PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de...

26
PROGRAM 4 PROGRAM 4 Parteneriate Parteneriate î î n domenii prioritare 2007 n domenii prioritare 2007 Contract nr.51023 / 14.09.2007 Contract nr.51023 / 14.09.2007 Denumire proiect: Denumire proiect: Durata de realizare: 2007 Durata de realizare: 2007 - - 2010 2010 DIRECTOR DE PROIECT DIRECTOR DE PROIECT Dr.Ing. Dr.Ing. VICOVAN PETRU GABRIEL VICOVAN PETRU GABRIEL

Transcript of PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de...

Page 1: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

PROGRAM 4 PROGRAM 4 –– ParteneriateParteneriate îîn domenii prioritare 2007n domenii prioritare 2007

Contract nr.51023 / 14.09.2007Contract nr.51023 / 14.09.2007

Denumire proiect:Denumire proiect:

Durata de realizare: 2007Durata de realizare: 2007--20102010DIRECTOR DE PROIECTDIRECTOR DE PROIECT

Dr.Ing.Dr.Ing. VICOVAN PETRU GABRIELVICOVAN PETRU GABRIEL

Page 2: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

CONDUCĂTOR DE PROIECTCONDUCĂTOR DE PROIECT::

INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTAREPENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞI

CAPRINELOR PALAS-CONSTANŢA

PARTENERI:PARTENERI:STAŢIUNEA DE CERCETARE-

DEZVOLTARE PENTRUCREŞTEREA OVINELOR ŞI

CAPRINELOR REGHIN

STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU

CREŞTEREA OVINELOR ŞICAPRINELOR CARANSEBEŞ

STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU

CREŞTEREA OVINELOR ŞICAPRINELOR POPĂUŢI

COMPANIA DE CERCETARI APLICATIVE SI INVESTITII SA BUCURESTI

Page 3: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Obiective generaleObiective generaleObiectivul general al proiectului este de a utiliza metoda hibriObiectivul general al proiectului este de a utiliza metoda hibridarii pentru darii pentru

sporirea productiei de carne si imbunatatirea calitatii carcaselsporirea productiei de carne si imbunatatirea calitatii carcaselor si a carnii la or si a carnii la rasele autohtone de caprine in scopul valorificarii acestora pe rasele autohtone de caprine in scopul valorificarii acestora pe piata interna si piata interna si externaexterna

Realizarea unor cercetari performante, neabordate inca in tara Realizarea unor cercetari performante, neabordate inca in tara la specia la specia caprina, care vor permite obtinerea informatiilor cu caracter stcaprina, care vor permite obtinerea informatiilor cu caracter stiintific si aplicativ iintific si aplicativ privind potentialul genetic al raselor de caprine autohtone pentprivind potentialul genetic al raselor de caprine autohtone pentru productia de ru productia de carne carne

Elaborarea unui program de hibridare implementat in crescatoriilElaborarea unui program de hibridare implementat in crescatoriile membre ale e membre ale Asociatiei Nationale a Crescatorilor de Caprine din Romania avanAsociatiei Nationale a Crescatorilor de Caprine din Romania avand ca efect d ca efect producerea de hibrizi performanti competitivi pe piata Uniunii Eproducerea de hibrizi performanti competitivi pe piata Uniunii Europene uropene contribuind astfel la rentabilizarea acestor exploatatiicontribuind astfel la rentabilizarea acestor exploatatii

OBIECTIVEOBIECTIVE

Obiective specificeObiective specificeTestarea capacitatii de combinabilitate a caprinelor din rasa CaTestarea capacitatii de combinabilitate a caprinelor din rasa Carpatina, rpatina,

crescute in diferite zone geografice, cu rasa Boer pentru obtinecrescute in diferite zone geografice, cu rasa Boer pentru obtinerea hibrizilor de rea hibrizilor de carnecarne

Evaluarea performantelor hibrizilor comparativ cu rasele autohtoEvaluarea performantelor hibrizilor comparativ cu rasele autohtone ne (conformatie, rata de crestere, conversia hranei, calitatea carc(conformatie, rata de crestere, conversia hranei, calitatea carcaselor si a carnii) aselor si a carnii)

Page 4: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Obiective specificeObiective specifice

Testarea aptitudinilor hibrizilor exploatati in diferite sistemeTestarea aptitudinilor hibrizilor exploatati in diferite sisteme de cresterede crestere--extensiv, semiintensiv si intensiv pentru stabilirea celei mai eextensiv, semiintensiv si intensiv pentru stabilirea celei mai eficiente varianteficiente variante

Aprecierea valorii de ameliorare a tapilor utilizati la reproducAprecierea valorii de ameliorare a tapilor utilizati la reproductie prin tie prin efectuarea testarii dupa descendentiefectuarea testarii dupa descendenti

Stabilirea adaptatibilitatii rasei de caprine Boer importate, laStabilirea adaptatibilitatii rasei de caprine Boer importate, la conditiile de conditiile de mediu si exploatare din Romaniamediu si exploatare din Romania

Evaluarea calitatii carcaselor si a indicilor de calitate ai carEvaluarea calitatii carcaselor si a indicilor de calitate ai carnii la iezii hibrizi, nii la iezii hibrizi, comparativ cu rasa materna (randament la sacrificare, compozitiacomparativ cu rasa materna (randament la sacrificare, compozitia tisulara a tisulara a carcaselor, compozitia chimica a carnii si grasimii)carcaselor, compozitia chimica a carnii si grasimii)

Crearea primelor verigi ale unor populatii noi (linii, rase) priCrearea primelor verigi ale unor populatii noi (linii, rase) prin incrucisarea n incrucisarea caprelor din rasa Carpatina din diferite zone cu tapi din rasa dcaprelor din rasa Carpatina din diferite zone cu tapi din rasa de carne Boere carne Boer

Elaborarea Elaborarea şşi aplicarea unor tehnologii de furajare, intretinere si exploatai aplicarea unor tehnologii de furajare, intretinere si exploatare a re a hibrizilor care să pună hibrizilor care să pună îîn evidenta intreguln evidenta intregul potential genetic productiv al potential genetic productiv al acestoraacestora

Page 5: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

SCHEMA DE REALIZARE A SCHEMA DE REALIZARE A PROIECTULUIPROIECTULUI

Etapa I ( sept.Etapa I ( sept.-- dec.2007)dec.2007) Elaborare model experimental privind Elaborare model experimental privind utilizarea hibridarii pentru ameliorarea raselor autohtone de cautilizarea hibridarii pentru ameliorarea raselor autohtone de caprine in prine in directia productiei de carnedirectia productiei de carne

