Rezultateexperimentale proprii privind variabilitatea hibrizilor de secara

5
V.REZULTATE EXPERIMENTALE PROPRII PRIVIND VARIABILITATEA ,MOD DE TRANSMITERE A PRINCIPALELOR CARACTERE CANTITATIVE I Ș MANIFESTAREA HETEROZISULUI LA HIBRIZII F 1 DE SECARĂ ÎN GENERA IA Ț BACKCROSS 3, OB INU I PRIN HIBRIDARE RECURENTĂ Ț Ț 5.1. VARIABILITATEA PRINCIPALELOR CARACTERE MORFO-PRODUCTIVE LA HIBRIZII F 1 DE SECARĂ , OB INU I PRIN TREI HIBRIDĂRI RECURENTE Ț Ț Necesitatea studierii variabilită ii genetice a diferitelor carac ț productivitatea plantelor la secară, apare cu atât mai evidentă cu lărgit foarte mult ca urmare a descoperirii i folosirii intense în procesul de amelio ș de secară cu paiul scurt. La formele de secară cu talie scurtă, sau la secară în general, c în realizarea produc iei sunt determinate de sisteme poligenice, fii ț ș influen ate i de ac iunea factorilor de mediu i de cultură. Prin urmare, elementele p i ț ș ț ș ț ș produc ia în ansamblu sunt caractere cantitative complexe, c ț concură diferite gene: minore, polimere, multiple, sau, în anumite c "oligogene#. $anifestarea fenotipică a anumitor caractere este uneori afectată amplificată "gene amplificatoare#, fie mic orată "gene reducăt ș aniilată de anumite gene inibitoare (Ceapoiu N. 1984). %oate acestea i mai ales alogami ș strictă, specifică acestei plante de cultură, fac ca în timpul veget i diferitele forme ț ș de secară să apară fenotipic, ca popula ii uniforme. ț %otu i, analizarea mai atentă, prin metode statistice, a anumito ș u urin ă existen a unei variabilită i evidente la nivelul acestora " ș ț ț ț Ga păr I., 1981 ș #. 1. Î!" #$%& '(&"#&) *"&(%# ț &a plantă de cultură, secara a fost cunoscută până nu demult, num înaltă. &a urmare a dezvoltării cercetărilor de genetică i ameliorare în direc ia scurtări ș ț variabilitatea acestui caracter, în ultimul timp, a fost mult largit secară este mai bogat. &ercetările propriu-zise efectuate în cei ' ani de experi i ()) # din ș cadrul temei abordate, asupra celor + forme parentale i '( de ibrizi ș , direc i i reciproci, ț ș corespunzători genera iilor ,( i ' de bac/cross, au demonstrat talia ț ș reprezintă un caracter, care, de i este în mare măsură depe ș ț manifestă totu i, în general, o uniformitate destul de pronun ată. ș ț

description

Studiu privind hibrizii de secara

Transcript of Rezultateexperimentale proprii privind variabilitatea hibrizilor de secara

V.REZULTATE EXPERIMENTALE PROPRII PRIVIND VARIABILITATEA ,MODUL DE TRANSMITERE A PRINCIPALELOR CARACTERE CANTITATIVE I MANIFESTAREA HETEROZISULUI LA HIBRIZII F1 DE SECAR N GENERAIA BACKCROSS 3, OBINUI PRIN HIBRIDARE RECURENT

5.1. VARIABILITATEA PRINCIPALELOR CARACTERE MORFO-PRODUCTIVE LA HIBRIZII F1 DE SECAR , OBINUI PRIN TREI HIBRIDRI RECURENTENecesitatea studierii variabilitii genetice a diferitelor caractere cantitative, care determin productivitatea plantelor la secar, apare cu att mai evident cu ct, n ultima vreme aceasta s-a lrgit foarte mult ca urmare a descoperirii i folosirii intense n procesul de ameliorare a formelor de secar cu paiul scurt.

La formele de secar cu talie scurt, sau la secar n general, caracterele cantitative implicate n realizarea produciei sunt determinate de sisteme poligenice, fiind n acelai timp foarte mult influenate i de aciunea factorilor de mediu i de cultur. Prin urmare, elementele produciei i producia n ansamblu sunt caractere cantitative complexe, cu determinism poligenic, la care concur diferite gene: minore, polimere, multiple, sau, n anumite cazuri, chiar gene majore (oligogene).

