că „în general, lipsesc sau nu au fost accesibile documentele de uz intern ale M.A.E. (referate ale unor consilieri şi direcţii etc.), care ar fi permis o pătrundere a laboratorului de decizii ale politicii externe româneşti”3. Pornind de la aceste afirmaţii, ne permităm să nuanţăm cazul României, în sensul că:

1. nu există niciun fel de studii dedicate modului de lucru din cadrul Palatului Sturdza;

2 A.J.P. Taylor, Originile celui de-al doilea război mondial, Polirom, [Iaşi], 1999, p. 25. 3 Ioan Chiper, România şi Germania nazistă. Relaţii româno-germane între comandamente politice şi

interese economice (ianuarie 1933 – martie 1938), Editura Elion, Bucureşti, 2000, p. 7.

8

2. fără a exista nici aici cercetări despre decizia politică, cunoaştem că aceasta ar putea avea o relevanţă până la urcarea lui Carol al II-lea pe tron, deşi şi până atunci cercul factorilor de decizie nu credem că ar cuprinde mai mult decât pe primul ministru şi pe ministrul de Externe, adeseori aceeaşi persoană. Ulterior, guvernul a fost mai curând absent din dezbaterea politicii externe a României, cvasi-ignorarea acestuia de către Nicolae Titulescu fiind cazul cel mai flagrant. Cu acest prilej, constatăm că sistemul excluderii liderilor administraţiei din acest tip de decizie a debutat în anii ’30 şi s-a perpetuat, sub o formă sau alta, până astăzi, cu toate eşecurile petrecute în răstimp!;

3. dispunem deja de un instrument de lucru care să ne permită construirea unei imagini sumare despre funcţionarea Ministerului de Externe – Organizarea instituţională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte şi documente, al cărui al doilea volum se ocupă de perioada 1920-19474. Mai mult decât atât, începând cu anul 1929 – data corespunde primului număr descoperit de noi în Arhiva Diplomatică –, Direcţia Politică a Ministerului de Externe a avut un „Buletin” regulat, de obicei bilunar, pe care îl edita. Acesta consta în selectarea unor informaţii primite de la misiunile diplomatice româneşti din lume, dar şi din alte surse (Siguranţa Generală, Marele Stat Major etc.), şi realizarea unor sinteze, care erau ulterior retrimise, împreună cu unele directive generale, aceloraşi misiuni. Atât forma, cât şi conţinutul acestor sinteze pot fi considerate ca reprezentând poziţia oficială a Ministerului, deoarece diplomaţii erau invitaţi să folosească aceste informaţii în activitatea lor. „Buletinul Direcţiei Politice” nu era un periodic public, ci unul confidenţial, cititorii fiind exclusiv persoane cu misiuni în serviciul statului. Meritul acestei iniţiative îl bănuim a-l avea Grigore Gafencu, care îşi face debutul atunci în viaţa diplomatică în calitate de secretar general al ministerului din Piaţa Victoriei. Formaţia sa iniţială de jurnalist ar putea fi un argument în plus.

În sfârşit, cea de-a treia parte, cuprinsă în cele zece anexe, referitoare la ceea ce am denumit generic imaginea duşmanului, se bazează pe o idee provocată de lectura cărţii lui Nicolas Werth, Les procès de Moscou5, amănunţit demers dedicat marilor farse judiciare de la Moscova, din a doua jumătate a anilor ’30. Lucrarea amintită încearcă, într-un capitol separat, să sondeze reacţiile opiniei publice franceze faţă de aceste evenimente. Nicolas Werth se achită excelent de această sarcină, munca sa fiind uşurată de existenţa unui bogat material documentar al problemei. Intelectualitatea franceză a fost, şi, se pare, încă este, în majoritate de stânga. Toate evenimentele legate de Uniunea Sovietică îi captau atenţia şi îi suscitau interesul. Numai consultarea presei momentului putea fi edificatoare.

Lucrurile nu stau la fel în cazul României, unde ne suscită interesul opinia publică de aici – în înţelesul oferit de Jean-Noël Kapferer, care porneşte de la reacţia cititorilor faţă de ştire: ,,De la ştirea aflată în ziar se naşte o discuţie având ca subiect nu faptul în sine, ci ceea ce trebuie să credem despre el: din această dezbatere de sentimente, de ipoteze şi de certitudini ia naştere un fel de consens – ceea ce numim

4 Organizarea instituţională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte şi documente, vol. al II-lea: 1920-1947,

ediţie îngrijită de Ion Mamina, George G. Potra, Gheorghe Neacşu, Nicolae Nicolescu, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2006.

5 Nicolas Werth, Les procès de Moscou, Editions Complexe, Bruxelles, 1987.

9

opinia publică, opinia grupului – privind interpretarea pe care trebuie să o dăm acelui eveniment“6.

În ciuda atitudinii filofranceze şi formaţiei culturale de aceeaşi natură a intelectualităţii române, aceasta nu era, în majoritate, de stânga. Chiar şi presa a refuzat etichetele de natură politică, preferând să fie ,,naţională“, democrată etc. Atitudinea politică a gazetelor româneşti poate fi dedusă după atitudinile adoptate faţă de unele evenimente, care, şi în Occident, au produs separări vizibile.

Pentru a face o asemenea departajare am luat ca punct de referinţă războiul civil din Spania. Modul de a transmite reportajele de pe front împarte ziarele consultate în două: gazete cu simpatii de dreapta, care anunţă victoria iminentă a naţionaliştilor; şi o a doua categorie, care nu poate fi calificată drept având simpatii de stânga, ci, mai degrabă, oroare de regimurile extremiste de orice fel – mai ales de cele de dreapta deoarece erau cele mai răspândite,– şi care transmit ştiri despre gravele înfrângeri suferite de rebeli. Inutil de precizat că nu se înţelege nimic din desfăşurarea ostilităţilor. Imaginile pendulează între atrocităţile comise de comise de ,,comunişti“, şi relatate de „Curentul”, şi rezistenţa eroică a madrilenilor, emoţionant redată de „Dimineaţa”.

A face un exerciţiu asemănător în cazul ştirilor despre U.R.S.S. ar fi fost absolut inutil. Uniunea Sovietică era, pentru toată lumea, un tărâm aproape mitologic. Lipsesc cele mai elementare cunoştinţe despre realităţile sovietice. De unde şi fabulaţiile curente tipărite drept ştiri (de exemplu, „Universul” afirma că S.M. Kirov era căsătorit cu o prinţesă şi că era prieten intim cu… G. Iagoda!). Rusia postrevoluţionară era un loc unde putea să se întâmple lucruri bizare, de neînţeles şi de neexplicat.

Procesele-spectacol de la Moscova ar fi putut constitui un moment al despărţirii opiniei publice, prilej excelent de a fixa preferinţele politice ale ziarelor româneşti şi ale publicului căruia i se adresau. Doar că lucrurile nu au stat deloc în acest fel. Nimeni nu a fost realmente interesat de ceea ce se întâmpla la Moscova. Drame de conştiinţă şi mari rupturi ideologice, ca în Franţa, nu s-au produs. Partide de la periferia vieţii politice au exprimat şterse proteste, neluate în seamă de nimeni. În aceste condiţii, este dificil de spus dacă presa îşi îndeplinea cu adevărat cea mai importantă funcţie ,,aceea de a crea un public, adică o «comunitate imaginară», un ansamblu de oameni delocalizaţi, nelegaţi prin mecanisme sociale ori prin dependenţe economice, un ansamblu de oameni care însă împărtăşesc aceeaşi preocupare de a fi în contact cu mass-media şi, prin aceasta, cu alte milioane de oameni“7. Presa nu şi-a îndeplinit rolul, anume acela de a sublinia de suficient de multe ori un anume eveniment, pentru ca cititorii să se considere implicaţi într-un fel sau altul, iar acela să poată deveni mai uşor o ştire, adică ceva ,,care-i face pe oameni să vorbească“8.

Preocupările s-au extins de la evenimentele fixe ale proceselor publice la imaginea generală a Uniunii Sovietice în societatea românească. Cercetarea se axează cronologic, de această dată, mai mult pe anii ’30 – pentru că de atunci, cel puţin teoretic, nimic nu mai stătea în calea cunoaşterii reciproce.

Evităm folosirea foarte apăsată a termenului de opinie publică, deoarece este destul de nebulos, dar trebuie precizat că am considerat în această categorie toate

6 Jean-Noël Kapferer, Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume, Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 69. 7 Mihai Coman, Introduce în sistemul mass-media, Polirom, 1999, p. 81. 8 Cf. definiţia ştirii, în viziunea lui Jean-Noël Kapferer, op. cit., p. 67.

10

persoanele care au exprimat vreo opinie în legătură cu problemele în discuţie, indiferent de situaţia lor socială, aşezarea geografică, educaţie etc. Într-un studiu dedicat sociologiei cognitive, Alban Bouvier, preluând şi adaptând un concept formulat de Albert O. Hirschman, se referă la o ,,retorică a intrasigenţei“, care se aplică atât discursului ,,reacţionar“, cât şi celui ,,progresist“9. Astfel, am adoptat viziunea ideologică ce presupune considerarea comunismului drept adept al ideii de progres (marxism-leninismul este progresist, măcar la nivel declarativ) şi am aplicat invers metoda de mai sus, ceea ce ne-a permis să selectăm „subiecţi” interesanţi, plasaţi în ambele zone ale politicului – aşa am realizat că Alice Voinescu, în ciuda ortodoxismului şi monarhismului său profesate public, era un om de stânga.

Cel mai adesea, eventualele păreri s-au exprimat în numele unor instituţii cu varii procupări, aşa că au trebuit incluse şi acestea, lărgind astfel sensul şi aria de exprimare. În mare însă, există două zone predilecte care şi-au spus părerea. Una este constituită din lumea diplomaţilor, care a intrat în contactul cel mai direct şi mai apropiat cu Uniunea Sovietică. Altul este mediul gazetăresc, care, prin natura meseriei trebuie să informeze cititorii şi să le influenţeze opiniile.

Acestora li se adaugă unele lucrări literare, considerate de referinţă. Întoarcerea din Rusia a lui André Gide şi Spovedania pentru învinşi a lui Panait Istrati sunt celebre pentru revolta intelectuală împotriva regimului stalinist. Deşi nu aparţin literaturii române, pentru faptul că au fost traduse în limba română, şi probabil şi citite, au fost luate în considerare. Le-am ataşat şi altele, printre care U.R.S.S. azi a lui Alexandru Sahia, care cu siguranţă a fost masiv citit, dacă nu la momentul publicării (atunci, mai ales, nu), prin anii ’50, cu certitudine.

Nu puteau lipsi romanele dedicate frontierei – Rusoaica lui Gib Mihăescu şi Un port la răsărit de Radu Tudoran. Acestea au fost utilizate pentru a reda atmosfera într-unul dintre studiile de caz cu care se încheie această lucrare, care sunt în număr de trei şi sunt dedicate: frontierei Nistrului, scrisorilor din şi spre U.R.S.S. şi publicului românesc al presei periodice sovietice. Fiecare din aceste subiecte – pe care am încercat să le tratăm exhaustiv – se referă la probleme care au afectat viaţa de zi cu zi a oamenilor. În toate cele trei cazuri ne-a folosit foarte mult faptul că organele de ordine publică priveau cu suspiciune orice legătură cu spaţiul sovietic, supraveghind cu atenţie graniţa, violând corespondenţa şi urmărind desfacerea de publicaţi sovietice, precum şi pe publicul acesteia.

Am sperat că astfel vom oferi o imagine cât mai completă a modului cum s-a definit societatea românească faţă de Uniunea Sovietică.

Metodologie Dintre toate activităţile pe care autorul acestor rânduri le depune la Facultatea

de Istorie a Universităţii din Bucureşti, ne recunoaştem predilecţia – şi poate simpatia – pentru Seminarul de surse privind istoria contemporană universală. Date fiind aceste

9 Alban Bouvier, La catégorisation de l’action dans les argumentations polititiques (Étude de sociologie cognitive), în ,,L’Année sociologique“, Troisième série – Volume 44/1994: Argumentation et sciences sociales, I, Presses Universitaires de France, Paris, 1994, p. 177.

11

preocupări, precum şi constatarea lipsei îngrijorătoare a instrumentelor specifice de lucru, dar şi a manualelor destinate studenţilor în ceea ce priveşte problematica metodologiei cercetării istorice, nu ne-am putut abţine să nu urmărim şi anumite scopuri practice. Astfel, unul dintre motivele care au stat la baza acestei lucrări a fost o eventualitate utilitate didactică a ei. Datorită acestui fapt, în unele situaţii am considerat necesar, din raţiuni mai curând pedagogice, să redăm procesul de cercetare în toate stadiile sale, inclusiv prin aplicarea practică a metodologiei.

Deşi istoria îşi are metoda sa specifică de lucru – discursul cronologic, trebuie să constatăm că faptele la care ne referim sunt în general cunoscute, astfel că am respins iniţial aplicabilitatea acesteia în cazul de faţă. Totuşi, ne-a devenit evident, pe măsură ce istoria relaţiilor dintre România şi Uniunea Sovietică în perioada interbelică se contura tot mai mult ca un război al nervilor – întinşi la maximum –, că numai o reevaluare a succesiunii evenimenţiale putea da, în unele cazuri, imaginea corectă a fenomenului discutat.

O asemenea situaţie a apărut în lunile februarie-martie 1920, când atât guvernul român, cât şi sovieticii încercau obţinerea unor cât mai mari avantaje, fără a trece la negocieri reale, dar şi fără a intenţiona cu adevărat încheierea unei înţelegeri între cele două părţi. Am procedat la alcătuirea unei liste cronologice a evenimentelor ce s-au succedat practic zilnic, fapt ce ne-a permis să ajungem la anumite concluzii, din care se desprinde lipsa de interes a guvernului de la Bucureşti pentru a reglementa legăturile cu vecinul estic prin favorizarea inutilei recunoaşteri a Basarabiei de către occidentali.

Fenomenul datelor contradictorii a fost de altfel sesizat şi de analiştii contemporani lor. Dan Geblescu – diplomat în centrala Ministerului Afacerilor Străine din epocă – va folosi sistemul ordonării cronologice a documentelor emise de serviciul exterior. Lucrarea sa documentară, Relaţiile dintre România şi Rusia, 1917-1937, concepută pentru uzul intern al Direcţiei Politice de la Palatul Sturdza şi din păcate niciodată publicată ulterior, se bazează în cea mai mare parte pe această metodă de lucru.

O problemă deosebit de complicată a fost păstrarea unei linii critice, moderate în analizele efectuate. Un efect curios pe care ideologizarea excesivă practicată de sovietici l-a avut asupra cercetării româneşti – ne referim desigur la problematica abordată de noi, deşi ne întrebăm dacă nu cumva afirmaţia poate fi mult generalizată – a fost o reacţie de apărare, adeseori necritică, uneori polemică, rareori neştiinţifică. Pericolul este real, iar tentaţia de pierdere a obiectivităţii oricând prezentă. În fapt, în faţa unei abordări exclusiv propagandistice, alunecarea spre o exprimare asemănătoare este cea mai facilă replică. Un discurs de o ţinută decentă este complicat de menţinut şi necesită un efort constant, care exclude afirmaţiile impulsive sau dubla agendă, prin care nu am recunoaşte de exemplu erorile – şi nu au fost puţine în epocă – doar pentru a ne înscrie într-o logică a unei eventuale combativităţi, desigur eronate.

Contrarul celor de mai sus este de asemenea foarte posibil. Din grija de a nu părea părtinitori, există riscul de a adopta un ton constant critic – şi nu în sensul constructiv, academic –, ci pentru a plăti tributul unui pragmatism fals, ceea ce ar duce la legitimare tocmai acelor studii minate de ideologie.

Recunoaştem însă că tema aleasă impune încă o revenire la vechea discuţie a adevărului istoric. Într-un articol recent, cercetătorul polonez Wojciech Wrzosek, de

12

la Institutul de Istorie al Universităţii „Adam Mickiewicz” din Poznan, preciza că: „il est impossible d’éviter l’impact des valeurs profondément intériorisées par l’historien sur le procédé de recherche. Le chercheur lié à ces valeurs par ses convictions, son éducation, son expérience, confortées par les mots qu’il a prononcés et écrit, les traite comme des évidences irréfutables, c’est-à-dire, des faits”10. Şi Paul Cornea, în volumul Introducere la teoria lecturii, face apel la formaţia cititorului şi, cu toate că se referă la literatură, afirmaţiile sale nu sunt mai puţin valabile în cazul de faţă: „de fapt, în faţa operei nimeni nu este inocent. Niciun cititor, nici profanul, nici expertul nu sunt în contact nemijlocit cu textul, n-au privilegiul de a-l examina direct. Accesul la semnificaţie îl mediază codurile, sistemele de convenţii deprinse prin studiu şi experienţă. [...] Considerarea literaturii ca literatură, a artei ca artă, nu decurg dintr-o relaţie «naturală» cu obiectele, ci din aplicarea unor convenţii care se bucură de consacrarea instituţiilor de legitimare (şcoala, critica, academia)”11.