Etapa a II a ( dec.2007 Etapa a II a ( dec.2007 –– iun.2008)iun.2008) Evaluarea performantelor raselor Evaluarea performantelor raselor materne de caprine implicate in realizarea proiectului; controlumaterne de caprine implicate in realizarea proiectului; controlul l productiilorproductiilor

Etapa a III aEtapa a III a Evaluarea performantelor realizate la ingrasare de iezii Evaluarea performantelor realizate la ingrasare de iezii din rasele materne de capre in diferite sisteme (extensiv, intendin rasele materne de capre in diferite sisteme (extensiv, intensiv, siv, semiintensiv); realizarea primei serii de hibrizi F1 intre rasa semiintensiv); realizarea primei serii de hibrizi F1 intre rasa Boer si rasele Boer si rasele autohtone; evaluarea performanautohtone; evaluarea performanţţelor hibrizilor elor hibrizilor îîn perioada de alăptare n perioada de alăptare comparativ cu loturile martor din rasa maternăcomparativ cu loturile martor din rasa maternă

Etapa a IV aEtapa a IV a Testarea performantelor hibrizilor in procesul de ingrasare Testarea performantelor hibrizilor in procesul de ingrasare (aprecierea dezvoltarii corporale si a conformatiei (aprecierea dezvoltarii corporale si a conformatiei şşi a calitatii i a calitatii carcaselor)carcaselor);p;proiectarea obtinerii celei de a doua serii de iezi hibrizi roiectarea obtinerii celei de a doua serii de iezi hibrizi (realizarea montelor caprelor din rasele locale cu tapi Boer)(realizarea montelor caprelor din rasele locale cu tapi Boer)

Etapa a V aEtapa a V a Testarea reproducatorilor masculi Boer pe baza Testarea reproducatorilor masculi Boer pe baza performantelor hibrizilor in perioada de alaptare si ingrasareperformantelor hibrizilor in perioada de alaptare si ingrasare;e;evaluarea valuarea performantelor hibrizilor din prima performantelor hibrizilor din prima şşi a douaserie in perioada de i a douaserie in perioada de alaptarealaptare;e;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de laborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprinecarne obtinuti la caprine;e;elaborarea programului de hibridare pentru laborarea programului de hibridare pentru sporirea productiei de carne la rasele autohtone de caprinesporirea productiei de carne la rasele autohtone de caprine

Page 6: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

VALORIFICAREA REZULTATELOR VALORIFICAREA REZULTATELOR OBOBŢŢINUTEINUTE

ZootehnicZootehnicRRezultatele vor servi crescatorilor care vor putea ezultatele vor servi crescatorilor care vor putea utiliza metoda hibridarii pentru sporirea productiei utiliza metoda hibridarii pentru sporirea productiei de carne la caprine si rentabilizarea exploatatiilor. de carne la caprine si rentabilizarea exploatatiilor. La nivelul Asociatiei Crescatorilor de Caprine din La nivelul Asociatiei Crescatorilor de Caprine din Romania se pot face demersuri pentru importul de Romania se pot face demersuri pentru importul de masculi si femele din rase de carne care pot masculi si femele din rase de carne care pot contribui la ameliorarea acestei productii.contribui la ameliorarea acestei productii.

EconomicEconomicRRezultatele obtinute pot servi organelor de decizie ezultatele obtinute pot servi organelor de decizie pentru stabilirea strategiei dezvoltarii cresterii pentru stabilirea strategiei dezvoltarii cresterii caprinelor in Romania, fapt ce va contribui la caprinelor in Romania, fapt ce va contribui la intensificarea activitatilor de producere si intensificarea activitatilor de producere si procesare a carnii de caprine cu efect asupra procesare a carnii de caprine cu efect asupra asigurarii lantului alimentar cu o cantitate mai asigurarii lantului alimentar cu o cantitate mai mare de produse de calitate.mare de produse de calitate.

ŞŞtiintiinţţificificAAbordarea pentru prima data pe baze stiintifice a bordarea pentru prima data pe baze stiintifice a problemei ameliorarii productiei de carne la rasele problemei ameliorarii productiei de carne la rasele autohtone de caprine aduce o contributie autohtone de caprine aduce o contributie importanta privind evaluarea potentialului genetic importanta privind evaluarea potentialului genetic al raselor locale si imbunatatirea acestuia cu rase al raselor locale si imbunatatirea acestuia cu rase specializate importate.specializate importate.

Page 7: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Rezultatele intermediare si finale ale proiectului vor fi difuzRezultatele intermediare si finale ale proiectului vor fi difuzate ate prin elaborarea unor lucrari stiintifice publicate sau prezentatprin elaborarea unor lucrari stiintifice publicate sau prezentate la e la diferite sesiuni stiintifice si prin asigurarea de consultanta diferite sesiuni stiintifice si prin asigurarea de consultanta crescatorilor de caprine si tuturor celor interesati. La finalizcrescatorilor de caprine si tuturor celor interesati. La finalizarea area proiectului se va edita un CD care va cuprinde programul de hibrproiectului se va edita un CD care va cuprinde programul de hibridare idare propus si tehnologia de crestere si exploatare a hibrizilor. Se propus si tehnologia de crestere si exploatare a hibrizilor. Se vor vor prezenta de asemenea rezultatele privind aclimatizarea la conditprezenta de asemenea rezultatele privind aclimatizarea la conditiile iile din tara noastra a rasei de caprine Boer in vederea stabilirii udin tara noastra a rasei de caprine Boer in vederea stabilirii unei nei strategii privind importul acestei rase pentru efectuarea de incstrategii privind importul acestei rase pentru efectuarea de incrucisari rucisari cu rasele autohtone de caprine in directia sporirii productiei dcu rasele autohtone de caprine in directia sporirii productiei de carne. e carne. Echipa de cercetare va participa la intruniri ale Asociatiei Echipa de cercetare va participa la intruniri ale Asociatiei Crescatorilor de Caprine sau a altor organizatii care au legaturCrescatorilor de Caprine sau a altor organizatii care au legatura cu a cu tematica proiectului.tematica proiectului.

Rezultatele cercetarilor vor fi propuse pentru transferul tehnoRezultatele cercetarilor vor fi propuse pentru transferul tehnologic logic -- la nivelul Asociatiilor Profesionale, in ferme sau unitati detla nivelul Asociatiilor Profesionale, in ferme sau unitati detinatoare inatoare de efective de caprine pentru rentabilizarea activitatii de cresde efective de caprine pentru rentabilizarea activitatii de crestere a tere a caprinelor. Potentialii beneficiari sunt crescatorii de caprine,caprinelor. Potentialii beneficiari sunt crescatorii de caprine,institutele si statiunile de cercetare pentru cresterea ovinelorinstitutele si statiunile de cercetare pentru cresterea ovinelor si si caprinelor, universitatile de stiinte agricole si medicina vetercaprinelor, universitatile de stiinte agricole si medicina veterinara inara care vor putea implementa metodologiile care vor putea implementa metodologiile şşi rezultatele obi rezultatele obţţinute.inute.