Manifestarea fenotipic a anumitor caractere este uneori afectat de gene modificatoare: fie amplificat (gene amplificatoare), fie micorat (gene reductoare sau restrictive), sau chiar anihilat de anumite gene inhibitoare (Ceapoiu N. 1984). Toate acestea i mai ales alogamia strict, specific acestei plante de cultur, fac ca n timpul vegetaiei soiurile i diferitele forme de secar s apar fenotipic, ca populaii uniforme.

Totui, analizarea mai atent, prin metode statistice, a anumitor caractere, demonstreaz cu uurin existena unei variabiliti evidente la nivelul acestora (Gapr I., 1981).

1. nlimea (talia) plantei

Ca plant de cultur, secara a fost cunoscut pn nu demult, numai prin forme cu talie nalt. Ca urmare a dezvoltrii cercetrilor de genetic i ameliorare n direcia scurtrii paiului, variabilitatea acestui caracter, n ultimul timp, a fost mult largit, astfel c sortimentul actual de secar este mai bogat.

Cercetrile propriu-zise efectuate n cei 3 ani de experimentare(2007,2008 i 2009) din cadrul temei abordate, asupra celor 8 forme parentale i 32 de hibrizi F1, direci i reciproci, corespunztori generaiilor 1,2 i 3 de backcross, au demonstrat c talia plantei la secar reprezint un caracter, care, dei este n mare msur dependent de condiiile de mediu, manifest totui, n general, o uniformitate destul de pronunat.

Analiznd rezultatele nregistrate de soiurile cu talie nalt, folosite la hibridarea repetat n anul 2009(anul 3 de backcross) ,s-a observat c gradul de variabilitate al nlimii plantei a oscilat n limite mult mai restrnse la aceste forme cu talie nalt, dect la formele cu paiul scurt (tabelul 5.1.).Astfel, la soiurile Gloria, Orizont, Ergo i Suceveana, talia plantei a nregistrat valori medii de la 131,6 cm la soiul Gloria, pn la 157,4 cm la soiul Orizont, avnd o uniformitate mare i relativ asemntoare, pus n eviden prin coeficieni de variaie redui, de la 2,2% la soiul Ergo, pn la 4,9% la soiul Orizont.

Spre deosebire de soiurile parentale de secar cu talie nalt, la formele parentale cu paiul scurt, Sv. 90-EM, Sv. M 72-98, Sv. 200S-99 i Sv. 300S-99, s-a manifestat o variabilitate mai mare de genotipuri diferite ca nlime, indicat i prin coeficieni de variaie relativ mai ridicai, cuprini ntre 2,9% la linia Sv. 300S-99 i 6,4% la linia Sv. M72-98.Amplitudinea valorilor medii absolute a nlimii plantei, la liniile de secar cu paiul scurt, a nregistrat limite de la 107,8 cm, la linia Sv. 200S-99, pn la 114,8 cm, la linia Sv. M72-98.

Tabelul 5.1

Variabilitatea taliei planteli la formele parentale de secar,cu talie nalt i scurt, folosite la hibridarea recurent, n perioada 2007-2009, la S.C.D.A. Suceava.

(Variability of plant height at parental rye forms,with tall and short height,used n the recurrent hybridization,during 2007-2009,at S.C.D.A. Suceava)Nr. crt.Forma parentalIndicii varianei pentru talia plantelorLimite de variaie

- cms s %

1Gloria131,60,72,6128-137

2Orizont157,41,64,9145-166

3Ergo132,20,62,2129-136

4Suceveana139,81,34,5103-147

5Sv. 90-EM110,80,83,8106-115

6Sv. M72-98114,81,56,4102-120

7Sv. 200S-99107,81,15,2101-114

8Sv. 300S-99113,60,72,9109-118

Comparativ cu formele parentale, la hibrizii F1 rezultai prin ncruciarea direct i reciproc dintre liniile cu paiul scurt i soiul cu talie nalt Gloria, nlimea plantei a nregistrat valori meddi difereniate, cuprinse ntre 104,4 cm la hibridul direct (Sv. 90-EM x Gloria) i 138,8 cm la hibridul reciproc (Gloria x Sv. M72-98) (tabelul 5.2).Toi cei 4 hibrizi direci obinui din ncruciarea liniilor scurte,ca forme materne,cu soiul Gloria au fost mai scuri dect hibrizii reciproci,fa de care au prezentat,att o diferen distinct semnificativ a taliei plantei de -14,0cm la hibridul direct Sv 300-99xGloria,ct i diferene foarte semnificative de pn la -33,2cm la hibridul direct Sv-90EmxGloria.