Pornind de la aceste afirmaţii, ne permitem să concluzionăm că o asemenea cercetare istorică se poate face numai cu decenţă, bună-credinţă, simţul răspunderii, un dram de morală, consecvenţă de principii, permanentă grijă pentru rezultatul final şi – de ce nu? – elementar bun-simţ.

Stadiul cercetării Dificultăţile din relaţiile politice româno-sovietice s-au reflectat, de-a lungul

timpului, şi în istoriografia consacrată problemei. În fapt, acestea încă nu au fost tratate echilibrat şi echidistant, în condiţiile absenţei unei sinteze generale dedicate subiectului. Dacă la data evenimentelor, polemica domina atât publicaţiile româneşti, cât şi cele sovietice, după al Doilea război mondial, cele două istoriografii se aliniază, într-o primă fază în subordonarea totală faţă de imperativul ideologic al marxism-leninismului12, iar în perioada următoare în evitarea completă a oricărui subiect problematic, cazul cel mai edificator fiind absenţa totală a Basarabiei din discuţie. Referindu-se exact la această problematică, tânărul istoric Simion Gheorghiu afirma, într-un studiu foarte recent, că, în perioada postbelică, „au fost supuse unei metamorfoze cu finalitate politică momentele «delicate» din relaţiile româno-ruse şi româno-sovietice”13.

Cercetarea relaţiilor româno-sovietice din perioada interbelică se bazează încă în mare parte pe arhive, şi nu numai în ceea ce priveşte partea represiv/internă a subiectelor la care ne-am referit – fapt care este normal. Complexitatea apare în tratarea relaţiilor politice bilaterale.

10 Wojciech Wrzosek, Contribution au probléme de la vérité dans l’histoire récente, în „Interstitio. East European Review of Historical Anthropology”, Volume II, Number 1 (3), June 2008, p. 26.

11 Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, ediţia a II-a, Polirom, Iaşi, 1998, p. 94. 12 Ilustrative, în acest sens, sunt afirmaţiile din Istoria R.P.R., volum coordonat de Mihail Roller: „În anul

1933, România şi alte ţări limitrofe se văd nevoite, sub presiunea maselor din interior şi a politicii de pace dusă de ţara socialismului, să semneze cu U.R.S.S., convenţia privitoare la definirea agresorului [...]. Renunţând însă la ofertele de pace ale U.R.S.S., guvernele reacţionare [ale României] continuă tot mai făţiş, în anii ce urmează, politica antisovietică, deşi oficial au fost reluate legăturile diplomatice.” – Istoria R.P.R. Manual pentru învăţământul mediu, sub redacţia lui Mihail Roller, Editura de stat didactică şi pedagogică, [Bucureşti], 1952, p. 620-621.

13 Simion Gheorghiu, Politică şi istorie în tratarea relaţiilor româno-ruse/sovietice, 1947-1989. Studiu de caz: istoriografia română, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, extras, serie nouă, volumul VII, 2008, p. 64.

13

Beneficiem de două volume masive de documente publicate14, legate de perioada care ne interesează. Inegale ca valoare, ele constituie un instrument nepreţuit de lucru. Cu toate acestea, dacă, în ceea ce priveşte primul volum, calitatea documentelor este suficientă – cu foarte mici excepţii, la cel de-al doilea lipsurile sunt numeroase, iar cercetarea în arhive obligatorie.

Există şi volume tematice de documente. Dintre acestea enumerăm diferitele culegeri cu texte ale lui Nicolae Titulescu15. Un volum dedicat relaţiilor româno-poloneze din perioada interbelică16 este un exemplu despre cum nu ar trebui să fie alcătuită o astfel de lucrare. S-au evitat cu grijă orice documente care ar fi putut în discuţie amiciţia de veacuri...

Am recurs la lectura dosarelor personale ale diplomaţilor români care au fost în misiune la Legaţia României la Moscova, pentru a avea o imagine completă asupra calităţii şi competenţei celor care erau puşi să reprezinte guvernul român în condiţii complexe, cum era serviciul pe lângă Comisariatul Poporului pentru Afaceri Străine de la Moscova.

În ceea ce priveşte studiul legat de societate în ansamblul ei, de mare folos au fost Fondurile Direcţia Generală a Poliţiei şi Inspectoratul General al Jandarmerie, P.C.M. – Serviciul Secret de Informaţii, Ministerul Propagandei Naţionale. Fondurile aparţinând fostul Comitet Central al P.C.R., din care se evidenţiază, prin valoarea informaţiilor conţinute, Fondul C.C. al P.C.R. – Dosarele personale ale Luptătorilor antifascişti. Fondurile personale şi de familie, aflate tot la fostele Arhive ale Statului, au dat posibilitatea descoperirii de scrisori de familie etc., care ne-au ajutat la formarea unei imagini cât mai complete.

Am beneficiat de „ajutorul” nesperat al fostei cenzuri a Siguranţei, care a desfăcut şi copiat numeroase scrisori din şi către Uniunea Sovietică ale unor particulari cărora li se încălcau drepturile, dar ne-au oferit nouă ocazia unică de a putea urmări o cantitate importantă de misive, altfel foarte dificil de găsit.

O mare sinteză dedicată relaţiilor româno-sovietice în perioada interbelică nu a fost redactată încă17, deşi subiectul i-a preocupat vizibil pe protagonişti, dar şi pe

14 Relaţiile româno-sovietice. Documente, vol. I: 1917-1934, editat de Direcţia Arhivă diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe al României şi Departamentul Istorico-documentar al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, redactor responsabil al ediţiei române Dumitru Preda, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999 şi Relaţiile româno-sovietice. Documente, vol. al II-lea: 1935-1941, Ministerul Afacerilor Externe al României – Direcţia Arhivelor diplomatice şi Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse – Departamentul Istorico-documentar, autori ai versiunii româneşti: Vitalie Văratic, Dumitru Preda, Stelian Obiziuc, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2003.

15 Nicolae Titulescu, Basarabia, pământ românesc, ediţie îngrijită de Ion Grecescu, Editura Rum – Irina, Bucureşti, 1992; idem, Documente confidenţiale, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Ion Grecescu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992; idem, Corespondenţă, vol. I: 1921-1931, părţile I şi II, volm îngrijit de George G. Potra, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2004; idem, Discursuri, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967; idem, Documente diplomatice, coord. George Macovescu, Dinu C. Giurescu, Gh. Ploeşteanu, G.G. Potra, Ctin. I. Turcu, Editura Politică, Bucureşti, 1967; idem, Opera politico-diplomatică, 1 ianuarie 1937 – 31 decembrie 1937, părţile I, II şi III, volum îngrijit de George G. Potra, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2007; idem, Pledoarii pentru pace, ediţie îngrijită de George G. Potra şi Constantin I. Turcu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996.

16 România-Polonia. Relaţii diplomatice, vol. I: 1918-1939, autori: Florin Anghel, Nicolae Mareş, Dumitru Preda, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003.

17 Având ca an de apariţie 2008, la Iaşi s-a publicat o sinteză remarcabilă, avându-i ca autori pe istoricii Emilian Bold şi Răzvan Ovidiu Locovei, Relaţii româno-sovietice (1918-1941), indice general de Alexandrina Ioniţă, Casa editorială Demiurg. Pe lângă analiza de bună calitate, lucrarea are drept avantaj major utilizarea arhivelor sovietice/ruseşti, însă, din motive pe care pe care nu le cunoaştem, nu apelează deloc la cele diplomatice româneşti (deşi autorii le-au cercetat pe cele militare). Din păcate, stadiul foarte avansat în care se afla studiul de faţă nu a mai permis intervenţia în text, în baza informaţiilor noi oferite de volumul citat, decât în prea mică măsură.

14

succesorii lor din Ministerul de Externe. Arhiva diplomatică din Palatul Victoria deţine câteva sinteze dedicate acestui subiect, realizate de-a lungul timpului de diplomaţi şi istorici. Caracteristica acestor lucrări este însă confidenţialitatea lor, iniţial nefiind destinate uzului general. Din păcate, niciuna nu a văzut lumina tiparului până astăzi. Menţionăm aici sinteza documentară a unuia dintre „actorii” negocierilor, N.D. Ciotori18, diferitele rapoarte şi referate dedicate unei anumite probleme, realizate de secretarul general Alexandru Cretzianu19, dar şi remarcabila analiză a lui Dan Geblescu20.

În a doua jumătate a anilor ’60, când regimul comunist a început să se distanţeze tot mai accentuat de Moscova, Oficiul de Studii şi documentare din cadrul Ministerului de Externe, a însărcinat un tânăr diplomat – astăzi istoricul consacrat Ion Calafeteanu – să redacteze un studiu despre legăturile politice dintre cele două ţări21. Scris într-o epocă a controlului ideologic, materialul are meritul de a reuşi să îl evite.

S-au publicat însă numeroase lucrări dedicate unor anumite aspecte al acestor relaţii. Evident, domină masiv problema Basarabiei. Ne vom limita să menţionăm trei dintre acestea: Lidia Pădureac, Relaţiile româno-sovietice (1917-1934), Ludmila Rotari, Mişcarea subversivă din Basarabia în anii 1918-1924, şi Octavian Ţâcu, Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939). Cele trei lucrări sunt de foarte bună calitate, distingându-se Ludmila Rotari prin spiritul acribic şi Octavian Ţâcu prin complexitatea şi seriozitatea studiului său.

Este aproape imposibil pentru un cercetător să distingă cu claritate istoria Basarabiei în cadrul Regatului României, dacă ţinem cont de acuta politizare a acestei problematici. La 90 de ani de la unire, tentativele istoriografice se prezintă incomplet şi continuă să fie cel mai adesea polemice şi foarte rar analitice. În ultimii ani însă o nouă generaţie de istorici – cum este cazul celor trei citaţi mai sus, cel mai adesea din mediile academice de la Chişinău, dar educată în universităţile României, în special la Iaşi, a început să ofere instrumentele ştiinţifice necesare studiului perioadei, fără a dispune deocamdată şi de o sinteză generalizatoare viabilă.

Presa consultată provine din colecţiile Bibliotecii Academiei Române şi ale Bibliotecii Centrale Universitare „Regele Carol I” din Bucureşti şi cuprinde marile cotidiane centrale. Au fost preferate pentru că aveau public. Publicaţii din zona comunismului interzis nu au fost folosite decât pentru contrastul de opinii, altfel ,,popularitatea“ lor redusă descalificându-le.

La Arhivele Naţionale, în Fondul C.C. al P.C.R. – Secţia de Propagandă şi agitaţie, există o colecţie foarte utilă de presă comunistă, cum ar fi „Correspondence Internationale” sau „Internaţionala Comunistă”. Ne-au folosit în mod deosebit, deoarece articolele publicate acolo sunt un exemplu tipic despre modul în care un fapt, fără neapărată legătură cu problemele politice, este confiscat de ideologia comunistă şi utilizat, după cum spune Jean-Marie Domenach, în cadrul unei ,,teme politice centrale“, în scopul demascării inamicului22. În cazul nostru, tema ar putea fi

18 Arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Fondul 71(1920-1944)/U.R.S.S., vol. nr. 134,

Chestiunea Basarabiei – Negocierile D.N. Ciotori. Observaţii, f. 146-155. 19 Ibidem, vol. nr. 7, Alexandru Cretzianu, Securitatea României în cadrul angajamentelor internaţionale, 25

august 1939, f. 130-154. 20 Ibidem, vol. nr. 137, Dan Geblescu, Relaţiile dintre România şi Rusia, 1917-1937, passim. 21 Ibidem, Oficiul de Studii şi documentare, Ion Calafeteanu, Relaţiile româno-sovietice (1917-1940), 1967. 22 Jean-Marie Domenach, La propagande politique, Presses Universitaires de France, Paris, 1959, p. 27.

15

lupta pentru pace sau, mai bine zis, afirmarea la nesfârşit a rolului pozitiv şi al importanţei Uniunii Sovietice în diplomaţia mondială.

Parţial, rezultatele acestor cercetări au fost publicate de autorul acestor rânduri, de-a lungul anilor, în revista „Arhivele Totalitarismului”, în „Magazin istoric” sau în diverse volume de studii23.

Încercând să evităm polemicile, am apelat critic la toate sursele bibliografice ce ne-au fost accesibile, selectând şi subliniind afirmaţiile pe care le-am găsit pertinente pentru scopul propus. Unele lucrări, în care certurile ideologice acopereau complet fondul discuţiei, au fost excluse ca fiind inutile. Problematizarea a fost construită pornind de la acest principiu.

Adresăm calde mulţumiri prof. dr. Constantin Buşe pentru amabilitatea de care a dat dovadă în toţi aceşti ani de studiu, precum şi pentru răbdare.

23 Alexandru-Murad Mironov, Primele contacte între mediile politice româneşti şi sovietice. Tentative de

apropiere, în „Revista Erasmus”, nr. 9-10/1999, p. 118-132; idem, O telegramă a lui Nicolae Titulescu, conţinând viziunea sa asupra politicii externe, în „Lumea românească acum”, anul IV (44), august 1999, p. 8; idem, 1934. Deschiderea de legaţii la Bucureşti şi Moscova, în „Magazin istoric”, anul XXXIV, nr 5 (398)/mai 2000; idem, Începutul relaţiilor româno-sovietice, 1934, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 26-27 (1-2/2000), p. 138-147; idem, Intelectualii, opinia publică şi imaginea U.R.S.S. în anii ’30, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 28-29 (3-4/2000), p. 19-37; idem, The Intelligentsia, Public Opinion and the USSR’s Image in the 1930s, în „Totalitarianism Archives”, nr. 34-35 (1-2/2002), p. 30-49; idem, O problemă a Siguranţei Statului: legăturile poştale cu U.R.S.S. în anii ’30, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 1-2/2006, p. 7-18; idem, Mişcări de populaţie şi zvonuri la fosta frontieră poloneză cu România, 1939-1940, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 3-4/2006, p. 27-38; idem, Un prinţ în Ţara Sovietelor: misiunea lui Pavel Dolgorukov în U.R.S.S., 1926, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 54-55 (1-2/2007), p. 144-173; idem, Piloţi sovietici deasupra Bucureştilor. Mitingul aviatic din octombrie 1935, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 56-57 (3-4/2007), p. 150-161; idem, Pe Nistrul liniştit. Viaţă şi moarte la graniţa româno-sovietică, 1918-1940, în Romaniţa Constantinescu (coord.), Identitate de frontieră în Europa lărgită. Perspective comparate, Polirom, f.l., 2008, p. 67-92; idem, Presa sovietică şi cititorii ei din România anilor ’30, în Studii şi cercetări de istorie a presei, coordonator: Marian Petcu, [„Vasile Goldiş” University Press], Arad, 2008, p. 222-259; idem, Regimul presei minoritare în perioada interbelică, în „Revista română de istorie a presei”, anul III, nr. 1(5), 2009, p. 11-13; idem, Locul şi rolul surselor de arhivă în studierea istoriei presei secolului al XX-lea, în Studii şi cercetări de istorie a presei, vol. al II-lea, an II, Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi şi Asociaţia Română de Istorie a Presei, Editura Junimea, Iaşi, 2009, p. 16-28.

16

CONCLUZII

De-a lungul acestei lucrări am încercat căutarea unui răspuns la întrebarea: cum a fost posibilă evoluţia în sens complet negativ a relaţiilor dintre două ţări vecine, pe care de fapt nimic nu le făcea concurente?

Afirmam, în debutul studiului de faţă că legăturile dintre români şi ruşi/sovietici au fost minate de o necunoaştere totală a celuilalt. Desigur, la nivel politic, totul este foarte simplu. Reducând la maximum, Uniunea Sovietică dorea desfiinţarea României Mari. Statul român, cu lipsa sa de viziune, dar şi cu atitudinea sa pacifică nu şi-a propus niciodată reciproca.

Într-adevăr, trebuie să constatăm că, între 1918 şi 1940, nu a existat niciodată nu numai vreun moment efectiv de cooperare, dar nici măcar dorinţa de a ajunge până acolo. Numeroasele luări de contact nu au dus niciodată nicăieri, niciuna dintre părţi, cu excepţia scurtei perioade a mandatului titulescian, nedându-şi silinţa să ajungă la un compromis reciproc avantajos. Trebuie însă subliniat că, dacă România era înarmată cu convingerea dreptăţii sale naţionale şi nu îşi propunea nimic mai mult decât supravieţuirea, U.R.S.S. excludea tocmai acest lucru. Cu toate că problema Basarabiei a dominat relaţiile bilaterale, nu putem să nu ne întrebăm dacă, în absenţa acesteia, între cele două ţări s-ar fi putut construi încredere, iar Moscova nu ar mai fi propus destrămarea teritorială a statului roman. Dacă ţinem cont de faptul că Internaţionala a III-a Comunistă nu lupta numai pentru „eliberarea” provinciei dintre Prut şi Nistru, ci şi pentru revederea statului Transilvaniei, Bucovinei, Banatului sau al Dobrogei, deducem că teritoriul în litigiu era doar un pretext.