Page 8: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

EEtaptapaa IISTADIUL ACTUAL AL CUNOASTADIUL ACTUAL AL CUNOAŞŞTERII PRIVIND SISTEMELETERII PRIVIND SISTEMELE

DE EXPLOATARE LA OVINE DE EXPLOATARE LA OVINE ŞŞI A EFICIENI A EFICIENŢŢEI ECONOMICE A ACESTORAEI ECONOMICE A ACESTORA

Obiectivele etapeiObiectivele etapeiElaborarea unui studiu documentar privind utilizarea hibridării Elaborarea unui studiu documentar privind utilizarea hibridării ca ca

metodă pentru sporirea producmetodă pentru sporirea producţţiei de carne la caprineiei de carne la caprine

Stabilirea metodologiei de lucruStabilirea metodologiei de lucru

Material Material şşi metoda de lucrui metoda de lucruLucrările se efectuează pe Lucrările se efectuează pe 4 popula4 populaţţii de caprine din rasa maternă ii de caprine din rasa maternă

locală crescută de partenerii din proiect locală crescută de partenerii din proiect şşi anume câte 100i anume câte 100--125 capre din 125 capre din populapopulaţţiile locale din: Doiile locale din: Dobrogea la conducătorul de proiectbrogea la conducătorul de proiect; din popula; din populaţţia ia locală din podilocală din podişşul Transilvaniei la partenerul 1 ul Transilvaniei la partenerul 1 –– SCDCOC Reghin; din SCDCOC Reghin; din populapopulaţţia locală din zona Banatului la partenerul ia locală din zona Banatului la partenerul 2 2 –– SCDCOC CaransebeSCDCOC Caransebeşşşşi din populai din populaţţia locală din nordul Moldovei la partenerul ia locală din nordul Moldovei la partenerul 3 3 –– SCDCOC SCDCOC PopăuPopăuţţii--BotoBotoşşani.ani.

Ca rasă paternă va fi folosită rasa Boer una din cele mai Ca rasă paternă va fi folosită rasa Boer una din cele mai perfecperfecţţionate rase de carne din lume.ionate rase de carne din lume.

Page 9: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

ÎÎn faza I n faza I –– 2007 studiul documentar efectuat a cuprins ca 2007 studiul documentar efectuat a cuprins ca domenii:domenii:

procesul de creprocesul de creşştere tere şşi dezvoltare la specia caprinăi dezvoltare la specia caprină;;

dezvoltarea regiunilor corporale dezvoltarea regiunilor corporale şşi compozii compoziţţia corpului ia corpului îîn n timpul procesului de cretimpul procesului de creşştere;tere;

elemente de tehnologie privind creelemente de tehnologie privind creşşterea iezilor pentru terea iezilor pentru producproducţţia de carne;ia de carne;

date privind patologia tineretului caprin;date privind patologia tineretului caprin;

descrierea raselor de caprine implicate descrierea raselor de caprine implicate îîn execun execuţţia proiectului;ia proiectului;

folosirea hibridării ca metodă de ameliorare a producfolosirea hibridării ca metodă de ameliorare a producţţiei de iei de carne;carne;

Page 10: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

REZULTATELOR OBREZULTATELOR OBŢŢINUTEINUTE

DinDin materialulmaterialul bibliograficbibliografic studiatstudiat auau reiereieşşit următoarele aspecteit următoarele aspecte::

CreCreşşterea iezilor se realizează terea iezilor se realizează îîn două fazen două faze: i: intrauterină ntrauterină şşi extrauterinăi extrauterină. . ÎÎn faza intrauterină cren faza intrauterină creşşterea fetusului este foarte lentă terea fetusului este foarte lentă îîn primele 100 n primele 100 zile de gestazile de gestaţţie; mai mult de 80% din creie; mai mult de 80% din creşşterea acestuia are loc terea acestuia are loc îîn n ultimele 4 ultimele 4 săptămânisăptămâni, i, iar sporul mediu zilnic cel mai ridicat se realizează ar sporul mediu zilnic cel mai ridicat se realizează îîn ultimele 3n ultimele 3 săptămâni de gesta săptămâni de gestaţţie. Creie. Creşşterea terea îîn faza extrauterină n faza extrauterină depinde de greutatea la fătaredepinde de greutatea la fătare, de sporul realizat , de sporul realizat îîn prima săptămână de n prima săptămână de viaviaţţăă, de al, de alţţi factori de mediu extern (condii factori de mediu extern (condiţţiile de climăiile de climă, condi, condiţţiile de iile de hrănire hrănire şşi i îîntrentreţţinere) inere) şşi factori de mediu intern (poteni factori de mediu intern (potenţţial de creial de creşştere, tere, sex, stsex, starea de sănătatearea de sănătate, , mărimea lotului de framărimea lotului de fraţţi, i, greutatea corporală a greutatea corporală a caprelor mame).caprelor mame).

CreCreşşterea iezilor este centripetă terea iezilor este centripetă şşi se face i se face „î„în salturin salturi””, a, aceasta ceasta deplasândudeplasându--se progresiv de la extremităse progresiv de la extremităţţi spre torace i spre torace şşi i îîn special spre n special spre regiunile dorsoregiunile dorso--lombară lombară şşi a pieptului care cresc cel mai rapid. Capul i a pieptului care cresc cel mai rapid. Capul şşi i picioarele cresc mai lent decât corpul iedului luat ca un picioarele cresc mai lent decât corpul iedului luat ca un îîntreg.ntreg.

Rasele ce se vor folosi Rasele ce se vor folosi îîn execun execuţţia proiectului sunt rasa de carne Boer ia proiectului sunt rasa de carne Boer şşi 4 populai 4 populaţţii locale, ii locale, reprezentative pentru rasa autohtonă Carpatinăreprezentative pentru rasa autohtonă Carpatină. R. Rasa asa Boer a fost creată Boer a fost creată îîn Africa de Sud, n Africa de Sud, îîn prezent fiind folosită n prezent fiind folosită îîn n îîntreaga ntreaga lume pentru ameliorarea produclume pentru ameliorarea producţţiei de carne la populaiei de carne la populaţţiile locale de iile locale de caprine.caprine.