Variabilitatea nlimii plantei la hibrizii F1 n a cror structur genetic au participat ca forme parentale, ntr-o poziie sau alta, liniile cu talie scurt cu determinism genetic dominant, n combinaie cu soiul nalt Gloria, a fost restrns,dar sensibil mai ridicat dect a genitorilor,probndu-se n mod statistic prin coeficieni de variaie cu valori reduse, cuprinse ntre 3,4% la hibridul direct Sv 300S-99xGloria i 7,7% la hibridul reciproc Gloria x Sv. 300S-99.Apreciind gradul de variabilitate al taliei plantei nregistrat de hibrizii direci din acest set fa de cel al hibrizilor reciproci,s-a observat c acesta a fost superior dar la hibridul direct SvM72-98xGloria, ceilali 3 hibrizi direci avnd valori mai mici ale coeficienilor de variaie dect cele ale hibrizilor reciproci.

Tabelul 5.2

Variabilitatea taliei plantei la hibrizii F1 direci i reciproci de secar, rezultai prin trei hibridri recurente ntre liniile cu talie scurt i soiul Gloria , n perioada2007-2009, la S.C.D.A. Suceava(Variability of plant height at F1 direct and reciprocal rye hybrids,resulted through three recurrent hybridizations between the short height lines and the Gloria cultivar,during 2007-2009 at S.C.D.A. Suceava)Nr. crt.HIBRIDULIndicii varianei pentru talia plantelorLimite de variaieDiferene(cm) semnific. fa de reciproci

x - cms xs%

1(Sv. 90-EM x Gloria)3104,40,94,1100-110-33,2000

2(Gloria x Sv. 90-EM)3137,61,55,3130-146

3(Sv. M72-98 x Gloria)3112,81,77,5103-120-26,0000

4(Gloria x Sv. M72-98)3138,81,55,6128-147

5(Sv. 200S-99 x Gloria)3109,40,94,2104-114-25,6000

6(Gloria x Sv. 200S-99)3135,01,97,2123-144

7(Sv. 300S-99 x Gloria)3118,60,83,4112-123-14,000

8(Gloria x Sv. 300S-99)3132,62,07,7122-147

DL5%=9,9cm; DL1%=13,4cm; DL0,1%=17,8cm;Hibrizii F1 , direci i reciproci, n a cror structur genetic a participat soiul nalt Orizont, au nregistrat pentru talia plantei valori difereniate, cuprinse ntre 101,2 cm la hibridul direct Sv. M72-98 x Orizont i 142,4 cm la hibridul reciproc Orizont x Sv.90-EM, manifestnd o uniformitate evident a nlimii plantei, indicat prin coeficieni de variaie ale cror valori s-au ncadrat ntre 4,8% la hibridul reciproc Orizont x Sv 200S-99 i 7,4% la hibridul direct Sv. 90-EM x Orizont (tabelul 5.3).

Spre deosebire de hibrizii F1 reciproci n a cror alctuire a participat soiul Gloria, hibrizii F1 reciproci care au avut n poziia matern soiul Orizont, au prezentat n toate cazurile valori mai reduse ale coeficienilor de variaie,fa de cele nregistrate de hibrizii direci de la 4,8% la Orizont x Sv 200S-99, pn la 6,2% la Orizont x Sv. M72-98, ceea ce demonstreaz o influen genetic n transmiterea acestui caracter n descendena hibrid.

Din punct de vedere al valorilor medii absolute nregistrate pentru talia plantei,hibrizii direci n a cror componen a intrat soiul Orizont au fost mai scuri(101,2-107,6 cm) dect hibrizii reciproci(134,2-142,4 cm), ceea ce a fcut realizarea de ctre hibrizii direci fa de reciprocii respectivi a unor diferene foarte semnificative de pn la -38,4 cm la hibridul direct Sv M72-98xOrizont.