Istoric vorbind, relaţiile dintre cele două ţări au fost proaste, încă de la sfârţitul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, de fapt cam din momentul în care ţările române au început să dea semne de independenţă. Până atunci, ca parte a Imperiului Otoman, Moldova şi Ţara Românească beneficiaseră de sprijinul real al imperiului vecin. Experienţa ulterioară a arătat că orice fel de contact cu Rusia era periculos, că guvernul de la Petersburg nu îşi respecta angajamentele, iar atitudinea faţă de România rămăsese aceeaşi de pe vremea divanurilor ad-hoc, adică cea de protectorat (cu deosebirea că în vremea luminatei administraţii a contelui Pavel Kiseleff efectele modernizării au fost remarcabile).

Din perioada anterioară evenimentelor la care ne referim, asupra bunelor relaţii dintre cele două ţări apăsa greul pasiv al situaţiei regiunii de est a Moldovei istorice. Deşi, în mentalul opiniei publice româneşti, în pragul Primului război mondial, proiectul naţional nu o conţinea – „sufletul românilor era cu Transilvania”1 – soarta acestei nefericite provincii a devenit principala preocupare a politicii externe a României interbelice, după cum şi astăzi continuă să suscite un interes major.

O periodizare a evenimentelor la care ne referim ar arăta în felul următor: - 1918-1920: epoca revoluţiei; - 1920-1922: negocierile de la Copenhaga şi urmările lor;

1 Lucian Boia, România, ţară de frontieră a Europei, Humanitas, Bucureşti, [2002], p. 86.

17

- 1924-1929: instalarea unui blocaj al relaţiilor bilaterale, după eşecul convorbirilor de la Viena;

- 1929-1932: tentative de apropiere (semnarea Protocolului Litvinov, negocierile eşuate pentru încheierea unui tratat de neagresiune);

- 1933-1937: epoca ministeriatului lui Nicoale Titulescu; - 1938-1940: criza. Punctarea momentului schimbului de diplomaţi nu a avut o relevanţă deosebită,

iar o despărţire clară a politicii dinainte şi de după stabilirea relaţiilor diplomatice nu se poate face, întrucât temele de negocieri şi baza relaţiilor bilaterale nu au suferit modificări radicale cu acel prilej, ele coagulându-se cu mult timp înainte. Am încercat să prezentăm evoluţia acestora, pornind de la constatarea că analiştii perioadei au fost foarte interesaţi de „fluxul” şi „refluxul” pretenţiilor sovietice, dar şi de răspunsul românesc, poate mai mult decât de expunerea evenimenţială a faptelor în sine.

În ceea ce priveşte problematizarea, am stabilit următoarele teme: situaţia Basarabiei (din care se desprind ca subteme: legitimitatea Sfatului Ţării şi a hotărârilor sale, un eventual referendum privind soarta provinciei), restituirea tezaurului Băncii Naţionale a României, depus la Moscova de către guvernul român în 1917, despăgubirile pe care ambele părţi le cereau pentru furniturile militare rămase nelivrate din timpul războiului, respectiv rămase pe front şi în apropierea acestuia, situaţia prizonierilor – repatrierea acelor români rămaşi în captivitate sau în Siberia şi eliberarea sau trimiterea peste frontieră spre Est a deţinuţilor de stânga din România, măcar la începutul acestei perioade, neamestecul în treburile interne (lupta împotriva activităţilor subversive ale Cominternului, dar şi refuzul de a ajuta inamicii puterii sovietice), iniţiativa propunerii de negocieri (atât românii, cât şi sovieticii s-au ferit de a fi consideraţi primii2, recunoaşterea frontierei Nistrului şi restabilirea relaţiilor diplomatice.

Un bilanţ ar lor arată complet defavorabil României, cu excepţia ultimelor două, a căror valoare este însă discutabilă. Tratativele nu au dus nicăieri, deci nu avea prea mare importanţă cine le propunea. Într-adevăr, a avut loc schimbul de diplomaţi, fapt pozitiv din punct de vedere teoretic, dar fără repercusiuni practice: misiunea diplomatică a României la Moscova a fost marginală, în timp ce Legaţia U.R.S.S. la Bucureşti s-a ocupat cu supravegherea spectrului politic românesc (care contribuia cu inconştienţă la aceasta), iar în ultimii doi ani a fost lipsită de conducere, fapt care i-a permis să păstreze exclusiv funcţia informativă, nu şi pe cea de canal de comunicare.

Dintre ele se distinge, prin copleşitoarea ei prezenţă, problema Basarabiei. Aceasta a reprezentat un caz interesant prin care ceea ce nu putea fi decât eventual o problemă internă a fost transferată în relaţiile externe şi chiar transformată într-o problemă internaţională3. Unul dintre primii analişti ai perioadei care ne interesează, Nicholas Dima, a sintetizat principalele teze româneşti privind drepturile asupra provinciei, susţinute între cele două războaie mondiale:

- raţiuni istorice; - majoritatea etnică românească;

2 Arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Oficiul de Studii şi documentare, Ion Calafeteanu,

Relaţiile româno-sovietice (1917-1940), 1967, f. 8-9. 3 Octavian Ţâcu, Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939), Prut

Internaţional, [Chişinău], [2004], p. 220.

18

- recunoaşterea acordată de către occidentali; - „recunoaşterea de facto şi indirect de jure a unirii de către chiar U.R.S.S.”4

Critica acestor puncte este nu numai simplă, dar şi o dovadă a logicii distorsionate ce trebuie aplicată în cercetările ce implică factorul sovietic. În primul rând, dreptul istoric, încă de pe atunci, intra în contradicţie cu cel internaţional şi deja îi cedase celui de-al doilea locul. O interpretare ideologică (inventarea „moldovenismului” în 1924) a minat cel mai important avantaj: cel al vizibilei dominante etnice. Mai mult, conform teoriei marxist-leniniste, proletariatul ignoră apartenenţa naţională, în favoarea celei de clasă. Astfel, Uniunea Sovietică, ca stat al muncitorilor şi ţăranilor, îşi aroga dreptul de a le apăra interesele, indiferent de frontiere.

În al treilea rând, după cum se va vedea mai jos, se găseşte Tratatul Basarabiei din 1920. Chiar dacă juridic invalid, acesta nu ar fi putut reprezenta o asigurare, întrucât reclamantul sovietic lipsea dintre semnatari. Acesta admisese pe căi ocolite – prea ocolite pentru un sistem politic ce nu le respecta nici măcar pe cele clare – să nu folosească forţa în recuperarea regiunii. A respectat prevederile: a utilizat ultimatumul şi ameninţarea.

Basarabia a creat prima ruptură în relaţiile româno-sovietice în ianuarie 1918, când, ca represalii pentru traversarea râului Prut de către trupele române şi din ordinul lui V.I. Lenin, ambasadorul (ministrul plenipotenţiar) al României la Petrograd, Constantin Diamandy, a fost arestat, iar ulterior expulzat. Generalul Alexandru Averescu a acceptat retragerea din Basarabia, dar mesajul său conţinea o contradicţie: el refuza să admită retragerea din Tighina, deci linia Nistrului era menţinută ca aliniament al armatei române. Oricum, între timp, interlocutorul său rus, Sovietul din Odesa, a dispărut din faţa avansului trupelor contrarevoluţionare. Trebuie să menţionăm însă că documentul semnat de viitorul mareşal s-a dovedit a fi o de neglijenţă de neiertat, oferind muniţie politică şi propagandistică părţii adverse.

Din acel moment – 1918 – şi până în 1934, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au rămas rupte. Nistrul a devenit o frontieră închisă, iar tranzitul între cele două ţări era imposibil. Nu existau legături feroviare, poştale, telegrafice şi telefonice. Ultimul pod peste Nistru, cel de la Tighina-Tiraspol a fost distrus în 1919.

Relaţiile româno-sovietice pot fi caracterizate prin oscilaţia politicii sovietice faţă de România strict în funcţie de interesul său momentan. Atunci când situaţia sa internă sau internaţională o cerea, U.R.S.S. devenea amabilă şi era dispusă să discute soarta Basarabiei. În rest, cel mai adesea îşi acuza micul vecin sud-vestic că are intenţii agresive, dorind să cucerească Transnistria, să atace Uniunea Sovietică etc. Din acest punct de vedere, România nu constituia o excepţie, corespunzând perfect observaţiei lui Henry Kissinger: „ţara care avea să suporte din plin ostilitatea sovietică era aceea pe care Moscova o considera principala ameninţare într-un moment sau altul”5.

Anul 1919 a fost marcat de conflictul României cu Ungaria comunistă şi de temerile unui posibil atac dinspre est6. Situaţia războiului civil din Ucraina era însă

4 Nicholas Dima, Bessarabia and Bukovina. The Soviet-Romanian Territorial Dispute, East European Monographs/Columbia University Press, Boulder/New York, 1982, p. 26.

5 Henry Kissinger, Diplomaţia, Editura ALL, [Bucureşti], [1998], p. 304. 6 Relaţiile româno-sovietice. Documente, vol. I: 1917-1934, editat de Direcţia Arhivă diplomatică a

Ministerului Afacerilor Externe al României şi Departamentul Istorico-documentar al Ministerului Afacerilor

19

defavorabilă Armatei Roşii, astfel încât ameninţarea nu s-a materializat. La rândul său, România a refuzat implicarea în războiul ruso-polonez, 1919-1921, fapt ce a provocat o destindere între Bucureşti şi Moscova, cea din urmă fiind de acord cu purtarea de negocieri privind soarta Basarabiei7.

Refuzându-se includerea Basarabiei între teritoriile recunoscute României prin sistemul tratatelor de la Versailles, deoarece Rusia nu era parte la negocieri, în 1920 a fost semnat un document separat, prin care Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia au acceptat integritatea teritorială a României. Tratatul nu a intrat niciodată în vigoare deoarece Japonia a refuzat să-l ratifice.

Noi discuţii între diplomaţii români şi cei sovietici, iritaţi de actul din 1920, au avut loc în 1921, la Varşovia. De această dată, având recunoaşterea occidentalilor, guvernul român nu s-a mai arătat interesat de poziţia rusească, în timp ce sovieticii au continuat să insiste, ulterior arătându-se dispuşi să nu mai menţioneze problema Basarabiei, în urma renunţării României la restituirea tezaurului Băncii Naţionale a României8. Discuţiile au eşuat. În acelaşi an, România s-a aliat cu Polonia împotriva U.R.S.S. Totuşi, „alianţa româno-polonă, născută din necesităţi obiective evidente, nu a depăşit litera seacă a convenţiilor încheiate, nu a înregistrat intimitatea care în mod firesc ar fi trebuit sau oricum ar fi putut să se realizeze între două state vecine, cu multiple interese comune şi între care nu exista niciun diferend serios”9.

Poziţia României a rămas neschimbată în problema Basarabiei la toate întâlnirile bilaterale ulterioare, până la venirea la conducerea Ministerului Afacerilor Externe a lui Nicolae Titulescu (1932). Sovieticii au mai deschis o dată discuţia cu prilejul tratativelor de la Viena (1924), fapt ce a condus la ruperea acestora. Specificul acestei runde a fost purtarea negocierilor cu o perfectă rea-voinţă, de către ambele părţi. A fost un dialog al surzilor.

În acelaşi an avea loc rebeliunea de la Tatar-Bunar şi înfiinţarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (Transnistria), mijloc de presiune la adresa României.

Diplomaţia românească s-a mulţumit cu recunoaşterea indirectă a apartenenţei Basarabiei prin Protocolul de la Moscova (1929), prin care ţările limitrofe Uniunii Sovietice se angajau să nu mai recurgă la război (Pactul Briand-Kellogg). Acesta a fost completat în 1933, la Londra, cu un act internaţional ce definea agresiunea şi teritoriul, acesta fiind menţionat ca spaţiul pe care un stat îşi exercită de facto autoritatea10.

Realizând slăbiciunea poziţiei româneşti, proiectul unui tratat de neagresiune a fost negociat în 1932, dar formularea sa era atât de neclară, încât protestele lui Nicolae Titulescu, la acea dată ambasador al României la Societatea Naţiunilor, au dus la respingerea lui, la căderea guvernului şi la includerea acestuia ca ministru de Externe în noul cabinet. Negocierea documentului a arătat că situaţia juridică a

Externe al Federaţiei Ruse, redactor responsabil al ediţiei române Dumitru Preda, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, doc. 23, p. 39-42.

7 Ibidem, doc. 25, p. 43-44. 8 Ibidem, doc. 100, p. 140-142. 9 Nicolae Dascălu, Locul alianţei româno-polone în sistemul de alianţe al României Mari (1921-1939), în

România şi politica de alianţe. Istorie şi actualitate. Comunicări prezentate la sesiunea ştiinţifică din 27-29 ianuarie 1993, Institutul Român de Studii Internaţionale, Bucureşti, 1995, p. 267.

10 Relaţiile româno-sovietice. Documente, vol. I, doc. 233, p. 409.

20

Basarabiei era de nerezolvat. Actele păstrate demonstrează un adevărat „război pentru un cuvânt”.

Relaţiile bilaterale păreau să se normalizeze, odată cu reluarea legăturilor diplomatice, în iunie 1934. În anii următori, s-a reparat podul de peste Nistru, s-a putut călători cu trenul etc.

Titulescu a înţeles imediat că singurele garanţii privind Basarabia erau Pactul Briand-Kellogg şi, din 1934, calitatea foarte vagă a U.R.S.S. de membru al Ligii Naţiunilor11. Soluţia găsită de acesta a fost un proiect din 1936, prin care se permitea trecerea trupelor sovietice prin Bucovina, în ajutorul Cehoslovaciei. Deşi documentul prevedea Nistrul ca linie de demarcaţie a forţelor armate, acesta nu recunoştea explicit nici integritatea teritorială, nici apartenenţa Basarabiei12. Reacţia opiniei publice din România a fost însă negativă. În august acelaşi an, Titulescu părăsea guvernul.

În volumul Relaţii româno-sovietice (1918-1941)..., istoricii Emilian Bold şi Răzvan Locovei, publică un document sovietic ce dovedeşte că, practic concomitent cu părăsirea conducerii Ministerului Afacerilor Străine, Uniunea Sovietică renunţase la intenţia de a mai semna vreun tratat cu România13. Am încercat să arătăm că oscilaţiile diplomaţiei Kremlinului în ceea ce privea proiectul amintit corespundea în aceeaşi măsură atât interesului, cât şi dezinteresului vecinului estic. Stalin şi trimişii săi l-au păstrat neîntrerupt ca variantă posibilă de lucru, el nevalorând mai mult decât cele gata încheiate cu alte state, adică nu mare lucru.

Plecarea sa a fost folosită de sovietici ca pretext pentru a răci relaţiile bilaterale, care n-au încetat a se degrada. În iunie 1938, guvernul din Moscova a respins câteva note obişnuite ale Legaţiei României în U.R.S.S. în care era menţionat Nistrul ca frontieră14.

Dispariţia Poloniei, în septembrie 1939, a lăsat România fără singurul său aliat în faţa Uniunii Sovietice. Mai mult, tratatul germano-sovietic din august conţinea un protocol secret, prin care Germania admitea interesele sovietice în Basarabia, Ţările Baltice etc. Conflictul sovieto-finlandez a întârziat punerea imediată în aplicare a acordului.

Au urmat cele trei avertismente mari lansate de sovietici la adresa României, deşi, după cum s-a văzut au fost ceva mai multe şi mai fine:

- în luna noiembrie 1939, secretarul general al partidului comunist din România, cominternistul Boris Ştefanov, a publicat în revista „Internaţionala Comunistă” articolul intitulat România şi războiul imperialist, în care afirma răspicat că singura soluţie pentru statul român era „baltizarea” sa, adică cedarea de baze militare Uniunii Sovietice.

11 Nicolae Titulescu, Basarabia, pământ românesc, ediţie îngrijită de Ion Grecescu, Editura Rum – Irina,

Bucureşti, 1992, p. 51. Vezi şi Nicolae Titulescu, Documente confidenţiale, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Ion Grecescu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992, p. 79-127. Deoarece conţine exclusiv documentul pe care îl vom cita, mai departe se va folosi ediţia Basarabia, pământ românesc.

12 Relaţiile româno-sovietice. Documente, vol. al II-lea: 1935-1941, Ministerul Afacerilor Externe al României – Direcţia Arhivelor diplomatice şi Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse – Departamentul Istorico-documentar, autori ai versiunii româneşti: Vitalie Văratic, Dumitru Preda, Stelian Obiziuc, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2003. doc. 34, p. 79.