Page 11: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Rasa Boer se caracterizează prin greutate corporală Rasa Boer se caracterizează prin greutate corporală şşi sporuri de crei sporuri de creşştere tere îîn n greutate semnificativ mai mari comparativ cu toate rasele autohtgreutate semnificativ mai mari comparativ cu toate rasele autohtone de one de caprine din diverse caprine din diverse ţţări unde a fost testatăări unde a fost testată. De asemenea carcasele provenite . De asemenea carcasele provenite de la caprinele din rasa Boer au musculatura foarte dezvoltată cde la caprinele din rasa Boer au musculatura foarte dezvoltată comparativ cu omparativ cu alte rase de caprine. Carnea caprinelor din rasa Boer conalte rase de caprine. Carnea caprinelor din rasa Boer conţţine cantităine cantităţţi i importante din cei 10 aminoacizi esenimportante din cei 10 aminoacizi esenţţiali pentru om. Raiali pentru om. Rasa Carpatină folosită sa Carpatină folosită ca rasă maternă este puca rasă maternă este puţţin productivă sub aspectul producin productivă sub aspectul producţţiei de carne, diei de carne, dar ar este bine adaptată la condieste bine adaptată la condiţţiile de mediu din zonele de creiile de mediu din zonele de creşştere, esttere, este e rezistentă la rezistentă la îîmbolnăvirimbolnăviri, , îîn mod deosebit la parazitoze.n mod deosebit la parazitoze.

ÎÎn toate experimentele citate n toate experimentele citate îîn acest studiu hibrizii obn acest studiu hibrizii obţţinuinuţţi din i din îîncrucincrucişşarea rasei Boer cu diverse populaarea rasei Boer cu diverse populaţţii de caprine autohtone, au ii de caprine autohtone, au performat semnificativ mai bine comparativ cu rasa curatăperformat semnificativ mai bine comparativ cu rasa curată. Greutatea vie la . Greutatea vie la diferite vârste diferite vârste şşi sporul de crei sporul de creşştere tere îîn greutate au fost semnificativ mai mari la n greutate au fost semnificativ mai mari la hibrizi fahibrizi faţţă de caprinele din rasele autohtoneă de caprinele din rasele autohtone. Consumurile specifice la hibrizi . Consumurile specifice la hibrizi au fost deasemnea semnificativ mai mici comparativ cu rasele autau fost deasemnea semnificativ mai mici comparativ cu rasele autohtone. ohtone.

Hibrizii au avut carcase mai grele Hibrizii au avut carcase mai grele şşi de calitate superioară comparativ cu i de calitate superioară comparativ cu rasele autohtone, derasele autohtone, de asemenea carnea provenită de la hibrizi are un conasemenea carnea provenită de la hibrizi are un conţţinut inut mai mare de proteină mai mare de proteină şşi i îîn aminoacizi esenn aminoacizi esenţţiali pentru om comparativ cu iali pentru om comparativ cu rasele de caprine autohtone.rasele de caprine autohtone.

Hibridarea caprinelor din rase autohtone cu rasa de carne Boer Hibridarea caprinelor din rase autohtone cu rasa de carne Boer va juca un va juca un rol important rol important îîn dezvoltarea activităn dezvoltarea activităţţii de creii de creşştere a caprinelor tere a caprinelor îîn n ţţara noastrăara noastră..

Page 12: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

EEtaptapaa IIIIEVALUAREA PERFORMANEVALUAREA PERFORMANŢŢELOR RASELOR MATERNE DE ELOR RASELOR MATERNE DE

CAPRINE IMPLICATE CAPRINE IMPLICATE ÎÎN REALIZAREA PROIECTULUI. N REALIZAREA PROIECTULUI. CONTROLUL PRODUCCONTROLUL PRODUCŢŢIILORIILOR

Obiectivele etapei de execuObiectivele etapei de execuţţieieEvaluarea performanEvaluarea performanţţelor raselor materne de caprine (patru populaelor raselor materne de caprine (patru populaţţii ii

implicate implicate îîn proiect)n proiect) prin studierea greută prin studierea greutăţţii corporale a iezilor la fătareii corporale a iezilor la fătare, la , la 28 zile, la 56 zile 28 zile, la 56 zile şşi a sporurilor de crei a sporurilor de creşştere tere îîn primele 2 luni de vian primele 2 luni de viaţţăă. . Stabilirea capacităStabilirea capacităţţii de alăptare a caprelor mame ii de alăptare a caprelor mame îîn primele două luni n primele două luni după fătaredupă fătare..

Cumpărarea caprinelor din rasa Boer necesare lucrărilor experim Cumpărarea caprinelor din rasa Boer necesare lucrărilor experimentale.entale.

Material Material şşi metoda de lucrui metoda de lucruÎÎn această etapă cercetările sn această etapă cercetările s--au efectuat pe cele 4 populaau efectuat pe cele 4 populaţţii din ii din

rasa Carpatină rasa Carpatină şşi anume: populai anume: populaţţia de caprine din Dobrogea la ia de caprine din Dobrogea la conducătorul d eproiectconducătorul d eproiect; popula; populaţţia locală din Podiia locală din Podişşul Transilvaniei la ul Transilvaniei la partenerul 1 partenerul 1 –– SCDCOC Reghin; populaSCDCOC Reghin; populaţţia locală de caprine din zona ia locală de caprine din zona Banatului la partenerul 2 Banatului la partenerul 2 –– SCDCOC CaransebeSCDCOC Caransebeşş şşi populai populaţţia locală de ia locală de caprine din Nordul Moldovei la partenerul 3 caprine din Nordul Moldovei la partenerul 3 –– SCDCOC Popău SCDCOC Popăuţţi, judei, judeţţul ul BotoBotoşşani.ani.

Page 13: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

REZULTATELOR OBREZULTATELOR OBŢŢINUTEINUTE

Indicii de reproducIndicii de reproducţţieieProlificitatea (iezi pe capProlificitatea (iezi pe capră fătatără fătată) l) la rasa Carpatinăa rasa Carpatină--

populapopulaţţia de la ICDCOC Palasia de la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţa a îîn funcn funcţţie de vârstăie de vârstă

Vârsta caprelorVârsta caprelor((îîn ani)n ani)

nn X X ±± sxsx V%V%

22 2222 1,231,23±±0,09140,0914 34,9534,9533--44 1616 1,631,63±±0,15480,1548 37,9837,9855--66 99 1,671,67±±0,16670,1667 29,9429,9477--88 1818 1,831,83±±0,16670,1667 38,6338,63

9 9 şşi pestei peste 1414 1,781,78±±0,11380,1138 23,8523,85PopulaPopulaţţia de caprine de la ICDCOC Palasia de caprine de la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţa a realizat fecunditatea a a realizat fecunditatea

medie de 97,53medie de 97,53%, %, prolificitatea pe turmă având valoarea de prolificitatea pe turmă având valoarea de 159,49%. La159,49%. La această această populapopulaţţie prolificitatea a fost dependentă de vârsta caprelorie prolificitatea a fost dependentă de vârsta caprelor, , îîn sensul că la vârsta n sensul că la vârsta de 7de 7--8 a8 ani caprele au avut cea mai bună prolificitateni caprele au avut cea mai bună prolificitate, aceasta fiind de 183% , aceasta fiind de 183% comparativ cu 123% la cacomparativ cu 123% la caprele de 2 aniprele de 2 ani. D. După vârsta de upă vârsta de 8 ani prolificitatea8 ani prolificitatea a a scăzut la valoarea de scăzut la valoarea de 178%178%

PopulaPopulaţţia de caprine de la SCDCOC Reghin a avut fecunditatea de 86,21%,ia de caprine de la SCDCOC Reghin a avut fecunditatea de 86,21%, iar iar prolificitatea a avut valoarea de 117,33%. Valoaprolificitatea a avut valoarea de 117,33%. Valoarea fecunditărea fecundităţţii este mai mică cu ii este mai mică cu cca.10 puncte procentuale facca.10 puncte procentuale faţţă de unele date din literatură specifice rasei ă de unele date din literatură specifice rasei Carpatine.Carpatine.