Tabelul 5.3

Variabilitatea taliei plantei de secar la hibrizii F1, direci i reciproci de secar, rezultai prin trei hibridri recurente ntre liniile cu talie scurt i soiul Orizont, n perioada 2007-2009, la S.C.D.A. Suceava(Variability of plant height at F1 direct and reciprocal rye hybrids between the short height lines and the Orizont cultivar,during 2007-2009 at S.C.D.A. Suceava)Nr. crt.HIBRIDULIndicii varianei pentru talia plantelorLimite de variaieDiferene (cm)i semnific. fa de reciproci

x - cms xs%

1(Sv. 90-EM x Orizont)3107,61,67,496-116-34,8000

2(Orizont x Sv. 90-EM)3142,41,55,4134-153

3(Sv. M72-98 x Orizont)3101,21,57,393-112-38,4000

4(Orizont x Sv. M72-98)3139,61,76,2130-150

5(Sv. 200S-99 x Orizont)3104,21,15,1100-113-31,6000

6(Orizont x Sv. 200S-99)3135,81,14,8129-144

7(Sv. 300S-99 x Orizont)3107,61,97,3102-127-26,6000

8(Orizont x Sv. 300S-99)3134,21,45,3122-139

DL5%=10,0cm; DL1%=13,5cm; DL0,1%=18,0cm;n cazul cnd n structura hibrizilor F1 reciproci a participat soiul Ergo, nu s-au mai nregistrat n toate combinaiile ci doar n una dintre acestea, valori mai reduse ale coeficienilor de variaie, ceea ce demonstreaz c chiar i soiurile nalte, dar cele cu valori mai mici ale taliei plantei, adica Ergo i Gloria, transmit n descendena hibrid o variabilitate sensibil mai larg a acestui caracter,comparativ cu hibriziidireci. Astfel, variabilitatea mai larg a taliei plantei, la hibrizii F1 direci i reciproci, n a cror componen a intrat soiul Ergo, a fost exprimat, statistic, prin coeficieni de variaie ale cror valori s-au ncadrat ntre 3,6% la hibridul Ergo x Sv -90-EM i 9,8% la hibridul Ergo x Sv. 200S-99(tab.5.4.)

Amplitudinea valorilor medii absolute a taliei plantei, la hibrizii F1 direci i reciproci, n a cror genealogie a participat soiul Ergo, a nregistrat limite de la 83,0 cm la hibridul direct Sv. 300S-99 x Ergo, pn la 143,0 cm la hibridul reciproc Ergo x Sv. 300S-99).Hibrizii direci din acest set au nregistrat,fa de hibrizii reciproci respectivi,diferene foarte semnificative ale taliei plantei de pn la -60,0cm la hibridul direct Sv 300S-99xErgo.

Hibrizii F1 n a cror structur genetic a participat soiul nalt Suceveana, au nregistrat pentru talia plantei valori medii difereniate, cuprinse ntre 102,5 cm i 113,6 cm la hibrizii direci, iar la hibrizii reciproci ntre 128,5 cm i 144,6 cm (tabelul 5.5).Valorile mai reduse ale taliei plantei la hibrizii direci fa de hibrizii reciproci s-au concretizat,att printr-o diferen distinct semnificativ de -17,1 cm la hibridul direct Sv 200S-99xSuceveana,ct i prin diferene foarte semnificative de pn la -42,1 cm la hibridul direct Sv 300S-99xSuceveana.

Tabelul 5.4

Variabilitatea taliei plantei la hibrizii F1, direci i reciproci de secar, rezultai prin trei hibridri recurente ntre liniile cu talie scurt i soiul Ergo, n perioada 2007-2009, la S.C.D.A. Suceava(Variability of plant height at F1 direct and reciprocal rye hybrids,resulted through three recurrent hybridizations between the short height lines and the Ergo cultivar,during 2007-2009,at S.C.D.A. Suceava)Nr. crt.HIBRIDULIndicii varianei pentru talia plantelorLimite de variaieDiferene(cm) i semnific. fa de reciproci

x - cms xs%

1(Sv. 90-EM x Ergo)3102,80,84,3100-112-38,0000

2(Ergo x Sv. 90-EM)3140,80,53,6138-149

3(Sv. M72-98 x Ergo)3112,61,14,7107-120-23,0000

4(Ergo x Sv. M72-98)3135,61,98,9128-141

5(Sv. 200S-99 x Ergo)3110,01,35,9102-120-22,1000

6(Ergo x Sv. 200S-99)3132,12,39,8126-140

7(Sv. 300S-99 x Ergo)383,00,95,278-88-60,0000

8(Ergo x Sv. 300S-99)3143,01,47,4139-147

DL5%=10,1cm; DL1%=13,6cm; DL0,1=18,2cm;