13 Emilian Bold, Răzvan Ovidiu Locovei, Relaţii româno-sovietice (1918-1941), indice general de Alexandrina Ioniţă, Casa editorială Demiurg, Iaşi, 2008, p. 188-189.

14 Relaţiile româno-sovietice. Documente, vol. al II-lea, doc. 86, p. 190-191.

21

- în luna martie 1940, premierul sovietic Viaceslav Molotov declara în faţa Sovietului Suprem al U.R.S.S. că exista un litigiu cu România, anume cel privind Basarabia15;

- în sfârşit, în aprilie 1940, minstrul României la Roma, Raoul Bossy, a fost abordat de L.B. Helfant, însărcinatul sovietic cu afaceri din capitala Italiei, care i-a sugerat foarte direct să înceapă imediat negocieri cu vecinul răsăritean.

Prevăzut în Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în august 1939, sfârşitul României Mari a devenit clar în momentul în care Franţa, principalul sprijin politic extern al diplomaţiei de la Bucureşti, a capitulat. La 26 iunie 1940, guvernul de la Kremlin a adresat o notă ultimativă prin care a cerut restituirea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord – aceasta nu aparţinuse niciodată Rusiei, dar a fost considerată o compensaţie pentru exploatarea bogăţiilor Basarabiei – în termen de două zile. La Bucureşti, un guvern fără legitimitate şi un monarh care se temea pentru tronul lui au accepat cedarea fără rezistenţă, mai ales după ce ambasadorul german le-a recomandat aceasta16.

Fără a discuta şansele minime ale unei rezistenţe în faţa marelui vecin, trebuie subliniat că nici comandamentul militar al armatei nu a fost pregătit pentru a apăra frontiera Nistrului. De la mijlocul anilor ’20 şi până în 1939, s-au pregătit pentru a respinge un atac din vest, lăsând graniţa basarabeană nefortificată17. Până atunci, în cazul unui atac, armata urma să se retragă pe Prut şi să respingă ofensiva18. Fortificaţii masive au început să se construiască pe Nistru abia din septembrie 1939. Chiar pregătirea militară lăsa de dorit, Carol al II-lea însuşi recunoscând, în mai 1939, că „aşa cum este <în>armată armata [sic!] noastră în momentul de faţă, noi nu putem risca războiul până ce nu vom avea 30 de divizii puse în stare să lupte”19.

Deşi s-a străduit, diplomaţia românească a perioadei poate fi acuzată de lipsa unei viziuni pe termen mediu, ca să nu menţionăm pe cel lung. În primii zece ani s-a mulţumit cu ordinea internaţională prestabilită, profund convinsă că dreptatea istorică era de partea României.

În cel de-al doilea deceniu, singur, Nicolae Titulescu a avut o mai profundă înţelegere a fenomenelor ce guvernau relaţiile pe continent. Este evident că, deşi un puternic susţinător al alianţelor regionale – Mica Înţelegere (ce izola Ungaria) şi Înţelegerea Balcanică (care îndeplinea acelaşi rol, dar împotriva Bulgariei) –, acesta a dedus fragilitatea lor, precum şi opţiunea rămasă: sprijinirea pe un partener extern foarte puternic. Altfel spus, a încercat să înlocuiască să mute centrul de greutate al ameninţării de la graniţa de est pe celelalte, vecinătăţile fiind formate din ţări cu care România se putea război şi singură, dar pe care le prezenta drept susţinute de către Germania, ceea ce şi era adevărat. Modul în care el a încercat să asigure avantajul ţării sale a fost exact opusul politicii de până atunci: în loc să securizeze politic frontierele de sud şi vest, s-a străduit să îşi apropie Răsăritul. Acestuia însă i-a prezentat cele

15 Ibidem, doc. 149, p. 295. 16 Jean Nouzille, Moldova – istoria tragică a unei regiuni europene, Prut Internaţional, Chişinău-Bucureşti,

2005, p. 152. 17 Petre Otu, Îmbrăţişarea Anacondei. Politica militară a României în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie

1941, Editura Militară, Bucureşti, 2006, p. 184. 18 Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Fondul Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Serviciul Secret de

Informaţii, dosar nr. 1/1927, f. 15. 19 Însemnare din 5 mai 1939 – Carol al II-lea, Între datorie şi pasiune. Însemnări zilnice, vol. I: 1904-1939,

ediţie de Marcel-Dumitru Ciucă şi Narcis Dorin Ion, Editura Silex, Bucureşti, 1995, p. 346.

22

două pacte înţelegeri regionale nu ca pe un pericol, ci ca pe un atú. Trebui să recunoaştem că, dacă mişcarea sa de învăluire ar fi avut succes, ar fi fost genială. Fără a se baza pe forţa militară propriu-zisă, ci doar pe disuadarea tuturor, ea ar fi ţinut la distanţă toate părţile. Aceasta era însă o soluţie mai modernă decât vremurile acelea, era securitatea înarmată, practicată în timpul războiului rece.

Însă nu neadaptarea la realitatea vremii a minat constructia sa, ci neînţelegerea totală a naturii celui mai important partener. Nicolae Titulescu a crezut că Uniunea Sovietică s-ar fi putut comporta în limitele reglementărilor internaţionale şi ale obligaţiilor asumate, lucru care s-a întâmplat abia atunci când o superputere i s-a putut opune. Ilustrativă, dar şi paradoxală pentru mobilitatea sa intelectuală, era faptul că pornea de la unele premise de neclintit, în fond însă nerealiste: „eu consider prietenia franco-rusă ca o axiomă; consecinţa sa inevitabilă este prietenia ruso-română”20. După cum s-a văzut, ambele convingeri erau false. Istoricul britanic A.J.P. Taylor a demonstrat-o demult: „apropierea franco sovietică avea doar un rol asigurator, nu mai mult”21.

La rândul său, societatea românească s-a dovedit la fel de neştiutoare la adresa sovieticilor, ca şi strălucitorul său ministru de Externe. Că erau intelectuali de marcă, diplomaţi trimişi la Moscova, locuiau în apropierea mortală a Nistrului sau erau consumatori de publicaţii sovietice, românii i-au privit la vecinul estic ca pe o destinaţie exotică, un tărâm al oricăror posibilităţi, dar nu în sens pozitiv: de acolo putea sosi orice ştire, indiferent de anormalitatea ei. Literatura însăşi surprinde imaginea întunecată a Răsăritului, un loc unde parcă era întotdeauna noapte şi iarnă.

Iar când lovitura fatală, de proporţii cataclismice, a sosit, românii au privit paralizaţi necunoscutul ce se abătea supra lor, neputincioşi în faţa a ceea ce le părea unora o pedeapsă divină.

20 Nicolae Titulescu, Basarabia, pământ românesc..., p. 50. 21 A.J.P. Taylor, Originile celui de-al doilea război mondial, Polirom, [Iaşi], 1999, p. 70.

23

IZVOARE ŞI BIBLIOGRAFIE

I. A. Fonduri arhivistice Arhivele Naţionale Istorice Centrale - Fondul Comitetul Central al Partidului Comunist Român – Secţia Propagandă şi

agitaţie, anii 1922-1932; - Fondul Comitetul Central al Partidului Comunist Român (Arhiva istorică) – Dosarele

personale ale Luptătorilor antifascişti, rolele de microfilm nr. 475-517; - Fondul Comitetul Central al Partidului Comunist Român (Arhiva istorică) – Asociaţia

„Amicii U.R.S.S.”, rola de microfilm nr. 466; - Fondul Direcţiunea Generală a Poliţiei, anii 1908-1940; - Fondul familial Acterian; - Fondul familial Bosie; - Fondul familial Brătianu; - Fondul familial Cantacuzino, dosarele Alexandrina Cantacuzino; - Fondul Inspectoratul General al Jandarmeriei, anii 1928-1940; - Fondul Ministerul Propagandei Naţionale – serviciile Presa internă (interbelic), Presa

externă (interbelic), Cinematografia (-1934), Studii şi documentare (interbelic); - Fondul nr. 126 („Achiziţii noi”), pachetul MMDCCCXVIII; - Fondul nr. 1297 („Achiziţii noi”), pachetele MMCMLXIV şi MMCMLXXV; - Fondul personal Alexandru Averescu; - Fondul personal Alexandru V. Boldur; - Fondul personal Anton Alexandrescu; - Fondul personal Armand Călinescu; - Fondul personal Grigore Gafencu; - Fondul personal Ion Antonescu; - Fondul personal Nicolae Bagdasar; - Fondul personal Onisifor Ghibu; - Fondul Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Serviciul Secret de Informaţii, anii 1933-

1940. Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe - Fondul nr. 71 (1920-1944)/România, volumele nr.: 1-8, 16-55, 60; - Fondul nr. 71 (1920-1944)/U.R.S.S., volumele nr.: 3-5, 19-23, 82, 84-86; - Fondul nr. 77 (Dosare personale, 1837-1950), dosarele personale Ciuntu Edmond,

Diamandi Constantin, Dianu Nicolae, Davidescu George, Popescu-Paşcani Ion; - Oficiul de Studii şi documentare: Ion Calafeteanu, Relaţiile româno-sovietice (1917-

1940), 1967.

Biblioteca Academiei Române – Cabinetul de manuscrise: - Colecţia A.C. Cuza; - Colecţia C.I. Parhon; - Colecţia Hortensia Papadat-Bengescu; - Colecţia Noti Constantinidi; - Colecţia Raoul Bossy; - Colecţia Romulus Dianu; - Colecţia Victor Cădere.

24

I. B. Documente publicate

130 de ani de relaţii diplomatice româno-ruse. Album de documente, Ambasada Federaţiei Ruse în România, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureştii, 2008

Anuar diplomatic şi consular al Regatului României. 1942, Ministerul Regal al Afacerilor Străine, Editura Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Bucureşti, 1942

ARDELEANU, E., OŞCA, Alexandru, PREDA, Dumitru, Istoria Statului Major General român. Documente. 1859-1947, Bucureşti, 1994

BLAGA, Lucia, Din activitatea diplomatică (rapoarte, articole, scrisori, cereri, telegrame), vol. I-III: Anii 1927-1938, ediţie îngrijită, cuvânt înainte, note, postfaţă şi indice de nume de Pavel Ţugui, Editura Eminescu, f.l., 1995

BUZATU, Gheorghe (coord.), BICHINEŢ, Corneliu (coord.), LUPOI, MIŢĂREL, Mihai Gh., CHEPTEA, Stela, CÎRSTEA, Marusia, MÂŢĂ, Cezar, SPÂNU, Alin, Arhive secrete, secretele arhivelor, vol. I, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2005

BUZATU, Gheorghe, Românii în arhivele Kremlinului, Editura Univers Eciclopedic, Bucureşti, 1996

CĂTĂNUŞ, Dan, Cadrilaterul. Ideologie cominternistă şi iredentism bulgar, 1919-1940, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2001

CALAFETEANU, Ion şi MOISUC, Viorica-Pompilia (coord.), Unirea Basarabiei şi a Bucovinei cu România. 1917-1918. Documente, Hyperion, Chişinău, 1995

CIOBANU, Ştefan, Unirea Basarabiei. Studiu şi documente cu privire la mişcarea naţională din Basarabia în anii 1917-1918, Bucureşti, 1929

COJOC, Marian, COJOC, Mariana, Propagandă, contrapropagandă şi interese străine la Dunăre şi Marea Neagră (1919-1939), http://ebooks.unibuc.ro/istorie/cojoc/1.html#49

Copilăria comunismului românesc în arhiva Cominternului, ediţie de documente coordonată de Alina Tudor-Pavelescu şi elaborată de Emanuela Chiriac, Carmen Dobrotă şi Margareta Chiva, Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti, 2001

DEAC, A., BADEA M., NICOLAE V., Documente privind poziţia socialiştilor români faţă de problema naţională (1883-1921), volum de uz intern, editat de Institutul de Istorie a partidului de pe lângă C.C. al P.C.R., f.d., f.l.

Documente diplomatice române, seria a II-a, vol. 18, partea I: 1 ianuarie – 30 iunie 1936, volum realizat şi introducere de Laurenţiu Constantiniu, Alin-Victor Matei, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008

Documente S.S.I. privind spaţiul sovietic, 22 august 1939 – 23 august 1944, ediţie de Cristian Troncotă şi Alin Spânu, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2004

Documente străine despre Basarabia şi Bucovina. 1918-1944, selecţia documentelor şi studiul introductiv: Valeriu Florin Dobrinescu şi Ion Pătroiu, Editura Vremea, Bucureşti, 2003

Documente şi materiale din ajunul celui de al doilea război mondial publicate de Ministerul Afacerilor Extrene al U.R.S.S., vol. I-II, Editura de Stat, Bucureşti, 1948-1949

Documents d’histoire contemporaine. 1851-1967, vol. II, Editions Armand Colin, Paris, 1967

Documents on German Foreign Policy, 1918-1945, Series C (1933-1937) şi Series D (1937-1940), United States Government Printing Office, Washington – Londra, 1949 şi 1957-1960

Ideologie şi structuri comuniste în România, vol. I: 1917-1918, vol. al II-lea: 9 decembrie 1918 - 31 decembrie 1919, vol. al III-lea: 1 ianuarie 1920 - 3 februarie 1921, ediţii de documente de Florian Tănăsescu (coord.), Dumitru Costea, Ion Iacoş, Gheorghe Neacşu, Marin C. Stănescu şi Nicolae Tănăsescu, Institutul Naţional pemtru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 1995, 1997 şi 2001

In memoriam Nicolae Titulescu, studiu introductiv, texte alese, introducere de Ion Grecescu, Editura Politică, Bucureşti, 1982

25

LALOY, Émile, Documents secrets des archives du Ministère des Affaires Étrangères de Russie publiés par les bolchéviks, Editions Bossard, 1919

Minorităţile naţionale din România. Documente, vol. I: 1918-1925, editat de Ioan Scurtu (coord.) şi Liviu Boar, Bucureşti, Arhivele Statului din România, 1995

Nicolae Titulescu – un mare român, un mare european, un mare contemporan, o restituire foto-documentară realizată de George G. Potra, Cristina Păiuşan şi Dumitru Preda, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2002

Organizarea instituţională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte şi documente, vol. al II-lea: 1920-1947, ediţie îngrijită de Ion Mamina, George G. Potra, Gheorghe Neacşu, Nicolae Nicolescu, Fundaţie Europeană Titulescu, Bucureşti, 2006

Organî gosudarstvenoi bezopasnosti SSSR v Velikoi Otecestvenoi voine (Органы государственной безопасности СССР в Великой Отечественной войне/Organele securităţii statului din U.R.S.S. în Marele Război pentru apărarea patriei), culegere de documente sub redacţia lui S.V. Stepaşin, vol. I, partea I, Editura „Kniga i biznis”, Moscova, 1995

Panait Istrati – omul care nu aderă la nimic. Documente din Rusia Sovietică, vol. I şi II, ediţie alcătuită, note şi comentarii de Zamfir Bălan, selecţia documentelor din presa sovietică de Serghei Feodosiev, traducere din limba rusă de Livia Cotorcea, traducere din limba franceză de Carmen Ţurcan, Casa memorială „Panait Istrati”, Editura Istros – Muzeul Brăilei, Brăila, 1996

Partidul Comunist din România în anii celui de-al Doilea război mondial, ediţie de documente coordonată de Alina Tudor-Pavelescu, Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti, 2003

Preliminarii ale raptului Basarabiei şi Nordului Bucovinei, 1938-1940. Volum de documente din fostele arhive arhive secrete române, editate de Vitalie Văratic, Libra, Bucureşti, 2000

Récueils de textes d’histoire pour l’enseignement secondaire publiés sous la direction de Louis Gothier et Albert Troux, Tom V, L’Époque Contemporaine (1871-1945), coordonatori Michel Laran şi Jacques Willequet, Editions H. Dessain, Liège, 1960

Relaţii internaţionale în acte şi documente, ediţie de Alexandru Vianu, Zorin Zamfir, Constantin Buşe şi Gheorghe Bădescu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

Relaţiile româno-sovietice. Documente, vol. al II-lea: 1935-1941, Ministerul Afacerilor Externe al României – Direcţia Arhivelor diplomatice şi Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse – Departamentul Istorico-documentar, autori ai versiunii româneşti: Vitalie Văratic, Dumitru Preda, Stelian Obiziuc, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2003

Relaţiile româno-sovietice. Documente, vol. I: 1917-1934, editat de Direcţia Arhivă diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe al României şi Departamentul Istorico-documentar al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, redactor responsabil al ediţiei române Dumitru Preda, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999

România-Polonia. Relaţii diplomatice, vol. I: 1918-1939, autori: Florin Anghel, Nicolae Mareş, Dumitru Preda, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003

România şi marile puteri. Documente, vol. I: 1918-1933 şi vol. al II-lea: 1933-1940, ediţie de Ioan Scurtu, Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 1999-2000

STALIN, Iosif, Opere, vol. I-XIII, Institutul Marx-Engels-Lenin de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, Editura Partidului Muncitoresc Român, [Bucureşti], 1950

Şase zile din istoria Bucovinei (28 iunie – 3 iulie 1940). Invazia şi anexarea Nordului Bucovinei de către U.R.S.S., ediţie şi studiu introductiv de Vitalie Văratic, prefaţă de Florin Constantiniu, Editura Institutului Bucovina – Basarabia, Rădăuţi, 2001

TĂNĂSESCU, Florian (coord.), Ideologie şi structuri comuniste în România. 1917-1918, Bucureşti, 1995

Tezaurul României la Moscova. Documente (1916-1917), selectate, adnotate şi comentate de Viorica Moisuc, Ion Calafeteanu, Constantin Botoran, coordonare şi studiu introductiv de Viorica Moisuc, Editura Globus, Bucureşti, 1993

26

Texte din lucrările lui V.I. Lenin cu privire la România, Editura Politică, Bucureşti, 1960

TITULESCU, Nicolae, Basarabia, pământ românesc, ediţie îngrijită de Ion Grecescu, Editura Rum – Irina, Bucureşti, 1992

TITULESCU, Nicolae, Corespondenţă, vol. I: 1921-1931, părţile I şi II, volm îngrijit de George G. Potra, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2004

TITULESCU, Nicolae, Discursuri, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967 TITULESCU, Nicolae, Documente confidenţiale, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi

note de Ion Grecescu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992 TITULESCU, Nicolae, Documente diplomatice, coord. George Macovescu, Dinu C.