Page 14: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Prolificitatea la această populaProlificitatea la această populaţţie a fost de 117,33%, valoarea situânduie a fost de 117,33%, valoarea situându--se se deasemenea sub limita minimă citată de literatură pentru aceastădeasemenea sub limita minimă citată de literatură pentru această rasă rasă. Durata . Durata medie a gestamedie a gestaţţiei la această populaiei la această populaţţie a fost de 150,54 zile, caprele cu gemeni ie a fost de 150,54 zile, caprele cu gemeni având durata gestaavând durata gestaţţiei mai mică cu aproximativ două zileiei mai mică cu aproximativ două zile, comparativ cu caprele cu , comparativ cu caprele cu un ied.un ied.

PopulaPopulaţţia de la SCDCOC Popăuia de la SCDCOC Popăuţţi a realizat fecunditatea de 97,78%, prolificitatea i a realizat fecunditatea de 97,78%, prolificitatea având valoarea de 123,8având valoarea de 123,86%. 6%. Valorile se situează pe media rasei CarpatineValorile se situează pe media rasei Carpatine, dar sunt , dar sunt mai mici comparativ cu cele ale populamai mici comparativ cu cele ale populaţţiei de la ICDCOC Palasiei de la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţa. Durata a. Durata medie a gestamedie a gestaţţiei la caprele din populaiei la caprele din populaţţia de la SCDCOC Popăuia de la SCDCOC Popăuţţi a fost de 1i a fost de 149,73 49,73 zile, acezile, aceasta fiind mai mică cu aproximativ o zi la caprele care au fătatasta fiind mai mică cu aproximativ o zi la caprele care au fătat gemeni fagemeni faţţă ă de cele cu un singur ied.de cele cu un singur ied.

Dinamica de creDinamica de creşştere a iezilortere a iezilorGreutatea iezilor din rasa CarpatinăGreutatea iezilor din rasa Carpatină-- populapopulaţţia de la ICDCOC ia de la ICDCOC

PalasPalas--ConstanConstanţţa,a, la fătare la fătare îîn funcn funcţţie de sex ie de sex şşi tipul fătăriii tipul fătării

Greutatea corporală Greutatea corporală (kg)(kg)Tipul fătăriiTipul fătării SexulSexulnn X X ±± sxsx V%V%

MasculiMasculi 3030 2,942,94±±0,09780,0978 18,2318,23FemeleFemele 1919 2,562,56±±0,09680,0968 16,4816,48MasculiMasculi 5656 2,742,74±±0,05950,0595 16,2416,24FemeleFemele 3939 2,422,42±±0,07500,0750 19,3619,36

Total populaTotal populaţţieie 144144 2,672,67±±0,0310,031 14,2014,20

MultiplăMultiplă

SimplăSimplă

Page 15: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Greutatea iezilor la vârsta de 28 zile Greutatea iezilor la vârsta de 28 zile (popula(populaţţia de la ICDCOC Palasia de la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţa)a)

Greutatea corporală Greutatea corporală (kg)(kg)Tipul Tipul fătăriifătării

SexulSexulnn X X ±± sxsx V%V%

MasculiMasculi 2525 7,707,70±±0,24250,2425 15,7415,74FemeleFemele 1212 6,836,83±±1,04461,0446 21,5221,52MasculiMasculi 4141 7,057,05±±0,22860,2286 20,7520,75FemeleFemele 3636 6,286,28±±0,17040,1704 16,3016,30

MultiplăMultiplă

SimplăSimplă

Greutatea corporală a iezilor din rasa CarpatinăGreutatea corporală a iezilor din rasa Carpatină--populapopulaţţia de la ICDCOC Palasia de la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţa la vârsta de 56 zilea la vârsta de 56 zile

14,6514,659,969,96±±0,29780,29782424FemeleFemele20,7320,7310,9110,91±±0,42720,42722828MasculiMasculiMultiplăMultiplă14,1614,1610,4310,43±±0,60310,603166FemeleFemele15,4215,4212,7112,71±±0,52410,52411414MasculiMasculiSimplăSimplăV%V%X X ±± sxsxnn

Greutatea corporală Greutatea corporală (kg)(kg)SexulSexulTipul Tipul fătăriifătării

Page 16: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Iezii din populaIezii din populaţţia de la ICDCOC Palasia de la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţa au avut la fătare greutatea a au avut la fătare greutatea corporală de corporală de 2,562,56--2,94 kg la simpli 2,94 kg la simpli şşi de 2,42i de 2,42--2,74 kg la gemeni, fiind mai mare 2,74 kg la gemeni, fiind mai mare la masculi. La vârsta de 28 zile iezii au avut 6,83la masculi. La vârsta de 28 zile iezii au avut 6,83--7,70 kg (femelele 7,70 kg (femelele şşi respectiv i respectiv masculii din fătări uniparemasculii din fătări unipare) ) şşi de 6,28i de 6,28--7,05 kg la gemeni. La vârsta de 56 zile 7,05 kg la gemeni. La vârsta de 56 zile greutatea corporală a fost de greutatea corporală a fost de 10,4310,43--12,71 kg la iezii simpli 12,71 kg la iezii simpli şşi 9,96i 9,96--10,91 kg la 10,91 kg la iezii gemeni. iezii gemeni.

La populaLa populaţţia de la SCDCOC Reghin iezii au avut la fătare greutatea corporaia de la SCDCOC Reghin iezii au avut la fătare greutatea corporală lă de 2,05de 2,05--2,18 kg la simpli 2,18 kg la simpli şşi de 2,05i de 2,05--2,06 kg la gemeni. La vârsta de 28 zile 2,06 kg la gemeni. La vârsta de 28 zile greutatea corporală a iezilor a fost de greutatea corporală a iezilor a fost de 4,524,52--4,67 kg la simpli 4,67 kg la simpli şşi de 3,60i de 3,60-- 4,18 kg 4,18 kg la gemeni. La vârsta de 56 zile iezii provenila gemeni. La vârsta de 56 zile iezii proveniţţi din fătări unipare au realizat i din fătări unipare au realizat 7,997,99--8,31 kg, iar gemenii au avut greutatea de 5,778,31 kg, iar gemenii au avut greutatea de 5,77--7,10 kg.7,10 kg.