Giurescu, Gh. Ploeşteanu, G.G. Potra, Ctin. I. Turcu, Editura Politică, Bucureşti, 1967 TITULESCU, Nicolae, Opera politico-diplomatică, 1 ianuarie 1937 – 31 decembrie

1937, părţile I, II şi III, volum îngrijit de George G. Potra, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2007

TITULESCU, Nicolae, Pledoarii pentru pace, ediţie îngrijită de George G. Potra şi Constantin I. Turcu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996

TITULESCU, Nicolae, Reflecţii, Editura Albatros, Bucureşti, 1985 Treaties and Alliances of the World, New York, 1974 Treaties and other International Acts, Washington, 1948 TUCKER, Robert C. şi COHEN, Stephen F. (editori-coordonatori), The Great Purge

Trial, stenogramă în lb. engleză, introducere de Robert C. Tucker, Grosset & Dunlop Publishers, New York, 1965

VIANU, Alexandru, ZORIN, Zamfir, BUŞE, Constantin, BĂDESCU, Gheorghe, Relaţii internaţionale în acte şi documente, vol. I: 1917-1939, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1974

VINOGRADOV, V.N., EREŞCENKO, M.D., SEMENOVA, L.E., POKIVAILOVA, T.A., Bessarabia na perekrestke Evropeiskoi diplomatii. Dokumentî i materialî, Moscova, 1996

II. Memorii, jurnale, amintiri, corespondenţă ALLILUYEVA, Svetlana, Tatăl meu, Stalin, Ed. Elit, Piteşti, f. a. ARGETOIANU, Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri,

vol. I, partea I: Până la 1888, ediţie şi postfaţă de Stelian Neagoe, Humanitas, Bucureşti, 1991

ARGETOIANU, Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. al IV-lea, partea a V-a: (1917-1918), ediţie şi indice adnotat de Stelian Neagoe, Humanitas, Bucureşti, 1993

ARGETOIANU, Constantin, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. al V-lea, partea a V-a: (1918), Anexe documentare (1916-1918), Editura Machiavelli, Bucureşti, 1995

AVERESCU, Alexandru, Notiţe zilnice din război, vol. al II-lea: 1916-1918 (Războiul nostru), ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Eftimie Ardeleanu şi Adrian Pandea, Editura Militară, Bucureşti, 1992

BAJANOV, Boris, Kremlinul anilor ’20. Memoriile fostului secretar al lui Stalin, Ed. Cogito, Oradea, 1991

BEREJKOV, Valentin, În umbra lui Stalin, Ed. Lider, Bucureşti, [1997] BIBESCU, Martha, Jurnal belinez ’38, în româneşte, note şi addenda de Dumitru

Hâncu, Editura Vivaldi, Bucureşti, 2001 BOLDUR, Alexandru V., Memorii. Viaţa mea. Lumini şi umbre, Editura Albatros,

Bucureşti, 2006 BOSSY, Raoul, Amintiri din viaţa diplomatică (1918-1940), vol. I-II, ediţie, studiu

introductiv şi indice de Stelian Neagoe, Humanitas, Bucureşti, 1993

27

BRĂNIŞTEANU, B., Jurnal, vol. I-II, prefaţă şi note de Dumitru Hâncu, text îngrijit de Georgeta Pană, Editura Hasefer, Bucureşti, 2003-2004

BRĂNIŞTEANU, B., N. Titulescu – amintiri, note, reflexii, Editura Socec, Bucureşti, 1945

BUHMAN, Eugeniu Artur, Patru decenii în serviciul casei regale a României. Memorii, 1898-1940, ediţie îngrijită de Cristian Scarlat, Sigma, [Bucureşti], 2006

CAROL al II-lea, Între datorie şi pasiune. Însemnări zilnice, vol. I: 1904-1939, ediţie de Marcel-Dumitru Ciucă şi Narcis Dorin Ion, Editura Silex, Bucureşti, 1995

CAROL al II-lea, Între datorie şi pasiune. Însemnări zilnice, vol. al II-lea: 1939-1940, ediţie îngrijită de Marcel-Dumitru Ciucă şi Narcis-Dorin Ion, Casa de editură şi presă „Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1996

CĂLINESCU, Armand, Însemnări politice, 1916-1939, ediţie îngrijită şi prefaţă de dr. Al.Gh. Savu, Humanitas, Bucureşti, 1990

CHURCHILL, Winston S., Journal politique. 1936-1939, Amiot-Dumont, Paris, 1948 CONSTANTE, Constantin, Colindând prin Rusia Sovietică. Note şi impresii de

călătorie, 1916-1918, ediţie îngrijită de Maria Georgescu, Curtea Veche, Bucureşti, 2004 CONSTANTINIDE, Noti, Valiza diplomatică. 1890-1940, ediţie îngrijită de Florica

Vrânceanu, Libra, Bucureşti, 2002 CRAINIC, Nichifor, Zile albe, zile negre. Memorii, vol. I, ediţie îngrijită de Nedic

Lemnaru, Casa editorială Gândirea, Bucureşti, 1991 Diplomaţi germani la Bucureşti, 1937-1944. Din memoriile dr. Rolf Pusch, ataşat de

legaţie, şi dr. Gerhard Stelzer, consilier de legaţie, traducere de Ileana Sturdza şi Cristian Scarlat, ediţie îngrijită, note, indice şi selecţia materialului ilustrativ de Cristian Scarlat, All Educaţional, Bucureşti, 2001

DJILAS, Milovan, Întâlniri cu Stalin, Editura Europa, Craiova, f. a. DONICI, Leon, Revoluţia rusă. Amintiri, schiţe şi impresii, ediţie îngrijită de Rodica

Pandele, postfaţă şi indice analitic de nume de Ov.S. Crohmălniceanu, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996

DUCA, I.Gh., Amintiri politice, vol. al III-lea: [1917-1919], Jon Dumitru-Verlag, München, 1982 (ediţie nouă: DUCA, I.Gh., Memorii, vol. al IV-lea: Războiul, partea a II-a: (1917-1919), ediţie de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, Bucureşti, 1994)

GAFENCU, Grigore, Însemnări politice, ediţie şi postfaţă de Stelian Neagoe, Humanitas, Bucureşti, 1991

GAFENCU, Grigore, Jurnal. Iunie 1940 – iulie 1941, Editura Globus, Bucureşti, f.d. GALACTION, Gala, Jurnal, vol. al IV-lea, text integral, ediţie îngrijită şi note de

Teodor Vârgolici, Editura Albatros, Bucureşti, 2000 GHIBU, Onisifor, În vâltoarea revoluţiei ruseşti. Însemnări „zilnice” ale unui

ardelean, martor ocular – şi mai mult decât atât – al revoluţiei ruseşti în anii 1917-1918, începând cu ziua de 12 martie şi până în ziua de 6 august 1917, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1993

GHIBU, Onisifor, Pe baricadele vieţii. În Basarabia revoluţionară. Amintiri (1917-1918), Universitas, Chişinău, 1992

GIDE, André, Întoarcere din Rusia, traducere de Al. Mironescu, Ed. Vremea – Cultura poporului, [Bucureşti], [1937]

HUMBERT-DROZ, J., Mémoires, 4 vol., Neuchâtel, 1969-1973 IORGA, Nicolae, Memorii. Însemnări zilnice (mai 1917 – martie 1920). Războiul

naţional. Lupta pentru o nouă viaţă politică, vol. I şi al II-lea, Editura „Naţionala” – S. Ciornei, f.l., f.d.

IORGA, Nicolae, Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost, vol. al II-lea: Luptă, Editura N. Stroilă, Bucureşti, 1934

IORGA, Nicolae, Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost, ediţie îngrijită de Valeriu Râpeanu şi Sanda Râpeanu, studiu introductiv, note, comentarii, indice de Valeriu Râpeanu, Editura Minerva, Bucureşti, 1972

28

IORGA, Nicolae, România contemporană de la 1904 la 1930. Supt trei regi. Istorie a unei lupte pentru un ideal moral şi naţional, ediţie îngrijită, note şi comentarii de Valeriu Râpeanu şi Sanda Râpeanu, studiu introductiv de Valeriu Râpeanu, Editura PRO, f.a., [1999]

ISTRATI, Panait, Spovedanie pentru învinşi. După şaisprezece luni în U.R.S.S., Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990

KENNAN, George F., Memoirs. 1925-1950, Little, Brown and Co., Boston – Toronto, 1967

MAISKI, Ivan M., Amintirile unui ambasador sovietic. Războiul (1939-1943), Editura politică, Bucureşti, 1967

MANOILESCU, Mihail, Memorii, vol I-II, ediţie îngrijită, prefaţă, note şi indice de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993

MARGHILOMAN, Alexandru, Note politice, vol. al III-lea: România şi Primul război mondial (1914-1919). Războiul (1918-1919). România politică după întregire (1920-1924). Addenda (1897-1911), ediţie şi introducere de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, Bucureşti, 1995

MARTONNE, Emmanuel de, Choses vues en Bessarabie, Imprimerie des Arts et des Sports, Paris, 1919

NOULENS, Joseph, Mon ambassade en Russie Soviétique, 1917-1919, Paris, 1933 PANDREA, Petre, Amintiri despre Alexandru Sahia, în „Magazin istoric”, anul

XXXVII (serie nouă), nr. 3 (432), martie 2003, p. 57-59 PAUL-BONCOUR, Joseph, Entre deux guerres. Souvenirs de la IIIe République, vol.

II şi III, Librairie Plon, Paris, 1945-1946 POP, Valeriu, Amintiri politice, ediţie îngrijită şi prefaţă de Sanda Pop, cu un cuvânt

înainte de Florin Constantiniu, Editura Vestala, Bucureşti, 1999 POPESCU, Stelian, Amintiri, îngrijire de ediţie, prefaţă şi note de Ioan Opriş, Editura

Albatros, Bucureşti, 2000 RUDEANU, Vasile, Memorii. Din timpuri de pace şi de război, 1884-1929, ediţie

îngrijită, studiu introductiv şi note de Dumitru Preda şi Vasile Alexandrescu, Cavaliotti, Bucureşti, 2004

SAINT-AULAIRE, Conte de, Confesiunile unui bătrân diplomat, traducere din franceză de Ileana Sturdza, introducere şi note de Mihai D. Sturdza, Humanitas, Bucureşti, [2002]

SEBASTIAN, Mihail, Jurnal, 1935-1944, text îngrijit de Gabriela Omăt, prefaţă şi note de Leon Volovici, Humanitas, [1996], Bucureşti

STURDZA, Mihail, România şi sfârşitul Europei. Amintiri din ţara pierdută, Fronde, Alba Iulia – Paris, 1994

ŞEICARU, Pamfil, Scrisori din emigraţie, Europress, Bucureşti, 1992 TABOUIS, Genévieve, Douăzeci de ani de tensiune diploamtică, Editura Politică,

Bucureşti, 1965 TORREY, Glenn E., General Henri Berthelot and Romania. Mémoires et

Correspondence. 1916-1919, Boulder, 1987 TROTSKY, Léon, Ma Vie, Editions Gallimard, Paris, 1966 VOINESCU, Alice, Jurnal, ediţie îngrijită, evocare, table biobibliografic şi note de

Maria Ana Murnu, Editura Albatros, Bucureşti, 2002 WECK, René de, Jurnal. Jurnalul unui diplomat elveţian în România: 1939-1945,

ediţie tradusă din franceză şi îngrijită de Viorel Grecu şi Claudia Chinezu, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000

III. Lucrări speciale ADAUGE, Mihai, DANU, Eugenia, POPOVSCHI, Valeriu, Mişcarea naţională din

Basarabia. Cronica evenimentelor din 1917-1918, Civitas, Chişinău, 1998

29

AGRIGOROAIEI, Ion, PALADE, Gheorghe, Basarabia în cadrul României întregite, 1918-1940, Universitas, Chişinău, 1993

ANDREW, Christopher şi GORDIEVSKI, Oleg, KGB. Istoria secretă a operaţiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Editura All, Bucureşti, 1994

ANGHEL, Florin, Constituirea sistemului „Cordon sanitaire”. Relaţii româno-polone (1919-1926), Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2003

ANGHEL, Florin, Cronica unui eşec programat: România, Rusia Sovietică şi Polonia la conferinţa de la Varşovia (1921), în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, 2003, vol. II, p. 5-14

ANGHEL, Florin, Internarium contra Micii Înţelegeri. Sursele refuzului polon de aderare la alianţa între Bucureşti, Praga şi Belgrad, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, 2002, vol. I, p. 23-40

ANTOHI, Sorin, Modernism şi antimodernism. Noi perspective interdisciplinare, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Editura Cuvântul, [Bucureşti], [2008]

ANTONOVA, Liudmila, Tratatul româno-francez din 1926 în viziunea diplomaţiei sovietice, în Istoria şi teoria relaţiilor internaţionale. Studii, Iaşi, 2000, p. 257-263.