Greutatea corporală a iezilor de la S Greutatea corporală a iezilor de la S.C.D.C.O .C.D.C.O C. C. PopăuPopăuţţi la nai la naşştere a fost de tere a fost de 3,173,17--3,38 kg la simpli 3,38 kg la simpli şşi de 2,24i de 2,24--3,02 kg la gemeni. La vârsta de 28 zile iezii 3,02 kg la gemeni. La vârsta de 28 zile iezii rezultarezultaţţi din fătări unipare au avut i din fătări unipare au avut 6,406,40--6,81 kg la simpli 6,81 kg la simpli şşi 5,26i 5,26--6,29 kg la 6,29 kg la gemeni, iar lgemeni, iar la vârsta de 5a vârsta de 56 z6 zile greutatea corporală a fost de ile greutatea corporală a fost de 10,3810,38--10,76 kg la 10,76 kg la iezii proveniiezii proveniţţi din fătări unipare i din fătări unipare şşi de 9,70i de 9,70--9,94 kg la gemeni (valorile mai mari 9,94 kg la gemeni (valorile mai mari sunt carcateristice masculilor).sunt carcateristice masculilor).

Greutatea corporală a iezilor de la S Greutatea corporală a iezilor de la S.C.D.C.O.C Caransebe.C.D.C.O.C Caransebeşş la fătare de la la fătare de la S.C.D.C.O.C CaransebeS.C.D.C.O.C Caransebeşş ss--a a îîncadrat ncadrat îîntre limitele de 2,31ntre limitele de 2,31--2,73 kg, masculii fiind 2,73 kg, masculii fiind mai grei decât femelel, iezii provenimai grei decât femelel, iezii proveniţţi din fătări gemelare fiind mai mari decât cei i din fătări gemelare fiind mai mari decât cei din fătări uniparedin fătări unipare. L. La vârsta de 2a vârsta de 28 z8 zile iezii din fătări unipare au avut greutatea ile iezii din fătări unipare au avut greutatea corporală de corporală de 6,166,16--6,62 kg, iar gemenii au realizat 5,676,62 kg, iar gemenii au realizat 5,67--6,26 kg la aceea6,26 kg la aceeaşşi vârstăi vârstă. . La vârsta de 56La vârsta de 56 zile greutatea corporlaă a fost de zile greutatea corporlaă a fost de 9,919,91--10,54 kg la iezii rezulta10,54 kg la iezii rezultaţţi i din fătări unipare din fătări unipare şşi de 9,22i de 9,22--9,84 kg la iezii gemeni. 9,84 kg la iezii gemeni.

Page 17: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Sporul total de creSporul total de creşştere tere şşi sporul mediu zilnic al iezilor i sporul mediu zilnic al iezilor îîn n perioada de alăptareperioada de alăptare

Sporul de creSporul de creşştere tere îîn greutate n greutate îîn prima lună a fost de n prima lună a fost de 4,294,29--4,69 4,69 kg la iezii din kg la iezii din fătări unipare fătări unipare şşi 3,75i 3,75--4,38 kg la gemeni (masculii având sporuri mai mari). 4,38 kg la gemeni (masculii având sporuri mai mari). ÎÎn luna a n luna a doua de alăptare sporul total realizat de iezi a fost de doua de alăptare sporul total realizat de iezi a fost de 3,623,62--5,10 kg la iezii simpli 5,10 kg la iezii simpli şşi i de 3,56de 3,56--3,99 kg la iezii gemeni.3,99 kg la iezii gemeni.

Sporul mediu zilnic Sporul mediu zilnic îîn prima lună de la fătare la iezii din rasa Carpatină n prima lună de la fătare la iezii din rasa Carpatină (popula(populaţţia de la ICDCOC Palasia de la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţa)a)

Sporul de creSporul de creşştere (g)tere (g)Tipul fătăriiTipul fătării SexulSexulnn X X ±± sxsx V%V%

MasculiMasculi 2525 167,32167,32±±8,318,31 24,8124,81FemeleFemele 1212 153,25153,25±±9,389,38 21,2021,20MasculiMasculi 4141 156,44156,44±±7,177,17 29,3429,34FemeleFemele 3636 133,81133,81±±5,265,26 23,6123,61

MultiplăMultiplă

SimplăSimplă

Sporul mediu zilnic Sporul mediu zilnic îîn a doua lună de vian a doua lună de viaţţă la iezii din rasa Carpatinăă la iezii din rasa Carpatină--populapopulaţţiaiade la ICDCOC Palasde la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţaa

20,9820,98127,08127,08±±5,445,442424FemeleFemele27,1827,18141,11141,11±±7,257,252828MasculiMasculiMultiplăMultiplă22,8122,81129,17129,17±±12,0312,0366FemeleFemele28,3928,39182,07182,07±±13,8113,811414MasculiMasculiSimplăSimplăV%V%X X ±± sxsxnn

Sporul de creSporul de creşştere (g)tere (g)SexulSexulTipul fătăriiTipul fătării

Page 18: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

La populaLa populaţţia de la SCDCOC Reghinia de la SCDCOC Reghin îîn perioada nan perioada naşştere tere -- 56 zile iezii 56 zile iezii au realizat un spor total de 5,94au realizat un spor total de 5,94--6,13 kg la simpli 6,13 kg la simpli şşi 3i 3,71,71--5,505 5,505 kg la kg la gemeni (mascugemeni (masculii având cele mai mari greutălii având cele mai mari greutăţţi corporale i corporale şşi sporuri de i sporuri de crecreşştere). Sporul mediu zilnic tere). Sporul mediu zilnic îîn această perioadă a fost de n această perioadă a fost de 106106--110 g l110 g la a iezii din fătări unipare iezii din fătări unipare şşi 6i 666--90 g 90 g la iezii gemeni.la iezii gemeni.

La S La S.C.D.C.O .C.D.C.O C. C. PopăuPopăuţţii sporul total de cresporul total de creşştere tere îîn prima lună a fost n prima lună a fost de 2,93de 2,93--3,36 kg la simpli 3,36 kg la simpli şşi de 2,75i de 2,75--3,14 kg la gemeni, iar sporul mediu 3,14 kg la gemeni, iar sporul mediu zilnic a fost de 106zilnic a fost de 106--120 g l120 g la iezii din fătări unipare a iezii din fătări unipare şşi de 98i de 98--113 g la iezii 113 g la iezii gemeni. gemeni. ÎÎn luna a doua de vian luna a doua de viaţţă iezii simpli au realizat sporuri de ă iezii simpli au realizat sporuri de crecreşştere de 3,94tere de 3,94--4,07 kg la simpli 4,07 kg la simpli şşi de 3,76i de 3,76--4,57 kg la gemeni, sporul 4,57 kg la gemeni, sporul mediu zilnic fiind de 141mediu zilnic fiind de 141--146 g la simpli 146 g la simpli şşi de 135i de 135--164 g la gemeni. 164 g la gemeni. PopulaPopulaţţia de la SCDCOC Popăuia de la SCDCOC Popăuţţi se caracterizează prin greutăi se caracterizează prin greutăţţi i corporale la nacorporale la naşştere a iezilor semnifictaiv mai mari fatere a iezilor semnifictaiv mai mari faţţă de celelalte ă de celelalte populapopulaţţii studiate ii studiate şşi prin sporuri de crei prin sporuri de creşştere tere îîn primele două luni de n primele două luni de viaviaţţă mai mari comparativ cu populaă mai mari comparativ cu populaţţia de la SCDCOC Reghin.ia de la SCDCOC Reghin.

La SCDCOC CaransebeLa SCDCOC Caransebeşş sporul total de cresporul total de creşştere tere îîn greutate n greutate îîn prima n prima lună de vialună de viaţţă a fost de ă a fost de 3,77 kg, iar 3,77 kg, iar îîn luna a doua iezii au n luna a doua iezii au îînregistrat un nregistrat un spor de 3,83 kg (pe total populaspor de 3,83 kg (pe total populaţţie).ie).

Page 19: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Capacitatea de alăptare a caprelor din populaCapacitatea de alăptare a caprelor din populaţţiile studiateiile studiateCapacitatea de alăptare la caprele din rasa CarpatinăCapacitatea de alăptare la caprele din rasa Carpatină--

populapopulaţţia de la ICDCOC Palasia de la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţaa

ProducProducţţia de lapte (l/cap)ia de lapte (l/cap)Capre cu un iedCapre cu un ied Capre cu gemeniCapre cu gemeni Total populaTotal populaţţieieX X ±± sxsx V%V% X X ±± sxsx V%V% X X ±± sxsx V%V%

Prima lună Prima lună de lactade lactaţţieie

38,7738,77±±3,61663,6166 24,8024,80 72,2172,21±±2,97112,9711 25,0325,03 55,7255,72±±2,51162,5116 38,2538,25

Luna a Luna a doua de doua de lactalactaţţieie

35,3635,36±±1,71601,7160 29,1129,11 59,4259,42±±2,58152,5815 25,7025,70 47,2247,22±±2,09982,0998 37,4737,47

SpecificareSpecificare

Capacitatea de alăptare la caprele din popula Capacitatea de alăptare la caprele din populaţţia de la ICDCOC Palasia de la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţa a fost influena a fost influenţţată de tipul fătăriiată de tipul fătării. . ÎÎn prima lună de lactan prima lună de lactaţţie ie caprele cu un ied au produs 38,77 l lapte/cap, iar cele cu gemencaprele cu un ied au produs 38,77 l lapte/cap, iar cele cu gemeni au i au produs 72,21 l lapte/cap. produs 72,21 l lapte/cap. ÎÎn luna a doua de lactan luna a doua de lactaţţie caprele au produs ie caprele au produs 35,56 l lapte/cap comparativ cu 59,42 l lapte/cap la caprele cu 35,56 l lapte/cap comparativ cu 59,42 l lapte/cap la caprele cu gemeni. Pe gemeni. Pe îîntreaga populantreaga populaţţie, ie, îîn prima lună caprele au produs n prima lună caprele au produs 55,72 l lapte/cap, iar 55,72 l lapte/cap, iar îîn luna a doua de lactan luna a doua de lactaţţie au produs 47,22 l lapte/cap.ie au produs 47,22 l lapte/cap.

Page 20: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Capacitatea de alăptare Capacitatea de alăptare îîn primele două luni de lactan primele două luni de lactaţţieie a caprelor a caprelor rasa Carpatinărasa Carpatină-- populapopulaţţia de la SCDCOC Reghinia de la SCDCOC Reghin

ProducProducţţia de lapte (l/cap)ia de lapte (l/cap)Capre cu un iedCapre cu un ied Capre cu gemeniCapre cu gemeni Total populaTotal populaţţieieX X ±± sxsx V%V% X X ±± sxsx V%V% X X ±± sxsx V%V%

Prima lună Prima lună de lactade lactaţţieie

20,7720,77±±1,19121,1912 38,4738,47 28,7128,71±±2,86632,8663 28,2428,24 21,9721,97±±1,15831,1583 38,3838,38

Luna a Luna a doua de doua de lactalactaţţieie

26,3626,36±±1,16441,1644 29,6329,63 35,3635,36±±4,17074,1707 33,3633,36 27,7227,72±±1,23571,2357 32,4532,45

SpecificareSpecificare

Capacitatea de alăptare la caprele din popula Capacitatea de alăptare la caprele din populaţţia de la SCDCOC Reghin ia de la SCDCOC Reghin a fost influena fost influenţţată de numărul de iezi alăptaată de numărul de iezi alăptaţţi (ca i (ca şşi la celelalte populai la celelalte populaţţii ii studiate). Astfel, studiate). Astfel, îîn prima lună de lactan prima lună de lactaţţie caprele cu un ied au produs ie caprele cu un ied au produs 20,77 l lapte/cap, comparativ cu 28,71 l lapte/cap la caprele cu20,77 l lapte/cap, comparativ cu 28,71 l lapte/cap la caprele cu gemeni. gemeni. ÎÎn luna a doua caprele cu un ied au produs 26,36 l lapte/cap compn luna a doua caprele cu un ied au produs 26,36 l lapte/cap comparativ arativ cu 35,36 l lapte/cap la caprele cu gemeni. Pe total populacu 35,36 l lapte/cap la caprele cu gemeni. Pe total populaţţie ie îîn prima n prima lună capacitatea de alăptare a fost de lună capacitatea de alăptare a fost de 21,96 l lapte/cap, iar 21,96 l lapte/cap, iar îîn luna a n luna a doua aceasta a crescut la 27,72 l lapte/cap. Referitor la compozdoua aceasta a crescut la 27,72 l lapte/cap. Referitor la compoziiţţia ia chmică a laptelui nu au fost diferenchmică a laptelui nu au fost diferenţţe mari e mari îîntre prima ntre prima şşi a doua lună de i a doua lună de lactalactaţţie. Laptele a avut un conie. Laptele a avut un conţţinut inut îîn grăsime de n grăsime de 3,323,32--3,47%, 3,47%, procentul procentul de proteină a fost de de proteină a fost de 3,273,27--3,40%, iar substan3,40%, iar substanţţa uscată a fost de a uscată a fost de 12,0312,03--12,40%.12,40%.