ARENDT, Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, Bucureşti, 1994 ARON, Raymond, BONDY, François şi KENNAN, George F., La Démocratie à

l’épreuve du XX-e siècle, Editions Calmann-Lévy, Paris, 1960 ATANASOV, Nicolae, Industria, comerţul, băncile şi sistemele de comunicaţii ale

Basarabiei în anii 1918-1940, Civitas, Chişinău, 2000 AVERESCU, Alexandru, Răspunderile, prefaţă de Florin Constantiniu, îngrijire de

ediţie şi note de Constantin Schifirneţ, Editura Albatros, Bucureşti, 1999 AVTORKHANOV, Abdurakhman, Stalin and the Soviet Communist Party. A Study in

the Technology of Power, Institute for the Study of the USSR, München, 1959 BACON, Walter M. Jr., Nicolae Titulescu şi politica externă a României. 1933-1934,

Institutul European, Iaşi, 1999 BARDOUX, Jacques, De Paris à Spa: la bataille diplomatique pour la paix française

(février 1919 – octobre 1920), Félix Alcan, Paris, 1921 BASCIANI, Alberto, La difficile unione. La Bessarabia e la Grande Romania, 1918-

1940, Aracne, Roma, 2007 BĂDESCU, Emanuel, VOICU, Ion, 1924: la Viena – negocieri româno-sovietice

privind Basarabia, în „Magazin istoric”, XXVI, nr. 6 (303), iunie 1992, p. 31-32 BEATTIE, Kim, Brother, Here’s a Man: the Saga of Klondike Boyle, New York, 1940 BELOFF, M., The Foreign Policy of Soviet Russia (1929-1941), 2 vol., Londra, 1960 BENNETT, T., The Soviets and Europe, 1938-1941, Geneva, 1951 BÉRAUD, Henri, Ce am văzut la Moscova, Biblioteca ziarului Universul, Editura

S.A.R. „Universul”, Bucureşti, 1926 BERDIAEV, Nicolai, Originile şi sensul comunismului rus, Editura Dacia, Cluj-

Napoca, 1999 BESANÇON, Alain, Originile intelectuale ale leninismului, Humanitas, Bucureşti,

1993 BOIA, Lucian, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Humanitas, Bucureşti, 1999 BOIA, Lucian, România, ţară de frontieră a Europei, Humanitas, Bucureşti, [2002] BOLD, Emilian, Diplomaţia de conferinţe, Editura Junimea, Iaşi, 1991 BOLD, Emilian, România sub lupa diplomaţiei sovietice (1917-1938), Editura

Junimea, Iaşi, 1998 BOLD, Emilian, LOCOVEI, Răzvan Ovidiu, Relaţii româno-sovietice (1918-1941),

indice general de Alexandrina Ioniţă, Casa editorială Demiurg, Iaşi, 2008 BOLDUR, Alexandru V., Basarabia şi relaţiile româno-ruse (Chestiunea Basarabiei şi

dreptul internaţional), Editura Albatros, Bucureşti, 2000 BOLDUR, Alexandru V., Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunză, Bucureşti, 1992 BORKENAU, F., The Communist International, University of Michigan Press, f.l.,

1962

30

BOTORAN, Constantin, Tratativele româno-sovietice din anii 1920-1924 pentru recunoaşterea Basarabiei, în ,,Cugetul“, nr. 3-4/1993, Chişinău

BOUKOVSKI, Vladimir, U.R.S.S. De l’utopie au désastre, Editions Robert Laffont, Paris, 1990

BOUVIER, Alban, La catégorisation de l’action dans les argumentations polititiques (Étude de sociologie cognitive), în ,,L’Année sociologique“, Troisième série – Volume 44/1994: Argumentation et sciences sociales, I, Presses Universitaires de France, Paris, 1994

BRANDT, Conrad, FAIRBANK, John K. şi SCHWARTZ, Benjamin, A documentary History of Chinese Communism, George Allen & Unwin, Londra, [1959]

BRANDT, Conrad, Stalin’s failure in China, 1924-1927, Cambridge, 1983 BRĂTIANU, Gheorghe I., Basarabia. Drepturi naţionale şi istorice, Editura Semne,

Bucureşti, 1995 BUJOR, Mihai Gh., U.R.S.S. Impresii de călătorie, f.e., Bucureşti, 1944 BUŞE, Constantin, Din istoria relaţiilor internaţionale. Studii, Editura Enciclopedică,

Bucureşti, 2009 BUZATU, Gheorghe, CHIRIŢOIU, Mircea, Stalin cenzurat/necenzurat, Editura Ion

Cristoiu, Bucureşti, 1999 BUZATU, Gheorghe, Nicolae Titulescu and European Disarmament, Editura

Academiei R.S.R., Iaşi, 1984 BUZATU, Gheorghe, Titulescu şi strategia păcii, Editura Junimea, Iaşi, 1982 CALAFETEANU, Ion, Diplomaţia românească în sud-estul Europei (martie 1938 –

martie 1940), Editura Politică, Bucureşti, 1980 CALAFETEANU, Ion, Politică şi interes naţional în România interbelică, Editura

Enciclopedică, Bucureşti, 1997 CAMPUS, Eliza, Din politica externă a României. 1913-1947, Editura Politică,

Bucureşti, 1980 CAMPUS, Eliza, Înţelegerea Balcanică, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1972 CAMPUS, Eliza, Mica Înţelegere, Editura Academiei, Bucureşti, 1997 CAMPUS, Eliza, Politica externă a României în perioada interbelică (1919-1939),

Editura Politică, Bucureşti, 1975 Carley, Michael J., 1939. L’alliance de la dernière chance: une réinterprétation des

origines de la Seconde Guerre mondiale, Les Presses de l'Université de Montréal, 2001, format electronic (http://www.erudit.org/livre/carleym/2001/index.htm)

CARR, Edward Hallett, A History of Soviet Russia: Socialism in one country, Macmillan, Londra, 1958-1964

CARR, Edward Hallett, Condiţiile păcii, Editura Modernă, Bucureşti, f.a. CARR, Edward Hallett, German-Soviet relations between the two world wars, 1919-

1939, Baltimore, 1962 CARR, Edward Hallett, Propaganda in international Politics, Oxford, 1939 CARR, Edward Hallett, The Bolshevik Revolution, 1917-1923, vol. I-III, Londra-

Melbourne-Toronto, 1963-1966 CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, Imperiul spulberat. Revolta naţiunilor în U.R.S.S.,

Ed. Remember – Sic Press Group, Bucureşti, 1993 CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, La destalinisation commence, Editions Complexe,

Bruxelles, 1984 CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, Lénine. La révolution et le pouvoir, Flammarion,

Paris, 1990 CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, Staline. L’ordre par la terreur, Flammarion, Paris,

1979 CASSO, Leon, Rusia şi bazinul dunărean, prefaţă de Apostol Stan, traducere din

ruseşte şi studiu introductiv de Ştefan Grigore Berechet, Saeculum Vizual, Bucureşti, 2003 CATELL, D.T., Communism and the Spanish Civil War, University of California Press,

f.l., 1956 CATELL, D.T., Soviet Diplomacy and the Spanish Civil War, University of California

Press, f.l., 1957

31

CAZACU, Pavel, Moldova dintre Prut şi Nistru, 1812-1918, Iaşi, [1924] CHIPER, Ioan, CONSTANTINIU, Florin, Din nou despre cauzele înlăturării din

guvern a lui Nicolae Titulescu (29 august 1936), în „Revista de studii internaţionale”, nr. 2/1969, p. 37-53

CHIPER, Ioan, România şi Germania nazistă. Relaţii româno-germane între comandamente politice şi interese economice (ianuarie 1933 – martie 1938), Editura Elion, Bucureşti, 2000

CIOBANU, Ştefan, Basarabia – populaţia, istoria, cultura, Editura Clio – Ştiinţa, Bucureşti-Chişinău, 1992

CIORĂNESCU, George, Bessarabia – Disputed Land between East and West, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1993

CIORĂNESCU, George, FILITI, Grigore, FLORESCO, Radu (coordonatori), Aspects des relations russo-roumaines: rétrospectives et orientations, Minard, Paris, 1967

CIORBEA, Valentin, Evoluţia Dobrogei între 1918-1944. Contribuţii la cunoaşterea problemelor geopolitice, economice, demografice, sociale şi ale vieţii politice şi militare, Ex Ponto, Constanţa, 2005

CIOROIANU, Adrian, A.R.L.U.S. – o poveste cu intelectuali, în „22”, an VII (1996), octombrie-decembrie 1996

CIOROIANU, Adrian, Lumina vine de la Răsărit. ,,Noua imagine“ a Uniunii Sovietice în România postbelică, 1944-1947, în Miturile comunismului românesc, coord. Lucian Boia, Editura Universităţii din Bucureşti, [Bucureşti], 1995

CIPĂIANU, George, CIUPEA, Ioan, Soviet Attempts at Destabilizing Romania during the “Dynastic Crisis”, 1928-1930, în George Cipăianu, Virgiliu Ţârău (eds.), Romanian and British Historians on the Contemporary History of Romania, Cluj University Press, f.l., 2000

CIUPERCĂ, Ion, Locarno oriental. Semnificaţia unui eşec (1925-1937), I, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie A.D. Xenopol”, Iaşi, XXIV, 1987

CLARK, Charles Upson, Bessarabia. Russia and Romania on the Black Sea, Dodd, Mead & Company, New York, 1927

CLAUDIN, Fernando, La crise du mouvement communiste: du Komintern au Kominform, vol. I, Editions François Maspero, Paris, 1972

COHEN, Stephen F., Rethinking the Soviet Experience. Politics and History Since 1917, Oxford University Press, New York, 1985

COJOCARU, Gheorghe E., Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923), Editura Semne, Bucureşti, 1997

CONQUEST, Robert, Marea Teroare. O reevaluare, Humanitas, 1998, Bucureşti CONQUEST, Robert, Stalin. Breaker of Nations, Viking, New York, 1991 CONQUEST, Robert, The Harvest of Sorrow. Soviet Collectivization and the Terror-

Famine, Oxford University Press, New York, 1986 CONSTANTIN, Ion, România, marile puteri şi problema Basarabiei, Editura

Enciclopedică, Bucureşti, 1995 CONSTANTINESCU, Romaniţa, Paşi pe graniţă. Studii despre imaginarul românesc

al frontierei, Polirom, [Iaşi], 2009 CONSTANTINESCU-IAŞI, Petre, Pagini de luptă din trecut. 1914-1936, Editură

Politică, Bucureşti, 1972 CONSTANTINIU, Florin, 1941. Hitler, Stalin şi România. România şi geneza

operaţiunii „Barbarossa”, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002 CONSTANTINIU, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Univers Enciclopedic,

Bucureşti, 1997 CONSTANTINIU, Laurenţiu, Securitatea naţională şi statul sovietic. De la

mesianismul revoluţionar la pragmatismul lui Stalin, în „Arhivele Totalitarismului”, anul XIII, vol. nr. 46-47 (nr. 1-2/2005), p. 9-28

COSMA, Aurel, Acordurile de la Locarno, Nadejdea, Timişoara, 1926 CRISTUREANU, Titus, Anglia şi România – relaţiile lor economice, 1929-1934,

„Adevărul”, Bucureşti, 1934

32

CRISTUREANU, Titus, Britannia. O analiză politică, socială, economică şi geopolitică a Imperiului Britanic, „Adevărul”, Bucureşti, 1937

CRISTUREANU, Titus, Hotarele statice şi dinamice ale României. Un studiu antropogeografic privit prin prisma relaţiunilor internaţionale, Atelierele „Adevărul”, Bucureşti, 1935

DASCĂLU, Nicolae, Evoluţia statistică a presei în România interbelică, în „Revista de istorie”, tom 34, nr 7(iulie)/1981

DASCĂLU, Nicolae, Imaginea României Mari în Statele Unite ale Americii în perioada interbelică (1919-1939), Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1998

DASCĂLU, Nicolae, Nici pace, nici război: România-Ungaria, 1918-1940, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2004

DASCĂLU, Nicolae, Relaţii româno-polone în perioada interbelică, 1919-1939, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1991

DAVION, Isabelle, L’intégration de la Pologne dans la Petite Entente: cheval de Troie de la France et serpent de mer diplomatique, în „Valahian Journal of Historical Studies”, nr. 2/2004, p. 67-93

DAVIS, K.W., The Soviets at Geneva: the USSR and the League of Nations, 1919-1933, Geneva, 1934

DESSBERG, Frédéric, La Roumanie et la Pologne dans la politique soviétique de la France: la difficulté d’établir un «front uni», în „Revue historique des armées”, ediţie electronică (http://rha.revues.org/index5902.html)

DEUTSCH, Robert, Conferinţa de la Montreux, Editura politică, Bucureşti, 1975 DEUTSCHER, I., Stalin. A Political Biography, Oxford University Press, New York –

Londra, 1949 DIMA, Nicholas, Bessarabia and Bukovina. The Soviet-Romanian Territorial Dispute,

East European Monographs/Columbia University Press, Boulder/New York, 1982 Diplomaţie şi diplomaţi români, vol al II-lea, coordonatori: Gheorghe Buzatu, Valeriu

Florin Dobrinescu, Horia Dumitrescu, Editura Pallas, Focşani, 2002 DOBRINESCU, Valeriu Florin, Bătălia diplomatică pentru Basarabia. 1918-1940,

Junimea, Iaşi, 1991 DOBRINESCU, Valeriu Florin, România şi sistemul tratatelor de pace de la Paris

(1919-1923), Institutul European, Iaşi, 1993 DRABOVITCH, W., Les Intellectuels Français et le Bolchévisme. La Ligue des Droits

de l’Homme. Le néomarxisme universitaire. Quelques grands intellectuels: André Gide – Romain Rolland et certains autres, Les Libertés Françaises, Paris, [1937]

DUROSELLE, Jean Baptiste, De Wilson à Roosevelt. Politique extérieure des États-Unis. 1913-1945, Editions Librairie Armand Colin, Paris, 1960

DUROSELLE, Jean Baptiste, La Décadence. 1932-1939, Imprimerie nationale, Paris, 1979

DUROSELLE, Jean Baptiste, Les relations franco-allemandes de 1918 à 1950, vol. I-V, Centre de Documentation Universitaire, Paris, 1966-1967

ESCHENAZI, I., Ziarul ,,Amicii U.R.S.S.“. Organ al Asociaţiei ,,Amicii U.R.S.S.“, anul I, nr. 1, 1934, în „Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R.”, an V (1959), nr. 2, Editura Scânteia, Bucureşti, 1959, p. 114-121

FAINSOD, Merle, How Russia is Ruled, Harvard University Press, Cambridge, 1965 FERDINAND, Peter, Communist Regimes in Comparative Perspective. The Evolution

of the Soviet, Chinese and Yougoslav Systems, Harvester Wheatsheaf/Barnes & Noble Books, f.l., [1991]

FISCHER, Louis, Les Soviets dans les affaires mondiales, 1917-1929, Gallimard, Paris, 1933

FISCHER, Louis, Voyage soviétique, Gallimard, Paris, 1936 FURET, François, Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX,

Humanitas, Bucureşti, 1996 GAFENCU, Grigore, Politica în exil, 1942-1957, studiu introductiv şi selecţia textelor

de Nicolae Petrescu şi Gheorghe Zamfir, Oscar Print, Bucureşti, 2000

33

GAFENCU, Grigore, Préliminaires de la guerre à l’Est. De l’accord de Moscou (21 août 1939) aux hostilités en Russie (22 juin 1941), Egloff, Fribourg, 1944

GAFENCU, Grigore, Situaţia politică. Articole, interviuri, portrete şi luări de poziţii publicate în „România muncitoare”, între 1953-1957, ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Dan Talos, Paideia, Bucureşti, 2007

GAFENCU, Grigore, Ultimele zile ale Europei. O călătorie diplomatică întreprinsă în anul 1939, traducere de Rodica Mihaela Scafeş, prefaţă şi note de Cornel I. Scafeş, Editura Militară, Bucureşti, 1992

GARTHOFF, R., Soviet Military Policy: a Historical Analysis, New York, 1966 GHEORGHIU, Simion, Politică şi istorie în tratarea relaţiilor româno-ruse/sovietice,

1947-1989. Studiu de caz: istoriografia română, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, serie nouă, volumul VII, 2008, extras, p. 63-74

GLUCKSMANN, André, Bucătăreasa şi Mâncătorul de oameni. Eseu despre raporturile dintre stat, marxism şi lagărele de concentrare, Humanitas, Bucureşti, 1991

GOGA, Octavian, Afirmarea ideii naţional-creştine, Tipografia ziarului „Universul”, Bucureşti, 1936

GOGA, Octavian, La politique étrangère de la Roumanie, discours tenu au Parlement Roumain, Tipografia Libertatea, 1937

GRECESCU, Ion, Nicolae Titulescu – concepţie juridică şi diplomatică, cuvânt înainte de Ştefan A. Andrei, Scrisul românesc, Craiova, 1982

GRECESCU, Ion, Nicolae Titulescu – gândire şi acţiune, Editura politică, Bucureşti, 1980

HAGI-MOSCO, Emanoil, Bucureşti. Amintirile unui oraş. Ziduri vechi. Fiinţe dispărute, Editura Fundaţiei Culturale Române, [Bucureşti], 1995

HAIDUC, Simona, Tezaurul învrăjbeşte Rusia şi România, în „Financiarul”, 18 septembrie 2008, ediţia electronică (www.financiarul.com), consultată la 28 aprilie 2009

HARPER, S.N. (editor-coordonator), The Soviet Union and World Problems, Chicago, 1935

HASLAM, J., Soviet Foreign Policy, 1930-1933, Londra, 1983 HASLAM, J., The Soviet Union and the Struggle for Collective Security in Europe,

1919-1939, Londra, 1984 HAYNES, Rebecca, Politica României faţă de Germania între 1936 şi 1940, traducere

de Cristina Aboboaie, Polirom, [Iaşi], 2003 HELLER, Michel şi NEKRICH, Aleksandr, L’utopie au pouvoir. Histoire de l’U.R.S.S.

de 1917 à nos jours, Editions Calmann-Lévy, Paris, 1985 HLEVNIUK, O.V., 1937: Stalin, NKVD i soveţkoe obşcestvo (ХЛЕВНЮК, O.B.,

1937-й: Сталин, НКВД и советское общество/1937: Stalin, NKVD şi societatea sovietică), Editura Respublica, Moscova, 1992

HOBSBAWN, Eric, Secolul extremelor, Editura Lider, Bucureşti, [f.a.] HOGENHUIS-SELIVERTSOFF, A., Les relations franco-soviétiques, 1917-1924,

Paris, 1981 HUMBERT-DROZ, Jules, L’origine de l’internationale communiste: de Zimmerwald à

Moscou, Édition de la Baconnière, Neuchâtel, 1968 HVOSTOV, V.M., NEKRICI, A.M., Cum a izbucnit cel de-al II-lea război mondial,

Editura Ştiinţifică. Bucureşti, 1960 ILMJÄRV, Magnus, Estonia, Latvia, Lithuania and the Eastern Pact Project, în „Acta