Page 21: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Capacitatea de alăptare la caprele din rasa CarpatinăCapacitatea de alăptare la caprele din rasa Carpatină--populapopulaţţia de la SCDCOC Popăuia de la SCDCOC Popăuţţii

ProducProducţţia de lapte (l/cap)ia de lapte (l/cap)Capre cu 1 iedCapre cu 1 ied Capre cu gemeniCapre cu gemeni Total populaTotal populaţţieie

X X ±± sxsx V%V% X X ±± sxsx V%V% X X ±± sxsx V%V%Prima lună Prima lună de lactade lactaţţieie

27,3027,30±±0,35610,3561 10,4410,44 37,0537,05±±3,02303,0230 29,4229,42 28,9428,94±±0,71190,7119 21,5821,58

Luna a doua Luna a doua de lactade lactaţţieie

30,4130,41±±0,83820,8382 21,7021,70 48,3548,35±±6,43486,4348 44,1444,14 33,1133,11±±1,40801,4080 36,3336,33

SpecificareSpecificare

Capacitatea de alăptare la popula Capacitatea de alăptare la populaţţia de la SCDCOC Popăuia de la SCDCOC Popăuţţi a fost i a fost influeninfluenţţată de numărul de iezi alăptaată de numărul de iezi alăptaţţi. Astfel, i. Astfel, îîn prima lună de n prima lună de lactalactaţţie caprele care au alăptat un ied au produs ie caprele care au alăptat un ied au produs 27,3 l lapte/cap fa27,3 l lapte/cap faţţă ă de 37,05 l lapte/cap la caprele cu 2 iezi. de 37,05 l lapte/cap la caprele cu 2 iezi. ÎÎn luna a doua de lactan luna a doua de lactaţţie ie producproducţţia de lapte a fost de 30,41 l lapte/cap la caprele cu un ied ia de lapte a fost de 30,41 l lapte/cap la caprele cu un ied şşi de i de 48,35 l lapte/cap la caprele cu gemeni. Pe total popula48,35 l lapte/cap la caprele cu gemeni. Pe total populaţţie, ie, îîn prima n prima lună de lactalună de lactaţţie caprele au produs 28,94 l lapte/cap, iar ie caprele au produs 28,94 l lapte/cap, iar îîn luna a doua n luna a doua producproducţţia de lapte a fost de 33,11 l lapte/cap.ia de lapte a fost de 33,11 l lapte/cap.

Page 22: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Capacitatea de alăptare Capacitatea de alăptare îîn primele două luni de lactan primele două luni de lactaţţieie

ProducProducţţia de lapte (l/cap)ia de lapte (l/cap)Prima lună de lactaPrima lună de lactaţţieie Luna a doua de Luna a doua de

lactalactaţţieieX X ±± sxsx V%V% X X ±± sxsx V%V%

Capre din rasa Capre din rasa CarpatinăCarpatină--populapopulaţţia de ia de la SCDCOC Caransebela SCDCOC Caransebeşş

32,0432,04±±1,04861,0486 24,3524,35 28,7228,72±±1,07671,0767 28,5528,55

SpecificareSpecificare

ÎÎn prima lună de lactan prima lună de lactaţţie caprele din populaie caprele din populaţţia de la SCDCOC ia de la SCDCOC CaransebeCaransebeşş au produs 32,04 l lapte/cap, iar au produs 32,04 l lapte/cap, iar îîn a doua lună de lactan a doua lună de lactaţţie ie producproducţţia medie de lapte a fost de 28,72 l/cap.ia medie de lapte a fost de 28,72 l/cap.

Cele 4 populaCele 4 populaţţii se diferenii se diferenţţiază prin valorile realizate la caracterele iază prin valorile realizate la caracterele studiate, populastudiate, populaţţia de caprine de la ICDCOC Palasia de caprine de la ICDCOC Palas--ConstanConstanţţa având cele a având cele mai bune performanmai bune performanţţe reproductive e reproductive şşi morfoi morfo--productive. Populaproductive. Populaţţia de la ia de la SCDCOC Reghin se situează sub media rasei la parametrii studiaSCDCOC Reghin se situează sub media rasei la parametrii studiaţţi. i. Celelalte două populaCelelalte două populaţţii (dii (de la SCDCOC Popăue la SCDCOC Popăuţţi i şşi SCDCOC Caransebei SCDCOC Caransebeşş) s) se e situează pe media rasei Carpatine pentru majoritatea caracterelosituează pe media rasei Carpatine pentru majoritatea caracterelor r studiate.studiate.

Page 23: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Rasa Carpatina Rasa Carpatina -- ICDCOC ICDCOC Palas ConstantaPalas Constanta

IeziIezi 00--3 3 luniluni

Capră rCapră rasa Carpatina asa Carpatina -- ICDCOC ICDCOC Palas ConstantaPalas Constanta

Capră rCapră rasa Carpatina asa Carpatina -- ICDCOC Palas ICDCOC Palas ConstantaConstanta

Capră rCapră rasa Carpatina asa Carpatina --ICDCOC Palas ICDCOC Palas

ConstantaConstanta

Capră rCapră rasa Carpatina asa Carpatina --ICDCOC Palas ICDCOC Palas

ConstantaConstanta

Page 24: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Rasa Carpatina Rasa Carpatina --ICDCOC Palas ConstantaICDCOC Palas Constanta

Capra cu iedCapra cu ied

IeziIezi 0 0 --3 3 luniluni

TineretTineret femelfemel an an curentcurent rrasa Carpatina asa Carpatina

-- ICDCOC Palas ICDCOC Palas ConstantaConstanta

TineretTineret femelfemel an an precedent rprecedent rasa asa

Carpatina Carpatina -- ICDCOC ICDCOC Palas ConstantaPalas Constanta

Page 25: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Lot Lot caprecapregestantegestanterasa Boerrasa Boer

Capra gestantă Capra gestantă rasa Boerrasa Boer

(ICDCOC Palas)(ICDCOC Palas)

Rasa Rasa CarpatinaCarpatina -- SCDCOC SCDCOC CaransebesCaransebes

Capre cu ieziCapre cu iezi

Page 26: PROGRAM 4 – Parteneriate în domenii prioritare 2007 ... 51...alaptare;elaborarea tehnologiei de crestere si ingrasare a hibrizilor de carne obtinuti la caprine;elaborarea programului

Turma de capre pe Valea Barzavei Turma de capre pe Valea Barzavei (Judet Caras Severin)(Judet Caras Severin)

Capre Rasa Carpatina Capre Rasa Carpatina ––

SCDCOC ReghinSCDCOC Reghin