Historica Tallinnensia”, nr. 10/2006, p. 69-120, versiune electronică (http://www.kirj.ee/public/va-acta/acta-2006-5.pdf)

INCULEŢ, Ion, SSSR (Despre Uniunea Sovietică), Editura „Universul”, f. l., 1932 IONESCU, Nae, Roza vânturilor, 1926-1933, Editura Hyperion, Chişinău, 1993 IONESCU, Ştefan, De la Petru cel Mare la Stalin. Istoria unei revoluţii, Cugetarea –

Georgescu Delafras, Bucureşti, 1941 IORDAN, Constantin, România şi relaţiile internaţionale din Sud-Estul european:

„modelul” Locarno, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001

34

IORGA, Nicolae, Histoire des relations russo-roumaines, Éditions du journal „Neamul românesc”, Iaşi, 1917

IVANOV, Leonte, Imaginea rusului şi a Rusiei în literatura română. 1840-1948, Cartier, [Chişinău], 2004

IVĂNESCU, Dumitru, Victor Cădere şi misiunea sa în Siberia (1920-1921), în „Analele ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi”, seria Istorie, tomul XLVIII-XLIX, 2002-2003, p. 133-148

JORDAN, Nicole, Léon Blum and Czechoslovakia, 1936-1938, în „French History”, vol. 5, nr. 1, p. 48-73

KALERVO, Hovi, ,,Cordon sanitaire“ or ,,barriére de l’Est“. The Emergence of the New French Eastern European Policy, Turun I., Turku, 1975

KAPFERER, Jean-Noël, Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume, Humanitas, Bucureşti, 1993

KASPARAVIČIUS, Algimantas, Shared Destiny: the Lithuanian State and Diplomacy between the Two World Wars, în „Lithuanian Foreign Policy Review”, nr. 13-14/2004, p. 48-70, ediţie electronică (www.ceeol.com)

KENNAN, George F., La Russie soviétique et l’Occident: 40 années d’histoire, Editions Calmann-Lévy, Paris, 1962

KENNAN, George F., Russia and the West under Lenin and Stalin, Little, Brown and Co., Boston – Toronto, [1961]

KENNAN, George F., Soviet-American Relations. 1917-1920, vol. I: Russia Leaves the War (November 1917 - March 1918), Princeton, 1956

KING, Charles, Moldovenii. România, Rusia şi politica culturală, Editura Arc, Chişinău, 2002

KIRIŢESCU, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1919, vol. al II-lea, Bucureşti, 1989

KLINGHOFFER, Arthur Jay, Red Apocalypse. The Religious Evolution of Soviet Communism, University Press of America Inc., Lanham – New York – London, [1996]

KNIGHT, Amy, Beria – o mitologie a crimei, Editura Elit, Ploieşti, 1999 KOCH, Stephen, Sfârşitul inocenţei. Intelectualii din Occident şi tentaţia stalinistă. 30

de ani de război secret, Editura Albatros şi Universal Dalsi, Bucureşti, 1997 KRIEGEL, Annie, COURTOIS, Stéphane, Eugen Fried – Le grand secret du PCF,

Éditions du Seuil, [Paris], [1997] LAUNAY, Jacques de, A cincea valiză. Titulescu şi Europa, versiunea românească de

Stelian Ţurlea, Editura Agni, Bucureşti, 1993 LAUNAY, Jacques de, Istoria secretă a Cominternului, 1919-1943. Eşecul unei

speranţe, Editura Venus, Bucureşti, 1993 LĂCUSTĂ, Ioan, Cenzura veghează. 1937-1939, Curtea Veche, Bucureşti, 2007 LEGGETT, George, CEKA: poliţia politică a lui Lenin. Comisia extraordinară

panrusă pentru combaterea contrarevoluţiei şi sabotajului, Humanitas, Bucureşti, 2000 LEWIN, Moshe, The Making of the Soviet System. Essays in the Social History of

Interwar Russia, Pantheon Books, New York, 1985 LIVEZEANU, Irina, Cultură şi naţionalism în România Mare, 1918-1930, Humanitas,

Bucureşti, 1998 LOCOVEI, Răzvan, Activitatea Misiunii militare române în Siberia (decembrie 1919 –

mai 1921), în „Analele ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi”, seria Istorie, tomul XLVIII-XLIX, 2002-2003, p. 119-132

LOUPAN, Nicolas, Bessarabie, terre roumaine, Bruxelles, 1982 LUKACS, John A., The Great Powers & Eastern Europe, American Book Company,

New York, 1953 LUMANS, Valdis O., Latvia in World War II, Fordham University Press, f.l., 2006,

ediţie electronică (http://books.google.ro/books?id=IPv1gjLhtZ4C&source=gbs_navlinks_s) LYNCH, Michael, Stalin şi Hruşciov: U.R.S.S., 1924-1964, All, Bucureşti, 1994 MALAPARTE, Curzio, Tehnica loviturii de stat, Nemira, Bucureşti, 1996 MALIA, Martin, Comprendre la Révolution russe, Editions du Seuil, 1980

35

MANOLIU-MANEA, Maria (coord.), The Tragic Plight of a Border Area: Bassarabia and Bucovina, Humboldt State University Press, California, 1983

MATEI, Gheorghe, Dezarmarea în contextul internaţional şi atitudinea României (1919-1934), Bucureşti, 1934

McKENZIE, H.E., Comintern and World Revolution, 1928-1943, Columbia University Press, 1969

MEACHAM, Jon, Franklin and Winston. An Intimate Portrait of an Epic Friendship, Random House Trade Paperbacks, New York, [2004]

MEDVEDEV, Roy, Despre Stalin şi stalinism. Consemnări istorice, Humanitas, Bucureşti, 1991

MEDVEDEV, Roy, Oamenii lui Stalin, Meridiane, Bucureşti, 1993 MIRONOV, Alexandru-Murad, 1934. Deschiderea de legaţii la Bucureşti şi Moscova,

în „Magazin istoric”, anul XXXIV, nr 5 (398)/mai 2000 MIRONOV, Alexandru-Murad, Despre Basarabia, fără patimă, în „Arhivele

Totalitarismului”, nr. 60-61 (3-4/2008), p. 259-262 MIRONOV, Alexandru-Murad, Intelectualii, opinia publică şi imaginea U.R.S.S. în

anii ’30, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 28-29 (3-4/2000), p. 19-37 MIRONOV, Alexandru-Murad, Începutul relaţiilor româno-sovietice, 1934, în

„Arhivele Totalitarismului”, nr. 26-27 (1-2/2000), p. 138-147 MIRONOV, Alexandru-Murad, Locul şi rolul surselor de arhivă în studierea istoriei

presei secolului al XX-lea, în Studii şi cercetări de istorie a presei, vol. al II-lea, an II, Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi şi Asociaţia Română de Istorie a Presei, Editura Junimea, Iaşi, 2009, p. 16-28

MIRONOV, Alexandru-Murad, Mişcări de populaţie şi zvonuri la fosta frontieră poloneză cu România, 1939-1940, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 52-53 (3-4/2006), p. 27-38

MIRONOV, Alexandru-Murad, O problemă a Siguranţei Statului: legăturile poştale cu U.R.S.S. în anii ’30, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 1-2/2006, p. 7-18

MIRONOV, Alexandru-Murad, O telegramă a lui Nicolae Titulescu, conţinând viziunea sa asupra politicii externe, în „Lumea românească acum”, anul IV (44), august 1999, p. 8

MIRONOV, Alexandru-Murad, Pe Nistrul liniştit. Viaţă şi moarte la graniţa româno-sovietică, 1918-1940, în Romaniţa Constantinescu (coord.), Identitate de frontieră în Europa lărgită. Perspective comparate, Polirom, f.l., 2008, p. 67-92

MIRONOV, Alexandru-Murad, Piloţi sovietici deasupra Bucureştilor. Mitingul aviatic din octombrie 1935, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 56-57 (3-4/2007), p. 150-161

MIRONOV, Alexandru-Murad, Presa sovietică şi cititorii ei din România anilor ’30, în Studii şi cercetări de istorie a presei, coordonator: Marian Petcu, [„Vasile Goldiş” University Press], Arad, 2008, p. 222-259

MIRONOV, Alexandru-Murad, Primele contacte între mediile politice româneşti şi sovietice. Tentative de apropiere, în „Revista Erasmus”, nr. 9-10/1999, p. 118-132

MIRONOV, Alexandru-Murad, Regimul presei minoritare în perioada interbelică, în „Revista română de istorie a presei”, anul III, nr. 1(5), 2009, p. 11-13

MIRONOV, Alexandru-Murad, The Intelligentsia, Public Opinion and the USSR’s Image in the 1930s, în „Totalitarianism Archives”, nr. 34-35 (1-2/2002), p. 30-49

MIRONOV, Alexandru-Murad, Un prinţ în Ţara Sovietelor: misiunea lui Pavel Dolgorukov în U.R.S.S., 1926, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 54-55 (1-2/2007), p. 144-173

MITROKHIN, Vasili, ANDREW, Cristopher, Arhiva Mitrokhin. KGB în Europa şi în Vest, Editura Orizonturi – Editura Sirius, [Bucureşti], [2003]

MOISUC, Viorica, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, Humanitas, Bucureşti, 1991

MORARU, Pavel, La hotarul românesc al Europei. Din istoria Siguranţei Generale în Basarabia, 1918-1940, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2008

36

NANO, Frederic, Politica externă a României. 1918-1933, Institutul European, Iaşi, 1993

NEDELEA, Marin, Prim-miniştrii României Mari. Ideile politice, [Casa de editură şi presă „Viaţa românească”], f.l., 1991

NISTOR, Ion, Transnistria, magnet pentru Basarabia, în „Magazin istoric”, anul XXXVIII, nr. 10 (451), octombrie 2004, p. 7-9

NORTH, R.C., Moscow and Chinese Communists, Stanford University Press, 1963 NOUZILLE, Jean, Moldova – istoria tragică a unei regiuni europene, Prut

Internaţional, Chişinău-Bucureşti, 2005 OPREA, Ion M., Nicolae Titulescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966 OPREA, Ion M., România şi Imperiul Rus, vol. I-II, Editura Albatros, Bucureşti, 1998-

2003 OPREA, Ion, O etapă rodnică din istoria relaţiilor diplomatice româno-sovietice.

1928-1936, Editura Politică, Bucureşti, 1967 OPRIŞ, Ioan, Vasile Stoica în serviciul României, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2008 OTU, Petre, Cazul ministrului ceh la Bucureşti, Jan Šeba, în „Magazin istoric”, nr.

1/2001, p. 25-29 OTU, Petre, Îmbrăţişarea Anacondei. Politica militară a României în perioada 1

septembrie 1939 – 22 iunie 1941, Editura Militară, Bucureşti, 2006 OTU, Petre, Mareşalul Alexandru Averescu: militarul, omul politic, legenda, Editura

Militară, Bucureşti, 2005 OTU, Petre, PENTELESCU, Aurel, Gheorghe I. Brătianu – istorie şi politică, Grupul

editorial Corint, Bucureşti, 2003 OVSIANÎI, Igor, Preliminariile celui de-al doilea război mondial, Editura Agenţiei de

presă Novosti, Moscova, 1989 PAASI, Ansi, Constructing Territories, Boundaries and Regional Identities, în vol.

Tuomas Forsberg (ed.), Contested Territory. Border Disputes at the Edge of the Former Soviet Empire, Studies of Communism in Transition, Edward Elgar, 1995

PAŞCALĂU, Gheorghe, Relaţii politice româno-engleze (1929-1933), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995

PAŞCU, Ioan Mircea, Alianţele României: trecut, prezent şi viitor, în România şi politica de alianţe, Institutul Român de Studii Internaţionale, Bucureşti, 1994

PĂDUREAC, Lidia, Relaţiile româno-sovietice (1917-1934), Prut Internaţional, Chişinău, 2003

PĂDUREAN, Dominuţ, Insula Şerpilor, Editura Muntenia, Constanţa, 2004 PETCU, Marian (coord.), Cenzura în spaţiul cultural românesc, Comunicare.ro,

[Bucureşti, 2005] PETCU, Marian, Puterea şi cultura – o istorie a cenzurii, Polirom, [Iaşi] 1999, PETCU, Marian, Tipologia presei româneşti, Institutul European, f.l., 2000 PIPPIDI, Andrei, Despre statui şi morminte. Pentru o teorie a istoriei simbolice,

Polirom, [Iaşi], 2000 POLIAKOV, Léon, Les totalitarismes du XXe siècle. Un phénomène historique

dépassé?, Editions Fayard, f. l., 1987 POP, Iftene, Bessarabia from the International Legal Viewpoint, The Romanian

Cultural Foundation, Bucharest, 1999 POPESCU-PUŢURI, Ion (coord.), CALAFETEANU, Ion, Din cronica relaţiilor

poporului român cu popoarele vecine, Editura Militară, Bucureşti, 1984 POPESCU-PUŢURI, Ion, GEORGESCU, Titu, Purtători de flamuri revoluţionare,

Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 POPIŞTEANU, Cristian, România şi Antanta balcanică. Momente şi semnificaţii de

istorie diplomatică, Editura Politică, Bucureşti, 1971 PREDA, Dumitru, ALEXANDRESCU, Vasile, PRODAN, Costică, În apărarea

României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994

RADZINSKY, Edvard, Stalin, [Editura Aquila ’93], f.l., [2003]

37

RETEGAN, Mihai, În balanţa forţelor. Alianţe militare româneşti interbelice, Bucureşti, 1996

ROMAŞCANU, Mihail Gr., Tezaurul român de la Moscova, Saeculum I.O., Bucureşti, 2000

România şi politica de alianţe. Istorie şi actualitate. Comunicări prezentate la sesiunea ştiinţifică din 27-29 ianuarie 1993, Institutul Român de Studii Internaţionale, Bucureşti, 1995

ROSENBAUM, Kurt, Community of Fate: German-Soviet Relations, 1922-1928, Syracuse University Press, New York, 1965

ROTARI, Ludmila, Mişcarea subversivă din Basarabia în anii 1918-1924, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004

SAHIA, Alexandru, U.R.S.S. azi, Editura Librăriei Ion Creangă, Bucureşti, [1936] SAHIA, Alexandru, U.R.S.S. azi, Editura Ramuri, [Craiova], [1935] SAMOILĂ, Emil, Ziaristica. Istoric. Definiţii. Presa modernă. Articolul de ziar.

Regulile redactării. Antologie. Noţiuni elementare de gazetărie, Atelierele „Adevărul” S.A., f.l., [1932]

SĂNDULESCU, Valentin, „Sămânţa aruncată de diavol”: Presa legionară şi construirea imaginii inamicilor politici (1927-1937), în „Studia Universitatis Petru Maior – Series Historica”, vol. VII, 2007

SBÂRNĂ, Gheorghe, Românii şi proiectele federale europene interbelice, Editura Sylvi, Bucureşti, 2002

SCHIPOR, Bogdan-Alexandru, Ţările baltice şi războiul sovieto-finlandez, 1939-1940. Implicaţii asupra statelor din sud-estul Europei, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»”, tomul XLII, 2005, p. 363-375

SCURTU, Georgiana-Margareta, Din istoria diplomaţiei europene. Relaţiile României cu Franţa, 1935-1938, Cartea universitară, Bucureşti, 2006

SCURTU, Ioan, HLIHOR, Constantin, Anul 1940. Drama românilor dintre Prut şi Nistru, Editura Academiei de Înalte Studii militare, Bucureşti, 1992

SCURTU, Ioan, HLIHOR, Constantin, Complot împotriva României, 1939-1947. Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa în vâltoarea celui de-al Doilea război mondial, Editura Academiei de Înalte Studii militare, Bucureşti, 1994

SCURTU, Ioan (coord.), ALMAŞ, Dumitru, GOŞU, Armand, PAVELESCU, Ion, IONIŢĂ, Gheorghe I., Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1994, Editura Tempus, Bucureşti, 1994

SCURTU, Ioan, Ion I.C. Brătianu. Activitatea politică, Editura Museion, Bucureşti, 1992

SCURTU, Ioan, Istoria României în anii 1918-1940. Evoluţia regimului politic de la democraţie la dictatură, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996

SERGHEEV, F., Tainîe operaţii naţistskoi razvedki (СЕРГЕЕВ, Ф., Тайные операции нацистской разведки/Operaţiunile secrete ale spionajului nazist), Editura pentru Literatură politică, Moscova, 1991

SIMION, A., Agresiunile naziste în Europa, în anii 1938-1939, Editura Eminescu, Bucureşti, 1983

SIMONOV, K., PAVLENKO, N.G., HLEBODAROV, N., MARKOV, S.P. şi alţii, Mareşalul Jukov – între legendă şi adevăr, vol. I-II, Editura Militară, Bucureşti, 1991

SMOCHINĂ, Nichita P., Republica Moldovenească a Sovietelor, Cartea Românească, Bucureşti, [1938]

SMOCHINĂ, Nichita P., Românii de peste Nistru, Tipografia ziarului „Universul”, Bucureşti, [1941]

SOUVARINE, Boris, Stalin – studiu istoric al bolşevismului, Humanitas, Bucureşti, 1999

STACHOVITSCH, Georg, PFAFF, Nikolaus, 500 – der bessarabische Bauernaufstand von Tatar-Bunar, Herausgegeben vom Exekutivkomitee der Internationalen Roten Hilfe, f.l., 1925

38

STALIN, I.V., Despre lipsurile muncii de partid şi despre măsurile pentru lichidarea troţkiştilor şi a altor făţarnici. Raport şi cuvânt de încheiere la plenara Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al U. R. S. S. din 3-5 martie 1937, Editura Partidului Muncitoresc Român, Bucureşti, 1952

STĂNESCU, Marin C. Armata română şi unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, 1917-1919, Ex Ponto, Constanţa, 1999

STĂNESCU, Marin C., Moscova, Cominternul, filiera comunistă balcanică şi România (1919-1943). Studii documentare, Casa de editură, presă şi impresariat Silex, Bucureşti, 1994

STĂNESCU, Marin C., Stânga politică din România în anii crizei (1929-1933), Editura Mica Valahie, 2002, Bucureşti

STEPANIUC, Victor, Statalitatea poporului moldovenesc. Aspecte istorice, politico-juridice, Întreprinderea de Stat Tipografia Centrală, Chişinău, 2005

STERE, Ion, The Principle of Self-Determination as Applied to Bassarabia, în Maria Manoliu-Manea (coord.), The Tragic Plight of a Border Area: Bassarabia and Bucovina, Humboldt State University Press, California, 1983

SUDOPLATOV, Pavel, SUDOPLATOV, Anatoli şi SCHECKTER, Jerrold L. şi Leona P., Misiuni speciale. Arhitectura terorii, Elit Comentator şi Eleusis, Ploieşti, 1996

SUVOROV, Victor, Spărgătorul de gheaţă. Cine a declanşat al doilea război mondial?, Polirom, Iaşi, 1995

ŞANDRU, Dumitru, Mişcări de populaţie în România (1940-1948), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003

ŞEICARU, Pamfil, Politica aistorică a României. Eseuri şi medalioane, cu un portret de Cezar Petrescu, ediţie şi prefaţă de Mircea Coloşenco, Editura Elion, f.l., 2002

ŞIŞCANU, Ion, Uniunea Sovietică. 1940 (Tratative în cadrul comisiilor mixte), Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Editura Arc, Chişinău, 1995

TALPEŞ, Ioan, Coordonate ale politicii militare româneşti. 1935-1939, în Probleme de politică externă a României (1918-1940), vol. III, Bucureşti, 1977

TALPEŞ, Ioan, Diplomaţie şi apărare, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988

TÄUBLER, Alexandru, Absolutismul parlamentar şi democraţia sfaturilor, Cercul de Editură socialistă, Bucureşti, 1920

THOM, Françoise, Sfârşiturile comunismului, Polirom, Iaşi, 1996 TILEA, V.V., Acţiunea diplomatică a României, noiembrie 1919 – martie 1920,

Tipografia Poporului, Sibiu, 1925 TITULESCU, Nicolae, Politica externă a României (1937), Editura Enciclopedică,

Bucureşti, 1994 TOMESCU, Nicolae, Politica externă a României întregite. Reflecţii şi atitudini în

presa vremii, Fides, [Iaşi], [2000] TRONCOTĂ, Cristian, Eugen Cristescu – asul serviciilor secrete româneşti, 1916-

1944. Memorii, mărturii, documente, Editura R.A.I, Bucureşti, 1995 TRONCOTĂ, Cristian, Mihail Moruzov şi frontul secret, Editura Elion, Bucureşti,

2004 TROTSKY, Léon, Stalin. An Appraisal of the Man and His Influence, Stein and Day,

New York, 1967 TUCKER, Robert C., Stalin in Power. The Revolution from Above. 1928-1941, W.W.

Norton & Co., New York, 1990 ŢÂCU, Octavian, Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada

interbelică (1919-1939), Prut Internaţional, [Chişinău], [2004] ULAM, Adam B., Ideologies and Illusions. Revolutionary Thought from Herzen to

Solzhenitsyn, Harvard University Press, Cambridge-Londra, 1976 ULAM, Adam B., Les Bolcheviks, Editions Fayard, Paris, 1973 VAKSBERG, Arkadi, Hotel Lux. Partidele frăţeşti în slujba Internaţionalei Comuniste,

Humanitas, Bucureşti, 1998

39

VOLKOFF, Vladimir, Treimea răului. Rechizitoriu în procesul postum al lui Lenin, Troţki şi Stalin, traducere de Cristian Preda, Editura Anastasia, [Bucureşti], 1996

VOLKOGONOV, Dmitri, Lenin. O nouă biografie, Editura Orizonturi - Lider, Bucureşti, 1994

VOLKOGONOV, Dmitri, Troţki – eternul radical, Editura Lider, Bucureşti, 1999 WALTERS, F.P., A History of the League of Nations, Oxford University Press,

London-New York, 1965 WERTH, Nicolas, Les procès de Moscou, Editions Complexe, Bruxelles, 1987 WOLTON, Thierry, Le KGB en France, Editions Grasset & Fasquelle, Paris, 1986 XENI, Constantin, Take Ionescu (1858-1922), ediţia a II-a, Tritonic, Bucureşti, 2002 ZINOVIEV, Alexandre, Le Communisme comme réalité, Editions L’Âge d’Homme,

Paris, 1981 ZORGBIBE, Charles, Wilson – un cruciat la Casa Albă, traducere din limba franceză

de Daniela Boriceanu, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2003

IV. Lucrări generale AGRIGOROAIEI, Ion, AXENCIUC, Victor, BOLD, Emilian, BOTORAN, Constantin,

BOZGA, Vasile, BUZATU, Gheorghe, DOBRINESCU, Valeriu Florin, GRIGORESCU, Dan, IANCU, Ştefan, IONIŢĂ, Gheorghe I., MICU, Dumitru, OTU, Petre, RETEGAN, Mihai, SCURTU, Ioan (coordonator), ZBUCHEA, Gheorghe, Istoria românilor, vol. VIII: România întregită (1918-1940), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003

ALBRECHT-CARRIÉ, René, A Diplomatic History of Europe since the Congress of Viena, Methuen, London, 1965

BAUMONT, Maurice, La faillite de la paix (1918-1939), vol. I şi II, P.U.F., Paris, 1960

BAUMONT, Maurice, Les origines de la Deuxiéme Guerre Mondiale, Editions Payot, Paris, 1969

BERSTEIN, Serge, MILZA, Pierre, Istoria Europei, vol. al V-lea: Secolul al XX-lea (din 1919 până în zilele noastre), traducere de Monica Timu, ediţie îngrijită, note şi comentarii de Doina Barcan Sterpu, Institutul European, [Iaşi], 1998

CAHEN, Léon, RONZE, Raymond, FOLINAIS, Emile, Histoire du monde: de 1919 à 1937, Fernand Aubier, Paris, 1937

CARR, Edward Hallett, International relations between the two world wars (1919-1939), Macmillan, London – New York, 1963

CARR, Edward Hallett, The Twenty Years’ crisis, 1919-1939. An Introduction to the Study of International Relations, Macmillan, London, 1983

CARTIER, Raymond, Le monde d’entre deux guerres (1919-1939), Larousse, Paris-Match, 1974

CIORBEA, Valentin, Din istoria secolului XX, 1918-1939, Ex Ponto, Constanţa, 2006 COMAN, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Polirom, 1999 CONSTANTINESCU, N.N. (coord.), L’histoire de l’économie roumaine. De l’origine

jusqu’à la deuxième guerre mondiale, Editura Expert, f.l., f.a. CONSTANTINESCU-IAŞI, Petre, MACIU, V., CHERESTEŞIU, V., GHEORGHIU,

I., CONSTANTINESCU, N.N., BERINDEI, D., COPOIU, N., LUNGU, Tr., Istoria României, vol. al IV-lea, machetă, Editura Academiei R.P.R., f.l., f.a.

CORNEA, Paul, Introducere în teoria lecturii, ediţia a II-a, Polirom, Iaşi, 1998 CRAIG, Gordon A., GILBERT, Felix (eds), The Diplomats, 1919-1939,

Princeton University Press, Princeton, 1994, ediţie electronică (http://books.google.ro/books?id=fgpbNGyElF4C&source=gbs_navlinks_s)

DOMENACH, Jean-Marie La propagande politique, Presses Universitaires de France, Paris, 1959

40

Droit international et histoire diplomatique, vol. II, Editions Montchretien, Paris, 1971 DROZ, Jacques, L’Europe Centrale, Editions Payot, Paris, 1960 DROZ, Bernard, ROWLEY, Anthony, Histoire générale du XX-e siécle: jusqu’en

1949, Seuil, Paris, 1986 DUROSELLE, Jean Baptiste, L’Europe de 1815 à nos jours, P.U.F., Paris, 1964 DUROSELLE, Jean-Baptiste, Histoire diplomatique de 1919 à nos jours, Editions

Dalloz, Paris, 1957 DUROSELLE, Jean-Baptiste, Kaspi, André, Istoria relaţiilor internaţionale, vol. I

(autor: Jean Baptiste Duroselle): 1919-1947, Editura Ştiinţelor sociale şi politice, [Bucureşti], [2006]

FONTAINE, André, Istoria războiului rece, vol. I-IV, Editura Militară, Bucureşti, 1991

GIRAULT, René şi FERRO, Marc, De la Russie à l’U.R.S.S. – l’histoire de la Russie de 1850 à nos jours, Editions Nathan, [Liguge], 1983

GRENVILLE, J.A.S., A History of the World from the 20th to the 21st Century, Routledge, London – New York, 2005

GRIFFITHS, Martin. Relaţii internaţionale. Şcoli, curente, gânditori, Editura Ziua, Bucureşti, 2003

HART, B.H. Liddell, Istoria celui de-al Doilea război mondial, vol. I, traducere de Irina Negrea, Editurile Orizonturi şi Lider, Bucureşti, f.a.

HLIHOR, Constantin, Istoria secolului XX (pentru uzul studenţilor), Comunicare.ro, Bucureşti, 2002

HLIHOR, Constantin, Istorie şi geopoliticaă în Europa secolului XX. Consideraţii teoretice şi metodologice, Editura Academiei de Înalte Studii militare, Bucureşti, 1999

Istoria R.P.R. Manual pentru învăţământul mediu, sub redacţia lui Mihail Roller, Editura de stat didactică şi pedagogică, [Bucureşti], 1952

JOHNSON, Paul, O istorie a lumii moderne, 1920-2000, traducere din engleză de Luana Schidu, Humanitas, Bucureşti, [2003]

KENNEDY, Paul, Naissance et déclin des grandes puissances. Transformation économiques et conflits militaires entre 1500 et 2000, Documents Payot, Paris, 1989

KISSINGER, Henry, Diplomaţia, Editura ALL, [Bucureşti], [1998] LARAN, Michel, VAN REGEMORTER, Jean-Louis, Russie – U.R.S.S., 1870-1984,

Editions Masson, Paris, 1991 LEVESQUE, J., L’URSS et sa politique internationale de 1917 à nos jours, Armand

Colin, Paris, 1987 LUPU, Nathan Z., CAZAN, Gheorghe Nicolae, BUŞE, Constantin, Istoria universală

contemporană, 1917-1945, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1979 MEITANI, Radu G., Istoria diplomatică a relaţiilor dintre state. 1910-1930,

Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, 1940-1941 MOISUC, Viorica, Istoria relaţiilor internaţionale până la mijlocul secolului al XX-

lea, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002 MOURIN, Maxime, Histoire des grandes puissances depuis la guerre, Editions Payot,

Paris, 1939 MOURIN, Maxime, Histoire des nations européennes, vol. I-III, Editions Payot, Paris,

1962-1963 NANO, Frederic, Condica tratatelor şi altor legăminte ale României. 1354-1937,

Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1938 NOLTE, Ernst, Războiul civil european, 1917-1945. Naţional-socialism şi comunism,

cuvânt înainte de Florin Constantiniu, traducere de Irina Cristea, Runa, Bucureşti, 2005 POTEMKIN, V.P., Istoria diplomaţiei, vol. al III-lea, traducere din limba rusă de H.

Berler, A.R.L.U.S., Editura „Cartea rusă”, f.l., [1948] RENOUVIN, Pierre, DUROSELLE, Jean-Baptiste, Introduction à l’Histoire des

rélations internationales, Editions Armand Colin, Paris, 1964 RENOUVIN, Pierre, Les crises du XX-e siécle, vol I şi II, Hachette, Paris, 1958

41

RIASANOVSKY, Nicholas V., Histoire de la Russie. Des origines à 1984, Editions Robert Laffont, Paris, 1987

SCHULZINGER, Robert D., Diplomacy in the Twentieth Century, Oxford University Press, New York, 1994

SCURTU, Ioan, România şi marile puteri (1933-1940), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000

TAYLOR, A.J.P., Originile celui de-al doilea război mondial, Polirom, [Iaşi], 1999 The New Cambridge Modern History. The Shifting Balance of World Forces. 1898-

1945, Cambridge University Press, 1968 ULAM, Adam B., Expansion and coexistence. A History of Soviet Foreign Policy,

1917-1967, New York, 1968 WERTH, Nicolas, Histoire de l’Union soviétique. De l’Empire russe à la Communauté

des États indépendants. 1900-1991, Presses Universitaires de France, Paris, 1992 WRZOSEK, Wojciech, Contribution au probléme de la vérité dans l’histoire récente,

în „Interstitio. East European Review of Historical Anthropology”, Volume II, Number 1 (3), June 2008, p. 23-32

V. Instrumente de lucru BABEŞ, Mircea, CALAFETEANU, Ion, POPIŞTEANU, Cristian, RĂDULESCU-

ZONER, Şerban, STAN, Valeriu, STOICESCU, Nicolae, Politica externă a României. Dicţionar cronologic, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986

CAROL, Anne, GARRIGUES, Jean, IVERNEL, Martin, Dicţionar de istorie a secolului XX, traducere de Simona Ceauşu şi Constantin Vlad, ALL Educaţional, [Bucureşti], 2000

Dictionnaire diplomatique, vol. I-IV, publié sous la direction de A.-F. Frangulis, Académie Diplomatique Internationale, Paris, 1968

Enciclopedia României, vol. I: Statul, Imprimeria Naţională Bucureşti, 1936-1938 Enciclopedia României, vol. al II-lea: Ţara Românească, Imprimeria Naţională,

Bucureşti, 1936-1938 MORARU, Pavel, Basarabia, basarabenii şi serviciile secrete (1918-2005). Dicţionar

alfabetic, samizdat, Chişinău, 2005 MOURRE, Michel, Dictionnaire encyclopédique d'histoire, vol. I-V, Bordas, Paris,

1996 NEAGOE, Stelian, Istoria guvernelor României. De la începuturi – 1859, până în zilele

noastre – 1995, Editura Machiavelli, Bucureşti, 1995 PALMOWSKI, Jan, A Dictionary of Contemporary World History: from 1900 to the

Present Day, Oxford University Press, Oxford, New York, 2004 TOWNSON, Duncan, The New Penguin Dictionary of Modern History: 1789-1945,

Penguin Books, Harmondsworth, 1995 VALLAUD, Dominique, Dicţionar istoric, traducere de Nicolae Şarambei, Editura

Artemis, Bucureşti, 2008 WALLER, Philip (ed.), Chronology of the 20th Century, Helicon, Oxford, 1995

VI. Presă „Adevărul”, 1935 „Apărarea naţională”, 1936-1938 „Credinţa”, 1936 „Calendarul”, 1933 „Curentul”, ziar cotidian, Bucureşti, 1934-1938

42

„Dimineaţa”, ziar cotidian, 1935-1937 „Ecoul”, 1934 „Tempo”, 1935 „Universul”, ziar cotidian, Bucureşti, 1934-1939 „Zorile”, ziar independent de dimineaţă, Bucureşti, 1936

VII. Beletristică GOMA, Paul, Săptămâna roşie, 28 iunie – 3 iulie 1940, Anamarol, Bucureşti, 2007 ILF, Ilia şi PETROV, Evgheni, Viţelul de aur, Bucureşti, RAO, 1997 MIHĂESCU, Gib I., Rusoaica. Bordeiul pe Nistru al locotenentului Ragaiac,

Bucureşti, Gramar, col. „100 + 1 capodopere ale romanului românesc”, 2004 PETRESCU, Cezar, Kremlin, Editura „Naţionala” S. Ciornei, Bucureşti, [1935] TUDORAN, Radu, Un port la răsărit, Bucureşti, Gramar, 2004